Sunteți pe pagina 1din 74

Capitolul 5

5.1. Sisteme de fixare a semifabricatului


- Principii de fixare
- Structura sistemului de forte
- Clasificarea mecanismelor de fixare
- Structura proiectarii sistemului de fixare

5.1.1. Principii de fixare

Actiunea de FIXARE este determinata de aplicarea asupra semifabricatului orientat in dispozitiv a unui sistem
de forte, care sa asigure si sa conserve schema de orientare pe tot parcursul procesului de prelucrare.
Conditii / principii de aplicare a sistemului de forte:
- sa nu impiedice procesul de prelucrare;
- sa mentina semifabricatul in contact cu elementele de orientare, respectiv de fixare;
- sa nu deformeze local sau total semifabricatul;
- sa contribuie la diminuarea sau eliminarea vibratiilor;
- sa nu determine forte sau momente de rasturnare, alunecare sau deplasare a semifabricatului.

5.1.2. Structura sistemului de forte


In cazul general, asupra semifabricatului pot actiona urmatoarele forte si momente, corespunzatoare fiecarei
faze de lucru (fig. 5.1):

Scula Mt
Proces Fixare Parghie
Rozeta
Fa FS
Cep de sprijin

ST
Me/Fe
FR Q

G Surub

Orientare Corp dispozitiv Reglare Actionare


Placa de reazem
Fig. 5.1 Structura sistemului de forte la prelucrarea mecanica
1
 Forte de orientare a semifabricatului

Aceste forte realizeaza contactul dintre bazele de orientare si reazeme, impreuna cu actiunea fortei masice,
determinata de greutatea obiectului.
Fortele de reglare (prestrangere) - FR sunt necesare atunci cand forta masica (greutatea), sau
componentele sale nu pot asigura contactul dintre toate bazele de orientare ale semifabricatului si reazeme.
Fortele de reglare se pot realiza astfel:
- manual: cu mecanisme speciale, cu mecanisme independente;
- elastic: cu arcuri
- combinat: cu ajutorul elementelor de fixare.
Cazurile tipice de aplicare a fortelor de reglare sunt determinate de unghiul de pozitie al semifabricatului fata de
reazemul principal (fig. 5.2):

a. β = 0 Reazem B
FRB > μG
FR = (1,5 ÷ 2) μG β

G FRB

μG
Reazem A
μ

A
b. β = 180o
FRA > G
FR = (1,5 ÷ 2) G
B

β G FRB

FRA

FRB
c. β = 30 ÷ 60 o

GB < μGA B GB β
FRB + GB > μGA
FR = 1,5 G(μcosβ – sinβ) GA
G
μGA
μ
A
Fig. 5.2 Aplicarea fortei de reglare

2
 Forte si momente din procesul de aschiere

Ansamblul dispozitiv – semifabricat este solicitat de urmatoarele grupe de forte si momente:

a. Forte si momente de aschiere – Fa, Ma au caracter variabil si se determina prin calcule, in functie de
procedeul sau metoda de aschiere aplicata.
b. Forte si momente masice – sunt dezvoltate datorita cinematicii procesului realizat pe un anumit tip de
masina.
Din categoria acestor forte fac parte:

- Greutatea semifabricatului – G influenteaza favorabil fixarea pe suprafete plane / profilate orizontale


sau cu inclinari mici (  max  300 )
In cazul dispozitivelor rotative greutatea influenteaza defavorabil sistemul de fixare, de aceea se impune
conceperea unor solutii de echilibrare statica si de blocare, riguros calculate si executate.
- Forte centrifugale – FC apar atunci cand centrul de greutate al semifabricatului nu coincide cu axa de
rotatie a acestuia in timpul procesului (fig. 5.3).

FCE
Piesa de echilibrare (mE)
CE

Rotaţie nP RE
AR ST AR

RP
CP

FCP FS
Dispozitiv
Semifabricat (mP)

Fig. 5.3 Aplicarea fortei de echilibrare

La echilibru

FCP = FCE , adica mP  RP    mE  RE   ,


2 2

2 nP
in care   .
60

3
Rezulta masa piesei de echilibrare:

RP
mE  mP  [Kg]
RE

- Forte si momente de inertie – solicita suplimentar mecanismul de fixare atunci cand ansamblul
dispozitiv - semifabricat executa:

a. miscare rectilinie alternativa – se dezvolta forta de inertie - FI

Vl
FI  mP 
t min

in care: Vl – viteza maxima liniara (de aschiere);


tmin – timpul minim de demaraj sau franare a mecanismului de miscare al masinii.

b. miscare de rotatie – se dezvolta momentul de inertie - MI

2 n P
MI  I 
60  t min

in care: I – moment de inertie geometric calculat fata de axa de rotatie (AR);


nP – turatia semifabricatului / piesei.
Aceste solicitari se iau in considerare la proiectarea mecanismelor de fixare si actionare ale dispozitivelor utilizate
pentru prelucrarea semifabricatelor masive la viteze de aschiere mari.

 Forte de fixare

Fortele de fixare (strangere) – FS se aplica semifabricatului dupa ce acesta a fost orientat in dispozitiv, eventual
si prin aplicarea fortelor de reglare (prestrangere).
Aceste forte se recomanda sa fie aplicate pe directie perpendiculara pe baza de orientare care leaga numarul
maxim de grade de libertate. In general, marimea si locul de aplicare a fortelor de fixare se determina pe baza
echilibrului dintre sistemului de forte si momente de aschiere si sistemul fortelor de fixare.
De aceea schemele de fixare pot fi examinate pe un numar redus de cazuri.

Cazul 1 – fortele de fixare FS si cele de aschiere Fa au acelasi sens si actioneaza pe directia reazemelor
(fig. 5.4,a)

FS = FSmin
FSmin > μG
FS = (1,5 ÷ 2) μG

in care: μ - coeficient de frecare.


Pentru acest parametru valorile recomandate pentru calcule preliminare pot fi adoptate in functie de tipul
contactului de frecare:

4
a. Contact element de fixare – semifabricat – se considera ca elementele de fixare sunt din otel dur
(calit), iar suprafetele active sunt finisate; coeficientul de frecare are valori diferentiate in functie de starea
suprafetei de fixare a semifabricatului, astfel (tab. 5.1):

Tab. 5.1 Coeficientul de frecare pe suprafata de fixare

Starea suprafetei de fixare Rugozitatea μ


Ra [μm]
Finisata 0,8÷1,6 0,1÷0,15
Semifinisata 3,2 0,15÷0,25
Degrosata 6÷12 0,2÷0,35
Rugoasa / neprelucrata 20÷50 0,4÷0,5

Reazem 2

Fa Fa
G FS
FS

μG
Reazem 1 Reazem 1
μ
a. Cazul 1 b. Cazul 2

FS
Reazem 2 FS
Fa μFS RP
μ Mt

Fax
μFS Faz
Reazem 1 Mandrina cu falci
μ
c. Cazul 4
d. Cazul 3

Fig. 5.4 Schema de fixare – cazuri tipice

a. Contact semifabricat – reazem – se considera ca elementele de orientare (reazeme) sunt din otel dur
(calit), coeficientul de frecare poate fi adoptat cu urmatoarele valori, prezentate in tabelul 5.2.

5
Tab. 5.2 Coeficientul de frecare pe suprafata de orientare (rezemare)

Starea suprafetei de Forma si starea suprafetei active μ


orientare a reazemelor
Semifinisata / finisata Plana, calita, finisata 0,15
Degrosata / laminata Plana, calita, cu striatii / canale 0,3
Rugoasa / neprelucrata Plana, calita, cu striatii / zimti 0,7
Semifinisata / finisata Falca / prisma, calita, finisata 0,2
Degrosata / laminata Falca / prisma, calita, cu canale 0,4÷0,5
Rugoasa / neprelucrata Falca / prisma, calita, cu zimti 0,65÷0,85

Cazul 2 – Fa si FS au aceeasi directie dar sensuri opuse (fig. 5.4,b)

FS  K S Fa

in care: KS - coeficient de siguranta a fixarii semifabricatului in dispozitiv;


KS = 1,5 ÷ 2,5 pentru contactul otel – otel, la piese de dimensiuni medii (200 x 200 x 200 mm)

Cazul 3 – Fa si FS au directii perpendiculare, iar actiunea fortelor de aschiere este preluata numai de fortele de
frecare de la nivelul contactului semifabricat – reazem (fig. 5.4,c)

K S Fa
FS 

Cazul 4 – momentul de rasucire Mt si fortele de aschiere Fa sunt preluate de momentul, respectiv de fortele de
frecare, rezultate din sistemul de fixare a semifabricatului (fig. 5.4,d)

KS M t K S Fax
FS  sau FS  ,
 RP 

in functie de solicitarea de aschiere predominanta,


in care: M t  Faz RP
FS
FS1, 2 
zb
Fax – forta de aschiere longitudinala (axa X);
Faz - forta de aschiere transversala (axa Z);
zb – numarul falcilor (bacurilor) de fixare ale mecanismului;
KS – coeficient de siguranta;
KS > 1
μ - coeficient de frecare la contactul falca de fixare – semifabricat.

Pentru a realiza echilibrul fortelor cu o siguranta suficienta, fortele exterioare considerate a actiona asupra
semifabricatului se maresc fata de cele rezultate din calcule printr-un coeficient de siguranta - KS :

K S  K1 K 2 K 3 K 4
6
K1 – coeficient prin care se tine cont de neuniformitatea adaosului de prelucrare;
K1 = 1,8 pentru prelucrari de degrosare
K1 = 1,5 pentru prelucrari de finisare

K2 – coeficient de influenta a marimii (dimensiunilor) suprafetelor de reazem;


K2 = 1 pentru reazeme limitate (cu dimensiuni din standarde)
K2 = 1,5 pentru reazeme cu suprafete mari (de constructive speciala)

K3 – coeficient prin care se tine cont de continuitatea procesului de aschiere;


K3 = 1 pentru aschiere continua (uniforma)
K3 = 1,2 pentru aschiere discontinua (cu socuri, vibratii)

K4 – coeficient prin care se tine cont de cresterea fortelor exterioare datorita uzurii sculelor de aschiere;
K4 = 1,1 ÷ 1,9 (tab. 5.3). Acest coeficient este dependent de procedeul de aschiere, materialul
semifabricatului si de solicitarea de aschiere predominanta.

Tab. 5.3 Coeficientul K4

Procedeul de prelucrare Solicitarea de aschiere* K4


Otel Fonta
Aliaje neferoase
Gaurire Mt 1,15 1,15
Fax 1,1 1,1
Largire Mt 1,3 1,3
Adancire
Lamare Fax 1,2 1,2
Largire de finisare Mt sau Fax 1,2 1,2
Alezare
Strunjire exterioara si interioara Faz 1 1
Fay 1,4 1,2
Fax 1,6 1,25
Frezare frontala (plana) 1,9 otel moale
Frezare cilindrica Ft 1,2÷1,4
Frezare cilindro-frontala 1,4 otel dur
Rectificare cilindrica Ft 1,2 --
Rectificare plana
Brosare cilindrica Fa 1,55 --
Brosare canale
Nota:
- * forta / momentul care scoate piesa din echilibru si modifica pozitia acesteia fata de reazeme;
- Mt – momentul de torsiune (aschiere), calculat in axa de rotatie a sculei;
- Fax, Fay, Faz – componenta fortei de aschiere pe cele trei directii ale sistemului de axe adoptat (XYZ);
- Ft – forta totala de aschiere;
- Fa – forta de aschiere, calculata in axa piesei.

Fortele de fixare calculate dupa aceste scheme sunt, in general, aproximative, dar de cele mai multe ori precizia
rezultata este suficienta pentru practica proiectarii.

7
Pentru a determina si utiliza relatiile de calcul ale fortelor de fixare se considera ca semifabricatul orientat pe
reazeme poate pierde echilibrul (pozitia orientata) sub actiunea solicitarilor exterioare in trei moduri posibile, care
determina trei ipoteze de calcul ce pot fi adoptate:

1. Prin rasturnare in jurul unui reazem, caz in care forta de fixare necesara rezulta din relatia de calcul a
momentului rezistent, opus rasturnarii;
2. Prin alunecare liniara pe reazeme, caz in care forta de fixare necesara rezulta din ecuatia de proiectii a
fortelor exterioare si a celor de frecare (manifestate pe reazeme datorita fortelor de fixare);
3. Prin deplasare pe directia fortelor exterioare, care sunt orientate in sens opus fortelor de fixare.

