Descrierea CIP a BiblioteciiNalionale a Romdniei

MAIE, GABOR Pe tirdmul fantomelorinfometate / GaborMat6; Gabor Mat6

trad.: Vasile Semeniuc - Bucuregti: Herald,2018

ISBN 978-973-l I I -581-8

I. Semeniuc; Vasile (trad.)

159.9

PE TARAMUL

FANTOMELOR
INFOMETATE
Prizonieri in lumeo dependenYei

Traducere din limba englezd:

VASILE SEMENIUC

Gabor Mat6 ,

I7 the Real.rra of the Hungr! Ghostst Clole Enoounterswitk Addialiap,

, '1,,,
,,. t'r r -r '1, r,ili I ]1,' i . : r,.i
. .i.: r

Copyriglrt@200SGaborMatrf i. r, i . ,,.,, ,A
Published by arrangernenr wirh,{Hr€d,4,. Knopf Canada, a division EDrruRA f'fi urnelo
of Penguin Rand:qrn House CanadaI;irnited. Bucureqti
 PARTEAAIV-A
CUM SE DEZVOLTX CREIERUL UNEI PERSOANE DEPENDENTE

17 Creierului lor nu i s-a acordat nicio sansl 195

18 Trauma, stresul gi biologia dependenlei 204
19 Nu e din cauza genelor 217
CUPRINS
PARTEAAV-A
PROCESUL DEPENDENTEI $I PERSONALITATEA DEPENDENTA

Nota autorului 9 20 vid pe care sunt avid sil evit"

"Un
Fantome infometate: tiramd dependengei 1l 2l Prea mult timp pentru lucrurile exterioare:
personalitatea predispusi la dependengi 236
PARTEAI 22 Substitute nepotrivite pentru iubire:
TRENUL CATRE IAD dependengele comportamentale gi originile lor 243

PARTBAAVI-A
0l Singurul cdmin pe care l-a avut weodati 17
sA NE IMAGINAM O REALITATE INGADUITOARE:
02 Lagul letal al drogurilor J/ DINCOLO DE RAZBOIUL IMPOTRIVA DROGURILOR
03 Cheile paradisului: dependenga ca mijloc de a fugi de suferinl[ 46
6t
23 Dislocarea gi rldlcinile dependenlei din punct de vedere social 265
04,,N-o s[ crezi povestea vietii mele"
24 Cunoagte-Ei inamicul 281
05 Bunicul Angelei 7t
25 Un rlzboi equat 287
06Jurnalul unei sarcini 75
26 Libertatea de a alege Ei alegerea libertilii 299
07 Carnera in care s-a niscut Beethoven 87
27 Si ne imaginim o politici sociall clari cu privire la droguri 3ll
08 Trebuie sI existe ceva lumind 100
28 Un mic pas necesar: reducerea riscurilor 328

PARTEAAII-A PARTEAAVII-A
DOCTORE, VINDECA-TE PE TINE INSUTI! ECOLOGIAVINDECARII

29 Puterea unei curiozitlgi pline de compasiune 345

09 Un deget arati spre un alt deget t17 30 Climatul intern 356
l0Jurnalul celor l2paqi: 5 aprilie 2006 132 3l Cei patru paqi, plus unu 369
32 Cumpitarea qi mediul social extern 379
PARTEAAIII-A 33 Un cuvdnt c[tre familii, prieteni gi cei care ii ingrijesc pe dependen$ 393
O STARE DIFERITA A CREIERULUI 34 Nimic nu este pierdut: dependenEa gi clutarea spirituali 403

Amintiri gi minuni: un epilog 4t4

11 Ce este adicEia? 143
12 Din Vietnam in,,Rat Park": provoaci drogurile dependenli? t48 Anexa I - Erori ale studiilor asupra cazurilor de gemeni qi de adopgie 422

