Sunteți pe pagina 1din 11

Realităţi şi idei politice italiene

Campania electorală în teritoriu: aspecte empirice ale


marketingului politic
[Local electoral strategies: the empirical matters
of the political marketing]
Silvia ROTARU

Abstract. The study below aims to put together the main electoral strategies and
instruments for the local campaigns. Basically, this is a theoretical illustration of
the steps that should be made in different constituencies in the electoral process
and it can be a useful guide for politicians or campaign managers.

Keywords: electoral campaign, local strategies, political marketing, political


communication.

Introducere diferenţe de abordare mai mari sau


mai mici la nivel local, unde acţio-
Pe măsură ce campaniile electo- nează filialele partidelor.
rale se profesionalizează, marketingul
politic a devenit o temă importantă în Consideraţii teoretice
cadrul specialiştilor, dar, din ce în ce
mai mult, şi a publicului. Primul studiu academic despre o
Există numeroase studii cu privire campanie electorală a fost publicat în
la diferitele strategii de marketing anul 1944, în New York, de către
politic ce pot fi utilizate într-o cam- Paul Lazarsfeld şi colaboratorii săi1.
panie politică sau electorală. Totuşi, Aceştia au gândit o cercetare prin
acestea reprezintă mai mult decât care să demonstreze importanţa, pu-
simple teorii şi definiţii. Fiecare cam- terea şi influenţa propagandei prin
panie electorală are un anumit radio, într-un context democratic, cu
specific, dincolo de clasica diferen- ocazia campaniei pentru alegerile
ţiere dată de scopul alegerilor. Diver- prezidenţiale. Numai că, în loc să se
sitatea este dată de contextele politice confirme ipotezele de la care au ple-
diferite, dar mai ales de caracte- cat, aşa cum cercetătorii se aşteptau,
risticile locale. Cu alte cuvinte, chiar studiul a scos în evidenţă o altă
şi în cadrul aceleiaşi campanii coor- realitate, pe baza căreia avea să se
donate la nivel central, există constituie noul model al efectelor

117
POLIS

mesajelor media: modelul efectelor determina pe alegători să îşi exprime


minime2. Acesta se concretizează prin voturile în favoarea lor5.
următoarele consecinţe: Propaganda politică presupune
 cetăţenii nu dau suficientă im- un demers prin care un actor politic
portanţă mesajului transmis prin încearcă să influenţeze atitudinal şi
mass-media, pentru ca acesta să-i comportamental un anumit public
afecteze; ţintă prin intermediul unor acţiuni
 mesajele sunt de cele mai multe politice şi prin comunicare6. Aceasta
ori contradictorii şi tind spre a se mai poate fi definită ca înglobând
anula reciproc; totalitatea tehnicilor ce stau la dis-
 atenţia selectivă a indivizilor, poziţia puterii politice pentru reali-
precum şi memorarea bazată pe zarea unei imagini care nu are
anumite simpatii sau antipatii legătură cu realitatea7. Cel mai efi-
politice tind să distorsioneze cient moment pentru a folosi propa-
mesajele transmise; ganda fără ca aceasta să devină con-
 orice mesaj care ajunge către un damnabilă este aşadar, campania
anume individ a fost prelucrat şi electorală.
„finisat”. O cercetare exhaustivă asupra con-
Conform profesorului Alfred ceptului a realizat Oliver Thomson în
Bulai: „Campania electorală repre- lucrarea sa, Istoria propagandei.
zintă o perioadă stabilită oficial Aceasta studiază variatele tehnici de
înaintea unui scrutin, depăşită de persuadare utilizate în perioade şi
regulă doar în punctul iniţial, nu şi în culturi diferite în ceea ce priveşte
cel final, în care actorii politici îşi evenimentele politice ale ultimilor
intensifică acţiunile de propagandă 5000 de ani. Autorul relevă faptul că
într-un context social şi mediatic nicio perioadă istorică nu a fost
favorabil”3. Cu alte cuvinte, practica privată de propagandă politică şi că
politică permite existenţa unei etape nimeni nu a fost vreodată imun la
premergătoare campaniei oficiale, de aceasta8.
regulă aceasta este cunoscută ca fiind Majoritatea teoreticienilor consi-
etapa de precampanie sau popu- deră că secolul XX a fost momentul
larizare. Campania electorală concen- în care propaganda politică şi-a atins
trează, pentru o perioadă relativ apogeul. Astăzi această tehnică de
scurtă de timp, o cantitate importantă persuadare nu mai are neapărat sen-
de resurse, are obiective generale clar sul secolului trecut, ci mai degrabă o
stabilite şi un deznodământ rapid4. percepem ca publicitate sau reclamă,
În România, conform legii electo- conceptul de propagandă fiind rareori
rale 35/2008, o campanie electorală utilizat şi deseori neimportant pentru
este acea perioadă în care compe- publicul larg.
titorii electorali desfăşoară activităţi
de propagandă cu scopul de a-i