5.1.3. Clasificarea mecanismelor de fixare

Conservarea schemelor de orientare si mentinerea pozitiei semifabricatului in dispozitiv pe toata perioada


procesului de prelucrare mecanica se realizeaza prin includerea in structura dispozitivului portpiesa a
mecanismelor de fixare, care formeaza un subansamblu foarte important.
Criteriile de clasificare tin seama de: tipul elementului de fixare, tipul sistemului de actionare, complexitatea
mecanismului.
 Elementul de fixare:
- surub / element cu filet;
- parghie ;
- excentric / cama;
 Sistemul de actionare:
- manual, recomandat dispozitivelor utilizate in productia de serie mica si mijlocie
(100 – 400 piese/lot);
- mecanizat, pentru productia de serie mare si masa (>1000 piese/lot), realizat prin sistem:
pneumatic, hidraulic / hidro-pneumatic, electric / electromagnetic, vacuum;
 Complexitate:
- mecanisme simple, care contin un singur element de fixare;
- mecanisme combinate, compuse dintr-un mecanism / element de actionare si mai multe
elemente de fixare.

8
5.1.4. Structura proiectarii sistemului de fixare
Pe baza analizei structurii sistemului de forte se concepe schema de fixare a semifabricatului, in baza careia se
realizeaza proiectarea mecanismului de fixare, parcurgand urmatoarele etape:

Schema de orientare

1 Forte de reglare – FR, G


- determinarea fortelor necesare conservarii schemei de
orientare

2 Forte si momente de proces – Fa, Mt, FI, MI, FC


- determinarea solicitarilor de aschiere si a fortelor masice
amplasate in variante de fixare defavorabile

3 Model fizic al fixarii


- tipul fortelor
- puncte de aplicare
- sens de actiune
- ipoteza de calcul
- stabilitate maxima a semifabricatului

4 Forte de fixare – FS
- determinarea fortelor necesare blocarii semifabricatului
pe reazeme in perioada procesului de prelucrare

Mecanismul de fixare

- adoptarea / proiectarea unui tip de mecanism


- dimensionarea elementelor de fixare
- dimensionarea subansamblului

Mecanismul de actionare

- adoptarea / proiectarea unui tip de mecanism


- dimensionarea elementelor de actionare
- dimensionarea ansamblului - dispozitiv

9
Capitolul 5

5.5. Mecanisme de fixare cu filet


- Forta de fixare
- Elemente constructive
- Aplicatie. Exemplu de calcul

5.5.1. Generalitati

In structura acestor mecanisme se afla un cuplu mecanic “surub - piulita”, care transforma momentul de
actionare (exterior) intr-o forta axiala, folosita pentru fixarea semifabricatului in mod direct, sau prin intermediul
altor elemente (bride, parghii, talpi de presiune, etc.). (figura 5.5)

Fig. 5.5. Aplicatie a mecanismelor de fixare cu filet (Ex. - Sisteme BERNARDO)

Avantaje:
- simplitate constructive;
- siguranta in functionare;
- accesibilitate / universabilitate;
- dezvoltarea de curse si de forte mari;
Dezavantaje:
- timp mare de actionare – desfacere;
- nu asigura constanta fortei de fixare;
- consum mare de energie la actionare manuala;
Recomandari:
- pentru fabricatia de serie mica –mijlocie (100 – 400 piese/lot);
- dispozitive actionate manual;
- pentru fixarea semifabricatelor rigide;
- combinarea cu elemente de transmitere a fortei de fixare: bride, parghii, falci, etc.

1
In figura 5.6 sunt prezentate principalele tipuri de suruburi de fixare standardizate, utilizate in constructia
dispozitivelor mecanice, iar in figura 5.7 tipuri de piulite. Forme si dimensiuni de suruburi pot fi adoptate din
“Elemente de proiectare a dispozitivelor pentru masini-unelte” – [5] Volumul 1 in tabelele: 4.13, 4.14, , 4.16,
4.31, 4.32, 4.33, 4.42, 4.59; pentru piulite pot fi utilizate tabelele: 4.17, 4.20, 4.21, 4.22, 4.27, 4.28, 4.29, 4.30,
4.37, 4.64, 4.65.

Fig. 5.6. Tipuri de suruburi de fixare

Fig. 5.7. Tipuri de piulite de fixare

2
5.5.2. Calculul fortei de fixare
Se realizeaza in functie de urmatoarele particularitati si caracteristici constructive:
- forma capului de presiune
- caracteristicile dimensionale ale filetului
- coeficientul de frecare surub – piulita, respective cap de presiune / piulita – semifabricat
- forta de actionare (exterioara)
- lungimea activa a manetei / cheii de actionare.
Solutiile tehnice cel mai des utilizate pentru realizarea mecanismelor de fixare a semifabricatelor sunt
prezentate in continuare:

• Piulita cu guler plat (figura 5.8) [5] – Volumul 1, tab. 4.17, 4.20, 4.21, 4.22, 4.27, 4.28, 4.29, 4.30,
4.65
• Piulita si saiba plata (figura 5.9) [5] – Volumul 1, tab. 4.64, 4.39, 4.40, 4.41
• Surub cu cap de presiune inelar (figura 5.10)

Z Lm
M
Cheie (Fm)
Piulita
D
Guler
μf
df
μS
d
Piulite cu guler FS
Surub

Fig. 5.8. Mecanism de fixare cu piulita cu guler plat

Pentru dimensiuni standardizate se recomanda:

D = (2 ÷ 2,2) df
d = (1,1 ÷ 1,15) df

df D
d
Piulita normala Saiba plata

Fig. 5.9. Piulita si saiba plata

3
M Z Lm
Cheie (Fm)

df Piulita
Corp filetat
df x pf
pf
μf
FS
Surub
D Cep D
μS Cep inelar
Surub cu cep d

Fig. 5.10. Mecanism de fixare cu surub cu cap (cep) inelar

La aceste trei variante ale aceleiasi solutii de fixare suprafata de contact are forma INELARA,
cuprinsa intre diametrele D si d.
Ecuatia de echilibru a momentelor fata de axa surubului / piulitei / in axa OZ:

Ft ⋅ r fm + M fs = M

in care: r fm − raza medie a filetului ( 0,5 df )


Ft – forta tangentiala din spira filetului

Ft = FS ⋅ tg (α + ϕ )

FS – forta de fixare realizata in axa filetului


α - unghiul elicei filetului ( α = 2 ÷ 40 pentru filet METRIC)

 pf 
α = arctg  

 π ⋅ d f 

p f − pasul filetului (tabel 5.4)

Tab. 5.4 Filet Metric – pas normal

Diametrul filetului df [mm] 6 8 10 12 16 20

Pasul filetului pf [mm] 1,0 1,0 1,25 1,25 1,5 1,5

ϕ − unghiul de frecare dintre spirele filetului piulitei si ale surubului

ϕ = arctg µ f
4
µ f − coeficientul de frecare din filet, se recomanda a fi utilizat cu urmatoarele valori:
- µf = 0,15 ÷ 0,38, pentru frecare uscata (fara ungere) si elemente filetate din otel;
- µf = 0,08 ÷ 0,12, pentru frecare umeda (cu ungere) si elemente filetate din otel.

Pentru comparatie se prezinta datele tehnice ale doua tipuri de filete, prin doua cazuri:

- filet trapezoidal - β = 30 0 , unghiul la varful filetului


- µ f = 1,04 ⋅ µ S
- ϕ = 5,93 ÷11,74 pentru µ S = 0,1 ÷ 0,2
0 0

- filet metric - β = 60
0

- µ f = 1,15 ⋅ µ S
- ϕ = 6,56 ÷ 12,95 , pentru µ S = 0,1 ÷ 0,2
0 0

Mfs – momentul de frecare de pe suprafata inelara de fixare a capului de


presiune, respectiv al saibei sau piulitei

De
M fs = µ S ⋅ FS ⋅
2
in care diametrul echivalent al suprafetei de fixare / de contact are relatia de calcul

2  D3 − d 3 
De =  2 
3  D − d 2 

M – momentul de actionare (exterior) aplicat la cheia / maneta de strangere de lungime Lm, sau rozeta
de actionare de diametru Dm

M = Fm ⋅ Lm M = Fm ⋅ Dm
sau

in care: Fm – forta de actionare manuala, care poate fi utlizata in calcule cu urmatoarele valori:
- Fm = 50 ÷ 100 N, pentru actionare usoara (foarte comoda);
- Fm = 100 ÷ 150 N, pentru actionare medie (comoda);
- Fm = 150 ÷ 200 N, pentru actionare relativ dificila.

Pentru actionarea cu cheie fixa standard

M = (1 ÷ 1,5) ⋅ d f
[N m]

Inlocuind in ecuatie se obtine dezvoltarea

df 1  D3 − d 3 
FS ⋅ tg (α + ϕ ) + µ S ⋅ FS ⋅  2  = Fm ⋅ Lm ,
2 3  D − d 2 

iar prin prelucrare rezulta expresia generala a fortei de fixare

5
Fm ⋅ Lm
FS =
df µS  D3 − d 3  .
tg (α + ϕ ) +  
2 3  D 2 − d 2 

In continuare sunt analizate diverse variante constructive, cazuri particulare, ale mecanismului de fixare cu
filet:

• Surub cu cap de presiune plat (figura 5.11) [5] – Volumul 1, tab. 4.13.

Suprafata de contact , pe care se realizeaza fixarea, este CIRCULARA.

df Cep
D df x pf
μf
D
μS FS Cep plat
pf
Surub cu cep
Fig. 5.11. Surub cu cap (cep) circular / plat

Forta de fixare dezvoltata

Fm ⋅ Lm
FS =
df µS
tg (α + ϕ ) + ⋅D
2 3

• Surub cu cap de presiune sferic (figura 5.12) [5] – Volumul 1, tab. 4.14, 4.31, 4.32, 4.59.

La aplicarea strangerii pe suprafata plana contactul se realizeaza teoretic intr-un PUNCT.

df x pf
df
pf μf

FS Cep sferic
Cep r
r

Surub cu cep

Fig. 5.12. Surub cu cap (cep) sferic / bombat

6
Forta de fixare dezvoltata

2 Fm ⋅ Lm
FS =
d f ⋅ tg (α + ϕ )

• Surub cu cap sferic si talpa de presiune (figura 5.13) [5] – Volumul 1, tab. 4.15, 4.16, 4.35, 4.36.

Contactul pe suprafata conica se realizeaza pe un CERC de diametru De

De = 2r cos β

in care, pentru talpi de presiune / capete de presiune standardizate, β = 60o.

df FS
Inel de siguranta df x pf
pf
β μf
Talpa de presiune
D1
μS Cep sferic
De r
D1
Surub cu talpa

Fig. 5.13. Surub cu cap (cep) sferic si talpa / cap de presiune

Forta de fixare dezvoltata

2 Fm ⋅ Lm
FS =
d f ⋅ tg (α + ϕ ) + µ S ⋅ De

• Piulita cu guler sferic si saiba (figura 5.14) [5] – Volumul 1, tab. 4.37, 4.38, 4.39

Contactul pe suprafata sferica a piulitei se realizeaza pe un CERC de diametru De, a carui marime se poate
calcula in functie de tipul saibei de presiune:

- Saiba cu locas sferic de raza R cu a piulitei

2  D3 − d 3 
De =  2 
3  D − d 2 

- Saiba cu locas conic de unghi β, pentru saibe standardizate β = 60o.

De = 2R cos β
7
Piulita μf
Guler
Saiba D R

d FS μS
df x pf

Surub / Prezon
Piulita si saiba sferica

Fig. 5.14. Piulita cu guler sferic si saiba de fixare

Pentru toate mecanismele simple cu surub sau piulita cursa axiala a acestor elemente de fixare este data prin
relatia

Pf
CS = ⋅θ

in care: θ - unghiul de rotire al surubului sau piulitei [rad], egal cu unghiul de rotire al cheii / manetei sau
rozetei de actionare manuala.