13 O ipostazi diferiti a creierului 156 Anexa 2 - O legituri apropiati: nrlburarea deficitului de atengie si dependentele 428

l4 O imbrifqare caldl in virful unui ac 164 Anexa 3 - Prevenirea dependengei 432

15 Cocaini, dopamind gi batoane de ciocolati:
Anexa 4 - Cei 12 paqi 435

sistemul de recompensi in adiclie t74 MulEumiri 439

16 Un adult captiv in copilirie lBl Note 441
 SINGURUL CAMIN PE CARE
01 L.A AVUT VREODATA

Pigind prin poarta din bare de metal, in lumina soarelui, o scen[ parci
dintr-un film de Fellini mi se afterne inaintea ochilor. Este o sceni familiari
gi totugi necunoscuti, ireall gi totugi autentici.
Pe trotuarul de pe Hastings Street, Eva, trecutl de 30 de ani, dar inci
foarte slabI, cu pir brunet qi ten misliniu, bltea ritmul unui ciudat flamenco
inspirat de cocaini. Unduindu-gi intr-o parte si-ntr-alta soldurile, torsul
gi pelvisul, aplecdndu-se de la briu si fluturindu-gi ambele braEe in aer, igi
schimbl picioarele lntre ele intr-o piruetl stangace gi totugi controlatl. in tot
acest timp mI urmire;te cu ochii ei mari si negri.
in Downtown Eastside, acest fragment de balet improvizat, animat de
crack., este cunoscut sub denumirea de ,,miscarea Hastings", fiind o prive-
ligte desintilniti. intr-o zi, in timpul turelor mele medicale prin cartier, am
vizut o femeie executend migcarea in timp ce se afla deasupra traficului din
Hastings. Stltea in balans pe marginea unui panou cu neon, la o inilgime
de doul etaje. O mulgime de oameni se adunaseri si priveasci, consuma-
torii de droguri aflagi printre ei fiind mai degrabi amlrzali decit ingrozigi.
Balerina se r[sucea cu bragele intinse pe orizontali asemenea unui acrobat
pe frdnghie. sau se indoia puternic dintr-un genunchi, precum un dansator
cazac aerian, cu celilalt picior intins in fag5. inainte ca scara pompierilor
si fie adusi la inll$mea la care se afla, acrobata drogatl s-a retras inluntru
prin fereastri.
Eva igi croiegte loc printre insolitorii ei, care se aduni in jurul meu.
Uneori se face nevlzuti in spatele lui Randall, un tip masiv in scaun cu rotile,
* Formi de cocaini care poate fi fumatl. (N. red.)
18 Pe tirdmul fantomelor infometate
cu o privire serioasl, al cdrui sistem de gindire neortodox nu reuqegte sI
mascheze o inteligenll nu tocmai profundI. RecitI o odi de laudi autistl
adresati indispensabilului slu cirucior motorizat.
- Nu-i aga, doctore, cI e uimitor faptul cI tunul lui Napoleon era tras de
cai qi boi prin noroiul si zipada din Rusia? Iar acum, eu am asta!
Cu un zimbet inocent o expresie pasionat[, Randall dezllnEuie un
s,i
suvoi oral, repetitiv, de evenimente, date istorice, amintiri, interpretiri,
asocieri haotice, scenarii imaginate gi paranoia care aproape ci sunl a
normalitate - aproape!
- Asta-i codul napoleonic, doctore, care a deteriorat mijloacele de
transport, gtii tu, ale soldagilor de grad inferior din acele zile, cdnd o astfel de
plictiseall pldcuti era inci bine aprofundati.
Aritindu-qi capul deasupra umirului stAng al lui Randall, Eva joaci
,,cucu-bau",
Lingi
Randall sti Arlene, cu mdinile in golduri 9i cu o privire acu-
zatoare,ingoliti cu blugi foarte scurgi gi o bluzl - o linut[ care in partea
locului indici un anume mod de a obfne bani pentru droguri si care, nu
de pugine ori, este semnul unei exploatlri sexuale timpurii de cltre pridi-
tori birbagi. Peste murmurul constant al discursului lui Randall se adaugi
nemulgumirea ei:
- N-ar fi trebuit si-mi reduci doza.
BraEul lui Arlene e brodat cu zeci de cicatrice paralele, ca nigte linii de
tren. Cele mai vechi, albe, cele mai recente, rogii, fiecare cicatrice fiind un
suvenir al unei tiieturi cu lama realizatd de ea insigi. Durerea survenit[ in
urma automutil5rii gterge, chiar dac[ doar pentru un moment, durerea unei
rini mai profunde, pe care o poarti in suflet. Una dintre pastilele lui Arlene
ii gine sub control aceastl tendingi compulsivi de automutilare, iar ei ii este
mereu teami ci i-am redus doza. Dar eu nu i-am redus-o niciodatS.
, in apropiere4 noastrl, la umbra Hotelului Portland, doi poliliqti il