118
Realităţi şi idei politice italiene

Etapele unei campanii electo- beneficiul local. O acţiune care are


rale la nivel local beneficiu unidirecţional nu poate fi
sănătoasă pentru succesul în alegeri.
Campania electorală trebuie să Primul pas este definirea obiecti-
ţină cont de anumite variabile care velor. Candidatul trebuie să îşi fixeze
pot apărea în rândul electoratului. câteva repere finale: câte voturi
Campaniile electorale se adresează doreşte să obţină, ale cui voturi pot
unor mase electorale, chemate să îi valora mai mult, dacă este important
aleagă pe titularii unei funcţii. Aceste ca ceilalţi candidaţi să obţină un scor
mase electorale sunt colectivităţi cât mai mic, dacă se doreşte deni-
eterogene9. Din acest motiv, întot- grarea contracandidatului sau nu.
deauna se apelează la tehnici de cer- Bineînţeles că planul de acţiune
cetare şi segmentare a pieţei. Succe- trebuie să se coreleze cu resursele de
sul unei campanii electorale depinde care candidatul dispune, iar obiecti-
de o anumită viziune strategică, dar vele sunt întotdeauna realiste.
mai ales de înţelegerea specificului Acestea se fixează pe baza cercetă-
local, deci de implementarea unor rilor întreprinse, stabilindu-se grupuri
tehnici diferenţiate. ţintă în funcţie de anumite criterii-
Aşadar, o campanie electorală nu liant: vârstă, sex, studii, profesie,
poate exista în lipsa unei strategii. opţiune politică etc. După ce toate
Mai exact, aceasta se referă în aceste aspecte au fost clarificate,
principal la un calendar de activităţi urmează crearea mesajului şi a
pe care un candidat doreşte să îl pună discursului.
în practică într-un anumit interval de Aceste două elemente ale comu-
timp, cu scopul de a atrage electo- nicării politice se realizează numai pe
ratul de partea sa sau măcar de a slăbi baza studiilor de piaţă. Candidatul
forţele contracandidatului. Toate trebuie să îşi cunoască bine electorii,
aceste activităţi trebuie să aibă legă- să le urmărească evoluţia necesi-
tură între ele şi, în mod obligatoriu, tăţilor şi preferinţelor pentru a
să aducă avantaje celui care le între- identifica dacă acestea depăşesc sau
prinde, fie că discutăm despre simpa- nu ordinul primar. Se poate dovedi
tia populară şi uncapital de imagine, catastrofal să se adreseze un mesaj ce
fie despre posibilele subiecte de vizează necesităţile primare unui
presă. Totodată, acestea trebuie să fie electorat cu un nivel de studii peste
în strânsă legătură cu preferinţele mediu şi care prezintă nevoi de
electoratului şi să se desfăşoare în gradul doi sau trei (spre exemplu:
zona grupului-ţintă. Consecinţele iau nevoia de reformă în diverse dome-
forma unor beneficii de ambele nii, de educaţie, de democraţie, o
sensuri: candidatul obţine unul din situaţie financiară peste medie etc.);
avantajele enumerate mai sus şi, în acţionând viceversa ar putea fi, de
acelaşi timp, comunitatea respectivă asemenea, un insucces. În cazul în
simte că într-adevăr activitatea este în care unui electorat fără studii şi cu o

