Analiza dramatica a piesei “Sase personaje in cautarea unui autor” de Luigi Pirandello

Scurt istoric:
Piesa este scrisa in 1920, si are premiera pe 10 mai 1921 la Roma, Teatrul Vale-Compania
Niccodemi. Piesa a oferit un success garantat trupei sale de teatru. Efectuind turnee lungi, atit in
Italia cit si in intreaga Europa.

Personaje:

 Tatăl
 Mama
 Fata vitregă
 Fiul
 Băiatul
 Fetiţa
 Madama Page
 Actorii trupei de teatru directorul
 Regizor prima interpretă
 Primul interpret
 Duena
 Ingenua
 Junele prim
 Alţi actori şi actriţe
 Regizorul de culise
 Sufleorul
 Recuzitierul
 Maşinistul
 Secretarul directorului
 Uşierul
 Tehnicieni si personal auxiliar alteatrului.

Subiect:
Actorii se pregătesc să repete o piesă de Pirandello. Sunt întrerupţi de sosirea a şase personaje
necunoscute. Tatăl afirmă: „Suntem în căutarea unui autor”. Apoi îl roagă pe regizor să pună în
scenă drama lor. El povesteşte cum ei şase au fost dintotdeauna personaje, dar autorul care le-a
dat viaţă a lăsat povestea lor neterminată. Regizorul şi actorii rămân uimiţi. Tânăra domnişoară
din grupul celor şase cere să joace scena în care îşi arată pasiunea pentru tatăl ei. Ea prezintă şi
celelalte personaje: mama, fosta soţie a tatălui, fiul lor legitim. născut din căsătoria cu al doilea
soţ, ea însăşi (fiica vitregă), un adolescent foarte introvertit şi o fetiţă. Regizorul, reticent la
început, se lasă sedus de povestea lor. Este de acord să devină autorul dramei lor şi cere actorilor
să înceapă cu scena fatidică în care tatăl vrea să o plătească pe fiica vitregă pentru scene de sex
în camera din spate a magazinului deţinut de o croitoreasă proxenetă. Actorii încearcă să joace
această scenă. Dar fiica vitregă protestează şi decide să le arate exact cum s-au întâmplat
lucrurile, o scenă erotică şocantă, dezvăluind astfel infamia tatălui. Mama este îngrozită,
deoarece scena are loc aici şi acum! Un mic lac într-o grădină. Fiica vitregă descrie scenele care
au loc în grădină, fiul fugise prin grădină pentru a salva fetiţa, dar a fost oprit de imaginea
adolescentului privindu-şi sora mai mică ce tocmai se înecase. Apoi adolescentul a dus pistolul la
cap şi s-a împuşcat. Mama începe să ţipe. Confuzie generală: Realitate? Ficţiune? Nimeni nu
ştie! Repetiţia s-a încheiat. Umbre ale personajelor „supravieţuitoare”. Doar fiica vitregă iese din
acest miraj şi părăseşte spaţiul teatral.

Tema:

Raţiunea de a fi a personajului, acest fapt te face să te întrebi asupra propriei persone, propriul
rol pe care îl ai de jucat în faţa societăţii. Totul se invirte intre minciuna si adevar, realitate si
iluzie, teme care constituie insasi esenta teatrului.

Indeea:

Intruparea acestei raţiuni de a trăi si nedreptatea care le e săvârşită personajelor.

Conflictul:
Piesa aceasta, pune problema dualităţii formate din realitate şi ficţiune precum şi a celei dintre
artă şi viaţă.

Deznodamintul:
Personajele din aceasta piesa sunt derutate, au o drama si cauta un regizor care sa lucreze cu ei.
Atunci cind gasesc regizorul sunt uimiti de actiunea care se petrece in drama lor, de aceia fiica
vitrega paraseste spatial teatral.

Caracterizare de personaj:

Personajele lui Pirandello, purtând măşti asemenea celor din Commedia dell´arte, îşi cer dreptul
la viaţă în faţa unui regizor fictiv pe care îl îndeamnă să le reprezinte drama. Aici apare
conflictul dintre cele două părţi: ceea ce sunt personajele în esenţa lor nu poate coincide cu ceea
ce devin ele în reprezentare. Multiplele faţete pe care le pot lua astfel vor reflecta şi ceva din cei
care le interpretează, în momentul în care, cel puţin în teorie, ar trebui să reflecte ceea ce este
personajul în viaţa sa independentă de punerea în scenă.

Piesa nu este clar plasata, insa putem deduce din scena Doadamei Pace ca toti sunt vorbitori de
limba italiana, iar dupa tehnica scenografica a teatrului se poate presupune ca erau
contemporani ai autorului. Tocmai aceasta lipsa intentionata plasare temporalo-spatiala indica
clar ca actiunea piesei poate avea loc oricand in orice teatru, oriunde in lume.