incltugeazi pe Jenkins. Jenkins, un amerindian sublirel, cu pirul negru 9i
nepieptlnat clzindu-i pdni sub umeri, stI t[cut gi supus in timp ce unul din-
tre poli$gti ii golegte buzunarele. iqi arcuiegte spatele de perete, fbri a afiqa
pe fagi vreun semn de protest.
- Ar trebui siJ lase in pace, iqi di cu pirerea in gura mare Arlene. Tipul
ila nu e traficant. il tot aresteazl gi nu glsesc niciodat[ nimic.
Singurul clmin pe care l-a avut vreodati 19
M[car, la lumina zilei, poligigtii igi duc la indeplinire percheziliile pe
Hastings Street cu o politege exemplari. Potrivit pacienqilor mei insi, aceastl
atitudine nu este permanentl. Dupi un minut sau doui i se d[ drumul lui
Jenkins, iar acesta lAqnegte rapid gi silen$os in hotel, cu pasul lui
lung.
intre timp, de-a lungul citorv-a minute, poetul rezident, laureat al absur-
dului, a recapitulat istoria europeani de la Rizboiul de 100 de ani pini la
Bosnia si s-a pronunlat asupra religiei, de ia Moise pini la Mahomed.
Doctore, continui Randall, Primul Rizboi Mondial trebuia si puni
-
capit tuturor rizboaielor. Daci acest lucru ar fi fost adevirat, cum de avem
rdzboiimpotriva cancerului sau rlzboi impotriva drogurilor? Nemgii aveau
arma asta numiti ,,Bertha cea grasi", care le vorbea AliaEiloa insl nu intr-o
Iimb[ care si placl francezilor sau britanicilor. Armele au parte de un rap
prost, de o reputalie proasti - o raputalie- proasti, doctore -, insl ele fac
istoria s[ meargi inainte, daci putem vorbi de un mers al istoriei inainte sau
de vreun mers. Doctore, crez! ci istoria este in migcare?
Sprijinindu-se in cArje, burtos, cu un singur picior, chel 9i cu o joviali-
tate de neinfrint, Matthew intrerupe discursul lui R'andall'
- Sirmanul doctor Mat6 incearcl si ajung[ acas[, spuse el in tonul lui
caracteristic, in acelagi timp sarcastic gi drlgilag de sincer. Matthew rdnjeqte,
ca gi cum togi ceilalgi ar fi fost vizali, mai pulin el. $irul de inele din urechea
lui stingi lucegte in auriul de bronz al soarelui dupi-amiezii tirzii.
Eva sare dinapoia spatelui lui Randall. Eu le intorc spatele. Mi-a ajuns
teatrul de stradd qi acum vreau s[ scap. Bunul doctor nu mai vrea si fie bun.
Aceste chipuri parcl scoase din Fellini gi cu mine - sau ar trebui si spun
,,noi, aceste personaje ale lui Fellini" - ne adunlm lingl hotelul Portland,
acolo unde ei trliesc, iar eu muncesc. Clinica mea este la primul etaj al
acestei clldiri din ciment gi sticli, proiectatl de arhitectul canadian Arthur
Erickson: O structuri spafioas[, moderni gi funcqionali. E o clidire impresi-
onanti, care bine locuitorii, inlocuind clidirea luxoasi de dupi
iEi deservegte
colg, ridicatl la inceputul secolului, care a fost prfrnul hotel Portland' Vechiul
loc, cu balustradele sale din lemn, cu sclri largi qi spiralatg cupaliere prlfuite
gi bovindouri, avea o personalitate,qi o istorie care ii lipsesc noii clidiri. Chiar
* Raputation (in original, lb. eng.) este in argoul american'siatutul unei persoane care
cintd rap,termenul fiind sirnilar ca sens cu ,reputalie"; O persoan[ cu o ,,raputalie buni"
este cunoscuti pentru talentul sdu de rapper' (N. red')
 20 Pe tirdmul fantomelor infometate
daci irni e dor de aura aceea continentali din alte timpuri, de atmosfera de
bogigie apusi gi degradare, cu pervazuri cenuEii gi scorojite, ce poartl inci
amintirea elegangei, mi indoiesc cI locatarii ei sunt nostalgici dup[ came-
rele inghesuite, levile ruginite sau armatele de gindaci. in tSS+ a avut loc un
incendiu pe acoperisul vechiului hotel. Un ziar local a scris un articol la care
adlugat gi o pozd a unei locatare allturi de pisica acesteia.
a
"Polilistul
erou o
salveazi pe Pufica", spunea titlul. Cineva a sunat la hotel, reclamAnd c[ nu e
normal ca animalele si fie lisate sI trliascI in astfel de condiEii.
Organizafia nonprofit Portland Hotel Society, in cadrul clreia eu profe-
sez ca medic specialist, a transformat clldirea in loc de cazare pentru cei lip-
siEi de adipost. Maioritatea pacienEilor mei sunt dependengi, cu toate ci unii
dintre ei, precum Randall, suferi de o dereglare chimici a creierului inde-