119
POLIS

situaţie financiară precară i se adre- gesticuleze mai puţin, pentru că ima-


sează un mesaj ce vizează nevoi de ginea este statică şi mişcările bruşte
grad superior, precum cele enumerate ale mâinilor pot părea agresive sau
mai sus, cel mai probabil campania semne de agitaţie, neîncredere sau
se va dovedi un eşec, dar există totuşi nervozitate. În cadrul unor întâlniri
şanse mai mari decât într-o situaţie publice în aer liber, atunci când
inversă ca un astfel de mesaj să îşi candidatul este în centrul atenţiei şi
atingă scopul. sunt foarte mulţi oameni în jurul său,
Un alt punct esenţial este con- este bine să gesticuleze suficient cât
struirea imaginii omului politic sau a să menţină atenţia asupra sa şi să arate
partidului politic, în funcţie de electo- că este sigur pe tot ceea ce spune.
ratul pe care doreşte să îl atragă. Înainte de începerea campaniei
Dincolo de respectarea unor cutume trebuie clarificate chestiuni esenţiale
vestimentare, e important ca alegă- pentru desfăşurarea acesteia, cum ar fi:
torii să îi perceapă pe candidaţi ca  echipa de campanie;
fiind aproape de ei, din mijlocul lor.  calendarul de activităţi;
Stilul vestimentar contează foarte  sloganul;
mult în aceste situaţii, mai ales atunci  afişul principal de campanie;
când au loc întâlniri cu cetăţenii. Aici  mesajul principal al campaniei;
mai putem adăuga şi tipul de  programul electoral;
activitate, ţinuta fiind întotdeauna
 punctele cheie ale circumscrip-
adaptată acesteia. Candidatul trebuie
ţiei;
să se îmbrace potrivit ocaziei, dacă
 simpatizanţii din circumscripţie;
nu doreşte să atragă dispreţul sau
zonele favorabile şi zonele nefavo-
ironia celor din jur. Astfel de acti-
rabile;
vităţi pot fi: sportive şi recreative
 contracandidaţii – puncte tari şi
(marşuri, crosuri, meciuri, concerte),
de mediu (plantări de arbori, cură- puncte slabe;
ţenie în spaţii verzi), dezbateri pu-  canale de comunicare;
blice în spaţii office (conferinţe, inau-
gurări), întâlniri cu alegătorii şi Echipa de campanie reprezintă
dezbateri (campanie door-to-door, forţa motrice a oricărui demers
mitinguri) etc. electoral. Fiecare membru şi depar-
Limbajul non-verbal joacă, de tament va avea responsabilităţi bine
asemenea, un rol deosebit în transmi- trasate şi diferenţiate:
terea mesajelor. Aşadar, modul în - şeful de campanie este cel care
care un candidat gesticulează poate supraveghează întreaga activi-
facilita atingerea scopului mesajului tate, ia deciziile necesare la un
sau, din contră, poate da o notă moment dat în situaţii neprevă-
negativă. Spre exemplu, atunci când zute, ţine legătura cu mandatarul
omul politic se află într-o emisiune financiar şi monitorizează toate
televizată este de preferat să donaţiile şi cheltuielile;