In practica industriala se utilizeaza atat fixarea directa (figura 5.15), cat si fixarea prin mecanisme de fixare
combinate, in care forta de fixare se transmite semifabricatului prin intermediul unor bride / parghii cu unul sau
doua brate (simple sau duble) (figura 5.16)

Surub de fixare

Fig. 5.15. Fixare directa cu suruburi (Ex. - Portscula de strunjit)

O mare parte din aceste mecanisme si elementele lor sunt normalizate sau standardizate, iar cele mai des
folosite in structura dispozitivelor port piesa sunt:
- mecanisme cu brida simpla (brida L)
- mecanisme cu brida dubla

8
Surub
Piulita
Saiba

Brida

Fig. 5.16. Fixare cu sisteme de bride (Ex. – Dispozitiv de frezat)

Deasemenea o larga raspandire o au mecanismele de fixare cu filet in constructia dispozitivelor de fixare


universale de tip “menghina”, elementul de fixare il constituie in acest caz bacul sau prisma mobila, actionata
de surub (figura 5.17)

Surub de actionare Surub de actionare


Bac / Prisma

Rozeta

Maneta

Fig. 5.17. Fixare cu bacuri / prisme actionate cu surub (Ex. – Menghine de fixare)

9
5.5.3. Exemplu de calcul

Se propune proiectarea unui mecanism de fixare cu filet pentru semifabricatul “Flansa” din figura 5.18.

ST – suprafete tinta
8 x Φ10mm

Fig. 5.18. Aplicatie – semifabricat Flansa - 8 gauri echidistante

Axa ST
Mt

Fa Semifabricat “Flansa”
H2
ST (d x l)

T D5 D2

D1
hb
Bolt cilindric db x hb
Hr D4

A Guler plan Dr
D3

Fig. 5.19. Schema de orientare

10
A. Date initiale

Operatia / proces: Burghiere


Suprafata tinta: d = 10mm

Dimensiuni [mm]:
D1 D2 D3 D4 D5 H2
86 112 60 42 15 36

B. Schema de orientare

Elemente: Bolt cilindric (2grade de libertate) - db = 42mm; hb = 17mm


(figura 5.19) Guler (reazem plan) (3grade de libertate) - Dr = 60mm

C. Proces de prelucrare

Solicitari de aschiere: Forta de avans (axiala) Fa = 3027N


Moment de torsiune Mt = 12,63Nm
Pentru schema de orientare propusa solicitarea predominanmta este data de forta de avans, care va
determina rasturnarea / inclinarea semifabricatului fata de muchia A.

D. Schema de fixare

Elemente: Prezon filetat – df x pf


(figura 5.20) Piulita hexagonala cu guler plat – S x DP
Saiba detasabila – Ds x ds

M
Prezon filetat df x pf Piulita cu guler S x Dp

df μf

Fa Dp Saiba detasabila Ds x ds
Ds
T μS FS ds

A
X
2
Fig. 5.20. Schema de fixare

11
E. Forta de fixare

Momentul de rasturnare a semifabricatului fata de muchia A

D3
Fa ⋅ X = ⋅Q
2
Forta interna dezvoltata de strangerea piulitei

2X
Q= ⋅ Fa = 2597 N
D3
D2 − D3
In care: X = = 18mm
2
Forta de fixare necesara, dezvoltata in axa prezonului si a boltului

Fsnec = Ks · Q = 5142N
Ks = K1 · K2 · K3 · K4 = 1,8·1·1·1,1 = 1,98
In care: K4 = 1,1 din Tabelul 5.3, pentru solicitarea predominanta forta de avans (solicitarea de aschiere care
tinde sa scoata semifabricatul din echilibru).
Schema de fixare corespunde cazului din figura 5.8, in care piulita este actionata cu chie fixa standard,
momentul de actionare fiind determinat cu relatia

M = Fm · Lm = (1 ÷1,5) df

Forta de fixare

Fm ⋅ Lm
FS =
µ S  D p − d s 
3 3
df
tg (α + ϕ ) +
2 3  D p 2 − d s 2 

Pentru proiectarea mecanismului se adopta dimensiunile standardizate ale filetului Metric:

df = 12mm
pf = 1,25mm

pentru care: Dp = (2 ÷ 2,2) df = 26mm


ds = (1,1 ÷ 1,15) df = 13mm
µs = 0,2
µf = 1,04 µs = 0,208
M = 12 ÷ 18Nm

Inlocuind in relatia fortei de fixare Fs = Fsnec se determina momentul de actionare necesar

Mnec = 7,75Nm < Mmin = 12Nm

Rezulta un moment de actionare al piulitei mai mic decat momentul minim dezvoltat la strangerea cu cheie,
ceea ce verifica dimensiunile adoptate pentru filet.

12
F. Dimensionarea mecanismului

In continuare, pornind de la dimensiunile adoptate pentru filet, se vor adopta / allege sau proiecta celelalte
elemente din structura mecanismului:

Prezon pentru insurubat Tabel 4.33


- Forma A pentru otel
- Dimensiuni: Ad x l = A12 x 35mm
e = 12mm < hb = 17mm
b = 30mm
l = 35mm
Piulita hexagonala cu guler Tabel 4.65
- Dimensiuni: d x p = 12 x 1,25mm
Dd = 25mm
S = 19mm
Obs. - se va utiliza o cheie fixa S19.
Saiba detasabila plata Tabel 4.40
- Dimensiuni: d x D x H = 13 x 35 x 8mm

13
Capitolul 5

5.6. Mecanisme de fixare cu parghii


- Forta de fixare
- Elemente constructive
- Aplicatie. Exemplu de calcul

5.6.1. Generalitati

In constructia acestor mecanisme se utilizeaza una , doua , sau mai multe parghii , care au rolul de a
transmite, amplifica si / sau schimba directia sau sensul fortelor dezvoltate de mecanismele de actionare.
Constructiv parghia se poate realiza in mai multe variante:
- simpla , cu un brat
- dubla , cu doua brate: dreapta , in unghi (cu cot)

5.6.2 Calculul fortei de fixare


Se realizeaza in functie de urmatoarele particularitati:
- caracteristicile dimensionale ale bratelor parghiei;
- coeficientul de frecare dintre elementul de actionare si parghie , respectiv dintre parghie si
semifabricat;
- marimea fortei de actionare (exterioara);
- pierderile prin frecare din articulatii.
Solutiile tehnice cel mai des utilizate pentru realizarea mecanismelor de fixare cu parghii a semifabricatelor sunt
prezentate in continuare:

• Parghie cu un brat (figura 5.18) ) [5] – Volumul 1, tab. 4.43, 4.45

Cea mai des folosita varianta constructiva este parghia in forma de L , ghidata in bucsa sau intr-un corp de
ghidare.
Sub actiunea fortei de fixare parghia are tendinta de inclinare in planul OXZ , ceea ce determina aparitia unei
reactiuni a ghidajului distribuita triunghiular pe lungimea ghidata a parghiei.
Expresia fortei de fixare

Q
Fs =
l1
1 + 3µ r ⋅
L
in care: Q - forta de actionare axiala , realizata cu un sistem surub (prezon) – piulita


=
1 −
∝+ +
2 3 −
1
µr - coeficient de frecare brida – ghidaj
µr = 0,05 ÷ 0,1 pentru suprafete de ghidare finisate (Ra = 0,8÷1,6 µm);
L – lungimea de ghidare a bridei;
bridei; conform recomandarilor din standarde raportul

= poate fi adoptat cu valori in intervalul i = 0,63 ÷ 0,65;

µp= 0,1 ÷ 0,2 pentru suprafete semifinisate din otel (piulita – brida);

l1 Lm
Z
M
Cheie (Fm)
Piulita

Brida L D

df x pf μp
FS
d μr
Q L
FfS
μS
Surub

Ghidaj
Reazem

Fig. 5.188,a Parghie cu un brat – Brida L – schema de calcul

l1

Brida L
L

Bucsa de ghidare cu filet

,b Parghie cu un brat – Brida L – realizare industriala


Fig. 5.18,b

2
Elemetele din structura mecanismului pot fi adoptate cu dimensiuni standard astfel:
- surub / prezon de fixare [5] – Volumul 1, tab. 4.33;
- piulite, rozete si manere / chei de actionare [5] – Volumul 1, tab. 4.17; 4.20, 4.21, 4.23; 4.24; 4.27; 4.30;
4.44; 4.54;
- bucsa de ghidare [5] – Volumul 1, tab. 4.45.

• Parghie cu doua brate drepte [5] – Volumul 1, tab. 4.46; 4.48; 4.49; 4.54

Cele mai utilizate variante constructive sunt:

A. SCHEMA 1 (fig. 5.19)


Element de actionare
L
Q
l2 l1 μa
μ0
h1
FS
d h2
γ
Bolt FfS Brida 1
μS
Articulatie

Fig. 5.19. Parghie cu doua brate drepte – Brida 1

Relatia de predimensionare / alegere a bridei, neglijand frecarile, are forma

L
FS = ⋅Q
l2

Expresia reala a fortei de fixare este utilizata pentru verificarea eficientei mecanismului proiectat

 d 
 L − µ ⋅ h + µ ⋅ 
2cos γ
a 1 0
Fs = Q ⋅  
 l2 + µ s ⋅ h2 + µ0 ⋅ d 
 2cos γ 
 

in care: γ – unghiul de presiune al parghiei

 h2 
γ = arctg  
l
 2
3
μ0 - coeficientul de frecare din articulatie;
μ0 = 0,01 ÷ 0,05 pentru ajustaje de precizie medie
μa - coeficientul de frecare cu elementul de actionare (surub, piulita, plunjer, etc.);
μa = 0,08 ÷ 0,1
μs - coeficientul de frecare brida – semifabricat;
μs = 0,2 ÷ 0,25 pentru suprafete neprelucrate, sau degrosate (Ra = 12 ÷ 25 µm).

B. SCHEMA 2 (fig. 5.20)

L Brida 2
l1 l2
μ0

FS
h1 d h2
γ
μa FfS
Q Bolt μS
Articulatie

Element de actionare

Fig. 5.20. Parghie cu doua brate drepte – Brida 2

Relatia de predimensionare / alegere a bridei, neglijand frecarile, are forma

l1
FS = ⋅Q
l2

Forta de fixare reala, incluzand frecarile

 d 
 l − µ ⋅ h + µ ⋅ 
2cos γ
1 a 1 0
Fs = Q ⋅  
 l2 + µ s ⋅ h2 + µ0 ⋅ d 
 2cos γ 
 

C. SCHEMA 3 (fig. 5.21)

Relatia de predimensionare / alegere a bridei, neglijand frecarile, are forma

l1
FS = ⋅Q
L
4
Q Element de actionare
L Brida 3
l1 l2
μ0
h1 μa
FS
d h2
γ
FfS
Bolt μS
Articulatie

Fig. 5.21.a Parghie cu doua brate drepte – Brida 3

L
l1 Brida 2
Piulita l2
Saiba plata

h1
h2 Surub de sprijin
(articulatie)
Surub de actionare

Fig. 5.21.b Parghie cu doua brate drepte – Brida 3 – realizare industriala

Forta de fixare reala, incluzand frecarile

 d 
 l − µ ⋅ h + µ ⋅ 
2cos γ
1 a 1 0
Fs = Q ⋅  
 L + µ s ⋅ h2 + µ0 ⋅ d 
 2cos γ 
 
Din punctul de vedere al utilizarii rationale a fortei de actionare Q , SCHEMA 1 este cea mai avantajoasa ,
L l
multiplicand forta Q prin raportul > 1 , iar SCHEMA 3 este dezavantajoasa , deoarece 1 < 1 .
l2 L
Celelalte variante, SCHEMA 2, respectiv SCHEMA 3 prezinta in schimb un sistem comod si accesibil de
actionare, motiv pentru care se utilizeaza frecvent in structura sistemelor de fixare cu bride drepte pe masini de
5
prelucrare prin aschiere; pentru a fi utilizate eficient se recomanda ca punctul de aplicare al fortei de actionare sa
fie cat mai aproape de semifabricat.

• Parghie cu doua brate cotite [5] – Volumul 1, tab. 4.52

Uzual , dispunerea bratelor se adopta pentru unghiul β de 900 , sau de 450 . (fig. 5.22).

