LIMBA ŞI LITERATURA

ROMÂNĂ

„Fiii voştri însă trebuie să-nveţe

Din copilărie încă de la voi,…
Să iubească versul, să iubească struna,
Ce-i curat în lume, ce e nou şi viu,
Cât sunt mici să-nveţe a urî minciunea.
Astea nu se-nvaţă când e prea târziu.”
- N. Labiş -
 OBIECTIVE CADRU

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală
3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/ lectura)
4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă
5. Dezvoltarea atitudinilor de empatie culturală şi interculturală
 OBIECTIVE DE REFERINŢĂ1 ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele
activităţi:
1.1 să decodeze sensul global al unui mesaj - alegerea unei imagini care sugerează semnificaţia
dialogat, emis cu viteză normală mesajului dintr-un set de imagini date;
- reprezentarea prin pantomimă a mesajelor
interlocutorilor dintr-un text dialogat;

1.2 să desprindă ideile principale dintr-un mesaj - exerciţii de discriminare a esenţialului de detaliu;
clar articulat cu viteză normală - exerciţii de recunoaştere a unor momente
semnificative dintr-un mesaj audiat;

1.3 să selecteze detalii dintr-un mesaj rostit cu - exerciţii de identificare a detaliilor dintr-un mesaj
viteză normală rostit cu viteză normală;
- ordonarea temporală a secvenţelor unui mesaj oral;

1.4 să sesizeze structurile gramaticale corecte / - exerciţii de discriminare a structurilor gramaticale

incorecte dintr-un mesaj ascultat (morfologice şi sintactice) corecte de cele incorecte,
prin semnalizare, prin bifare;
- exerciţii de semnalare a corectitudinii /
incorectitudinii gramaticale apărute în
exprimarea proprie sau a colegilor;
- exerciţii de sesizare a dezacordurilor între forma
adjectivului şi a substantivului determinat;

1.5 să deducă sensul cuvintelor necunoscute din - exerciţii de sesizare a cuvintelor/expresiilor care
diferite mesaje orale împiedică înţelegerea mesajului audiat;
- exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt
necunoscut prin raportare la context;
- relaţionarea cuvintelor necunoscute cu
definiţia lor;

1.6 să manifeste atenţie şi înţelegere faţă de - exerciţii de ascultare a dialogurilor elev-elev,

mesajele emise de diferiţi interlocutori învăţător-elev, pe diferite teme cotidiene;
- exerciţii de practicare a ascultării active, a înţelegerii
faţă de mesajele emise de diferiţi interlocutori.

