Motor cu aprindere prin comprimare

Puterea nominala Pn = 88 kW

Turaţia nominală nn = 3600 rot/min

Număr cilindri 4

Dispunerea cilindrilor LINIE

Cilindrea totală Vt= 1769 cm3

Cursa pistonului S= 88 mm

Alezajul D= 80 mm

Presiunea maximă a gazelor pg= 150.33 *10^5 N/mm2

pg= 150.33 Mpa
 1. PROIECTAREA BLOCULUI MOTOR

Blocul motor al motorului răcit cu lichid

Blocul motorului este proiectat cu cilindri demontabili uscate (bucșate).

Blocul cu cilindri demontabili prezintă o serie de avantaje faţă de blocul cu cilindri

nedemontabili dintre care cele mai importante sunt: confecţionarea cilindrilor din materiale cu
calităţi superioare de rezistenţă la uzură; simplificarea turnării blocului motor; menţinerea
blocului în cazul uzurii sau defectării unuia din cilindri; reducerea tensiunilor termice ale
cilindrului; se uşurează remedierea în cazul uzurii cilindrilor în exploatare.

Cilindrul uscat se montează cu strângere sau liber în cilindrul prelucrat în bloc, astfel că el nu
este udat de lichidul de răcire.
 Forma carterului se stabileşte pornind de la
traiectoria descrisă de punctele exterioare ale bielei
în mişcarea sa.

Schema stabilirii formei carterului blocului motor

Grosimea pereţilor se adoptă cât mai subţiri posibil deoarece nervurile preiau tensiunile din
timpul funcţionării. Se recomandă pentru blocurile din fontă grosimi de perete de 4…5 [mm] şi
6…8 [mm] pentru blocurile din aliaje de aluminiu.
Se adoptă grosimea de perete 6 mm

La proiectarea plăcii superioare se va avea în vedere ca bosajele pentru şuruburile chiulasei

şi şuruburile pentru capacele lagărelor paliere să fie cât posibil colineare. Diametrul
şuruburilor pentru chiulasă se situează între 8…12 [mm], iar adâncimea de înşurubare este
(1,5…2,0)dşurub pentru bloc din fontă şi de (2,5…3,0)dşurub pentru bloc din aliaj de aluminiu.
Se adoptă diametrul șuruburilor 10 mm.
Se adoptă adâncimea de înșurubare de 25 mm.
Lagărele arborelui cotit sunt lagăre suspendate.
Capacele lagărelor se centrează lateral în bloc, înălţimea de centrare fiind de 15…30 [mm]
pentru blocul din aliaj de aluminiu.
Se adoptă înălțimea de centrare de 20 mm.

În blocul motor se amplasează o parte din canalizaţia instalaţiei de ungere. Rampa de ulei
străbate întregul bloc şi este amplasată în general la baza cilindrilor având diametrul de 12...14
mm; din ea pornesc ramificaţii către lagărele paliere, lagărele arborelui cu came şi axul
culbutorilor, diametrul acestora fiind de 6…8 [mm].
2. Calculul principalelor piese ale mecanismului biela-manivelă :

a. Proiectarea și calculul cămășii de cilindru (cilindrului),

Se adopta ca solutie constructiva camasa de cilindru uscat

Din calculul termic a rezulatat:

• valoarea alezajului:

D= 80 mm

• presiunea la sfarsitul arderii pg

pg= 150.33 *105 N/m2 15.033 N/mm2

R1=D/2+0.5=80/2+0 40.5 mm
R2=R1+2=40.5/2+2 42.5 mm
R3=R2+4=42.5/2+4 49.5 mm

Fig 2.1 Tensinile ce apar la montarea camasii uscate presate

Deformaţia sumară produsă de presiunea (p) de strângere poate fi redată prin expresia


  
p  E  R22  R12  R32  R22
 0.64778992
Se adopta

 
2  R32  R32  R12 E=
1 mm
1.6 *10^4

Grosimea pereţilor se adoptă din condiţii de rigiditate

d=0,06D+2= 6.8 mm
 Pentru a se realiza strângerea adoptată, diametrul exterior al cămăşi se calc:

D ce  2   R 2     87 mm

Tensiunile care apar în pereţii blocului şi ai cămăşii sub influenţa presiunii de strângere

1. Tensiunile care apar datorită presiunii de strângere (p):

a) camasa cil
R22
- la interior  r  0;  t  2  p  -327.149
R22  R12

- la exterior: 2
R2
 r  0;  t  2  p  67.0453 [N/mm2]
R3  R1
2 2

b)cil din bloc

R3  R2
2 2
- la interior  r   p;  t  p  2 2 99.3602 [N/mm2]
R3  R 2

- la exterior: 2
R2
 r  0;  t  2  p  2 67.0453 [N/mm2]
R3  R1
2

Pe baza teoriei tensiunii tangenţiale maxime se calculează tensiunea maximă

2
 t   r  p  R3 
 max  57.1965967 [N/mm2]
R3  R2
2 2
2

2. Tensiunile care apar datorită presiunii gazelor:

a) la interiorul cămăşii

R2  R1 
2 2
 r   pg ;  t  pg  2 312.116 [N/mm2]
R2  R1

b) la suprafaţa de separaţie dintre exteriorul cămăşii şi suprafaţa interioară

a cilindrului din bloc:

2
R1
 r  0;  t  2  p g   60.8837 [N/mm2]
R3  R1
2 2

c) la exteriorul cilindrului din bloc:

1  R3  R2  1  R2  R3 
2 2 2 2 2 2
R R
 r  pg  2   2 ; t  pg  2   2 2
  68.9397 [N/mm2]
R2  R3  R1  R2  R3  R1 
 3. PROIECTAREA PISTONULUI

Funcţiunile pistonului

Pistonul este reperul mecanismului motor, care îndeplineşte următoarele funcţii:

~transmite intermediul bolţului, forţa de presiune a gazelor;

~transmite cilindrului reacţiunea normală, produsă de bielă;
~etanşează, împreună cu segmenţii, camera de ardere;
~evacuează o parte din căldura degajată în procesul de ardere;
~contribuie la dirijarea gazelor în cilindru;
~are rolul de a asigura distribuţia amestecului gazos, în cazul motorului în doi timpi;
~în cazul motorului cu aprindere prin compresie, poate influenţa favorabil randamentul
arderii prin participarea sa la procesul de formare a amestecului;
~conţine, parţial sau integral, camera de ardere;
~împreună cu segmenţii şi peretele cilindrului controlează grosimea filmului de ulei şi
deci consumul de ulei.

Dimensiunile principale ale pistonului

Fig.. Părţile componente ale pistonului:

~camera de ardere (1);

~capul (2);
~bosajele pentru bolţ (3);
~fusta (4);
~inserţiile din oţel sau fontă (5);
~bolţul (6);
~siguranţele bolţului (7);
~segmenţii (8).
 Fig.. Elementele dimensionale ale capului pistonului piston
pentru motor cu aprindere prin compresie.

HM - înălţimea camerei de ardere din capul pistonului.

SB - grosimea capului pistonului;
HN - distanţa de la generatoarea alezajului pentru bolţ la fundul pistonului;
DB - diametrul exterior al bolţului;
Hk - distanţa de la axa bolţului la partea superioară a capului pistonului;

Pentru dimensionarea pistonului se pot folosi informaţiile rezultate în urma prelucrărilor

statistice (tabelul ).

Calculul pistonului

Se alege piston cu cap plat, datorita simplitatii constructive si suprafelelor minime de

schimb de caldura, si camera de ardere tip omega amplasata in piston
Pistonul se face din aliaj de Aluminiu pe baza de Siliciu din grupa aliajelor eutectice.
Marca aliajului: ATC Si12CuMgNi.
~Starea: aliaj pentru turnare in cochila.
~Densitatea ρ = 2,68 ...2,70 [kg/dm3]
~Conductivitatea termica λ = 138...155 [W/m*K]
~Dilatarea termica α =20,5...21,5 [1/K]
~Modulul de elasticitate E = 7500 [daN/mm2]
~Duritatea Brinell: la 293°K 90.....120 [HB]
la 423°K 70.....90 [HB]
la 523°K 30.....40 [HB]
~Rezistenta de rupere la tracti la 293°K 20.....25 [daN/cm2]
la 423°K 18.....23 [daN/cm2]
la 523°K 10.....15 [daN/cm2]

~Alungirea relativa A5min: 0.3 [%]

~Rezistenta de rupere la oboseala: la 293°K 8.....12 [daN/mm2]

la 523°K 5 [daN/mm2]

Fig. . Elementele de calcul ale pistonului

Calculul pistonului la solicitările mecanice

Calculul capului pistonului

Pistonul se schiţează în raport cu soluţiile constructive alese.