ajuns de severl pentru a-i rupe de realitate chiar gi atunci cdnd nu folosesc
droguri. Mulfl dintre ei, cum e Arlene, suferi atdt de dependeng5, cit gi de o
tulburare mintali. OrganizaEia are in administrare mai multe astfel de clidiri
pe o razi de citeva strizi: hotelurile Stanley, Washington, Regal gi Sunrise.
Eu sunt medicul intern pentru fiecare.
Noul hotel Portland este situat vizavi de magazinul Army and Navy,
de unde plringii mei, proasplt imigrangi la sfirsitul anilor'50, ne cumpirau
majoritatea hainelor. Pe atunci, Army and Navy era o destinatie populari
pentru muncitorii iegi$ la cumpirituri - si pentru copiii clasei mijlocii, dor-
nici de paltoane militare retro sau de geci marinlregti. Pe trotuarele de afar[,
studenlii din universitlli aflagi in ciutare de ceva distracgie urbani se ames-
tecau cu befvi, hogi de buzunare, cumplr[tori si predicatori de vineri seara.
Nu mai e cazul. Oamenii au incetat si mai vini aici cu multi ani in urmd.
Acum, aceste str[zi gi aleile lor llturalnice reprezinti centrul capitalei dro-
gurilor din Canada. La depirtare de o stradi, se afla magazinul Woodward,
abandonat gi el, un vechi element de referingl al orasului Vancouver, cu un
mare semn in forml de W luminat pe acoperis. Pentru o vreme, activi$ti
impotriva slrlciei gi locuitori clandestini au ocupar clldirea, dar de curind
a fost demolatl. Se doregte ca locatia si fie dedicatl unui amestec d.e apar-
tamente elegante gi locuinge sociale. Jocurile Olimpice de iarni se vor des-
flgura in Vancouver in 2010 gi odatl cu ele devin posibile unele renovlri in
acest cartier. Procesul a inceput deja. ExistI teama ci politicienii, dornici sd
impresioneze restul lumii, vor incerca si mute populatia de toxicomani.
Singurul cimin pe care l-a avut vreodati 21
Eva igi incdlcegte bragele, intinzdndu-le la spate gi inclinindu-se inainte
pentru a-si cerceta umbra de pe trotuar. Matthew se amuzi de momentul ei
de yoga drogati. Randall continu[ si bolboroseascl. La ora de vArf, eu imi
indrept cu nerlbdare privirea inspre traficul rutier din apropiere. in sfirqit
imi vine salvarea. Fiul meu, Daniel, soseqte cu maqina 9i deschide uga.
- Uneori m[ minunez de viaga pe care o am, ii spun eu' agezindu-ml
comod in locul pasagerului.
minunez de viaga ta, imi spune el, ddnd din cap apro-
- Uneori gi eu mi
incing destul de tare.
bator. Aici, lucrurile se
Ne punem in miscare. in oglinda retrovizoare, silueta Evei, care se inde-
pdrteazitot mai mult, gesticuleazi, intr-o pozigie cu picioarele deplrtate si
capul inclinat intr-o parte.
Hotelul Portland qi celelalte .fUaO, ale organizaliei Portland Hotel
Society reprezinti un model social de pionierat. Scopul organizatiei este
acela de a pune la dispozigie un sistem care s[ le ofere sigurangi gi ingrijiri
persoanelor marginalizate gi stigmatizate - celor 9i obidi1i", daci
',umiligi
sl-l citlm pe Dostoievski. Organizalia incearc[ sd salveze astfel de per-
ar fi
soane din ceea ce un poet local a numit ,,strlzi ale strimutdrii 9i clidiri ale
excluziunii".
,Oameni au pur gi simplu nevoie de un ioc in care s[ fie", spune Liz
Evans, o fosti asistentl medicald la domiciliu, ale cirei origini in pltura supe-
rioarl a societigii ar putea pirea incompatibile cu actualul rol de fondator 9i
trii flrl fi judecagi,
director al organizaliei. ,Al nevoie de un loc in care pot a
vinali gi hlrEuiEi. Aceste persoane sunt vlzute fiecvent ca o povard, acvzate
de infracliuni gi alte rele sociale si [...] privite ca o risipi de timp gi de energie.
Sunt judecate cu asprime chiar gi de cei care fac din compasiune o carierl."
De la incepururile modeste din anul 1991, Portland Hotel Society a aiuns
si inigieze mai multe proiecte: o banci a cartierului, o galerie de arti pentru
arri$tii din Downtown Eastside, primul cegtru pentru injectare supervizatl
din America de Nord, o unitate spitaliceascl pentru comunitate - in care se
trateaziinfeclii cutanate profunde cu antibiotice administrate intfavenos -,
un cabinet stomatologic $aftit qi ,,Clinica Portland", unde eu lucrez de opt
 22 Pe l1r2,mul fantomelor infometate Singurul clmin pe care l-a avut vreodati 23