1
Obiectivele de referinţă pentru clasa a IV-a se bazează pe obiectivele de referinţă pentru
clasele I – a III-a, pe care le integrează şi le dezvoltă.
2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală
Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi capabil:
2.1 să alcătuiască mesaje corecte din punct de
vedere gramatical, respectând intonaţia şi
accentul
2.2 să construiască pe baza planului de idei un
text oral scurt
2.3 să redea prin cuvinte proprii conţinutul unui
text citit sau al unui mesaj audiat
2.4 să integreze adecvat în exprimarea orală
proprie elementele de construcţie a
comunicării studiate
2.5 să-şi adapteze vorbirea la diferite situaţii de
comunicare
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele
activităţi:
- exerciţii pentru folosirea corectă a acordului;
- exerciţii de rostire corectă a cuvintelor cu probleme
de accentuare;
- exerciţii de reglare a intonaţiei, a vitezei proprii de a
vorbi;
- jocuri de cuvinte;
- exerciţii de recitare a unor poezii;
- exerciţii de identificare a elementelor semnificative
ce trebuie transmise prin mesaj;
- exerciţii de reformulare a unui mesaj;
- exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cărora se
organizează o temă dată;
- activităţi de comunicare pe baza unui plan de idei
realizat anterior;
- exerciţii de povestire a unui text cunoscut, pe baza unui
plan de idei dat;
- exerciţii de trecere de la vorbirea directă la vorbirea
indirectă;
- povestirea orală a unor texte literare/nonliterare
citite sau a unor mesaje audiate;
- exerciţii de stabilire a acordurilor gramaticale;
- exerciţii de utilizare corectă a substantivelor în
genitiv şi dativ;
- exerciţii de selectare a formelor flexionare corecte şi
de integrare a lor în enunţuri proprii;
- exerciţii de construire a propoziţiilor simple şi a
propoziţiilor dezvoltate;
- exerciţii de completare a enunţurilor cu elemente de
construcţie a comunicării învăţate;
- exerciţii de dialog cu persoane diferite;
- conversaţii pe teme cunoscute;
- exerciţii de adaptare a elementelor de comunicare
nonverbală la comunicarea verbală în diferite situaţii de
dialog;
- exerciţii de adaptare a tonului şi timbrului potrivit pentru
comunicarea unui mesaj oral;
- simularea unor situaţii de comunicare (convorbiri
telefonice, dialoguri formale şi informale de diverse
tipuri) în cadrul cărora elevii să realizeze acte de
vorbire precum: utilizarea formulelor de salut, de
prezentare, de permisiune, de solicitare; formularea
unor întrebări sau a unor răspunsuri; povestirea unor
fapte şi întâmplări;
 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele
activităţi:
2.6 să susţină un punct de vedere într-o discuţie - jocuri de rol de tipul emiţător-receptor pentru
în grup exprimarea actelor de vorbire: iniţierea, menţinerea
şi încheierea unui schimb verbal; utilizarea
formulelor de permisiune, de solicitare;
recunoaşterea şi descrierea unei persoane sau a unui
obiect; formularea unor întrebări sau a unor
răspunsuri; povestirea unor fapte şi întâmplări;
exprimarea acordului sau a dezacordului în legătură
cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane;
- exerciţii de exprimare a propriilor opinii în legătură
cu un fapt cunoscut;
- exerciţii de dezvoltare a iniţiativei comunicative şi a
curajului de a interveni în actul comunicării.

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/ lectura)

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele
capabil: activităţi:
3.1 să sesizeze rolul ilustraţiilor ce însoţesc un - exerciţii de recunoaştere a corespondenţei dintre
text mesajul transmis de ilustraţie şi cel transmis de text;
- exerciţii de asociere a momentelor dintr-o naraţiune
cu ilustraţiile corespunzătoare;
- exerciţii de ordonare a ilustraţiilor după
succesiunea momentelor acţiunii prezentate
de text;
- exerciţii de identificare a elementelor prezente în
ilustraţii care completează informaţia transmisă de
diverse texte , afişe sau articole din revistele pentru
copii;

3.2 să desprindă idei principale şi informaţii de
detaliu dintr-un text citit (literar-nonliterar)
- exerciţii de delimitare a unui text în fragmente
logice;
- exerciţii de identificare a temei din poeziile studiate;
- exerciţii de formulare a ideilor principale într-o
succesiune logică;
- selectarea din text a caracteristicilor fizice şi morale
ale personajelor;
- exerciţii de discutare a textelor narative citite, în
funcţie de următorii parametri: “cine” (personajele),
„ce face?” (acţiunea), „când”, “unde” (plasarea
acţiunii în timp şi spaţiu), “cum” (modul de
desfăşurare a acţiunii);
- exerciţii de citire explicativă şi selectivă pentru
desprinderea informaţiilor esenţiale şi de detaliu
dintr-un text citit;

3.3 să citească în mod conştient, corect, fluent şi
expresiv un text scurt cunoscut
- exerciţii de citire a unui text cunoscut, cu adaptarea
intonaţiei la semnele de punctuaţie;
- exerciţii de citire pe roluri;
- exerciţii de reglare a intensităţii şi volumului vocii,
precum şi a ritmului vorbirii corespunzător
încărcăturii afective a mesajului;
- exerciţii de recitare;
 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
3.4 să citească în mod conştient şi corect un - exerciţii de citire a unor texte la prima vedere, cu
scurt text necunoscut adaptarea ritmului şi intonaţiei impuse de semnele de
punctuaţie;