Dimensiunile principale se adoptă pe baza datelor statistice (tabelul )
După ce s-au adoptat principalele dimensiuni ale pistonului, capul şi mantaua se supun
unui calcul de verificare. Profilul longitudinal şi radial se trasează în raport cu dilatările admise.
Capul pistonului se verifică în ipoteza că acesta este o placă circulară încastrată pe contur,
de grosime constantă, încărcată cu o sarcină uniform distribuită, dată de presiunea maximă a
gazelor din cilindru.
Lungimea pistonului H:

H = 0,800...1,100*D 0.9

H= 72 [mm]

Lungimea mantalei L:

L = 0,500…0,8000*D 0.65

L= 52 [mm]

Înălţimea de compresie l1:

l1 = 0,500...0,700*D 0.65

l1= 52 [mm]

Înălţimea de protecţie a segmentului de foc h:

h = 0,060...0,120*D 0.08

h= 6 [mm]

Grosimea flancului hc:

hc = 0,045...0,055*D 0.05

hc= 4 [mm]

Grosimea capului δ:
 δ =0,140...0,170*D 0.14

δ= 11 [mm]

Distanţa dintre bosajele alezajului bolţului b:

b= 0,250...0,500*D 0.375

b= 30 [mm]

Diametrul fundului segmentului:

72 [mm]

Jr : jocul radial al segmentului Se dopta Jr= 1 [mm]

t: grosimea radiala a segmentulSe dopta t= 3 [mm]

Capul pistonului se verifică în ipoteza că acesta este o placă circulară încastrată pe contur,
de grosime constantă, încărcată cu o sarcină uniform distribuită, dată de presiunea maximă a
gazelor din cilindru:

 
2
di
 rl  0,1875 pgmax  1  2  258.029955 *10^5 [N/m2]

unde:

di - diametrul interior al capului pistonului [m];

σrl - efortul unitar(σa=200…300*10^5 [N/m2] pentru aluminiu);
pgmax- presiunea maximă a gazelor din cilindrul motorului [N/m2].

Se adopta σrl = 250 *10^5 [N/m2]

0.03335528 [m]

di = 33.35528 [mm]

Se adopta di = 34 [mm]

Calculul profilului pistonului

Pentru asigurarea unei funcţionări normale a pistonului este necesar ca jocul relativ în
stare caldă, dintre piston şi cilindru, să fie în limitele următoare:

φ's = 0,002…0,003 în zona superioară a pistonului;

 Se adopta φ's = 0.0025 [mm]

φ'I = 0,001…0,002 în zona inferioară a mantalei.

Se adopta φ'i = 0.0015 [mm]

Jocurile diametrale în stare caldă în zona superioară şi inferioară se determină cu expresiile:

 s   s  D  0.2 [mm]
 i   i  D  0.12 [mm]

Jocurile diametrale în stare rece în zona superioară şi inferioară se determină sub formă de diferenţe:

s  D  D ps  0.36457222 [mm]
i  D  D p i  0.28489118 [mm]

unde: Dps - diametrul pistonului în stare rece la partea superioară [mm];

Dpi - diametrul pistonului în stare rece la partea inferioară [mm].

Diametrul pistonului în stare rece la partea superioară şi inferioară se determină cu relaţiile:

D   1 c  Tc T0    s

Dps  

1 p  Tps T0  79.6354278 [mm]

D   1 c  Tc  T0    i
Dpi   79.7151088 [mm]

1  p  Tpi  T0 
unde: αc , αp - coeficientul de dilatare termică al materialului cămăşii cilindrului,
respectiv pistonului [1/k];

Se adopta : αc = 10.7 *10^-6 [1/K]

αp = 20 *10^-6 [1/K]

To - temperatura la care se efectuează măsurarea pieselor

To = 293 [K]

Tc - temperatura pereţilor cilindrului în timpul funcţionării motorului [K];

Tc= 150...350 °C +273,15 [K] Se adopta tc= 200 °C

 Tc = 473.15 [K]

Tps-temperatura pistonului în timpul funcţionării, în zona superioară, respectiv inferioară [K].

Tps = 200...300+273,15 [K] Se adopta tps = 220 °C

Tps = 493.15 [K]

Forma câmpului de distribuţie termică din capul pistonului şi partea de ghidare

se prezintă în figura .

Fig.8.20. a) Forma pistonului în secţiune transversală; b) legea de distribuţie a ovalităţii pistonului.

Calculul zonei port-segmenţi

Umărul canalului pentru segment este supus la solicitări de încovoiere şi forfecare de

către forţa de presiune a gazelor scăpate prin interstiţiul dintre piston şi cămaşa cilindrului, care
acţionează asupra segmentului.

Valorile eforturilor unitare se calculează astfel:

La incovoiere:
2
Mi  Rp  r 
i   2,28  pgmax     31222471.5 [N/m2]
Wz  hc 

Rp = 0.039818 [m]
r= 0.036 [m]
hc = 0.004 [m]

σi = 31.22247 MPa

La forfecare:


0,76 pg    Rp2  r 2 
f   0,76 pg 
   Rp2  r 2
 
0,76 pg    Rp2  r 2 
f   0,76 pg  11425080 [N/m2]
   Rp2  r 2

τf = 11.42508 MPa

Efortul unitar echivalent este:

 ech   i  4   
2 2
38.6907294 MPa

Pentru pistonale din aliaje de aluminiu σech = 300-400*10^5 N/m2 . 387 [N/m2]

În regiunea port-segment, secţiunea A-A (fig.) din dreptul segmentului de ungere

este redusă din cauza orificiilor pentru evacuarea uleiului.Ea se verifică la compresie:

  D2p
 c  pgmax   32561089.8 [N/m2]
4  AA
unde: AA - aria secţiunii reduse [m2].

Efortul unitar admisibil la compresie este: σac = 200-400*10^5 [N/m2].

Se adopta σac = 300 *10^5 [N/m2]

�_�=(𝜋∙ 〖� _� 〗 ^2)/4−
(𝜋∙ 〖� _1 〗 ^2)/4−𝑛_𝑔∙�_𝑔∙(�_�−�_𝑖 )= 0.00229958 [m2]

Cunoscându-se coeficientul de dilatare termică al materialului pistonului, modulul de

elasticitate şi alţi factori, se poate calcula grosimea peretelui pistonului în zona port-segment,
respectiv diametrele.