FS l2 Brida cu cot

FfS l1
μS h2 d

h1 μa
β μ0

Q Element
Bolt de actionare
Articulatie

Fig. 5.22. Parghie cu doua brate cotite

Schemele cel mai des folosite in structura dispozitivelor de prelucrare mecanica sunt (fig. 5.23):

FS FS FS

β
l2 β l1
β
l2 l1 l1 l2

Q
Q Q

Fig. 5.23. Scheme de utilizare a parghiilor cu cot

Relatia de predimensionare / alegere a bridei, neglijand frecarile, are forma

l1
FS = ⋅Q
l2
6
Forta de fixare reala se calculeaza cu o relatie simplificata, care include si frecarile

d
l1 − µ a ⋅ h1 − µ0 ⋅
Fs = Q ⋅ 2
d
l2 + µ s ⋅ h2 + µ0 ⋅
2
Pentru dimensionarea mecanismelor cu bride drepte, in practica proiectarii se utilizeaza urmatoarele relatii de
calcul:

Cazul 1: brida actionata cu brate egale l1 = l2

l1 − µa ⋅ h1
Fs = Q ⋅
l2 + µs ⋅ h2 + 0,7 ⋅ µ0 ⋅ d

Cazul 2: brida actionata cu brate inegale l1 > l2

l1 − µa ⋅ h1 − 0,20 ⋅ µ0 ⋅ d
Fs = Q ⋅
l2 + µ s ⋅ h2 + 0,48 ⋅ µ0 ⋅ d

Cazul 1: brida actionata cu brate inegale l1 < l2

l1 − µ a ⋅ h1 − 0, 48 ⋅ µ0 ⋅ d
Fs = Q ⋅
l2 + µ s ⋅ h2 + 0,20 ⋅ µ0 ⋅ d

O relatie mult simplificata si mai rapida de calcul utilizeaza un coeficient in care sunt cuprinse pierderile prin frecare
din structura mecanismului ( µ s , µ a , µ0 ) .

l1 l
Fs = Q ⋅ ⋅η Fs = Q ⋅ 1 ⋅η
l2 l2

l1
in care:η = f ( µ s , µ a , µ0 , ) ( valori orientative de calcul pot fi preluate din [1] - tabelul 6.4).
l2
Elemetele din structura acestor mecanisme pot fi adoptate cu dimensiuni standard astfel:
- surub / cep de sprijin (articulatie) [5] – Volumul 1, tab. 4.55; 4.56; 4.57;
- surub de actionare ) [5] – Volumul 1, tab. 4.13; 4.14; 4.31; 4.32; 4.58; 4.59; 4.60.

7
5.6.3. Exemplu de calcul

Se propune proiectarea unui mecanism de fixare cu parghie pentru semifabricatul “Matrita de indoire tevi” din
figura 5.24.

ST – suprafata tinta
Φ16

Fig. 5.24. Aplicatie – semifabricat Matrita de indoire – R18

Mt

Fa Semifabricat “Matrita”
Axa ST
H1
Cep de sprijin1 Hc x Dc

ST (d x l)

Hp

Placa de sprijin Hp x Lp x Bp

Fig. 5.25. Schema de orientare (planul XZ)

8
L1

B1 B2

Cep de sprijin2 Hc x Dc

Fig. 5.25. Schema de orientare (planul XY)

A. Date initiale

Operatia / proces: Burghiere


Suprafata tinta: d = 16mm

Dimensiuni [mm]:
L1 H1 B1 B2
78 46 40 30

B. Schema de orientare

Elemente: Placi de sprijin (3grade de libertate) - Hp = 10mm; Lp = 100mm; Bp = 16mm


(figura 5.25) Cep de sprijin1 (1grad de libertate) – Dc = 20mm; Hc = 6mm
Cep de sprijin2 (2grade de libertate) – Dc = 20mm; Hc = 6mm

C. Proces de prelucrare

Solicitari de aschiere: Forta de avans (axiala) Fa = 5622N


Moment de torsiune Mt = 21,5Nm
Pentru schema de orientare propusa solicitarea predominanmta este data de momentul de aschiere (torsiune),
care va determina rotirea piesei fata de Axa ST.

D. Schema de fixare

Elemente: Prezon filetat – df x pf


(figura 5.26) Brida mobila (parghie dreapta) – d x L
Piulita hexagonala cu guler sferic – S x R
Saiba cu locas conic – Ds x ds x 2β
Sprijin reglabil – d x L

9
M
m2 m1

μf
Piulita cu guler sferic S x df
Saiba R
Ds Q
FS
μa B C

A
μS Sprijin reglabil

Prezon filetat df x pf

Ls

Axa ST Mt A
m2

B
m1
M
Parghie dreapta d x L

Fig. 5.26. Schema de fixare

Mecanismul are o structura similara celui prezentat in SCHEMA 3 din figura 5.21, in care:

10
m1
FS = ⋅ Q ⋅η
L0
L0 = m1 + m2
Pierderile prin fecare pot fi estimate in domeniul η = 0,8 ÷ 0,95.
Pentru proiectare se adopta forma si dimensiunile parghiei din variantele standardizate:
- Brida mobila – Tabel 4.46;
- Brida rotativa – Tabel 4.47;
- Brida cu picior – Tabel 4.48.
Pentru ca punctual de fixare A sa fie pozitionat in axa piesei, la 0,5 B1, se adopta o brida mobila cu dimensiunile:

Dimensiuni [mm]:
l1 l L d C1
24 26 100 14 10

In care: l1 + l ≥ 0,5 B1 + (15 ÷ 20)mm


Din dimensiunile parghiei rezulta utilizarea unui surub / prezon de strangere cu filet M12 x 1,25mm.

E. Forta de fixare

Rezulta ca pentru actionarea parghiei se utilizeaza un mechanism cu surub – piulita – saiba, similar cu cel din
figura 5.14, la care forta dezvoltata in filet este

2M
Q=
d f ⋅ tg (α + ϕ ) + µ S ⋅ De

Pentru strangerea piulitei cu cheie fixa standard S19, de lungime Lm = 180mm momentul de actionare este

M = Fm Lm = 27Nm, pentru Fm = 150N (actionare comoda).

Coeficientii de frecare: µa – piulita – saiba, µa = 0,1 ÷ 0,2;


µf – filet, µf = 0,208

Unghiurile filetului: α – unghiul de inclinare al spirei, α = 1,9o

 pf 
α = arctg  

 π ⋅ d f 

φ – unghiul de frecare, φ = 11,75o

ϕ = arctg µ f

Din tabelul 4.37 pentru piulita cu guler sferic cu raza R = 17mm, contactul cu saiba cu locas conic se realizeaza la
diametrul echivalent

De = 2R · cosβ = 17mm

Inlocuind rezulta Q = 8571,42N.


11
Forta de fixare necesara se determina din conditia de stabilitate a semifabricatului la actiunea momentului de
torsiune din procesul de burghiere

Mt
FSnec = ⋅ KS
µ S ⋅ LS , rezulta FSnec = 2967N

In care: LS = 50mm;

Ks = K1 · K2 · K3 · K4 = 1,8·1·1·1,15 = 2,07

µS = 0,2 ÷ 0,35, pentru piese in contact cu suprafete semifinisate (Ra = 12µm)

Folosind dimensiunite de catalog ale parghiei se pot determina parametri de calcul


m2 = 45mm
c1
m 2 = l1 + l −
2
m1 = 40mm
m1 = L − (l1 + l + c1 )
L0 = 85mm

Pentru coeficientul pierderilor prin frecare adoptat la valoarea η = 0,9 rezulta forta de fixare reala dezvoltata de
parghie

FS = 0,42 Q = 3600N > FSnec.

In concluzie structura si elementele mecanismului de fixare au fost bine alese, sau predimensionate.

F. Dimensionarea mecanismului

In continuare, pornind de la dimensiunile parghiei se adopta si celelalte elemente component cu dimensiuni:

Brida mobila Tabel 4.46


- Tip A
- Dimensiuni: Ad x l = A14 x 100mm
l = 26mm
l1 = 24mm
c1 = 10mm
B = 40mm
H = 18mm
Prezon pentru insurubat Tabel 4.33
- Forma A pentru otel
- Dimensiuni: Ad x l = A12 x 70mm
e = 12mm
b = 36mm
l = 70mm
Piulita hexagonala cu guler sferic Tabel 4.37
- Dimensiuni: d x p = M12 x 1,25mm
D = 24mm
S = 19mm
R = 17mm
12
Obs. - se va utiliza o cheie fixa S19.
Saiba cu locas conic Tabel 4.38
- Dimensiuni: D1 x D x H = 14,2 x 24 x 5mm
2β = 120o
Cep de sprijin reglabil Tabel 4.56
- Dimensiuni: d x L = M12 x 32mm
d1 = 12mm
S = 17mm
Obs. – diametrul de sprijin al cepului sa fie mai mic decat latimea canalului bridei, adica cu d1 ≤ d;
- se va utiliza o cheie fixa S17;

13
Capitolul 6

Mecanisme de centrare - fixare


- Principii de centrare si fixare
- Clasificarea mecanismelor de centrare – fixare
- Principalele tipuri de mecanisme de centrare – fixare

6.1. Generalitati

Prelucrarea semifabricatelor in dispozitive port-piesa presupune instalarea acestora prin doua faze
succesive: orientarea si fixarea. Prin pozitionarea bazei de orientare dupa un plan sau o axa de simetrie s-au
creat dispozitive care realizeaza simultan orientarea si fixarea semifabricatului.
Mecanismele concepute pentru acest scop se impart in:

- mecanisme de centrare: orienteaza si fixeaza semifabricatul dupa un plan de simetrie;


- mecanisme autocentrante: orienteaza si fixeaza semifabricatul dupa doua plane de simetrie
reciproc perpendiculare , sau dupa o axa de simetrie.

Dupa forma constructiva a elementelor care realizeaza centrarea se deosebesc urmatoarele tipuri de
mecanisme:
- cu prisme / falci sau bacuri;
- cu parghii;
- cu pene si plunjere multiple;
- cu elemente elastice (bucse).

Prin combinarea elementelor de centrare cu unele mecanisme de fixare uzuale ( cu filet, cu parghii, etc. ) se
obtin dispozitive de centrare si fixare specifice:

- menghine: centreaza dupa 1÷2 plane de simetrie, elementele de centrare sunt sub forma de
prisme sau bacuri (falci) plane;
- mandrine: centreaza dupa axa de simetrie a unei suprafete cilindrice exterioare / interioare,
elementele de centrare sunt pene si plunjere multiple sau bucse elastice;
- dornuri: centreaza dupa axa de simetrie a unei suprafete cilindrice interioare, elementele de
centrare sunt bucse elastice sau pene si plunjere multiple.

Aceste mecanisme sunt caracterizate prin trei parametri constructivi - functionali:


- precizia de centrare ( eroarea de orientare );
- cursa de lucru;
- forta de fixare.

1
6.1. Mecanisme de centrare cu prisme
- Structuri constructive
- Forta de fixare
- Aplicatie. Exemplu de calcul

Aceste mecanisme sunt folosite frecvent pentru centrarea - fixarea semifabricatelor pe suprafete
curbe exterioare, dupa unul sau doua plane de simetrie. Cu ajutorul lor se construiesc menghinele de centrare
- fixare , utilizate in procese de gaurire, alezare, largire, frezare .
Dupa caracteriastica de centrare ( numarul planelor de simetrie ) se folosesc doua variante de
mecanisme:

- de centare : un plan de simetrie si o singura prisma mobila;


- autocentrante : doua plane de simetrie perpendiculare si doua prisme mobile.

6.1.1. Mecanisme de centrare

Realizeaza orientarea si fixarea semifabricatului dupa un plan de simetrie longitudinal, care este
planul prismei (PSx) .
In functie de raportul dimensiunilor semifabricatului sunt utilizate doua tipuri de mecanisme:

- cu prisma mobila si placa de presiune (figura 6.1), pentru Lx ≤ Ly;


- cu prisma mobila si prisma fixa sau reglabila (figura 6.2), pentru Lx > Ly.

Lx Prisma mobila

Y BO3
ST1 Fixare

PSx PSx
Ly
X FS
ST3
BO2 ST2 Desfacere

BO1
Ghidaj
Placa de presiune Placa de baza

Fig. 6.1. Mecanisme cu placa de presiune

Orientarea semifabricatului, pentru prelucrarea suprafetelor tinta ST, se realizeaza pe trei baze:
- BO1 – baza de asezare;
2
- BO2 – baza de ghidare;
- BO3 – baza de sprijin – centrare – fixare.
Cu ajutorul prismei mobile, care se comporta ca o falca, se dezvolta forta de fixare in axa longitudinala.