3.5 să identifice secvenţele narative, dialogate şi - exerciţii de identificare a elementelor

cele descriptive dintr-un text narativ descriptive dintr-un text;
- exerciţii de identificare a dialogului prezent într-un
text narativ;
- exerciţii de evidenţiere a diferenţelor dintre o
descriere şi un dialog;
- exerciţii de recunoaştere şi de prezentare sumară a
trăsăturilor fizice şi morale ale personajelor;

3.6 să identifice trăsăturile fizice şi sufleteşti ale - exerciţii de recunoaştere a personajelor din textele
personajelor din textele studiate studiate;
- exerciţii de recunoaştere şi de prezentare sumară a
trăsăturilor fizice şi sufleteşti ale personajelor;

3.7 să recunoască în textele citite elementele de - exerciţii de recunoaştere a părţilor principale şi

construcţie a comunicării învăţate secundare de propoziţie;
- exerciţii de diferenţiere a propoziţiilor simple de
cele dezvoltate;
- exerciţii de identificare a acordului dintre subiect şi
predicat, adjectiv şi substantivul determinat,
complement şi verbul determinat;

3.8 să manifeste interes pentru lectura unor - vizitarea bibliotecii şcolii;

scurte texte, literare/nonliterare - şezători;
- formulări de întrebări şi răspunsuri referitoare la
textele citite.
4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă
Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi capabil:
4.1 să aplice în mod conştient regulile de
ortografie, de punctuaţie
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele
activităţi:
- exerciţii de ortografie: de recunoaştere a formei
corecte de scriere, de selectare, de completare, de
punere în corespondenţă, de compunere de enunţuri;
- exerciţii de utilizare a cratimei în scrierea
ortogramelor şi a liniuţei de despărţire în silabe în
scrierea cuvintelor care nu încap la sfârşitul rândului;
- exerciţii de utilizare a semnelor de punctuaţie
învăţate;
- exerciţii de completare a enunţurilor cu semnele
ortografice şi de punctuaţie corespunzătoare;
- dictări, autodictări, corectare în perechi,
autocorectări;
- jocuri gramaticale de corectare a greşelilor de
ortografie şi de punctuaţie;
- redactarea de texte cu destinaţie specială: cartea
poştală, invitaţia;

4.2 să alcătuiască povestirea unui text cunoscut
pornind de la întrebări de sprijin, plan simplu
de idei
- exerciţii de împărţire a textului în fragmente logice;
- exerciţii de formulare a ideilor principale;
- exerciţii de transformare a secvenţelor dialogate în
povestire;
- exerciţii de dezvoltare a ideilor principale într-un
şir de enunţuri;

4.3 să redacteze compuneri de mică întindere, - exerciţii de redactare de texte prin punerea în
adaptându-le destinaţiei şi scopului corespondenţă: imagine – cuvânt, cuvânt – imagine;
comunicării - exerciţii de transpunere a unor idei într-un şir de
enunţuri cu o succesiune logică;
- exerciţii de descriere a unor obiecte / fiinţe;
- antrenament de structurare a textului scris
(introducere, cuprins, încheiere);

4.4 să utilizeze corect, în textele redactate, - dictare selectivă;

elementele de construcţie a comunicării - exerciţii de copiere selectivă;
studiate - exerciţii de aplicare a regulilor gramaticale în
redactarea unui text propriu;
- exerciţii de construire corectă a propoziţiilor simple
şi a celor dezvoltate;

4.5 să aşeze corect în pagină textele scrise, - exerciţii de aşezare corectă a textului în pagină;
respectând scrierea cu alineate pentru a - exerciţii de plasare corectă a alineatelor;
marca trecerea de la o idee la alta - exerciţii de reconstituire a unui text, prin aşezarea în
ordine logică a fragmentelor;