Pentru partea superioară a capului pistonului:

2
 Dp
2

d1  d 
2

 0,02135   pme   71.574537 [mm]
 l 

l -distanţa de la fundul pistonului la generatoarea alezajului bolţului [mm].

l= 31.2 [mm]

Pentru partea inferioară a zonei port-segment:

2
 2
Dp 
d 2  d   0,0513   pme  
2 67.0804509 [mm]
 l 
 2
 2
Dp 
d 2  d   0,0513   pme  
2

 l 
l'-distanţa dintre planul care delimitează zona port-segment şi generatoarea alezajului pentru bolţ

l' = 22 [mm]

pme -presiunea medie efectivă [N/mm2].

pme = 18.01 *10^5 [N/m2] pme = 1.801 [N/mm2]

0

Calculul mantalei pistonului

unde: G -modulul de elasticitate transversal

G =0,83∙104= 8300 N/mm2

τmax =rezistenta admisibila maxima

τmax = 600 N/mm2

Numarul total de spire:

i  i r  ( 2 ... 3 )  11 spire
Pasul spirelor se alege astfel ca la deschiderea completă a supapei între spirele arcului să
rămână un joc Δmin

 min  ( 0 ,5  0 ,9 )  0.5 mm

Pasul spirelor pentru arcul in starea libera

Presiunea specifică pe mantaua pistonului pentru a preveni #DIV/0!

nu trebuie să depăşească o anumită valoare determinată convenţional:

psm < 4,0…7,0 10^5 [N/m2] la motoarele de autoturisme;

15.8784225 *10^5 [N/m2

N max
p sm   1.58784225 [N/mm2] 0
D p  LN  Aev

Nmax - forţa normală care acţionează într-un plan perpendicular pe axa bolţului [N];
0
Nmax = 7196 [N]

LN - lungimea mantalei [m];

0
LN = 52 [mm]

Aev - aria suprafeţei evazate proiectată pe un plan normal pe axa bolţului [m2].
 �_�𝑣=2∙�_𝑎𝑟�𝛽∙�_𝑁= 8672.979 [mm2]

�_𝑎𝑟�𝛽=(𝜋∙𝑟∙𝑛^^̊)/1
80= 83.39402 [mm]

Grosimea peretelui mantalei (fig..), respectiv diametrele interioare se determină cu

următoarele relaţii:

în planul axei bolţului:

Fig. Grosimea peretelui mantalei

2
 Dp
2

d3  
d 2
0,02135   pme   70.9601433 [mm]
 l1 

unde: l1 - distanţa de la partea inferioară a pistonului la axa bolţului [mm];

l1 = 20 [mm] 52.0

la partea de jos a mantalei;

2
 Dp
2

d 4  d   0,00772   pme  
2
69.8069437 [mm]
 l 1 
 2
 Dp
2

d 4  d   0,00772   pme  
2

 l 1 
unde: l1' - distanţa de la partea inferioară a pistonului la planul în care se calculează
grosimea mantalei [mm].

Se adopta l'1= 5 [mm]

Calculul jocurilor segmentului în canal

Grosimea segmentului fiind:

Dp pgmax 1
b  K   1.95280618 [mm]
2 100 a

K= 0.08 - constantă;

pgmax - presiunea maximă din cilindru [daN/mm2 ]

pgmax = 15.033 [daN/mm2 ]

σa - efortul unitar admisibil [daN/mm2 ]

σa = 5,5…6,5 [daN/mm2] Se adopta: σa = 5

Se adopta din stas : b= 3 [mm]

se poate calcula distanţa dintre segment şi umărul din piston (fig..):

t
Pt segmentul de foc ja  f     T  Dp  0.06129738 [mm]
b

t
ja  f     T  Dp 
b
 t
Pt segmentii de compresie ja  f     T  Dp  0.01909371 [mm]
b

t
Pt segmentul de ungere ja  f     T  Dp  0.01728238 [mm]
b

unde: f -constantă

f= 0.075 pentru segemntul de foc

f= 0.028 pentru ceilalţi segmenţi de compresie

f= 0.046 pentru segmentul de ungere

t - grosimea radială a segmentului [mm];

t= 3 [mm]

b - grosimea axială a segmentului [mm]

b= 3 [mm]

Pt segmentul de ungere se adopta b = 5 [mm]

α - coeficient de dilatare pentru materialul pistonului [1/°K]

T temperatura segmentului de foc [K]

T= 240 [°C] = 513.15 [K]

T temperatura segmentului de compresie [K]

T= 155 [°C] = 428.15 [K]

T temperatura segmentului de ungere [K]

T= 120 [°C] = 393.15 [K]

Distanta radiala dintre segment si peretele canalului jr :

jr = jocul radial al segmentului jr = 1,3 mm pt D < 100mm

jr = 1.3 [mm]
ată pe contur,
ă cu relaţiile:
ţii pistonului.

rului, care
i pentru bolţ
 4. Calculul boltului

Fig. . Dimensiunile bolţului

Dimensiunile bolţului (fig..) se adoptă se baza datelor statistice şi se efectuează calculele

de verificare a rezistenţei la uzură, a solicitărilor mecanice şi a deformaţiilor precum şi
precizarea prin calcul a jocurilor de montaj.

Dimensiunile constructive ale bolţului:

Diametrul exterior de = (0,24…0,28)*D [mm] 0.24

de = 19 [mm]

Diametrul interior di = (0,60…0,75)*de [mm] 0.635

di = 12 [mm]

Lungimea bolţului l = (0,80…0,87)*D [mm] 0.81

l= 65 [mm]

Lungimea de contact cu piciorul bielei lb = (0,32…0,42)*D 0.35

lb = 28 [mm]

Lungimea de contact cu bosajele din piston lp =0,5*(1,1…1,3)*lb : 2lp=(1,1…1,3)lb

lp = 17.5 [mm] 1.25

Se adopta lb = 17.5 [mm]

Verificarea la uzură

Rezistenţa la uzură poate fi apreciată după mărimea valorilor presiunilor specifice în

piciorul bielei (pb) şi în umerii pistonului (pp).
 Fig..Schema de calcul a bolţului

Convenţional se consideră că forţa care solicită bolţul este:

  D2
F  F gmax  F j p   pgmax  mp  r   2   1    753051.9339932 [N]
4

Din calculul dinamic:

λb = 0.278
ω= 649 [rad/s]
R= 0.0363 [m]
mp = 0.133 [kg]
mb = 0.2650384 [kg]
m1b = 0.0728856 [kg]
m2b = 0.192153 [kg]

= 755640.998 [N]

-2589.06379 [N]

presiunea în locaşurile din piston;

F
pp  
2 d  lp
 F
pp   1120.613 MPa < ppa =15….40 MPa
2 d  lp

presiunea în piciorul bielei;

F
pb   1400.76625 pba ≤ 20…50 MPa
d  lb

Verificarea la încovoiere

Tensiunea max. determinată de momentul încovoietor la mijlocul bolţului se calculează cu relaţia:

Pentru oţel carbon σac=120…150 [N/mm2]

Pentru oţel aliat σac=250…500 [N/mm2]

F   l  0,5  l b  4  j)
i  
1,2  d e3   1  4 
8978.37857 MPa

di
  0.635
de

j = jocul dintre biela si bosaj [mm]

Se adopta j 1.5 [mm]

În cazul bolţului flotant solicitarea variază după ciclu simetric, iar pentru determinarea
coeficientului de siguranţă se utilizează ecuaţia:

 -1
c1   0.03933496
k
 a
 

Valoarea minimă a coeficientului de siguranţă trebuie să fie cuprinsă între 1,0…2,2.

Pentru parametrii care intră în relaţiile de calcul ale coeficientului de siguranţă se pot
folosi următoarele valori:

rezistenţa la oboseală pentru ciclul simetric de încovoiere:

σ-1 = 180…250 [N/mm2] pentru oţel carbon; 200

σ-1 = 340…380 [N/mm2] pentru oţel aliat; 360

coeficientul efectiv de concentrare la solicitări variabile: βk=1 1

 factorul dimensional: ε = 0,8...0,9; 0.8

coeficientul de calitate al suprafeţei:

bolţ călit cu suprafaţă lustruită: γ = 1,1…1,5 1.1

bolţ cementat cu suprafaţa lustruită: γ = 1,5…2,5 1.5

Tensiunea minima determinata de momentul incovoietor la mijlocul boltului

  D2
Fg min   pg min  467.468987 [N]
4
Din Calculul Dinamic se alege presiunea minima Fgmin = 74 [N]

pgmin = 0.93 *10^5 [N/m2] 0.093 MPa

Se alege din calculul dinamic in functie de presiunea pgmin

Fjmin = 2408.3 [N]

Fmin = 2482.3 [N]

Fmin   l  0,5  lb  4  j)

i min  
1,2  de3  1 4 
29.595607 MPa

σimin = 29.595607 MPa

4474.39148 MPa

Rezistenta la oboseala pentru ciclul pulsator de incovoiere:

 0  1 , 4  1 , 6   -1  300 MPa 1.5

Verificarea la forfecare

Verificarea la forfecare se realizează în secţiunile dintre părţile frontale ale bosajelor şi

piciorul bielei.