ani, Principalul scop al organizatiei este acela de a le oferi o locuinti acelor Kerstin stuerzbecher, o fosti asistent[ medicali cu dou[ diplome in
oameni care, altfel, ar sta pe strlzi. art[ liberali, este un alt director al organizaqiei. ,,Nu avem toate rlspunsurile,
Statisticile sunt dezolante. O analizl realizatd imediat dupi infiinlare
spune ea, qi nu putem neaplrat sd facem disponibili ingrijirea de care persoa-
dezvrluia ci trei sferturi dintre locatari si-au schimbat adresa de peste cinci Pini urm[,
nele au nevoie pentru a aduce schimbiri majore in viegile lor. la
ori in anul precedent, iar 90To fuseserl pusi sub acuzalie sau condamnati de
nu depinde de noi - fie au ce trebuie in ei, fie nu."
infractiuni, deseori in mod repetat, cu precidere pentru furturi mirunte. in
prezent, 36% dintre ei sunr infectali cu HIV sau sunr bolnavi de SIDA, iar Locatarilor Ii oferi asistenti in m[sura potentialului financiar al orga-
se

majoritatea sunt dependenti de alcool sau de alte substante - orice de la vin
din orez sau apl de gurI, pdnl la cocain[ sau heroini. peste jumdtate dintre
ei au fost diagnosticali cu probleme mintale. Proportia amerindienilor cana-
dieni printre locatarii din Portland este de cinci ori cea din media generali
populaEiei.
a
nizaqiei. Personalul responsabil de ingriiirea la domiciliu contribuie la cur[-
tenia camerelor qi ii ajutd cu igiena personall pe majoritatea celor care nu se
pot ajuta singuri. Mincarea este gititl qi distribuitl. Atunci cind este posi-
bil, paciengii sunt insotili la programdrile la medic sau pentru radiografii sau
alte investigagii medicale. Metadona, medicalia psihiatric[ 9i pastilele pentru

Pentru Liz si ceilalti care au infiintat organizatia, a-i privi pe oameni

HIV sunt administrate de cltre personal. La fiecare citeva luni, un laborator
cum trec de la o crizd,la alta fard un sprijin consistent devenise o frustrare
se instaleazi in Portland pentru a efectu aanalize cu scopul de a depista infec-
fhrl de sfArsit. ii abandonase, spune ea, asa ci ne-am striduit s6
"sistemul HIV gi hepatita si pentru analize de monitorizare a stirii pacienEilor.
gia cu
deschidem hotelurile cabazipenrru alte servicii si programe. A fost nevoie
de opt ani pentru strAngerea de fonduri, de implicarea a patru ministere Exist[ un grup de compozigie literarl, unul de poezie, unul de artl - chiar