4.6 să manifeste interes faţă de redactarea
diverselor tipuri de texte
- exerciţii de redactare de texte narative, descriptive,
dialogate;
- exerciţii de redactare a unor invitaţii, cărţi
poştale;
- exerciţii de înlocuire a unor expresii şi cuvinte cu
echivalentele cerute de context;
- exerciţii de evaluare / autoevaluare a scrierii corecte
şi îngrijite a diverselor tipuri de texte.
5. Dezvoltarea atitudinilor de empatie culturală şi interculturală
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele
capabil: activităţi:
5.1 să manifeste interes faţă de cunoaşterea - proiecte de grup;
vieţii şi a contribuţiei culturale ale unor - realizarea unor portofolii despre personalităţi
personalităţi aparţinând poporului român şi aparţinând poporului român şi altor etnii.
altor etnii

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
1. Formarea capacităţii de lectură/citire
 Cartea (actualizare). Rolul ilustraţiilor2.
 Textul literar
Textul narativ (actualizare). Delimitarea textului în fragmente logice. Dialogul ca element constitutiv al
unui text narativ. Personajul literar - trăsături fizice, trăsături morale.
Poezii cu tematică diversă. Strofa. Versul.
 Textul nonliterar: afişul, articole din reviste pentru copii.
Tematica textelor trebuie să reflecte universul copilăriei şi valorile proprii acestuia. Autorii de manuale pot
utiliza texte literare, în proză sau în versuri, sau texte nonliterare, de mică întindere, până la 250 de cuvinte.
Gradul de libertate al autorilor este cel stipulat în programa clasei a III-a. Manualul de clasa a IV-a se va
încheia cu câte un Vocabular român-limba maternă, respectiv, limba maternă-român.
2. Formarea capacităţii de comunicare
 Comunicare orală
Componentele comunicării dialogate (actualizare). Factorii perturbatori ai comunicării. Adaptarea la
particularităţile interlocutorului (actualizare). Formularea ideilor principale (actualizare). Povestirea orală a unui
fragment dintr-un text narativ (actualizare). Povestirea orală a unor texte citite sau mesaje audiate. Intonarea
propoziţiilor enunţiative (propriu-zise şi exclamative) şi interogative (actualizare). Constituirea de dialoguri în
situaţii concrete sau imaginare (actualizare). Elemente de comunicare nonverbală – gesturi, mimică
(actualizare).
Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de
vorbire:
- iniţierea, menţinerea şi încheierea unui schimb verbal;
- recunoaşterea şi descrierea unei persoane sau a unui obiect;
- utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare;
- formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri;
- povestirea unor fapte şi întâmplări, după un suport vizual sau după un plan de idei dat;
- exprimarea acordului sau a dezacordului în legătură cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane.
 Comunicare scrisă
Organizarea textului scris. Părţile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea (actualizare).
Planul iniţial al compunerii.
Ortografia şi punctuaţia.
Scrierea corectă a cuvintelor. Utilizarea ortogramelor ne-am/neam; ne-a/nea, într-o/într-un; dintr-o/dintr-un;
v-a/va; n-ai/nai; ce-l/cel; nu-l/n-o/nu-i/; n- am/n-are/n-aţi/n-au. Semnele de punctuaţie (actualizare).
Ghilimelele.
Contexte de realizare
a) Scrierea funcţională (cu scop practic, informativ). Cartea poştală. Invitaţia.
b) Scrierea imaginativă (compuneri libere). Compunerea după un suport vizual, după o ilustraţie sau după un
şir de ilustraţii, după benzi desenate, şir de întrebări (actualizare). Compunerea după plan dat (actualizare).
Compunerea după un plan de idei. Compuneri cu început/sfârşit dat. Compunerea pe baza unor
cuvinte şi a unor expresii date. Compunerea cu titlu dat. Compunerea narativă liberă.
c) Scrierea despre textul literar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text (actualizare). Planul simplu de
idei (actualizare). Formularea de întrebări în legătură cu conţinutul textului. Planul dezvoltat de idei.
Povestirea unor texte de mică întindere după un plan de idei.
3. Elemente de construcţie a comunicării