Tensiunea unitară la forfecare se determină cu relaţia:

0,85  F   1     2 
 
d e  1   
2 4
 0,85  F   1     2 
 
d e  1   
2 4 4226.25391 MPa

Valoarea admisibilă a efortului unitar este de (150…220)N/mm2 pentru oţel aliat şi

(80…120) N/mm2 pentru oţel carbon.

Calculul de ovalizare

Valorile eforturilor unitare de ovalizare în secţiunile caracteristice se obţin din condiţiile

φ = 0° şi φ = 90°.

F   1 2 1  1  F
( i )0   0,190  K    10168.52534327 MPa
l  de   1   1 
2
l  de 1

η1= 16.8

F   1  2  1    0,636  F
(  i ) 90   0,174   K     6851.649219395 MPa
l  de  1    
2
1   l  de 2

η2= 11.32

F   2    1    1  F
(  e ) 0   0,190   K     5241.632706711 MPa
l  de  1   2
1   l  de 3

η3= 8.66

F   2    1    0,636  F
(  e )  90   0,174   K    4  7868.501753723 MPa
l  de   1    2
1    l  d e

η4= 13

Pentru simplificarea calculelor funcţiile η1, η2, η3, η4 împreună cu factorul de corecţie K
s-au reprezentat grafic în funcţie de raportul dimensional a în figura .
 Fig..Repartiţia sarcinii
Jocurile diametrale în stare caldă în zona superioară şi inferioară se determină cu expresiile:

Fig..Variaţia tensiunilor unitare de ovalizare în bolţ(a) şi valorile

mărimilor K, η1, η2, η3,η4 (b)

Deformaţia maximă de ovalizare se produce într-un plan normal pe axa cilindrului şi se

calculează cu relaţia:

3
F  1  
  max  0,09    K  0.03894638 [mm]
l  E  1  

K= 0.87
E= 2100000 [N/mm2]

Se recomandă ca deformaţia de ovalizare să fie mai mică decât jocul radial la cald.

Δ' = (0,0005…0,002)∙de = 0.0192 [mm] 0.001

Δδmax = 0.038946 [mm] ≤ Δ'/2 = 0.0096 [mm]

Calculul jocului la montaj

necesar să se calculeze jocul de montaj dintre bolţ şi locaşul său din piston:


 
   d e   0l   t b  t 0    Al  t p  t 0 


1   Al  t p  t 0  -0.01874963 [mm]

unde:

αOL = 12 *10^-6 [1/K] coeficientul de dilatare al materialului boltului

αAl = (17...25)*10^-6 [1/K] coeficientul de dilatare a materialului pistonului

Se adoptaαAl = 20 *10^-6 [1/K]

tb = 423 [K] temperatura bolţului;

tp = (423 ... 473) K - temperatura pistonului;

Se adoptatp = 470 [K]

t0 = 293 [K] temperatura mediului ambiant.

Deoarece αal > αol şi tp > tb este posibilă apariţia de jocuri negative.
Când bolţul este flotant, la rece, ajustajul lui în locaşurile din piston trebuie să fie cu strângere. De
aceea pentru a face posibilă funcţionarea la pornire bolţul se montează cu joc în piciorul bielei.
Montajul dintre bolţ şi piston cu ajutaj cu strângere se poate realiza prin încălzirea
pistonului la 353…393K.
ă cu relaţia:
trângere. De
 5. PROIECTAREA CHIULASEI

Chiulasa motorului răcit cu lichid

La motoarele pentru autoturismese folosesc în general chiulase monobloc.

La motoarele cu injecţie directă chiulasele au o construcţie relativ simplă deoarece camerele
de ardere sunt amplasate în pistoane

La proiectarea canalelor de admisie se ţine seama de reducerea pierderilor gazodinamice, aceasta

realizându-se printr-o secţiune variabilă descrescătoare spre poarta supapei, iar raza de curbură spre
poarta supapei se adoptă 0,5…0,6 din diametrul talerului supapei.
În cazul injecţiei cu benzină canalele de admisie se dirijează pe o parte, iar cele de evacuare pe
cealaltă parte a chiulasei.
La nivelul chiulasei circuitul de răcire trebuie să fie simplu fără ramificaţii importante şi să asigure o
viteză de-a lungul pereţilor de minim 15 [m/s].

La proiectarea chiulasei trebuie să se ţină seama de asigurarea rigidităţii acesteia în acest scop, la
adoptarea peretelui de aşezare cu blocul cilindrilor se au în vedere valori de (0,08…0,10)D iar pentru
ceilalţi pereţi de 5…7 [mm], luând în considerare ca element principal valoarea dimensională a
alezajului.
Grosimea peretelui de așezare cu blocul: 7 mm
Grosimea ceilalți pereți: 5 mm
6. Calculul sumar al segmenților de piston

Segmentii au rolul de a realiza etansarea camerei de ardere, de a uniformiza

pelicula de ulei de pe oglinda cilindrului si de a transmite cilindrului o parte din
caldura preluata de piston de la gazele fierbinti. Segmentii care impiedica scaparea
gazelor din cilindru în carterul motorului se numesc segmenti de compresie iar
segmentii care distribuie uniform si elimina excesul de ulei de pe suprafata
cilindrului se numesc segmenti de ungere.

Solutiile adoptate in proiectarea segmentului trebuie sa tina seama de cerintele

impuse de siguranta in functionare, durabilitatea ridicata, eficienta etansarii si pretul

Se adopta fonta aliata cu grafit nodular avand urmatoarele caracteristici:

• duritatea 300 …380 HB
• σr > 500 N/mm2

Se adopta solutia cu trei segmenti (doi de compresie si unul de ungere) deoarece

asigura o etansare buna a camerei de ardere si o ungere adecvata a cilindrului.

t - grosimea radiala a segmentului

dis - diametrul interior al segmentului
dic - diametrul canalului de segment
D - alezajul cilindrului
b - grosimea axiala a segmentului
hc - inaltimea canalului de segment
R - raza fundului canalului;
Ja - jocul pe flancurile segmentului (Ja = hc- b);
JP - jocul piston-cilindru;
 Jr - jocul radial al segmentului; Jr =1/2(dis- dic)
tc - dimensiunea radiala a canalului

Calculul segmentilor

Calculul segmentului urmăreşte următoarele obiective:

• Sa se stabileasca forma în stare libera si marimea fantei astfel incat

prin strangere pe cilindru segmentul sa dezvolte o repartitie de presiune
determinata

• Sa se stabileasca cele doua dimensiuni de baza ale segmentului, t si

b
• Sa se verifice ca tensiunile care apar in segment la deschiderea lui
pentru montaj sa nu depaseasca limita admisibila
• Sa verifice fanta la cald pentru a preveni unirea capetelor in timpul
functionarii
S0
0 .425 t
pe  E  6.206 N/mm2
3  D 3 D
(  1) 
t t
• coeficientul ce depinde de forma epurei de presiune a segmentului ρ:
ρ= 0.196

• modulul de elasticitate
E= 1.2 ∙106 N/mm2

• deschiderea segmentului in stare libera la nivelul fibrei medii

S0= 14 mm
D= 86 mm
• grosimea segmentului t,
t= 3 mm

t 1 1 1
 ( ...... ) 
D 20 30 24
D
t  3.333333
24
• tensiunea admisibila σa,
σa = 580 N/mm2

• coeficient Km,
Km = 1.742

• inaltimea radiala a segmentului:

 • pentru segmentii de etansare:
b= 1.5 mm

• pentru segmentii de ungere:

b= 2.5 mm

Calculul tensiunilor in segment la montaj

 s 
1  0 
1 2E  t  1
 ' max      96.49864
m   D 
2
3  
  1
 t 
unde:
• m - coeficient care depinde de metoda de montare pe piston
m= 2 pt montaj cu ajutorul clestelui
Calculul tensiunii maxime in segment
S
2Km t
 max  E  336.2013
  (3   ) D
(  1) 2

Verificarea segmentului in canal

Δ3 in vederea evitarii pericolului unui impact al capetelor cu dilatarea, sau a unui
rost prea mare care ar periclita etansarea