guvernamentale provinciale si a patru fundatii private pentru a reusi sI facem si peretele meu este tapisat cu desenele locatarilor. Vine un acupunctor, se
din noul Portland o realitate. Oamenii au, in sfdrsit, propria lor baie, dotdri oferl servicii de coafor; sunt seri de film. in perioada in care inc[ aveam fon-

pentru spllatul hainelor si un loc decent in care s[ mdndnce." duri, o dati pe an beneficiarii erau scoqi din mediul sumbru al cartierului
Ce face modelul Portland unic gi controversat printre serviciile care
Downtown Eastside qi dusi intr-o tabir[. Fiul meu, Daniel, uneori angaiatla
asisti persoanele dependente este intentia sa de bazd, aceea de a-i accepta
Portland, obignuia si conduci un grup de muzici lunar.
pe oameni asa curn sunt, indiferent cAt de disfunctionali, tulburati sau
Kerstin isi aminteste:
problematici ar fi. Clientii nostri nu sunt ,,siracii merituosi". Ei sunt doar
siraci - frri weun merit aparte in propriii lor ochi sau ai societilii. La hotelul
intr-o searl, in urml cu cAliva ani, am {inut seara talentelor in
Portland nu siligluieste himera mintuirii; nu existd asreprd-ri pentru rezul-
portland cu grupurile de compozilie literard gi de art5. Am avut qi un
tate acceptate din punct de vedere social, ci doar o recunoastere prozaicd a
nevoilor reale ale unor fiinte umane reale prinse intr-un prezentmizerabil, spectacol de cabaret. Pe un perete erau expuse lucrlri artistice, iar unii
gi-au citit poeziile. un vechi locatar a urcat la microfon. A spus ci nu are
recunoastere btazatdpe un trecut tragic, egal pentru toti. Putem sI sperim
(qi chiar sBerim) cI oamenii pot fi eliberaEi de demonii care ii bAntuie si ne nicio poezie si recite sau altceva creativ, ci a vrut doar si implrt4easci
striduim s[ ii incurajim in aceasti direcEie, insi nu visim ci un asemenea faptul cI Portland a fost prima sa casi, cI aceasta era singura casl pe care