Ghidaj2 Lx Prisma mobila

Y BO3 Fixare

PSx Ly PSx
Reglare X FS
ST1 ST2
BO2 Desfacere

BO1

Ghidaj1
Prisma fixa / reglabila Placa de baza

Fig. 6.2. Mecanisme cu prisma fixa / reglabila

Orientarea semifabricatului, pentru prelucrarea suprafetelor tinta ST, se realizeaza pe trei baze:
- BO1 – baza de asezare;
- BO2 – baza de ghidare - centrare;
- BO3 – baza de sprijin – centrare – fixare.
Prisma reglabila se adopta in cazul orientarii in acelasi dispozitiv a unei familii de piese cu dimensiuni cuprinse
intr-un domeniu de valori, care poate fi reglat, iar prisma mobila dezvolta forta de fixare in axa longitudinala.
Placile de presiune si prismele trebuie ghidate longitudinal, pentru a realiza orientarea corecta si
precisa a semifabricatului in planul de simetriem PSx.

Ghidarea

A. Ghidarea placilor de presiune si a prismelor reglabile se realizeaza prin:


- ghidaje laterale – pentru prisme sau placi normale (figura 6.3,a);
- canale de ghidare longitudinale – pentru prisme sau placi cu latime mare (figura 6.3,b).
H7
Dimensiunea suprafetei de ghidare se realizeaza in sistemul ajustaj alunecator , clasa de precizie 2;
h6
toleranta H7 pentru ghidaje, respectiv h6 pentru placa / prisma.
Reglarea la dimesiune a placilor si prismelor se realizeaza cu un suruburi de reglare, iar blocarea lor in pozitia
reglata prin suruburi sau stifturi filetate (figura 6.4); domeniul maxim de reglare este dat de lungimea canalelor
liniare (lR).

3
PSx

L  H7 PSx
  Placa reglabila
 h6 

1,6
1,6

1,6

PSx
Ghidaj L2  H 7 
 h6 

1,6

1,6
PSx

a. b.
Fig. 6.3. Solutii tehnice de ghidare a placilor / prismelor reglabile

Placa / prisma reglabila

ST

Surub de reglare
Ghidaj

lR Reglaj

PSx PSx PSx

ST

Ghidaj
Surub de blocare

Fig. 6.4. Reglarea la dimensiune a placilor / prismelor reglabile

4
B. Ghidarea prismelor mobile se realizeaza prin:
- ghidaje in caseta – pentru prisme normale (figura 6.5,a) [5] – Volumul 1, tab. 4.9;
- ghidaje cu prag – pentru prisme cu latime mare (figura 6.5,b).

PSx Ghidaj caseta Ghidaj cu prag PSx Prisma mobila

L1  H7
  L1  H7
 h6   
 h6 

PSx
 H7
L2   L2  H 7 
 h6   h6 
Prisma mobila
PSx

a. b.
Fig. 6.5. Solutii tehnice de ghidare a prismelor mobile

Actionarea

Actionarea prismelor mobile se realizeaza manual prin mecanisme cu filet sau cu disc excentric.
Mecanismele cu filet (figura 6.6) - utilizeaza suruburi cu cep sferic, actionate prin rozeta de mana,
maneta sau chie fixa ; prisma mobila are o constructie speciala atat pentru suprafetele de ghidare cat si pentru
suprafata de montare a surubului. Surubul se infileteaza intr-o placa speciala pentru suruburi de actionare.

Rozeta Surub cu cep sferic Prisma mobila

M
Q
D
FS

df x pf
θ
Placa pentru suruburi Cp
Ghidaj

Fig. 6.6. Actionarea prismelor mobile cu surub

5
Acest tip de mecanism este folosit in constructia dispozitivelor care dezvolta forte mari de fixare si curse
mari de fixare – desfacere. [5] – Volumul 1, tab. 4.15 ÷ 21, 61, 77. Relatia de calcul a cursei este

θ
Cp = pf

in care θ - unghiul total de rotire a surubului / rozetei / manetei [rad].


Mecanismele cu disc excentric (figura 6.7) – utilizeaza o cama circulara actionata cu maner. Acest tip
de mecanism este folosit in constructia dispozitivelor care dezvolta forte mici de fixare si curse mici de fixare –
desfacere [5] – Volumul 1, tab. 4.23, 24, 70. Relatia de calcul a cursei este

Cp = e

in care e – excentricitatea camei.

Disc excentric Prisma mobila

e
Lm FS
Q

β
Fm
Cp
Maneta / maner Ghidaj

Fig. 6.7. Actionarea prismelor mobile cu cama circulara

6.1.2. Calculul fortei de fixare

Forta de fixare a semifabricatului se determina dupa schema mecanismelor cu falci ghidate (figura 6.8).
Ecuatiile de echilibru scrise fata de axa ghidajului OX 0 :

Q − FS − 2 Ffg = 0
Q ⋅ b + FS ⋅ a − N ⋅ x = 0

in care : Ffg = µ N, forta de frecare din ghidaje;


µ – coeficient de frecare falca mobila – ghidaj. Pentru ghidaje din otel cu suprafete de ghidare
rectificate µ = 0,08 ÷ 0,1.

6
2
x= c , conform distributiei triunghiulare a reactiunilor din ghidaj;
3
Q – forta de actionare a falcii dezvoltata de un mecanism de actionare.

Prisma
L
Ghidaj c
μ N FS
Ffg
a
Q/Fa x
b

Ffg
N μ

Placa / Falca mobila

Fig. 6.8. Mecanism cu falca ghidata si prisma de centrare - fixare

Cele mai utilizate mecanisme de actionare sunt (figura 6.9):


a. surub – piulita (solidara cu falca mobila) (figura 6.9,a)

M
Q=
df µ
tg (α + ϕ ) + S ⋅ De
2 3

b. surub cu cep (figura 6.9,b):


- cilindric

M
Q=
df µ
tg (α + ϕ ) + S ⋅ D
2 3
- sferic

2M
Q=
d f ⋅ tg (α + ϕ )

c. cama circulara / disc excentric (figura 6.9,c)

M M
Q= Qmax =
e+
1
(D + d ) sau e+
D
20 16
7
df - pf
df - pf
M FS M FS

Q Q
a. b.
D

M Q FS

d
c.
Fig. 6.9. Mecanisme de actionare uzuale - scheme

Inlocuind rezulta:

Q − FS
N=

c c
Q ⋅ b + FS ⋅ a − Q + FS =0
3µ 3µ
sau

 c   c 
FS  a +  = Q − b
 3µ   3µ 

Rezulta expresia fortei de fixare realizata de prisma:

b
1 − 3µ
FS = Q ⋅ c
a
1 + 3µ
c

In expresia fortei de actionare M este momentul de actionare extern, realizat manual

M = Fm ⋅ Lm sau M = Fm ⋅ Dm

in care: Fm – forta de actionare manuala;


Lm - lungimea manetei de strangere;
Dm - diametrul rozetei de actionare.

8
Pentru prisma ghidata direct ca prisma mobila si actionata axial, rezulta cazul particular

a = b = 0 si FS = Q.

In practica industriala aceste mecanisme se regasesc sub forma de menghine de centrare si fixare, in
marea lor majoritate actionate cu surub:
- menghine universale cu prindere orizontala (figura 6.10). Pentru fixarea semifabricatelor
prismatice se utilizeaza suprafata plana a bacurilor, iar pentru semifabricate cilindrice sau cu raze de
racordare sunt folosite suprafetele unghiulare de tip “prisma”.

Bac mobil
Prisma mobila Placa de presiune
Surub de actionare

Piulita

Rozeta Prisma fixa


Surub de actionare
Maneta

Menghina cu prisma mobila Menghina cu prisma fixa

Fig. 6.10. Menghine cu prindere orizontala

- menghine cu prindere verticala (figura 6.11). Aceste dispozitive sunt concepute pentru centrarea
si fixarea semifabricatelor cilindrice (bare, tevi, tuburi, bucse, arbori, etc.), elementele de orientare si fixare
sunt prisme de constructie speciala.

Maneta Prisma mobila


Surub de reglare

Surub de actionare
Prisma mobila
Surub de
fixare

Prisma fixa

Prisma fixa

Fig. 6.11. Menghine cu prindere verticala

9
6.1.3. Mecanisme autocentrante

Realizeaza centrarea si fixarea semifabricatului dupa doua plane de simetrie reciproc perpendiculare,
sau dupa o axa de simetrie. In acest caz dispozitivul este conceput sub forma de menghina cu doua prisme
sau falci mobile, actionate simultan de un mecanism cu filet stanga – dreapta (sensul de inclinare a elicei
filetului – α) (figura 6.12).

PSy
Cp
df - pf
Filet stanga
M

PSx FS FS PSx
Q Q
Filet dreapta
Fixare

Desfacere
PSy

Prisma
c
Falca ghidata FS
a
b

Q
Surub de actionare

Fig. 6.12. Menghina autocentranta actionata cu surub - schema

Ambele prisme / falci realizeaza aceeasi cursa de deplasare fata de planul de simetrie al menghinei PSy.
Relatia de calcul a cursei este

θ
Cp = pf

in care θ - unghiul total de rotire a surubului / rozetei / manetei [rad].

10
Forta de fixare se calculeaza cu relatia mecanismelor cu falci ghidate, actionate cu surub

b
1 − 3µ
2M c
FS = ⋅
d f ⋅ tg (α + ϕ ) 1 + 3µ a
c
In industria constructoare de masini si echipamente sistemele de prelucrare mecanica sunt echipate cu
dispositive de fixare autocentrante la care actionarea este preponderant manuala (figura 6.13,a). La
prelucrarile de precizie pe sisteme automatizate se utilizeaza dispozitive autocentrante actionate electric, cu
surub, sau pneumatic, cu cilindri cu dubla actiune (figura 6.13,b).

Prisme mobile
Bacuri mobile

Motor de actionare
Maneta cu surub

Surub de actionare

a. Menghina autocentranta cu prisme b. Menghina autocentranta cu bacuri

Fig. 6.13. Dispozitive autocentrante pentru prelucrari mecanice

11
6.1.4. Exemplu de calcul

Se propune proiectarea unui mecanism de centrare - fixare cu prisme pentru semifabricatul “Biela 15/8” din
figura 6.14.

ST1 – suprafata tinta ST2 – suprafata tinta


Φ15 Φ8

Fig. 6.14. Aplicatie – semifabricat Biela – 15/8

Axa ST

Mt

Fa
Semifabricat “Biela”
H1 H2
ST1 (d x l) ST2 (d x l)

L2 Hg

Bucsa cu guler de sprijin Dg x Hg

Fig. 6.15. Schema de orientare (planul XZ)

12
L1

PSx PSx
R1 R2

Prisma mobila D1
L01 L02

Prisma fixa D1

Fig. 6.15. Schema de orientare (planul XY)

A. Date initiale

Operatia / proces: Burghiere


Suprafate tinta: d1 = 15mm; d2 = 10mm

Dimensiuni [mm]:
L1 L2 H1 H2 R1 R2
110 60 42 32 30 20

B. Schema de orientare

Elemente: Bucse cu guler de sprijin (3grade de libertate) – Hg = 10mm; Dg = 35mm; dg = 25mm


(figura 6.15)
Pentru reazeme tip bucse din otel se recomanda urmatoarele dimensiuni:

Dg = 2R – (4 ÷ 5)mm
Hg = (0,2 ÷ 0,5) Dg
dg = d + (6 ÷ 8)mm

Prisma de reazem cu fixare laterala (2grade de libertate) – D1 = 45 ÷ 60mm; L = 80mm;


N = 54mm; α = 90o
L01 = 95,42mm
Prisma mobile tip A (1grad de libertate) – D1 = 30 ÷ 40mm; l = 50mm;
N = 38,5mm; α = 90o
L02 = 59mm
Pentru reazeme tip prisma se determina cota de pozitie a centrului razei de racordare a bazei de orientare

 

1 D N 
L0 = L +  − 
2  sin α tg α 
 
 2 2
13
C. Proces de prelucrare

Solicitari de aschiere: Forta de avans (axiala) Fa = 6320N


Moment de torsiune Mt = 26,86Nm
Pentru schema de orientare propusa solicitarea predominanmta este data de momentul de aschiere (torsiune)
din faza de burghiere a ST1, care va determina rotirea piesei fata de Axa ST1.