120
Realităţi şi idei politice italiene

- secretariatul sediului de cam- importanţă şi vestimentaţiei, evitân-


panie (relaţia cu alegătorul); du-se efectele cromatice deranjante.
- corespondenţa candidatului (poştă Fotografia utilizată pe afiş se stabi-
clasică sau electronică); leşte adesea tot prin intermediul unor
- organizarea dezbaterilor, confe- cercetări de tip calitativ (focus-grup).
rinţelor, evenimentelor (invitaţi, Mesajul principal al campaniei
promovare etc.) este centrul demersului electoral. Pe
- organizarea activităţilor de teren baza profilului pe care şi l-a creat,
(door-to-door, corturi, afişaj, candidatul îşi construieşte mesajul,
întâlniri cu electorii, relaţia cu ţinând cont de cercetările cantitative
simpatizanţii); şi calitative pe care le-a întreprins
- consiliere juridico-legislativă asupra electoratului, dar şi în acord
pentru orice fel de activitate; cu ideologia partidului. Mesajul
- consiliere în domeniul promo- principal este ca un slogan mai amplu
vării şi propagandei, în special în pe care candidatul sau echipa de
relaţia cu mass-media; campanie îl poate transmite oricând,
în câteva minute, având siguranţa că
Calendarul de activităţi repre- este pe înţelesul tuturor.
zintă înşiruirea pe zile a tuturor Programul electoral desemnează
acţiunilor din campanie şi inclusive un set de obiective pe care candidatul
din ziua votului. îşi propune să le îndeplinească după
Sloganul trebuie să fie scurt şi obţinerea unui eventual mandat.
sugestiv, astfel încât să vorbească de Acestea sunt de regulă adunate sub
la sine despre candidat şi despre forma unei broşuri şi aduse la cu-
motivul pentru care este bine ca noştinţă electorilor, fie prin distri-
acesta să fie votat. Sloganul ideal buire în întreaga circumscripţie, de
rămâne în memoria cetăţenilor mult tip mailing, door-to-door sau sam-
timp după data alegerilor (de exem- pling, fie în cadrul adunărilor sau
plu, „Să trăiţi bine” – sloganul candi- întâlnirilor publice. Programul electo-
datului Traian Băsescu pentru ral trebuie să conţină obiective
alegerile prezidenţiale din 2009). realiste şi care să corespundă unor
Sloganul poate fi de asemenea deter- nevoi sau dorinţe existente pe agenda
minat în urma efecturării unor cer- publică locală sau naţională. Can-
cetări sociologice, de obicei calitative. didatul trebuie să vină cu soluţii
Afişul principal de campanie este concrete, legale şi corecte pentru
imaginea care va apărea, în diferite rezolvarea anumitor probleme pre-
forme, pe bannerele, prismele, cubu- existente, care vor intra în atribuţiile
rile şi mesh-urile stradale, dar şi în viitoare date de eventuala câştigare a
spaţiile special amenajate pentru alegerilor.
afişaj electoral. Fotografia trebuie să Un individ informat, care votează
fie sugestivă şi să exprime seriozitate, în cunoştinţă de cauză ar trebui să
maturitate şi bun-gust. Se acordă aibă pregătirea politică şi ideologică

121
POLIS

de bază care să îi permită să fixeze ciilor, medicii din zonă, poştaşul,


corect profilul ideologic al partidului administratorii şi preşedinţii aso-
sau al candidatului. Iar, pentru a nu ciaţiilor de locatari/proprietari etc.)
se înşela, ar trebui să cunoască pro- Totodată, simpatizanţii din circum-
gramul electoral cu care candidaţii scripţie sunt primii care observă şi
se prezintă în faţa electoratului10. informează cu privire la activităţiile
Punctele cheie ale circumscrip- contracandidaţilor şi eventualele acte
ţiei sunt acele zone aglomerate dintr- de vandalism electoral.
o circumscripţie, cum ar fi pieţe Zonele favorabile şi zonele nefa-
publice, centre comerciale, intersecţii vorabile sunt acele puncte ale cir-
intens circulate, staţiile mijloacelor cumscripţiei care sunt grupate după
de transport în comun, parcuri etc. arondarea electorală la diferitele
Este important ca echipa de campanie centre de votare sau entităţi teritoriale
şi candidatul să cunoască aceste mai mari, în cazul în care candidatura
locuri, deoarece ele vor constitui zo- se referă la funcţia de conducere
nele de amplasament pentru punctele pentru o unitate administrativ-teri-
de informare, distribuire materiale torială care înglobează mai multe
sau strângere de semnături (corturi). localităţi. În funcţie de specificul
De asemenea, sunt locurile propice populaţiei arondate unui anumit
pentru întâlnirile publice, dar şi centru de votare şi de mesajul
pentru amplasarea scheletelor pentru transmis, alegătorii din zona respec-
afişaj electoral (bannere, cuburi, tivă pot fi categorisiţi ca fiind în
prisme etc.). majoritatea lor favorabili sau nu, sau
Simpatizanţii din cricumscripţie pur şi simplu această concluzie poate
sunt deosebit de importanţi, deoarece apărea în funcţie de media prezenţei
constituie un ajutor de nădejde ori- la vot în ultimii ani, dar şi de
când, pe parcursul campaniei, şi de procentele acordate partidelor poli-
obicei sunt dispuşi să ajute fără a cere tice care au candidat pe liste sau au
nimic în schimb. Aceştia pot in- susţinut candidaţi la diferite tipuri de
fluenţa opţiunea politică a altor alegeri. Acest aspect trebuie cunoscut
electori, fie că discutăm de ceilalţi pentru a previziona un număr maxim
membri ai familiei, de prieteni, colegi de voturi care poate fi obţinut într-un
de serviciu sau vecini. Simpatizanţii anumit centru de votare.
duc mesajul politic al candidatului Contracandidaţii trebuie supra-
mai departe în propriul mediu de vegheaţi în permanenţă pentru ca
activitate şi chiar pot face propa- replica să poată fi imediată şi de
gandă serioasă, devenind cei mai calitate. Înainte însă, echipa de cam-
buni mobilizatori în ziua votului. Un panie se va ocupa cu cercetarea şi
avantaj în plus este dat de simpa- documentarea în privinţa contra-
tizanţii cu mare influenţă în anumite candidaţilor, asupra punctelor tari şi a
zone ale circumscripţiei (de exemplu: mai ales a celor slabe, pentru a
angajaţii magazinelor locale, farma- construi un discurs comparativ şi a fi