• primul segment de compresie

Δ1 = (0,11…0,20) = 0.15 mm

Δ2 = (0,3…0,7) = 0.5 mm

• al 2-lea segment de compresie

Δ1 = (0,009…0,15)= 0.1 mm

Δ2 = (0,3…0,7) = 0.5 mm

• segmentul de ungere
Δ1 = (0,03…0,8) = 0.5 mm

Δ2 = (0,5…1,5) = 0.9 mm

Jocul la capetele segmentului

 3   ' 3    D  ( s   t s   c   t c )  0.009204 mm
  3   ' 3    D  ( s   t s   c   t c ) 

unde:
• coeficientul de dilatare al segmentului
αs = 12 ∙10-6 1/K

• coeficientul de dilatare al cilindrului

αc = 12 ∙10-6 1/K

• αs = α c = 12 ∙10-6 1/K

• incalzirea segmentului
Δts = (ts -tc) = (150…..200) K
Δts = 150 K

• incalzirea cilindrului
Δtc = (tc -t0) = (80…..150) K
Δts = 100 K

• primul segment de compresie

Δ3 = 0,004∙D = 0.32 mm

• al 2-lea segment de compresie

Δ3 = 0,003∙D = 0.24 mm

• segmentul de ungere
Δ3 = (0,001…0,002) ∙ D = 0.12 mm

Jocul la capetele segmentului in stare calda

Δ'3 = (0,0015…0,0030) ∙ D = 0.16 mm
 7. Proiectarea și calculul bielei,

Biela este elementul component al mecanismului motor, care transmite, prin

intermediul boltului, forta de presiune a gazelor de la piston la arborele cotit. Ea
este compusa din trei parti: piciorul bielei, corpul bielei si capul bielei.

Datorita actiunii fortei de presiune a gazelor, biela este supusa la comprimare si

flambaj. La comprimare pot aparea deformatii remanente, care scurteaza biela.
Flambajul corpului bielei determina o perturbare a paralelismului axelor alezajelor
bielei si o intensificare a uzurii lagarelor.

Conditiile de solicitare la care este supusa biela in functionarea motorului impun

gasirea acelor solutii constructive ale bielei care sa asigure o rezistenta si o
rigiditate maxima in conditiile unei mase cat mai mici.

Calculul piciorului bielei

La proiectarea piciorului bielei trebuie sa se tina seama de dimensiunile boltului si

de tipul imbinarii piston-bolt-biela.

Dimensiunile piciorului bielei

Se alege ca solutie constructiva bolt fix in biela si liber in piston.

• Diametrul exterior al piciorului bielei d e,

de = (1,3…1,7) ∙ d = 26.88 mm
se adopta : de = 32 mm

• Diametrul interior al piciorului bielei d i,

di = d + 2 ∙ hb = 21 mm

• Grosimea radiala a piciorului bielei hp,

hp = (0,16…0,20) ∙ d = 3.456 mm
se adopta : hp = 6 mm

• Grosimea radiala a bucsei hb,

hb = (0,080…0,085) ∙ d = 1.536 mm
se adopta : hb = 1 mm

• Lungimea de contact a boltului cu piciorul bielei a,

a= 28 mm

Solicitarea de intindere

Forta de intindere are valoarea maxima cand forta datorata presiunii gazelor este
minima, deci cand pistonul se afla la PMS la inceputul cursei de admisie. In aceste
conditii forta de intindere se determina cu urmatoarea relatie:

Fî  F j p  m p  r   2
 1     91362.94 N

unde:
• mp - masa pistonului
mp = 1.17 kg
• r - raza arborelui cotit
r= 0.43 m
 • ω - viteza unghiulara a arborelui cotit
ω= 376.99 rad/sec
•λ= 0.27778

Schema de calcul a piciorului bielei la intindere

Tensiunile unitare produse de forta de intindere se determina in urmatoarele ipoteze:

• piciorul bielei reprezinta o grindă curba incastrata in zona de racordare a
piciorului cu corpul bielei
• forta de intindere este distribuita uniform pe jumatatea superioara a piciorului

In cazul in care unghiul de incastrare φi >90o, momentul incovoietor si forta

normala in sectiunea de incastrare au urmatoarele expresii:

M î  M 0  N 0  rm  1  cos  î   0,5  Fî  rm   sin  î  cos  î   247066

N î  N 0  cos  î  0 ,5  Fî   sin  î  cos  î   30872.29

unde:
• Mo - momentul incovoietor in sectiunea B-B determinat de forta de intindere

M 0  Fî  rm   0 , 00033   î  0 , 0297   -35179.5 N∙mm

• No - forta normala în sectiunea B-B determinata de forta de intindere

N 0  F î   0 , 572  0 , 0008   î   52093.76 N

 • φi se introduce în radiani
se adopta φi = 130 o
φi = 2.26892803 rad

• rm - raza medie

de  di
rm   13.300 mm
4

In sectiunea de incastrare momentul incovoietor si forta normala solicita atat

piciorul bielei cat si bucsa sau boltul presat, in aceste conditii se utilizeaza un
coeficient de proportionalitate care are expresia:

1
K   0.91636364
1  A b  E BZ
Ap Ea

unde: • Ab - aria secţiunii bucsei Ap=2*hb*a

Ab = 56 mm 2

• Ap- aria secţiunii piciorului Ab=2*hp*a

Ap = 336 mm2

• EBZ- modulul de elasticitate al materialului bucsei sau boltului presat

EBZ = 1.15 ∙105 N/mm2

• EOL- modul de elasticitate al materialului bielei

EOL = 2.1 ∙105 N/mm2

Tensiunile în sectiunea de incastrare A-A pentru fibra interioara (σîi ), respectiv

exterioară (σîe) produse de forta de intindere se calculeaza cu relatiile:

 6  rm  hp  1

îi   2  M   k  Nî  
hp   2  rm  hp 
-1587.8 N/mm2
î
  a  hp

 6  rm  hp  1
 î e  2  Mî   k  Nî   
 hp   2  rm  hp   a  hp
  6  rm  hp  1

îe  2  M   k  Nî  
hp   2  rm  hp 
î 1458.58 N/mm2
  a  hp

Solicitarea de compresiune

Schema de calcul a piciorului bielei la compresiune

Forta de compresiune are valoarea maxima cand presiunea din cilindru are
valoarea maxima

  D2
Fc   pg max  m p  r   2  1     -18393.4 N
4

Calculul tensiunilor produse in piciorul bielei de solicitarea de compresiune se

efectueaza în urmatoarele ipoteze:
• Piciorul bielei se considera o grinda curba incastrata in zona de racordare cu
corpul bielei
• Forta de compresiune este distribuita sinusoidal pe jumatatea inferioara a piciorului.

Momentul incovoietor si forta normala in sectiunea de incastrare A-A,

determinate de forta de compresiune pot fi calculate cu relatiile:

 sinc  1 
Mc  M0  N0  rm  1  cosc   Fc  rm     sinc   cosc   1488.194
 2   

 sinc  1 
Nc  N 0  cosc  Fc     sinc   cosc  
 2   
  sinc  1 
Nc  N 0  cosc  Fc     sinc   cosc  
 2    -145.065

unde: • φc se măsoară în radiani

φc = 115 o
φc = 2.007129 rad
• Mo' - momentul incovoietor in sectiunea B - B
Mo' / Fc ∙ rm ∙ 103 = 0.6 N/mm2
Mo' = -0.8297784 N/mm2

• No' - forta normala in sectiunea B - B

No' / Fc ∙ 103 = 1.8
No' = -33.10816 N

Valorile tensiunilor in sectiunea de incastrare determinate de forta de

compresiune se calculeaza cu urmatoarele expresii:

• pentru fibra interioara

 6  rm  hp  1
 ci   2  Mc   k  Nc   
 
-11.3696 N/mm2
 hp  2  rm  hp  a  hp

Jocurile diametrale în stare caldă în zona superioară şi inferioară se determină cu expresiile:

 6  rm  hp  1

ce  c2  M   k  Nc 
hp   2 rm  hp 
6.980125 N/mm2
  a  hp

Solicitarea datorata presarii bucsei

In timpul functionarii motorului la strangerea de montaj (Δm) se adauga o

solicitare suplimentara de compresiune (Δt ) datorata dilatarii bucsei de bronz.