exorcism psihologic poate fi impus cuiva, Adevlrul incomod este cI multi a avut-o vreod cL ennespus de recunoscitor fa16 de comunitatea din
^t6,
dintre beneficiarii nostri rimin dependenti, de partea gregirl a legii, aga cum care flcea parte, mindru de apartenenfa la acest grup, 9i ci gi-ar fi dorit ca
este formulati legea acum. mama gi tatdl siu s[-l poatl vedea acum'
 24 Pe tdrimul fantomelor infometate
cas[ pe care a avut-o vreodati": o propozitie care spune poves-
"Singura
tea multor persoane de pe Downtown Eastside, cartier al ,,unuia dintre cele
mai bune orase in care si triiesti"-.
{'
Aceastl munci poate fi nespus de satisficltoare sau extraordinar de
frustrantI, in funcgie de starea mea de spirit. Deseori infrunt natura refrac-
tarl a persoanelor pentru care sinrtatea gi binele lor valoreazi mai putin
decit prezentul imediat, decdt nevoile de moment stirnite de droguri. De
asemenea, trebuie si-mi infrunt si propria rezistenti fagl de ei ca oameni.
oricit mi-ag dori sr-i accept, cel putin in principiu, in unele zile sunt plin de
judecatl si dezaprobare, respingindu-i si dorindu-mi ca ei s6 fie altfel decit
sunt. Aceasti contradictie isi are originile in mine, nu in pacienlii mei. Este
problema mea - ins5, dat fiind dezechilibrul de purere evident dintre noi,
este atat de ugor pentru mine si I prezint ca fiind problema lor.
Dependengele pacientilor mei fac ca fiecare situatie care incrude trata-
ment medical sr fie o provocare. unde altundeva glseqti oameni cu o srni-
tate atit de precari si totugi atit de reticenri fag[ de ideea de a avea grijd
de ei insigi sau chiar de a le permite akora si aibl griji de ei? Din cind in
cind, trebuie efectiv convinsi si meargi la spital. Take Kai, cu o infectie
la gold care il imobilizeazd si care l-lr putea lisa infirm; sau Hobo, a cirui
osteornielitr a srernului s-ar putea extinde la pllmini. Ambii birbali sunt
atit de concentrati pe urm[toarea dozi de cocaini, heroinl sau,jib',.., incit
autoconservarea pierde orice insemnitate. Multi dintre ei au si o teami
bine intiprrit[ de autoritare si neincredere in institutii, avind motive pen-
tru care nimeni nu ii poate condamna.
droghez ca si nu mai simt ce naibii simt c6nd nu m6 droghez,,, mi-a
"Md
spus cAndva, in timp ce plingea, Nick, un dependent de heroinl gi metam-
fetamind in virsti de +O de Li. ,,Carrd ,ru ,una sub efectul drogurilor
simt deprimat." Tatrl lui le-a impregnat biieEilor sii gemeni ideea ci nu erau
* DupI cum deseori este descris orasul Vancouverla nivel international, cel mai recent
inNew York Tintes, S ialie2007.
** Argou pentru metamfetamini in canada, folosit mai ales in zona ontario. (-It[ tr.)
Singurul cimin pe care l-a avut vreodati 25
altceva decit ,,niste rahati". Fratele lui s-a sinucis in adolescenti, iar Nick a
devenit dependent pe viagd.
Tirimul Infernal al trlirilor inspiimint[ pe cei mai mulli
dureroase ne
dintre noi. Dependengii de droguri se tem ci ar putea rimine captivi acolo
pentru totdeauna, dacl n-ar avea substanEele. Acest impuls de a scipa cere
un pret de temut.
Holurile din ciment gi liftul hotelului Portland sunt cur[late frecvent,
uneori de cdteva ori pe zi. Glurili de ace, unii locatari au rini supurante cro-
nice. Uneori, din lovituri gi tdieturi provocate de citre ceilalli drogagi sau din
crestlturi pe care in timpul crizelor de paranoia
gi le fac pe piele paciengii
provocate de cocainl se scurge singe. Un birbat se ciupeste fbri incetare ca
si scape de insecte imaginare.
Nu e ca s,i cum in Downtown Eastside am fi scutigi de invazii reale,
Rozltoarele cresc intre perelii hotelului qi pe aleile lituralnice presirate cu
gunoaie. Parazigii populeazd multe dintre paturile, hainele 9i trupurile paci-
entilor': plosnite, piduchi Ei scabie. in cabinetul meu, gdndacii cad uneori din
clmiEi qi de pe pantaloni, ad[postindu-se rapid sub biroul meu, ,,imi place
s[ am prin preajmi unul sau doi goricei, mi-a spus cindva un tdnIr. Mininci
gindacii gi plognigele. Dar nu suport sI am un cuib intreg in salteaua mea."
Parazigi, bube, singe si moarte: pligile Egiptului.
in Downtown Eastside ingerul morlii ripune cu o rAvn[ gocantl.
Marcia, o dependentl de heroini in vdrstd de 35 de ani, s-a mutat din hotel
qi locuia cu chirie la jumltate de stradi depirtare. intr-o diminea!6, o voce
alarmatl imi spunea din telefon de o posibild supradozi. Am gisit-o pe
Marcia in pat, cu ochii larg deschigi, intinsl pe spate, deja in rigiditate cada-
vericd (rigor mortis). Bralele ii erau intinse, cu palmele in sus, in semn de
protest gi spaim[, parcl spunind: ,,Nu!Ai venit si mI iei prea repede, mult
prea repede!" Seringile de plastic trosneau sub pantofii mei in timp ce md
apropiam de trupul ei. Pupilele dilatate ale Marciei gi alte indicii fizice ii
m[ spuneau povestea: nu a murit din cauza unei supradoze, ci din cauza sevra-
iului. Am stat lengl patul ei pre! de cdteva clipe, incercAnd si vdd in tru-
pul ei persoana incintitoare, chiar dac[ mereu distrasd, pe care o gtiam. in
timp ce dldeam si plec, sirenele stridente imi spuneau cd, afar6 ajunseseri
vehiculele de urgeng[.
26 Pe tardmul fantomelor infometate Singurul cdmin pe care l-a avut vre0dat, 21