122
Realităţi şi idei politice italiene

pregătită pentru orice fel de atac utilizator şi pe alte reţele de sociali-


mediatic ce ar putea apărea, în cazul zare precum: Twitter, Google Plus,
în care aceştia se decid pentru o Linkedin, My Space, Youtube, Hi5
campanie agresivă sau în cazul în ş.a.m.d. Reţele de socializare pot fi
care candidatul doreşte să obţină eficiente în ceea ce priveşte câşti-
voturi atrăgând antipatia asupra garea voturilor celor tineri, care
competitorilor. utilizează frecvent internetul. Politica
Canalele de comunicare on-line promovată prin intermediul acestora
sunt astăzi în mare vogă printre a prins foarte bine la public şi astăzi
politicieni. Există nenumărate avan- orice politician care se respectă
taje ce decurg din utilizarea acestora. trebuie să aibă conturi active pe
Specialiştii în comunicare politică au aceste platforme. Fenomenul a căpă-
sesizat rapid avantajele utilizării tat proporţii atât de mari, încât a fost
noilor mijloace de comunicare11. denumit Politica 2.0. Spre exemplu,
Acestea au devenit, de asemenea, fotografia intitulată „Four more
surse obişnuite de informare pentru years”, apărută pe paginile oficiale de
presa televizată şi scrisă. Ca atare, Twitter şi Facebook ale preşedintelui
Internetul poate fi utilizat ca mijloc Barack Obama, imediat după aflarea
de promovare a politicienilor, dar şi rezultatelor alegerilor prezidenţiale
ca instrument de interacţiune între din Statele Unite, din anul 2012, a
autorităţi sau demnitari şi cetăţeni12. făcut înconjurul lumii în cateva
Blog-ul este o variantă comodă şi minute şi a strâns milioane de apre-
ieftină de publicitate şi exprimare a cieri, devenind cea mai celebră poză
opiniilor într-un mod rapid şi vizibil. a anului13.
Candidatul poate folosi, de aseme- Internetul este potenţial deschis
nea, reţelele de socializare, cum ar fi curentelor de opinie slab repre-
Facebook, care are milioane de zentate sau nereprezentate şi devine
utilizatori în toată lumea şi care locul de percepere şi confruntare a
reprezintă astăzi un important canal unor idei noi14.
de comunicare şi o metodă ieftină şi Activităţile obişnuite de campanie
eficientă pentru propagandă şi publi- încep la data stabilită de lege şi
citate, aşa cum s-a dovedit în cam- presupun activităţi de popularizare şi
pania electorală a lui Barack Obama promovare a candidatului şi a pro-
din 2012, iar în România în campania gramului electoral propus de acesta,
lui Klaus Iohannis din 2014. Deşi cum ar fi:
mai greu de utilizat pentru campa- - door-to-door;
niile de nivel local, totuşi Facebook - distribuire materiale promoţio-
oferă numeroase posibilităţi de nale (mailing, sampling);
stabilire a unui grup ţintă în funcţie - întâlniri cu cetăţenii în locuri
de domiciliu, interese, vârstă, profe- publice (pieţe, parcuri);
sie, hobby-uri ş.a.m.d. Totodată, - evenimente, dezbateri şi con-
candidatul poate avea conturi de ferinţe cu participarea electorilor;