• strangerea de montaj
se adopta Δm = 0.007 mm

• Dilatarea termica a bucsei se determina cu urmatoarea relatie

 t  d i    BZ   OL    t  t m  
  t  d i    BZ   OL    t  t m   0.02544 mm
30
unde: • di- diametrul interior al piciorului bielei

• coeficientul de dilatare al bucsei

αBZ = 18 ∙10-6 1/K

• coeficientul de dilatare al materialului bielei

αOL = 10 ∙10-6 1/K

• temperatura piciorului bielei t = 373…423 K

t= 423 K

• temperatura mediului ambiant tm = 273 K

tm = 273 K
•

Presiunea datorata strangerii poate fi obtinută cu expresia:

 m  t
pf   45.90842 N/mm2
 de  di
2 2
di  d
2 2

 2 2     
di  d
2 2
  de di  
di
 E OL E BZ 
 
 

unde: • ν -coeficientul lui Poisson

ν= 0.3

Valorile tensiunilor produse de presiunea pf sunt:

• in fibra interioara

de  di
2 2
i  pf  2  117.730604 N/mm2

de di
2

• in fibra exterioara

2  d i2
e  pf  2  71.8221887 N/mm2
d e - d i2
Coeficientul de siguranta al piciorului bielei se calculeaza in ipoteza unei solicitari
de oboseala după un ciclu simetric de intindere - compresiune, pentru fibra
exterioara în sectiunea de incastrare

Valorile maxime şi minime ale tensiunilor ciclului sunt:

 max e îe  1530.40262 N/mm2

 min   e   c  e
64.8420633 N/mm2

Amplitudinea σa şi tensiunea medie σm a ciclului:

 max   min 
a  732.780278 N/mm2
2

 max   min  797.622342 N/mm

m  2

In aceste conditii expresia coeficientului de siguranta poate fi scrisa sub forma urmatoare:

 -1t
C   0.359239
k
 a   m
 
unde: • rezistenta la oboseala pentru ciclul simetric de intindere - compresiune
σ-1t= 340…400 = 400 N/mm2

• coeficient de concentrare βk
βk = 1

• factorul dimensional ε
ε = (0,8…0,9) = 0.9

• coeficientul ce depinde de caracteristicile materialului

ψ = 0,12…0,20 = 0.12

• coeficientul de calitate al suprafetei

γ = 0,70…0,80 = 0.8
 Valorile coeficientului de siguranta calculate trebuie sa fie cuprinse în intervalul 2…5

Deformaţia produsă piciorului bielei sub acţiunea forţei de inerţie se determină cu relaţia

8  F jp  rm3   c  90
2
0.060925 mm
p 
10  EOL  I
6

unde: • I - momentul de inerţie al suprafeţei secţiunii piciorului bielei

2
a hp
I   84 mm3
12

Calculul corpului bielei

Dimensiunile caracteristice mai raspandite pentru profilul în dublu T al corpului

bielei sunt determinate pe baza prelucrarilor statistice ale constructiilor existente.

Dimensiunile corpului bielei :

• Hp = (0,048…1,0) ∙de = 0,7∙de

Hp = 22 mm

• Hc = (1,10…1,35) ∙Hp = 1,20 ∙Hp

Hc = 27 mm

• hi = 0,666 ∙ H
hi = 69 mm

• H =l-(de+dm)2
H= 104.12 mm

• B = 0,75 ∙ H
B= 78 mm
 • a = 0,167 ∙ H Dimensiunile corpului bielei
a= 17 mm

• l - lungimea bilelei
se adopta l = 155 mm

• l1 - lungimea incastrata a bielei

se adopta l1 = 100 mm

La M.A.C. se adoptă l/l1 = 1,3…1,6

Corpul bielei se calculeaza la oboseala fiind supus la:

• intindere de forta de inertie maxima a maselor aflate în miscare de translatie
• la compresiune de rezultanta dintre forta maxima a gazelor si forta de inertie

Calculul se realizeaza in sectiunea minima atunci forta care solicita corpul bielei la intindere
este:

Fî  (mp  m1b )  r   2 1     7.76794189 N

Tensiunile la intindere sunt:

Fî 
î  -0.00316 N/mm 2

unde: A - aria sectiunii de calcul a corpului bielei

A  B  ( H  h)  a  h  -2460.0959 mm2

Corpul bielei este supus la compresiune de catre for #DIV/0!

  D2
Fc   pgmax   m1b  mp   r   2 1    58634.41 N
4
 Tensiunea de compresiune este data de relatia:

 c  Fc  -23.8342 N/mm2
A

Tensiunile de flambaj sunt:

• in planul de oscilatie:

 f0  
2 2
l l
e
  Fc  C   Fc  -26.6943 N/mm2
  E Ix
2
Ix

• unde: σe - limita de elasticitate

Ix - moment de inertie in planul de oscilatie
l - lungimea barei cu capete articulate

C
 e  0,00015 0,00050
2 E
C= 0.0003

• in planul de incastrare

 l12
 ft  2 e
  Fc  -26.694301 N/mm2
 E Iy

unde: σe - limita de elasticitate

Iy - moment de inertie in planul de incastrare
l1 - lungimea barei cu capete incastrate

Insumarea tensiunilor de compresiune si de flambaj poate fi realizata dupa

urmatoarele relatii:

• in planul de oscilatie:

F c  l2  A
 t 0   c   f 0   1  C   
A  Ix 
 F c  l2  A
 t 0   c   f 0   1  C    -50.5285 N/mm2
A  Ix 
• in planul de incastrare

F  l12  A 

 t î   c   f î   1  C 
c
 -50.5285 N/mm2
A  I y 

unde:

 l2  A  l12  A 
1  C    1  C    1,10 1,15 
Ix    I y 
1.12


Corpul bielei este supus la solicitari variabile, de intindere si compresiune dupa

un ciclu simetric. Coeficientul de sigurantã se determina cu relatia:

 1t
C   2.196942
k
 a   m
 
c recomandat 2-2.5

unde: • σmax tensiunea maxima:

σmax = σto = -50.5285 N/mm2

• σmin tensiunea minima:

σmin = σc = -23.8342 N/mm2

• σa amplitudinea ciclului

 max   min 
a  -13.3472 N/mm2
2
• σm tensiunea medie

 max   min 
m  -37.1813 N/mm2
2
 Calculul capului bielei

Dimensiunile caracteristice ale capului bielei

Dimensiunea Simbol Relatia

Diametrul interior al capului �_𝑖� (1.0… 54.56
1.2)�_�
Latimea maxima a capului �_� (1.3… 74.4
1.6)�_�
Distanta dintre axele surubului
�_� (1.15… 57.04
de biela 1.25)�_�

Dimensiunile caracteristice ale capului bielei se deduc din dimensiunile fusului maneton

Capul bielei se racordeaza cu raze mari la corpul bielei ceea ce face neinsemnata
solicitarea de compresiune a acestuia

Solicitarea de intindere se transmite numai capacului si este determinata de forta

de inertie a pieselor aflate in miscare de translatie şi de forta centrifuga a masei
bielei care efectueaza miscarea de rotatie mai putin masa capacului bielei.