D. Schema de fixare

Elemente: Prisma mobila – D1 x D2


(figura 6.16) Surub cu cep sferic – d x D x L
Ghidaj pentru elemente mobile – b x h
Placuta pentru suruburi – d x L x B

Placuta pentru
μ suruburi
2 2 A μf M
T

Mt Q
Axa ST1 B
μ Lm
2
LS
Fm
Ghidaj caseta Surub cu cep sferic

Fig. 6.16. Schema de fixare

Mecanismul are in component elemente standardizate adoptate din:


- Prisma de reazem cu fixare lateral – Tabel 4.6;
- Prisma mobile si reglabila – Tabel 4.7;
- Prisma mobile – Tabel 4.8;
- Surub cu cep sferic M12 x 1,25 – table 4.61

E. Forta de fixare

Prisma mobile are rolul si de element de fixare a semifabricatului, forta de fixare necesara dezvoltata in axa
prismei este

Ks ⋅ M t
FSnec =
µ
( LS + R1 ) ⋅
α , FSnec = 1888N
sin
2

14
In care: LS = 74,14mm

α
LS = L2 + R2 ⋅ sin
2
Ks = K1 · K2 · K3 · K4 = 1,8·1·1·1,15 = 2,07
µ = 0,1 ÷ 0,2, pentru piese in contact cu suprafete finisate (Ra = 2µm)

Forta de actionare pe care trebuie sa o realizeze mecanismul cu surub

Q = FSnec

2 Fm ⋅ Lm
Q=
d f ⋅ tg (α + ϕ )

Coeficientul de frecare din filet - µf = 0,15 ÷ 0,35, pentru piese din otel cu contact uscat.

Unghiurile filetului: α – unghiul de inclinare al spirei, α = 1,89o

 pf 
α = arctg  

 π ⋅ d f 

φ – unghiul de frecare, φ = 14,03o

ϕ = arctg µ f

Se adopta o actionare foarte comoda (usoara) a surubului, considerand Fm = 100N; se determina


dimensiunea elementului de actionare a surubului (manivela, maner, rozeta filetata)

Q df
Lm ≥ ⋅ ⋅ tg (α + ϕ )
Fm 2

Inlocuind Q = FSnec, se obtine Lm = 32,33mm. Pornind de la aceasta valoare se adopta ca element de


actionare Piulita striata cu stift de fixare M12 si D = 42mm > Lm.

F. Dimensionarea mecanismului

Se adopta elementele componente cu urmatoarele dimensiuni:

Prisma de reazem cu fixare laterala Tabel 4.6


- Tip A
- Dimensiuni: L = 80mm
B = 65mm
H = 20mm
- Suruburi de fixare cu cap cilindric Tabel 4.113
d x l = M12 x 20mm pentru dprisma = 13mm
l = H – h + (10 ÷ 20) = 17 ÷ 27mm
15
- Stifturi de centrare Tabel 4.117
d x l = 10 x 40mm pentru dprisma = 10mm
l = H + (1 ÷ 1,5) ·H = 40 ÷ 50mm
Prisma mobila Tabel 4.8
- Tip I
- Dimensiuni: l = 50mm
B = 45mm
H = 20mm
D2 = 14,5mm
Surub de actionare cu cep sferic Tabel 4.61
- Dimensiuni: d x L = M12 x 80mm
D = 14mm pentru D2prisma = 14,5mm
S = 19mm
R = 17mm
Piulita striata cu stift de fixare Tabel 4.21
- Dimensiuni: d = M12mm
D = 42mm
M = 25mm
d3 = 4mm
d1 = 30mm
- Stift de fixare Tabel 4.117
d x l = 4 x 30mm, in care l ≤ d1piulita = 30mm.

16
Capitolul 7

7.1. Proiectarea structurii mecanice a dispozitivelor

- Corpul dispozitivului
- Elemente de asamblare
- Elemente pentru orientarea si fixarea dispozitivelor

7.1.1. Principalele conditii de proiectare a corpului

Corpul sau batiul unui dispozitiv port-piesa constituie un element important al structurii mecanice
si functionale al acestuia, care are rolul de asamblare a tuturor elementelor si mecanismelor de orientare ,
ghidare si fixare a semifabricatului, cat si a elementelor de asezare si fixare a dispozitivelor pe masina de
prelucrat.
Pentru a indeplini rolul sau functional , corpul dedispozitiv trebuie sa satisfaca o serie de conditii
tehnice si de exploatare:
- sa fie rezistent, pentru a prelua toate fortele care iau nastere in operatia de orientare-fixare, cat
si in procesul de prelucrare a semifabricatului;
- sa fie rigid, pentru a evita deformatiile si vibratiile structurii mecanice a dispozitivului, si implicit a
semifabricatului;
- sa fie usor de exploatat, cu spatii suficiente intre elementele structurii si smifabricat, pentru a
permite introducerea-scoaterea comoda si rapida a semifabricatului;
- sa fie accesibil, pentru a permite evacuarea / curatarea usoara a aschiilor si a lichidelor de
racire-ungere;
- sa fie centrabil, pentru asigurarea orientarii, centrarii si fixarii corecte / precise a dispozitivului pe
masina de prelucrat;
- sa fie sigur, pentru a evita ranirea in timpul operatiei de asambale-centrare-fixare dar mai ales in
timpul exploatarii;
- sa fie ieftin, adaptand complexitatea structurii mecanice si functionale la caracteristicile
geometrice si tehnologice ale semifabricatului, pentru a proiecta un dispozitiv optim la un cost cat mai
redus.
La proiectarea corpului de dispozitiv trebuie sa se tina seama de regulile de roiectare corepunzatoare
metodei constructive si tehnologice prin care acesta se realizeaza.

Corpuri turnate - din fonta cenusie, aliaje de aluminiu, materiale plastice armate.
[5] – Volumul 1, tab. 4.89 ÷4.101
Sunt recomandate in urmatoarele conditii:
- realizarea de corpuri complexe geometric;
- executarea unui numar mare de corpuri de acelasi tip;
- corpuri rezistente si rigide, cu o mare rezistenta la solicitari de compresiune si o mare capacitate
de amortizare a vibratiilor;
- corpuri pentru dispozitive de mare precizie, pentru care sunt prevazute tratamente de
detensionare;
1
- aliajele de aluminiu si masele plastice se recomanda pentru obtinerea unor corpuri cu rezistenta
buna la uzura si cu greutate redusa.

Corpuri sudate - otel carbon sub forma de placi, bare sau profile.
Conditii de proiectare:
- realizarea de corpuri mari / foarte mari dar simple ca structura;
- pentru dispozitive unicate, utilizate in productia de serie mica-mijlocie (50÷500 piese/lot );
- corpurile sudate se trateaza termic prin recoacere, pentru eliminarea tensiunilor remanente
inaintea prelucrarilor dimensionale.

Corpuri forjate - otel carbon ( obisnuit )


Conditii de proiectare:
- realizarea de corpuri de dimensiuni mici si cu forme geometrice simple.

Coloana L

Bosaj

Talpa
Ureche de fixare

Placa de baza

Fig. 7.1. Corp pentru dispozitiv de gaurit – varianta turnata

Corpuri asamblate - elemente de asamblare din otel ( suruburi, prezoane, stifturi, pene, etc.).
[5] – Volumul 1, tab. 4.87, 4.88
Conditii de proiectare:
- relizarea de corpuri de dimensiuni mici si mijlocii si de forma relativ simpla;
2
- elementele componente sunt profile turnate sau laminate, prelucrate prin aschiere si asamblate
prin suruburi si stifturi;
- corpurile asamblate sunt mai putin rigide si au un pret de cost mare.

Suruburi Placa 1 Bucsa

Coloana suport

Suruburi
Placa 2
Suruburi

Talpa
Ureche de fixare

Placa de baza

Fig. 7.2. Corp pentru dispozitiv de gaurit – varianta asamblata

Un corp de dispozitiv poate fi realizat prin diverse solutii tehnologice; alegerea, in proiectare, a solutiei
optime / adaptate se face analizand urmatoarele caracteristici si conditii:
- forma geometrica, dimensiunile de gabarit si masa semifabricatului;
- scopul / tipul dispozitivului si complexitatea operatiei de prelucare pentru care acesta se
proiecteaza;
- marimea si domeniul de variatie al solicitarilor din proces;
- clasa de precizie ceruta;
- disponibilitatile de materiale si semifabricate;
- metodele / procedeele tehnologice de executie;
- timpul alocat conceptiei si executiei dispozitivului ;
- caracterul frabricatiei sub care este procesat semifabricatul.
Se prezinta, pentru exemplificare, o comparatie intre doua solutii tehnice de realizare a unui corp de
dispozitiv pentru dispozitivele de gaurit; varianta din figura 7.1 este obtinuta prin turnare din fonta sau otel
3
turnat, iar varianta din figura 7.2 este realizata din module individual executate, apoi centrate cu stifturi si
asamblate cu suruburi.

7.1.2. Elemente de asamblare

Pentru executarea corpurilor asamblate, cat si pentru realizarea asamblarilor elementelor


componente ale unui dispozitiv se utilizeaza, in mod obisnuit, elementele pentru asamblari demontabile, ca:
suruburi, prezoane, stifturi sau pene.
Alegerea dimensiunilor, a numarului si a pozitiei elementelor de asamblare se face in functie de
anumite conditii normalizate impuse asamblarilor demontabile:
- dimensiunile si numarul suruburilor / stifturilor se stabilesc pe baza solicitarilor la care acestea sunt
supuse, precum si in functie de dimensiunile de gabarit ale elementelor pe care le asambleaza;
- dimensiunile suruburilor / stifturilor sa fie cuprinse intr-un domeniu cat mai strans de valori, pentru a
reduce numarul etapelor si sculelor de asamblare;
- alegerea locurilor de amplasare a suruburilor / stifturilor influenteaza dimensiunile de gabarit ale
pieselor asamblate, precum si nivelul de siguranta al asamblarii;
- gaurile filetate pentru suruburi si gaurile alezate pentru stifturi se recomanda sa fie strapunse;
- suruburile recomandate sunt:

- surub cu cap inecat (pentru surubelnita) STAS 2571-70 (ds = M3 ÷ M8)


[5] – Volumul 1, tab. 4.116
- surub cu cap cilindric (pentru surubelnita) STAS 3954-70 (ds = M3 ÷ M8)
[5] – Volumul 1, tab. 4.116
- surub cu cap cilindric si locas hexagonal STAS 5144-80(ds = M5 ÷ M20)
[5] – Volumul 1, tab. 4.113

- stift filetat (pentru surubelnita) STAS 4770-70 (ds = M3 ÷ M10)


[5] – Volumul 1, tab. 4.115
- stift filetat cu locas hexagonal STAS 5171-80 (ds = M5 ÷ M20)

- stifturile de centrare recomandate sunt:


- stift cilindric STAS 1599-80 (dst = 3 ÷ 20mm) ;
forma A

forma B
[5] – Volumul 1, tab. 4.117
Diametrul stiftului se poate predimensiona cu relatia

d st ≅ d s − 1,22 ⋅ p f
in care : p f - pasul filetului suruburilor de fixare.
- dimensiunile recomandate pentru asamblarea cu suruburi si stifturi sunt prezentate in figura 7.3 –
asamblare cu suruburi, respectiv 7.4 si 7.5 – asamblare cu stifturi si suruburi.
[5] – Volumul 1, tab. 2.29

4
D K
Surub
T
H
F Saiba

L ds G
ds

E
B

Fig. 7.3. Elemente geometrice de asamblare cu suruburi

Placa 1 Ajustaj 1 Stift de centrare


Type equation here

N1

ds N2 dst

Placa 2 Ajustaj 2
Type equation here
A C

Fig. 7.4. Elemente geometrice de asamblare cu stifturi si suruburi pentru placi plate

5
Pentru figura 7.3:
D = (1,8 ÷ 2) ds
H = 2 ds
T = 1,5 ds
F = (0,5 ÷ 1) ds
E = (0,5 ÷ 21) ds
B = (1,5 ÷ 2) ds
L = G = 2 ds
K = min. (1 ÷ 2)mm

in care: ds – diametrul surubului.