123
POLIS

- dezbateri şi emisiuni televizate; în punctele principale ale circum-


- marşuri şi mitinguri; scripţiei, în zilele şi intervalele orare
În cadrul acestor activităţi pot fi aglomerate, sau din uşă în uşă.
distribuite următoarele materiale pro- Aceste materiale pot fi:
moţionale: - programul electoral;
- pliante (Fly-ere); - bilanţ de activitate (în cazul în
- broşuri; care omul politic candidează
- cărţi de vizită; pentru încă un mandat);
- calendare de buzunar sau de - scrisoare de felicitare (pentru
birou; sărbători religioase sau naţionale
- fotografii de buzunar sau de importante, cu ocazia onomasti-
birou; cii sau a zilei de naştere a alegă-
- ziare şi reviste; torului);
- felicitări; - scrisoare cu caracter informativ
- obiecte promoţionale personali- cu referire la o activitate ce
zate (pixuri, căni, brichete, şepci, urmează să aibă loc, la un nou
pungi, steaguri etc.). sediu de campanie sau la ele-
mente negative din sfera de
Activitatea de campanie door-to- activitate a contracandidaţilor, în
door este considerată cea mai efi- cazul în care discutăm despre o
cientă, dar şi cea mai dificilă. În campanie negativă;
cadrul acesteia, candidatul bate la uşa - scrisoare de îndemn la vot;
alegătorului pentru a-l convinge pe - ziare locale în care apar edito-
acesta să-i acorde votul. Candidatul riale, articole, fotografii, inter-
este întotdeauna însoţit de o parte din viuri în care actorul principal este
membrii echipei de campanie şi oferă candidatul.
alegătorilor cel puţin un material - calendare de buzunar sau de birou;
promoţional. Unul dintre membrii - fotografii de buzunar sau de birou;
echipei va nota toate problemele - obiecte promoţionale.
expuse de către cetăţeni şi, de ase- În general, punctele principale de
menea, datele lor de contact şi opţiu- distribuire a materialor promoţionale
nea politică, în caz că aceştia o sunt corturile amplasate în zonele
manifestă sau o exprimă. Această circulate ale circumscripţiei.
activitate se întreprinde la ore şi în Întâlnirile cu cetăţenii în spaţii
zile potrivite, pentru a nu crea efectul publice sunt o regulă a campaniilor
invers. electorale. Acestea au scopul de a
Distribuirea de materiale promo- populariza candidatul şi de a-l aduce
ţionale poate fi de tip mailing, în care mai aproape de oameni. În cadrul
pliantele şi/sau broşurile se introduc acestora omul politic are oportu-
în cutiile poştale din circumscripţie nitatea de a-şi expune programul
sau sampling, activitate în care electoral şi de a se familiariza cu ale-
materialele sunt distribuite pe stradă, gătorii. De partea cealaltă, cetăţenii