 
Fî  r   2   m p  m1b   1      m2b  mcb   16940 N

Calculul tensiunilor se realizează admiţând următoarele ipoteze

• Capul bielei este o bara curba continua

• Sectiunea cea mai solicitata este sectiunea de incastrare A-A
• Capacul bilei are sectiunea constanta cu un diametru mediu egal cu distanta
dintre axele suruburilor
• Forţa de întindere este distribuită pe jumătatea inferioară a capacului după o
lege sinusoidală
• Cuzinetul se deformează impreuna cu capacul si preia o parte din tensiuni
proportionala cu momentul de inertie al sectiunii transversale

mp= 1.17 kg
mb= 1.46 kg
m1b= 0.403 kg
m2b= 1.062 kg
mcb= 0.3 kg
R= 0.043 m

ω= 376.99 rad/sec

λ= 0.278
 e.Proiectarea și calculul șuruburilor de bielă

Pentru prinderea capacului se utilizeaza doua sau patru suruburi, din partea
capacului spre capul bielei
spre capul bielei
de biela. In cazul adoptarii acestei, solutii pentru surub, se fileteaza gaura din
partea superioara a capului bielei
superioara a capului bielei

Capul si corpul suruburilor de biela pot avea diverse forme constructive in functie
de solutia adoptata pentru capul bielei
solutia adoptata pentru capul bielei

continut mediu de carbon (0,35...0,45%) marcile OLC 45 X, OLC 50 si otelurile

aliate marcile 40C 10, 41 MoC 11
marcile 40C 10, 41 MoC 11

Suruburile de biela se executa de regula din aceleasi materiale ca si biela

inertie a maselor in miscare de translatie si a maselor in miscare de rotatie care se

afla deasupra planului de separare dintre corp şi capac.

• Forta de inertie care solicita un surub

Fî 8470 N
F î1   1474.33 N
z

unde : z - numarul de suruburi de pe o biela

z= 2

• Forta de strangere initiala a surubului

38
F sp   2  3   F î1  2 . 5  F î1  21174.9893 N

• In timpul functionarii, asupra surubului de biela actionează forta:

F s  F sp    F î 1  22868.9884 N

χ- este constanta care tine seama de elasticitatea

unde : sistemului χ= 0,15…0,25
χ= 0.2
 Tinand seama de fortele care solicita suruburile de biela, acestea se
dimensionează tinand seama de solicitarea la intindere si se verifică la oboseala

Schema de calcul a capului bielei

• Diametrul fundului filetului

4 c1 F s
ds  cc     7.1783476 mm
 c2  c

unde: • cc - coeficient de siguranta, cc= 1,25…3,00

cc = 2.5
suplimentare de torsiune care apar la strangerea
piuliţei
c1 = 1.3
• c2 - factor care tine seama de curgerea materialului
în zona filetata
c2 = 1.2

σc - limita de curgere a materialului surubului

σc = 1000 N/mm2

• Diametrul partii nefiletate

4 Fs
d s  cc   
 c
 4 Fs
d s  cc   
 c 7.7579883 mm

Verificarea la oboseală

• Tensiunile maxime

Fs
 max =  565.0776154 N/mm2
As

 ’ max = F s  483.792167 N/mm2

A’ s

• Tensiunile minime

F sp
 min =  523.220014 N/mm2
As
F sp
 ’ min =  447.95571 N/mm2
A’ s

unde: • As - aria sectiunii surubului in partea filetata

  d s2
As =  40.47053 mm2
4
• As' - aria sectiunii surubului in partea nefiletata

47.27027 mm2
  d s' 2
'
A =
s 
4
   min 20.9288006 N/mm 2

 a = max 
2
 max   min 544.148815 N/mm
m =  2

• Coeficientul de siguranta:

C 
 1 
k 2.451453
 a   m
 
 unde: • σ-1= 300…700 N/mm2
σ-1= 500 N/mm2

• βk= 3,0…4,5 pentru oţel carbon

βk = 4

• ε= 0,8…1,0
ε= 0.8

• γ= 1,0…1,5
γ= 1.1

• ψ= 0.2

Valorile coeficientului de siguranta calculat trebuie să se incadreze in intervalul 2,5...4,0

 8.Proiectarea și calculul arborelui cotit

In procesul de lucru arborele cotit preia solicitarile variabile datorate fortei de presiune a
gazelor si fortei de inertie a maselor in miscare de translatie si de rotatie, solicitari care au
un caracter de soc.

Aceste forte provoaca aparitia unor tensiuni importante de intindere, comprimare,

incovoiere si torsiune. In afara de acestea, in arborele cotit apar tensiuni suplimentare
cauzate de oscilatiile de torsiune si de incovoiere.

La proiectarea arborelui cotit se vor alege solutii care sa asigure o rigiditat maxima.
Pentru atingerea acestui deziderat la cele mai multe constructii fusurile paliere se
amplaseaza dupa fiecare cot, diametrele acestora se maresc, iar lungimile acestora se
micsoreaza, de asemenea aceste masuri fac posibila marirea dimensiunilor bratelor.

Pentru a satisface cerintele impuse arborilor cotiti, rezistenta la oboseala, rigiditate, o

calitate superioara a suprafetelor fusurilor, acestia se executa din fonta sau otel

Calculul arborelui cotit

Avand in vedere conditiile de functionare, prin calcul, arborele cotit se verifica la presiune
specifica si incalzire, la oboseala si la vibraţti de torsiune

Calculul arborelui cotit are un caracter de verificare, dimensiunile lui adoptandu-se prin
prelucrarea statistica a dimensiunilor arborilor cotiti existenti

Concomitent cu dimensionarea arborelui cotit se adopta si configuratia contragreutatilor.

(masa si pozitia centrului de greutate se determina la calculul dinamic al motorului).
Dimensiunile relative ale elemetelor arborelui cotit:

• lungimea cotului l = (1,1...1,25)∙D D= 80 mm

l= 100 mm 1.25

• Diametrul fusului palier dp = (0,60…0,80) ∙ D

dp = 60 mm 0.75

• lungimea fusului palier lp

paliere intermediare : lpi = (0,50… 0,60) ∙ dp
lpi = 30 mm 0.5
paliere extreme sau medii lpe = (0,75…0,84) ∙ dp
lpe = 36 mm 0.6
• Diametrul fusului maneton dm = (0,55…0,70) ∙ D
dm = 50 mm 0.62

• Lungimea fusului maneton: lm = (0,45…0,6) ∙ dm

lm = 26 mm 0.52

• diametrul interior dmi = (0,6…0,8) ∙ dm

dmi = 35 mm 0.7

Grosimea bratului: h =( 0,15…0,36) ∙ dm

h= 15 mm 0.31

• Lungimea bratului b = (1,17…1,90) ∙ dm

b= 79 mm 1.6

• Raza de racordare: (0,06…0,10) ∙ dm

R rac = 4 mm 0.08

Verificarea fusurilor la presiune si incalzire

Pentru a se preveni expulzarea peliculei dintre fusuri si cuzineti trebuie să le

limiteze presiunea maxima pe fusuri
Presiunea specifica conventionala maxima pe fusurile manetoane si paliere se
calculeaza cu relatiile:

R m max
p m max   14.25889 MPa

d m lm

R p max
p p max   5.566433 MPa
d p lp
unde: • Rmmax - fotra maxima care incarca fusul maneton
Rmmax = 18241.16 N

• Rpmax - fotra maxima care incarca fusul palier

Rpmax = 10019.58 N

ppmax.a = 4….8 Mpa = 8MPa

ppmax= 6,00 <ppmax.a = 8 MPa

pmmax.a = 2….14 Mpa = 14 MPa

pmmax= 12,0746 <pmmax.a = 14 MPa

Presiunea specifica medie conventională pe fusurile manetoane si paliere se

determina cu relatiile:

R m  4.228931 MPa
pm 
d m  lm
Rp
pp=  1.480556 MPa
d plp
unde: • Rm - mediile aritmetice ale valorilor fortelor care incarca
fusurile manetoane
Rm = 5410 N

• Rp - mediile aritmetice ale valorilor fortelor care incarca fusurile paliere

Rp = 2665 N

ppmed.a = 3….7,5 Mpa = 7,5MPa

ppmed= 1,59817 <ppmed.a = 7,5 MPa

pmmed.a = 2….3,5 Mpa = 3,5 MPa

 pmmed= 3,5811 <pmmed.a = 3,5 MPa

Verificarea fusului la incalzire se efectueaza initial pe baza unui calcul simplificat si

aceasta se refera la determinarea valorii coeficientului de uzura

3
   dm  n 
Km  pm    pm   
3
  28.93078
 60 
3
   d  n 
p p   3  p p      
p
Kp  17.11817
 60 
unde : • ξ - coeficientul de corectare a vitezei relative
ξ= 1.054

•n-
n= 2.129

Verificarea la incalzire prin aceastã metoda nu ia in considerare factorii caracteristici ai

regimului hidrodinamic de ungere.