K
Placa 1 A

dst ds

Placa 2

M C

Fig. 7.5. Elemente geometrice de asamblare cu stifturi si suruburi pentru placi cu prag

Pentru figura 7.4:


A = (1 ÷ 1,3) ds
M = (1 ÷ 1,5) dst
L = 2 ds
N1, N2 = (2 ÷ 2,5) dst
C ≥ 0,5 ds sau C ≥ 0,5 dst

Pentru figura 7.5:

6
C ≥ 2 ds sau C ≥ 2 dst
in care: ds – diametrul surubului de fixare, dst – diametrul stiftului de centrare.
Gaurile de centrare pentru stifturi sunt alezate si formeaza, la asamblare, un ajustaj cu strangere in fiecare
placa prin cimpul de toleranta .

Bibliografie

[1] S. V. ROSCULET, s.a. – Proiectarea si constructia dispozitivelor, Ed. Didactica si pedagogica, 1982
Pag. 316 ÷ 320
[2] I. STANESCU, V. TACHE – Dispozitive pentru masini-unelte. Proiectare - constructie, Ed. Tehnica, 1979
Pag. 218 ÷ 223
[5] V. TACHE, s.a. – Elemente de proiectare a dispozitivelor pentru masini-unelte, Ed. Tehnica, 1985
Volumul 1 – Elemente de proiectare a dispozitivelor. Culegere de date de proiectare.
Pag. 279 ÷ 289

7.1.3. Elemente pentru orientarea si fixarea dispozitivelor

Acestea au un rol foarte important in realizarea lantului de suprafete ale unui sistem tehnologic de
prelucrare, deoarece aceste elemente asigura orientarea / centrarea dispozitivelor pe masinile-unelte si
apoi, in urma fixarii, mentinerea acestei orientari in timpul procesului tehnologic.
Prin utilizarea acestor elemente speciale, standardizate sau tipizate, se elimina reglajele si masuratorile ce
se impun pentru orientarea dispozitivelor.
Se disting doua grupe de elemente speciale:
- pentru orientarea si fixarea dispozitivului pe masa masinii ( masini de gaurit, masini de alezat si
frezat, masini de frezat, masini de mortezat, masini de danturat ) ;
- pentru orientarea si fixarea dispozitivului pe capatul arborelui principal ( masini de strunjit,
masini de rectificat rotund).

• Orientarea si fixarea pe masa masinii

Aceasta operatie necesita urmatoarele elemente:


- corpul dispozitivului - prin suprafata plana a placii de baza sau chiar a corpului insusi, in cazul
unui corp monobloc; se orienteaza dispozitivele usoare, fixe ( care nu necesita deplasari pe masa masinii );
- talpi sau suprainaltari (figura 7.6) – acestea trebuie sa fie mai late decat latimea canalelor de
pe masa masinii ( l1 > a ); pentru a fi coplanare suprafetele talpilor sunt prelucrate simultan, in aceeasi
prindere / operatie ( prin frezare si rectificare ).
- picioare de asezare (figura 7.7) - sunt standardizate sau normalizate, utilizate pentru
orientarea dispozitivelor grele;
[5] – Volumul 1, tab. 4.106
- bolturi si pene – realizeaza orientarea si ghidarea liniara, in lungul canalelor de orientare –
fixare practicate pe masa masinii.
[5] – Volumul 1, tab. 4.102
Aceste elemente pot fi fixe sub forma de bolturi de orientare (figura 7.8), respectiv de pene de
orientare (figura 7.9), amplasate pe placa sau corpul dispozitivului, sau mobile, elementele de orientare
7
fiind accesorii ale masinii, pe placa dispozitivului practicandu-se doar canalele de orientare / ghidare liniara.

Placa de baza Placa de baza


Talpa l1
1,6 1,6
t
a l1
1,6 1,6 Suprainaltare

Masa masinii
Canal de orientare-fixare

Fig. 7.6. Asezarea dispozitivelor pe talpi si suprainaltari de orientare

Corp Placa de baza

d2 l d2
l
d1
K Picior cilindric K Picior conic
cu filet
a
1,6
1,6 d1
Masa masinii

Fig. 7.7. Asezarea dispozitivelor pe picioare

Placa de baza
Masa masinii 7
d
6

l D
b2
b1
Canal “T”
8
Bolt de orientare a
ℎ6

Fig. 7.8. Bolturi de orientare pentru canale T

8
Placa de baza
Pana de orientare
b
Masa masinii

8 8
a a
ℎ6 ℎ6

Forma A Forma B
a = 14 ÷ 18mm a = 22 ÷ 54mm

Fig. 7.9. Pene de orientare pentru canale T

- urechi de fixare (figura 7.10) si ochiuri de fixare (figura 7.11) - sunt suprafete special
practicate pe placile de baza sau corpurile dispozitivelor care necesita a fi fixate pe masa masinii cu
ajutorul unor suruburi si piulite speciale, adaptate formei canalelor mesei de lucru.
[5] – Volumul 1, tab. 4.105
Cea mai folosita forma de canal este realizata prin combinarea a doua canale de sectiune
dreptunghiulara, dipuse sub forma literei ” T “, numit canal T.

Piulita cu guler Surub pentru


1÷3 Placa de baza canal T

ds min. 6
b3

Degajare a
b2
K b1
D Canal “T”
B
Masa masinii B1
Ureche de fixare

R
b4 b3

l2

Fig. 7.10. Urechi de fixare


9
d4 R

b3 b4

d3 r

l2
Ochi circular Ochi oval

Fig. 7.11. Ochiuri de fixare

- bride sau parghii (figura 7.12) – utilizate pentru fixarea pe masa masinii a dispozitivelor
complexe de dimensiunii mari, la care nu este posibila executarea de urechi sau ochiuri de fixare pe placa
de asezare.
[5] – Volumul 1, tab. 4.48, 4.49

L
Corp dispozitiv
Brida cu picior

h m
H

Adaos
(Piesa de presiune)

Surub pentru canal T Masa masinii

Fig. 7.12. Bride de fixare a dispozitivelor

• Orientare si fixarea pe capatul arborelui principal al masinii

In functie de tipul procesului de prelucrare la care va fi supus semifabricatul si de particularitatiile


constructive ale masinii-unelte sunt utilizate frecvent urmatoarele elemente:
- suprafete conice exterioare (figura 7.13) - utilizate pentru centrarea in alezajul conic, realizat
din constructie in capatul arborelui principal, a dispozitivelor relativ usoare si a caror dimensiuni de gabarit
nu le depasesc pe cele ale arborelui masinii.
[5] – Volumul 1, tab. 4.107, 4.109
10
Acest tip de centrare-fixare este specific masinilor de strunjit, masinilor de rectificat rotund, precum si
accesoriilor masinilor de frezat universale. Precizia ridicata a centrarii recomanda utilizarea acestor
elemente cu predilectie in operatiile de finisare.

Corp dispozitiv
Corp dispozitiv

Tija filetata

Suruburi de fixare
Con lung (Morse)
Arbore principal Con scurt
Fig. 7.13. Centrarea dispozitivelor pe suprafete conice scurte si lungi

- suprafete cilindrice interioare / exterioare si frontale (figura 7.14) – utilizate pentru centrarea
in arborele principal a dispozitivelor cu dimensiunii diametrale mari si de greutate mare.
[5] – Volumul 1, tab. 4.108
Precizia de orientare este mai scazuta datorita utilizarii unor flanse intermediare de lagatura, ceea ce
creaza jocuri functionale intre elemente in contact.

Cilindru scurt Cilindru scurt

Arbore principal
Corp dispozitiv

Capat de arbore filetat

Suruburi de fixare Suprafata frontala

Fig. 7.14. Centrarea dispozitivelor pe suprafete cilindrice scurte si suprafete frontale


11
Bibliografie

[1] S. V. ROSCULET, s.a. – Proiectarea si constructia dispozitivelor, Ed. Didactica si pedagogica, 1982
Pag. 320 ÷ 331
[2] I. STANESCU, V. TACHE – Dispozitive pentru masini-unelte. Proiectare - constructie, Ed. Tehnica, 1979
Pag. 223 ÷ 227
[5] V. TACHE, s.a. – Elemente de proiectare a dispozitivelor pentru masini-unelte, Ed. Tehnica, 1985
Volumul 1 – Elemente de proiectare a dispozitivelor. Culegere de date de proiectare.
Pag. 287 ÷ 296

12
Capitolul 7

7.2. Sisteme de ghidare a sculelor

- Bucse de ghidare
- Precizia de orientare si ghidare
- Placi de ghidare
- Aplicatie. Exemplu de calcul

7.2.1. Elemente pentru orientarea si ghidarea sculelor aschietoare

Aceste elemente au rolul de a orienta sculele in raport cu suprafetele tinta de pe semifabricat si de


a mentine aceasta orientare prin ghidare continua in timpul procesului de prelucrare. Aceasta metoda
elimina erorile de trasaj si diverse reglaje tehnologice, determinand cresterea preciziei de prelucrare si a
productivitatii.
Din punctul de vedere al desfasurarii procesului de prelucrare aceste elemente asigura si o
crestere a rigiditatii si stabilitatii dinamice a sculelor. De aceea ele sunt incluse in categoria elementelor
speciale , de precizie , din structura unui dispozitiv .
Principalele elemente pentru orientare si ghidare sculelor sunt:

- bucse de ghidare – utilizate pentru dispozitivele de gaurit, largit, lamat, alezat;


- opritori si gabarite ( cale ) – utilizate pentru dispozitivele de strunjit si frezat.

Dispozitivele care au incluse astfel de elemente se utilizeaza cu predilectie in procesele tehnologice


asociate unei fabricatii de serie mijlocie si serie mare; la ora actuala aceste elemente mai echipeaza unele
dispozitive pe masini universale, rolul lor fiind preluat de pozitionarea precisa prin comanda numerica a
masinilor .

7.2.2. Bucse de ghidare

Aceste elemente speciale sunt utilizate pentru orientarea si ghidarea sculelor destinate prelucrarii
alezajelor / gaurilor, in operatii de burghiere, largire, lamare, alezare, brosare .
Numarul mare de operatii de prelucrare a gaurilor si diversitatea lor intr-un proces de fabricatie
determina o pondere de 20 ÷ 25% de utilizare a masinilor de gaurit, din totalul parcului de masini de
prelucrare prin aschiere. Pentru prelucrarea gaurilor aceste masini au nevoie de echipamente si accesorii
diverse, care trebuiesc proiectate si executate, cum sunt: dispozitive de gaurit, coloane de conducere,
mese rotative, scule auxiliare, etc.
Dintre acestea dispozitivele de gaurit prezinta o varietate foarte mare de solutii constructive,
tehnologice si de actionare, iar in structura lor sunt amplasate bucse de ghidare a sculelor aschietoare si
placi de ghidare ( placi port-bucsa ).

1
Variantele geometrice si tehnologice de bucse de ghidare frecvent utilizate sunt:
- bucse fixe fara guler (figura 7.15,a) – pentru prelucrari de serie mica cu o singura scula; se
folosesc ca bucse de baza sau intermediare, combinate cu bucsele schimbabile.
[5] – Volumul 1, tab. 4.78

1-3 d2
r

l1
0,8
0,8

d Td d

l
l

0,8
0,02
0,8

d1n6 d1
Bucsa cu guler Suprafata de ghidare a
STAS 1228/2-75 sculei
Bucsa fara guler Placa
STAS 1228/1-75 port-bucsa

a. b.

Fig. 7.15. Bucse de ghidare fixe fara guler (a) si cu guler (b)

- bucse fixe cu guler (figura 7.15,b) - pentru asamblarea intr-o placa port-bucsa de grosime mica;
gulerul poate fi folosit ca opritor pentru portscula la prelucrarea gaurilor infundate de aceeasi adancime.
[5] – Volumul 1, tab. 4.79

d D2 H7/n6
Scula 1 Scula 2
Bucsa 1
schimbabila Bucsa fixa
Placa 2 (de baza)

D
D1H7/n6 ST2

d D Faza 2
Faza
Faza 1 1 Faza 2
Burghiere ST1 Adancire

Fig. 7.16. Bucse de ghidare fixe si schimbabile pentru doua faze de prelucrare
2
- bucse schimbabile (figura 7.16) – sunt utilizate in operatii de prelucrare cu mai multe faze de
executie a aceluiasi alezaj ( exemple : burghiere + largire, largire + alezare, burghiere + lamare/adancire ).
[5] – Volumul 1, tab. 4.80, 4.81, 4.82

Toleranta la diametrul interior, de ghidare, al bucsei (Td) se alege in functie de precizia suprafetei tinta ST
de pe semifabricat:
- Td = F 7 , pentru precizii normale , clasa 9-10 ISO;
- Td = G 7 , pentru precizii ridicate , clasa 7-8 ISO;
- Td = G 6 , pentru precizii foarte ridicate , clasa 5-6 ISO.
In conditii tehnice generale de desfasurare a procesului de prelucrare se recomanda Td = F 7 pentru faze
de degrosare si Td = G 7 pentru finisare.
- bucse de ghidare si fixare (figura 7.17) – au rolul de centrare-ghidare a sculei, dar si pentru
fixarea semifabricatului pe suprafata de atac a sculei aschietoare; aceste elemente se recomanda doar in
cazurile in care toleranta de pozitie a suprafetei tinta este mai mare decat jocul din filetul bucsei de ghidare.