124
Realităţi şi idei politice italiene

au ocazia de a adresa întrebări can- locuri disponibile. Un dezavantaj ar fi


didatului şi a-i supune atenţiei pro- costurile mai mari pe care le implică
bleme care ar putea intra în viitoarele o conferinţă, faţă de o întâlnire cu
competenţe ale celui ce urmează a fi cetăţeni în spaţiile publice.
ales într-o anumită funcţie sau Dezbaterile şi emisiunile televi-
demnitate. Întâlnirile se desfăşoară zate se bucură de cel mai înalt nivel
într-un spaţiu deschis, cum ar fi o de mediatizare şi de asemenea,
piaţă publică sau un parc (zone constituie o bună oportunitate de a
populare şi populate ale circum- combate opiniile şi viziunile contra-
scripţiei) şi sunt adresate tuturor celor candidaţiilor într-o manieră oficială şi
interesaţi. Promovarea acestora se transparentă. Televiziunea locală este
realizează prin afişaj (în zonele de punctul media principal la care
afişaj public sau la scările blocurilor), trebuie să se desfăşoare aceste emi-
prin distribuirea de invitaţii generale siuni. Diferenţa dintre dezbaterile
prin poştă (mailing) sau pe stradă, în televizate şi cele sub formă de con-
zonele intens circulate. ferinţă sau cele în aer liber este dată
Evenimentele, dezbaterile şi de atenţia sporită pe care candidatul
conferinţele au loc în spaţii special trebuie să o prezinte cu referire la
amenjate şi au ca subiect principal răspunsurile pe care le oferă, la
puncte de pe agenda publică locală modul în care face faţă situaţilor
sau naţională care coincid cu pro- neprevăzute, la vestimentaţie şi lim-
gramul electoral al candidatului. În bajul non-verbal.
cadrul acestora, omul politic are rol Marşurile şi mitingurile organi-
fie de invitat, fie de organizator. zate în timpul sau în preajma cam-
Candidatul are oportunitatea de a-şi paniilor electorale, de către societatea
expune viziunea asupra subiectului civilă sau partide politice, sunt un
principal de dezbatere în faţa unui bun prilej pentru ca un candidat să se
auditoriu vast. Presa poate fi de remarce, prin participarea sa.
asemenea invitată să participe şi să Obiectul acestor manifestări trebuie
difuzeze pe canalele media con- să coincidă cu programul electoral,
cluziile evenimentului, precum şi cu viziunea partidului politic şi cu
diverse alte amănunte, în măsura în declaraţiile politice date la un mo-
care acestea sunt considerate a fi de ment dat publicităţii. Cu alte cuvinte,
interes public. Diferenţa dintre dez- consecvenţa este condiţia de partici-
baterile în aer liber şi cele sub formă pare la marşuri sau mitinguri. Pro-
de „conferinţă” ţine de interesul mult testele din România, din luna ianuarie
mai mare al presei faţă cel de-al a anului 201215, la care au participat
doilea tip de activitate, dar şi de şi oameni politici ai opoziţiei de
posibilitatea unui auditoriu mai larg atunci, sunt un bun exemplu.
(cu excepţia întâlnirilor cu alegătorii
sub formă de miting, menţionate
separat), în funcţie de numărul de

125
POLIS

Concluzii desfăşurare propriu-zisă a campa-


niilor şi studiul de mai sus nu
La nivel local, campaniile se reprezintă altceva decât o teoretizare
desfăşoară într-o logică oarecum a realităţii, o alăturare a principalelor
diferită faţă de ceea ce se întâmplă la evenimente ce se petrec de fapt în
nivel naţional. E adevărat că direcţia acea lună de foc. Mai mult decât atât,
şi principalele mesaje, precum şi ele- în campanii se dovedeşte cel mai
mentele de identitate vizuală majore bine utilitatea filialelor locale ale
sunt date de hotărârile luate în bi- partidelor. De foarte multe ori, for-
rourile centrale de conducere ale maţiunile politice au fost acuzate că
partidelor care participă într-un pro- au structuri stufoase. Totuşi, poli-
ces electoral la un moment dat. Însă, ticile, strategiile şi toate cercetările
în circumscripţii realitatea este dife- nu se pot face într-un birou al vreunui
rită de la caz la caz şi nu pot fi apli- sediu central, ci trebuie corelate cu
cate strategii în orb, fără a cunoaşte realitatea cotidiană a omului de rând,
specificul zonei şi aspiraţiile şi ne- iar politicienii sunt datori să răspundă
voile alegătorilor de acolo. într-un mod satisfăcător nevoilor şi
Practica politică şi electorală este aspiraţiilor fiecărui individ.
cea care a stabilit modul real de
7
Note Drăgulin, Sabin „Comunicarea politică
şi influenţarea maselor”, Analele
1
Vezi Lazarsfled, Berelson, Bernard, UCDC: Seria Ştiinţe Politice, ProUni
The People’s Choice, New York, versitaria, Bucureşti, 2008, p. 44.
8
Columbia University Press, 1944. Vezi Thomson, Oliver History of
2
Ştefănescu, Simona, „Mutaţii în Propaganda, History Publishing Ltd,
structura electoratului românesc. Sutton U.K., 1999.
9
Profiluri şi tipologii în anul electoral Le Bon, Gustave, Psihologia mulţi-
1996”, în Revista Română de milor, Editura Antet XX Press,
Sociologie, nr. 3-4/1997, p. 300. Bucureşti, 2007, p. 91.
10
3
Bulai, Alfred Mecanisme electorale ale Miroiu, Adrian Fundamentele politicii.
societăţii româneşti, Editura Paideia, Preferinţe şi alegeri colective, Editura
Bucureşti, 1999, p. 35. Polirom, Iaşi, 2006, p. 226.
11
4
Helstern, Francisc, „Managementul Maarek, Philip J., Communication &
campaniei electorale”, în Comunique, marketing de l’homme politique, Litec,
nr. 4-5, februarie 2008-2009, Paris, 2007, p. 269.
12
http://www.comunique.ro/2010/02/ma Tănase, Tasenţe, Comunicarea politică
nagementul-campaniei-electorale.html. prin social media şi reacţiile publi-
5
Legea 35/2008 pentru alegerea Camerei cului online, Editura Universitară,
Deputaţilor şi Senatului actualizată, Bucureşti, 2014, p. 78.
13
art. 2, lit. m. Constantinescu, Andrei, „Explicaţia
6
Bulai, Alfred Analiză electorală şi pentru cea mai celebră fotografie din
marketing electoral, Curs S.N.S.P.A., 2012. Barack şi Michelle Obama
f.a., Bucureşti, p. 148. vorbesc despre îmbrăţişarea care a