Marcia fusese in cabinetul meu cu o slptimdnl inainte, intr-o dispo- Trenul cdtre iad
zitie buni, cerdnd ajutorui pentru niste formulare medicale pe care trebuia Trenul cdtre iad
si Ie completeze pentru a primi ajutor social. O vedeam pentru prima dati Un bilet numai dus la trenul cdtre iad.

in sase luni. in acea perioad[, cum explica ea cu o atitudine de resemnare

Lucrdnd in medicina paliativi, in ingrijirea afecfunilor terminale,
nonsalanti, il ajutase pe iubitul ei, Kyle, si spargl o mostenire de 130 000 de
m-am intdlnit deseori cu moartea. intr-un sens real, medicina pentru
dolari - un proces sprijinit dezinteresat de multi alti prieteni consumatori si
persoanele dependente din cadrul acestei popula$i este, gi ea, munca
alti profitori. in ciuda popularitilii de care se bucura, a fost singuri atunci
paliativi. Nu ne agteptlm si vindecim pe nirneni, ci doar si ameliorim
cdnd moartea a insflcat-o.
efectele dependenlei de droguri gi suferingele persoanei qi sI imblinzim
O alti pierdere a fost Frank, un dependent de heroini retras, care doar
impactul supliciilor de naturl legal6 9i sociali pe care cultura noastrd le
atunci cdnd se sirntea foarte riu te lisa, cu chiu, cu vai, si intri in camera
folosegte pentru a pedepsi persoanele dependente de droguri. Cu exceplia
Iui ingusti din hotelul R.egal. ,,Nici in ruptul capului n-am si mor in spital",
rari a citorva norocogi, care scapi din colonia de drogagi din Downtown
declara el curajos in faga cerritudinii ci moartea, purtand chipul SIDA, ii
Eastside, foarte pulini dintre pacientii mei vor ajunge la anii bltr6negii. Cei
bitea la us[. Nu era chip s[ discuti cu Frank legat de asta sau de orice altceva.
mai mulgi vor muri din cauza unor complicalii ale virusului HIV, ale hepa-
A rnurit in patul siu prdpidit, dar in patul sd.u,in2AA2.
titei C, ale rneningitei sau din cauza septicemiei severe contractate ln urma
Frank avea un suflet cald, pe care nici chiar abrazivitatea lui lifnoasi
repetatelor injectiri din perioada consumului indelungat de cocainl. Unii
nu il putea ascunde. Cu toate ci nu mi-a povestit niciodatl despre viata lui,
a exprimat esenla ei in ,,Trenul cltre iad din Downtown", o poezie pe care
vor ceda in faga cancerului la o vdrsti relativ tdnirl, sistemul lor imunitar

a scris-o cu cdteva luni inainte sI moari. Este un recviem pentru el insusi

slibit gi tensionat fiind incapabil sI faci fali bolilor. Asa a murit Stevie,
si pentru zeci de femei
bolnavd de cancer hepatic. Expresia sardonic[ gi simpaticl, mereu vizibili
- clrogate, practicante ale sexului comercial - des-
pre care se spune ci au fost ucise la. infama fermi de porci Pickton, in afara n in lb. eng., in original:
Vancouverului.
Went dow ntow n
- H astings and Main
Laokingfor relieffrom the pain
Am plecat in oras - pe Hastings gi Main
All I di.d was f.nd
Cdutknd cumua sd scap de durere
A one-way ticket on a Hellbound Train
Am gdsit doar un bilet de tren
On afarm notfar away
Numai dus, la trenul cdtre iad
Seueralfriends were taken away
Rest their sowls frorn the pain
La o fermd, nufaart:e departe,
End their ride on the Helhound Train
Mai muryi prieteni au plecat
Fdrd durere, o dihne as cd.- se-n p ac e Gfue me peace before I d.ie

I-a capdt de drum, tn trenul cdtre iad The track is laid out well
so

We all liue our priuate hell

D d-mi pace inqinte sd mor .lust more tickets onthe Hellbound Train
Calea e-ntinsd
Hellbound Train
Toli ne trdim propriul iad Hel.lbound Train
Mereu alte bilete Ia trenul cdtre iad ane-way ticket on a Hellbound Train (N. red.)