Verificarea la oboseala

Calculul arborelui cotit ca o grinda static nedeterminata implica dificultati. De aceea

calculul impune adoptarea unei scheme simplificate de incarcare si deformare care
considera arborele cotit ca o grinda discontinua alcatuita dintr-un numar de parti egal cu
numarul coturilor. Calculul se efectueaza pentru fiecare cot in parte in urmatoarele ipoteze
simplificatoare:
• fiecare cot reprezinta o grinda simplu rezemata pe doua reazeme
• reazemele sunt rigide si coaxiale
• momentele incovoietoare în reazeme se neglijeaza

• fiecare cot lucreaza în conditiile amplitudinilor maxime ale momentelor

de incovoiere si de torsiune ai a fortelor variabile ca semn

• In reazemul din stanga cotului actioneaza un moment de torsiune Mpj

egal cu suma momentelor coturilor care preced cotul de calcul, iar la
reazemul din dreapta actioneaza momentul Mp(j-1)
•
 Calculul fusului palier

Fusul palier este solicitat la torsiune si incovoiere dupa un ciclu asimetric. Deoarece
lungimea fusurilor este redusa, momentele incovoietoare au valori mici si în aceste conditii
se renuntã la verificarea la incovoiere. Fusurile paliere dinspre partea anterioara a arborelui
cotit sunt solicitate la momente de rasucire mai mici decat acelea care actioneaza in fusurile
dinspre partea posterioara a arborelui si mai ales în fusul final, deoarece in aceasta se
insumeaza momentele medii produse de fiecare cilindru. Calculul trebuie dezvoltat pentru
fiecare fus în parte, ceea ce implica insumarea momentelor de torsiune tinandu-se cont de
ordinea de aprindere.

Momentele maxime si minime incarca fusul palier:

Mpmin = -570128 N∙mm

Mpmax = 616882.9 N∙mm

Eforturile unitare :
M p min
 p min   -26.8855 MPa
W pp
M p max
 p max   29.09036 MPa
W p p


Wp   dp 3  21205.75 mm3
32

dp=58 mm

Aplitudinea tensiunilor si valoarea tensiunii medii se calculeaza cu relatiile:

 p max  p min
 pa   27.98795 N/mm^2
2
 p max   p min
 pm  
2
  p max   p min
 pm   1.102411 N/mm^2
2

Coeficientul de siguranta se calculeaza cu relatia

 1
Cp   4.3958
 k
 pa     pm
 

unde: • τ-1 = 280 N/mm2

• γ= 1.1

•  k 
 2.5
 
2   1   0
•    0.08
0
Valorile calculate pentru coeficientul de siguranta trebuie sa fie superioare valorilor de 3…
4 pentru MAS

Calculul fusului maneton

Fusul maneton este solicitat la incovoiere si torsiune. Calculul se efectueaza pentru un cot
care se sprijina pe doua reazeme si este incarcat cu forte concentrate. Deoarece sectiunea
momentelor maxime ale acestor solicitari nu coincide in timp, coeficientul de siguranta se
determina separat pentru incovoiere si torsiune si apoi coeficientul global de siguranta.

Reactiunile in reazeme se determina din conditiile de echilibru ale fortelor si momentelor.

Este convenabil ca fortele ce actioneaza asupra fusului sa se descompuna dupa doua
directii: una in planul cotului, cealalta tangentiala la fusul maneton
 Verificarea la torsiune

Momentele maxime si minime ce incarca fusul maneton

MTmax = 289878 N∙mm

MTmin = -214493 N∙mm

Eforturile unitare
M T max
 max   42.90335 N/mm^2
W pm
M T min
 min   -31.746 N/mm^2
W pm

Jocurile diametrale în stare caldă   d mişiinferioară se determină cu expresiile:

în zona3 superioară
W pm     d m  1    6756.535 mm3
16  dm 

unde : μ - coeficientul de corectie functie de excentricitatea relativa a gaurii

2
   0.134409
dm  d mi
μ= 0.94

Coeficientul de corectie pentru

calculul modulului de
rezistenta polar al fusului
maneton cu orificiu excentric
 Aplitudinea tensiunilor si valoarea tensiunii medii se calculeaza cu relatiile:

 m max   m min
 ma   37.32468 N/mm^2
2
   m min
 mm  m max  5.578673 N/mm^2
2
Coeficientul de siguranta pentru solicitarea de torsiune este dat de ecuatia:

C 
 1  #DIV/0!
 k
 a      m
 

unde: βkτ = 1.8

ετ =

ψτ = 0.08

γτ = 1.1

τ-1= 320 N/mm2

Verificarea la incovoiere
 Schema pentru determinarea momentului în planul orificiului de ungere
Fortele radiale:

Z= 14126 N

Z1 = 12552 N

Z2 = -11664 N

b
Ax  [Z  (Z1  Z )  ]  (0.5  Z1  Z 2 )  14670.92 N
lm

Fortele tangentiale

T1 = 7345 N

T2 = 7345 N
b
A y  T1  (T2  T1 )   7345 N
lm

Fortele axiale mp= 1.17 kg

mb= 1.47 kg
F br  m b  r  2
 8983.497 N m1b= 0.403 kg
m2b= 1.062 kg
mcb= 0.2 kg
F cb  m cb  r   2
 1222.245 N R= 0.043 m
ω= 376.99 rad/sec
Momentele de incovoiere
lm h
a    21 mm
2 2
M x  0 .5  l  A x  733546 N∙mm

M y  0 . 5  l  Ay  ( Fbr  Fcg )  ( 0 . 5  l  a )  595555 N∙mm

2 2
M i max  M x  M y  944868 N∙mm

Cand fusul maneton este prevazut cu un orificiu de ungere, solicitarea maxima se obtine
in planul axului orificiului provocand o conentrare maxima a tensiunilor
 Momentul de incovoiere in acest plan:

θ= 45 o

M u  M y  cos   M x  sin   939816 N∙mm

Eforturile unitare
M i max
 max   9.3453 MPa
W m
M u 
 min  9.295336 MPa
W m
  dm
3
d
Wm  [1  ( mi ) 4 ]  -101106 mm3
12 dm
Calculul bratului arborelui cotit

Bratul arborelui cotit este solicitat la sarcini variabile de intindere, compresiune, incovoiere
si torsiune. Coeficientii de siguranta pentru aceste solicitari se determina in mijlocul laturii
mari a sectiunii tangente fusului palier unde apar cele mai mari eforturi unitare.
In planul cotului ia nastere o solicitare compusa de incovoiere.
Tensiunea totala are expresia:

Bzmax = 9867 N

Bzmin = -9483 N

 6a 1 
 max  BZ max     73.03591 MPa
bh
2
bh

 6a 1 
 min  BZ min    
bh
2
bh
  6a 1 
 min  BZ min     -70.1935 MPa
 b  h 2
b  h 
   min
 m  max  1.421191 MPa
2

 max   min
a   71.61472 MPa
2
Coeficientul de siguranţă pentru solicitarea de încovoiere

 1
C  2.5342662
 k
 a    m
  
#REF!

In calculele de proiectare la determinarea coeficientului de siguranta se au in

vedere urmatoarele valori:

   1 ... 1 . 15  1

   0 . 1 ... 0 . 2  0.2
 k 

  2.2

 1  400 MPa
Bratul arborelui cotit este supus si la solicitarea de torsiune:
Tmax = 8380 N

Tmin = -7353 N

0,5  a T max
 max   15.51028 MPa
k b h 2

0 ,5  a  T min
 min   -13.6094 Mpa
k b h2
unde: k= 0.3
 max   min
m   0.950421 MPa
2
   min
 a  max  14.55986 MPa
2
Coeficientul de siguranta la solicitarea de torsiune:
 1
C   13.69171
 k
 a     m
  
unde:
   1 ... 1 . 15  1

   0.1

 k
 2
 
  1  400 MPa
Coeficientul de siguranţă global

C  C
C br   2.491939
C 2
 C 
2