126
Realităţi şi idei politice italiene

15
făcut înconjurul lumii”, în În România, în luna ianuarie 2012 a
Mediafax.ro, avut loc un val de proteste împotriva
http://www.mediafax.ro/life- reformelor din sistemul de sănătate
inedit/explicatia-pentru-cea-mai- promovate de către Guvernul condus
celebra-fotografie-din-2012-barack-si- de Emil Boc, pentru susţinerea secre-
michelle-obama-vorbesc-despre- tarului de stat Raed Arafat, care s-a
imbratisarea-care-a-facut-inconjurul- opus acestor reforme.
lumii-video-10412488
14
Sinescu, Călin, Comunicare politică,
Ediţia a II-a, Editura Universitară,
Bucureşti, 2009, p. 240.

Bibliografie Helstern, Francisc, „Managementul


campaniei electorale”, în Comunique,
Lucrări de specialitate nr. 4-5, februarie 2008-2009.
Le Bon, Gustave, Psihologia mulţimilor, Cursuri universitare:
Editura Antet XX, Bucureşti, 2007.
Miroiu, Adrian, Fundamentele politicii. Bulai, Alfred, Analiză electorală și
Preferinţe şi alegeri colective, marketing electoral, Curs SNSPA,
Polirom, Iaşi, 2006. f.a., Bucureşti.
Maarek, Philip J., Communiacation &
marketing de l’homme politique, Resurse legislative:
Litec, Paris, 2007. Legea 35/2008 pentru alegerea Camerei
Sinescu, Călin, Comunicare politică, Deputaţilor şi Senatului.
Ediţia a II-a, Editura Universitară,
Bucureşti, 2009. Resurse online:
Tasenţe, Tănase, Comunicarea politică
prin social media şi reacţiile Andrei Constantinescu, „Explicaţia
publicului online, Editura pentru cea mai celebră fotografie din
Universitară, Bucureşti, 2014. 2012. Barack şi Michelle Obama
Thomson, Oliver, History of vorbesc despre îmbrăţişarea care a
Propaganda, History Publishing Ltd, făcut înconjurul lumii”, în
Sutton U.K., 1999. Mediafax.ro,
http://www.mediafax.ro/life-
Studii în reviste de specialitate sau inedit/explicatia-pentru-cea-mai-
volume colective celebra-fotografie-din-2012-barack-
si-michelle-obama-vorbesc-despre-
Drăgulin, Sabin, „Comunicarea politică imbratisarea-care-a-facut-inconjurul-
şi influenţarea maselor”, Analele lumii-video-10412488
UCDC: Seria Ştiinţe Politice,
ProUnversitaria, Bucureşti, 2008.

127