Bucsa de
ghidare cu filet
Bucsa intermediara
de centrare

d d
FS Placa FS

d ST d ST
Suprafata de atac
a sculei

Fig. 7.17. Bucse de ghidare a sculei si de fixare a semifabricatului

7.2.3. Precizia de orientare si ghidare a sculei in bucse

Precizia de orientare si ghidare, cat si o buna functionare a dispozitivelor cu bucse de ghidare este
influentata de urmatoarele caracteristicii tehnice si geometrice ale bucselor (figura 7.18):

- lungimea de ghidare (l) – este determinata de paralelismul dintre axa sculei si axa bucsei, de
frecarea scula-bucsa, de conditiile de eliminare a aschiilor si patrunderea lichidelor de racire.
La proiectare lungimea se alege in functie de diametrul suprafetei tinta, egal cu diametrul sculei, in
domeniul:

l = (1 ÷ 5) ⋅ d , pentru diametrul sculei cuprins in intervalul d = 40 ÷ 2mm.


3
- raza de racordare (r) – asigura introducerea usoara a sculei si protejeaza muchiile aschietoare
ale acesteia. Se recomanda

r = 8 ÷ 2 mm , pentru d = 40 ÷ 2mm.

- distanta de evacuare a aschiilor (a) – este necesara pentru a evita uzarea fatetelor de ghidare
ale sculelor, dar si a alezajului interior al bucsei. Se poate predimensiona cu relatia

a = (0,5 ÷ 1,5) ⋅ d ,
in care : db = d s = d p = d , respectiv dd = 1,5 d.

d s h6
Bucsa

db F7 l

Placa
a

d p ±Tdp
Hp

ST

dd Reazem

Fig. 7.18. Dimensiuni functionale ale bucselor de ghidare

- jocul functional (j) – se manifesta intre bucsa de ghidare si scula si intre bucsa fixa (de baza) si
bucsa de ghidare (schimbabila) .
Aceste jocuri vor determina inclinarea axei sculei AS fata de axa suprafetei tinta AST, pozitionata prin
coliniaritate cu axa bucsei fixe (Bucsa 2) AB2, si deci aparitia unei erori de pozitie a axei suprafetei
prelucrate ASP fata de AST. Aceasta eroare se poate determina geometric printr-o schema de calculdin
figura 7.19, in care Ɛd = AE.

4
d1
Bucsa 1 zo AS
Bucsa 2 AB2
AB1 O xo

l
CF 2
Scula D1 D d
D2

Hp a
dp ds
ASP AST
SP ABE
zo
O xo l
l/2

C
J1/2 D F
J2/2
Hp a

A B E
Ɛd
ed/2

Fig. 7.19. Eroarea de centrare a sculei la dispozitivele de gaurit cu bucsa de ghidare

Deoarece suprafata de ghidare a bucsei si suprafata de ghidare a sculei are forma cilindrica, inclinarea axei
sculei se produce la aproximativ jumatatea lungimii active a bucsei de ghidare (0,5l).
Din asemanarea triunghiurilor se pot scrie rapoartele:

AE EO
∆AEO ∆DFO → =
DF FO
in care : =Ɛ
j
DF =
2
j = j1 + j2 , jocul total functional
j1 − jocul intre d s si d1 ( scula - bucsa schimbabila 1 )
j2 − jocul intre d 2 si D1 ( bucsa fixa 2 - bucsa schimbabila 1)

in care : j1 = as21 + ais2


j2 = as22 + Ai21
as1 - abaterea superioara la diametrul d1 interior ( Bucsa 1, toleranta F7 sau G7 )
as 2 - abaterea superioara la diametrul d2 interior ( Bucsa 2, toleranta H7 )
ais - abaterea inferioara la diametrul ds al sculei ( toleranta h6 )
Ai1 - abaterea inferioara la diametrul D1 exterior (Bucsa 1, toleranta h6 )
5
l
EO = H P + a +
2
l
FO =
2

Dezvoltand egalitatea prin inlocuiri se obtine expresia de calcul a deplasarii axei gaurii, numita eroare de
prelucrare, datorate ansamblului de orientare si ghidare cu bucsa fixa si schimbabila

Ɛ = 2 +2 +
2
La fabricatia de serie mare jocul total functional se mareste si datorita uzarii gaurii de ghidare a
bucsei de ghidare (schimbabila), de aceea expresia acestuia este

j = j1 + j2 + ja
in care : ja - jocul datorat uzarii alezajului bucsei de ghidare.
In cazul prelucrarii numai cu o singura scula ghidata in bucsa fixa eroarea este mai mica, deoarece
si jocul functional total este mai mic (prin absenta bucsei schimbabile), adica

j = j1 + ja , pentru j2 = 0
.

7.2.4. Placi de ghidare ( port-bucsa )

Aceste tipuri de placi sunt utilizate pentru amplasarea bucselor de ghidare in raport cu corpul
dispozitivului si, in final, in raport cu suprafetele tinta de pe semifabricat. In functie de solutia tehnica
conceputa pentru legarea de corpul dispozitivului, placile de ghidare se impart in :

- placi fixe (figura 7.20) – executate dintr-o bucata cu corpul dispozitivului, prin turnare sau
separat, dar asamblate cu corpul prin suruburi si stifturi, sau prin sudare .

- placi rabatabile ( articulate ) (figura 7.21) – sunt executate separat de corpul dispozitivului,
legatura cu acesta realizandu-se printr-o articulatie cilindrica ( tip ‘’balama ‘’ ).
Aceste tipuri de placi asigura introducerea – scoaterea comoda a semifabricatelor, in schimb sunt mai
scumpe, iar precizia prelucrarii este influientata de jocul din articulatie.

6
Placa Placa Bucsa

HPG
l

l
Bucsa Stift
Surub
Corp dispozitiv Corp
dispozitiv
HPG=(0,6÷0,7)*l

Fig. 7.20. Placi de ghidare fixe

0,01
HPG=0,7*l
HPG

Reazem (schimbabil)
Bucsa
Articulatie Prezon
Placa articulata
Corp
dispozitiv

Piulita-zavor
Ax daH7/n6 STAS 9011-71

Canal de
piulita
Stift filetat

Fig. 7.21. Placi de ghidare rabatabile


7
- placi ridicabile (figura 7.22) – realizeaza miscarea de ridicare – coborare pe verticala, fiind
legate de corpul dispozitivului prin coloane de ghidare .
Aceste tipuri de placi sunt recomandate pentru dispozitivele utilizate in fabricatia de serie mare, la care se
cere reducerea timpilor auxiliari ai procesului, prin urmare manuirea dispozitivului trebuie sa fie cat mai
rapida.
Miscarea placii se poate realiza cu mecanisme actionate manual ( pinion-cremaliera ) sau
pneumatic . La unele variante de dispozitive aceste placi au rolul suplimentar si de fixare a semifabricatului
in timpul prelucrarii.

Desfacere
HPG=l
Placa
HPG
l

Coloana
Bucsa de Fixare
ghidare Pinion

Corp
Cremaliera

Fig. 7.22. Placi de ghidare ridicabile

Placile de ghidare influenteaza precizia de prelucrare a alezajelor pe semifabricat, prin precizia


dimensionala si precizia pozitiei axei alezajului, de aceea ele trebuie sa fie suficient de rigide (nu exagerat
de masive).
Grosimea placii se adopta, la proiectare, in functie de lungimea / inaltimea bucselor de ghidare utilizate,
astfel:

HPG = (0,6 ÷ 0,7) l , pentru placi fixe;


HPG = 0,7 l , pentru placi rabatabile;
HPG = l , pentru placi ridicabile.

Bibliografie

[5] V. TACHE, s.a. – Elemente de proiectare a dispozitivelor pentru masini-unelte, Ed. Tehnica, 1985
Volumul 1 – Elemente de proiectare a dispozitivelor. Culegere de date de proiectare.
Pag. 274 ÷ 277

8
7.2.5. Exemplu de calcul

Se propune proiectarea unui subansamblu de orientare si ghidare a sculelor pentru operatia de Gaurire a
reperului “Placa” din figura 7.23.

64 ±0,2

30 ST2 – suprafata tinta


Φ10,5mm

ST1 – suprafata tinta


Φ15H11mm

Fig. 7.23. Aplicatie – semifabricat Placa - 2 gauri

A. Date initiale

Operatia / proces: Burghiere


Faze : 1. Burghiere ST1 + ST2, pentru dimensiunea d1 = 10,5mm
2. Largire ST1, pentru dimensiunea d2 = 15H11mm

B. Schema de ghidare a sculelor

Elemente:
(figura 7.24) Bucsa 1 – bucsa detasabila B d x d1 x l1 = 10,5 x 15 x 28mm; [5] – Volumul 1, tab. 4.80
Bucsa 2 – bucsa fixa fara guler A d x l = 15 x 28mm; [5] – Volumul 1, tab. 4.78
Bucsa 3 – bucsa fixa fara guler A d x l = 10,5 x 20mm; [5] – Volumul 1, tab. 4.78
Placa de ghidare HPG = 20mm
Surub de fixare pentru bucse schimbabile M8 x 12mm; [5] – Volumul 1, tab. 4.82

9
Faza 1 – Burghiere Φ10,5mm Faza 2 – Largire Φ15 H11mm

Bucsa 1 Bucsa 3 Largitor


Burghiu
Bucsa 2

HPG

Hp

ST1 Φ10,5 ST2 Φ10,5 ST1 Φ15


Reper “Placa”

Placa de ghidare

Fig. 7.24. Schema de ghidare a sculelor

C. Eroarea de prelucrare

Ajustajele formate sunt diferentiate pe fiecare faza de prelucrare.

 + 0,034 
Faza 1 - Bucsa 3 - interior 10,5 F 7  
 + 0,016 
 +0 
Burghiu - 10,5 h8  
 − 0,027 
 + 0,034   + 0,018 
Bucsa 1 - interior 10,5 F 7   exterior 15 m6  
 + 0,016   + 0,007 

10
 + 0,034 
Bucsa 2 - interior 15 F 7  
 + 0,016 
 + 0,034 
Faza 2 - Bucsa 3 - interior 15 F 7  
 + 0,016 
 +0 
Largitor - 15 h8  
 − 0,027 

Jocurile functionale se calculeaza in functie de abaterile din campurile de toleranta la dimensiuni, astfel:

Faza 1 – Bucsa 1 – Burghiu j1 = as21 + ais2

j2 = as22 + Ai21
Bucsa 2 – Bucsa 1
in care: as1 = 0,034mm
aiS = 0,027mm
as2 = 0,034mm
Ai1 = 0,007mm

Rezulta: j1 = 0,043mm, j2 = 0,034mm si j = 0,077mm

Faza 1 – Bucsa 3 – Burghiu = +


in care: as3 = 0,034mm

Rezulta j3 = 0,043mm

Faza 2 – Bucsa 2 – Largitor = +


in care: as2 = 0,034mm

Rezulta j4 = 0,043mm

Abaterea maxima a axei sculei fata de axa suprafetei tinta poate sa apara in Faza 1, la burghierea ST1
Φ10,5mm, unde jocul functional total (j) este cel mai mare

Faza 1 - Ɛ = 2 +2 +

In care: j = 0,077mm
l1 = 28mm
Hp = 18mm
a = (0,5 ÷ 1,5) ⋅ d , se adopta a = 11mm
Rezulta Ɛd = 0,118mm, mai mica decat abaterea admisa la distanta dintre axele gaurilor de ±0,2mm.
11