2
Ceea ce apare cu scris îngroşat reprezintă o noţiune nouă.
 Lexicul.
Cuvântul (actualizare). Cuvintele cu formă diferită şi sens asemănător (actualizare). Cuvintele cu sens opus
(actualizare). Cuvintele cu aceeaşi formă, dar cu sens diferit.
 Noţiuni de fonetică (actualizare). Despărţirea cuvintelor în silabe (actualizare).
 Morfologia.
Verbul (actualizare). Persoana şi numărul (actualizare). Timpul. Probleme de ortografie şi de ortoepie a
verbelor “a fi” şi “a lua”(actualizare).
Pentru recunoaştere şi pentru analiză, se utilizează texte care conţin verbe personale, la diateza activă,
modul indicativ (timpurile prezent, trecut, viitor - forma literară). Verbul "a fi" este utilizat numai cu valoare
predicativă. Nu este utilizată terminologia gramaticală.
Substantivul (actualizare). Genul. Numărul.
Pronumele (actualizare). Pronumele personal. Persoana. Numărul. Genul. Pronumele personal de politeţe
(actualizare).
Pentru recunoaştere şi pentru analiză, se utilizează texte care conţin pronume personale cu formă accentuată
sau neaccentuată, precedate sau neprecedate de prepoziţii, în cazurile nominativ, genitiv, dativ, acuzativ. Nu
este folosită terminologia gramaticală.
Numeralul (actualizare). Probleme de ortografie şi ortoepie: numeralele cardinale compuse.
Pentru recunoaştere şi pentru analiză, se utilizează texte care conţin numerale cardinale (simple şi compuse)
şi numerale ordinale. Nu este folosită terminologia gramaticală.
Adjectivul (actualizare). Acordul adjectivului în gen şi număr cu substantivul pe care îl
determină.
Poziţia adjectivului faţă de substantiv în propoziţie.
Pentru recunoaştere şi pentru analiză, se utilizează texte care conţin adjective propriu-zise şi provenite din
participiu, variabile, la gradul pozitiv. Nu este folosită terminologia gramaticală.

 Sintaxa propoziţiei.
Propoziţia (actualizare). Propoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată (actualizare).
Predicatul verbal.
Subiectul. Părţile de vorbire prin care se exprimă subiectul (substantiv, pronume personal). Acordul
predicatului cu subiectul (actualizare).
Atributul - parte secundară de propoziţie care determină un substantiv. Atributul exprimat prin
substantiv, adjectiv, numeral cu valoare adjectivală.
Se studiază numai atribute substantivale în care substantivul este în cazul acuzativ cu prepoziţie şi atribute
adjectivale exprimate prin adjectiv şi numeral cu valoare adjectivală. Nu este folosită terminologia
gramaticală.
Complementul - parte secundară de propoziţie care determină un verb. Complementul exprimat prin
substantiv.
 STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

LA FINELE ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR

OBIECTIV CADRU STANDARD

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a S1. Desprinderea semnificaţiei globale şi a unor
mesajului oral informaţii de detaliu din mesajul ascultat
S2. Desprinderea sensului unui cuvânt nou prin raportare
la contextul mesajului ascultat

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală S3. Adaptarea mesajului la partener în situaţii de

comunicare dialogată
S4. Formularea unor enunţuri corecte din punct de vedere
fonetic, lexical şi gramatical
S5. Povestirea orală a unui text narativ cunoscut pe baza
unui plan de idei

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a S6. Citirea conştientă şi corectă a unui text

mesajului scris (citirea / lectura)
S7. Formularea ideilor principale ale unui text narativ
S8. Identificarea secvenţelor narative, descriptive şi
dialogate dintr-un text citit
S9. Desprinderea unor trăsături fizice şi morale ale
personajelor dintr-un text citit

4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă S10. Alcătuirea unui plan simplu de idei al unui text
narativ
S11. Redactarea unui scurt text narativ propriu, pe baza
unui plan de idei
S12. Redactarea unor scurte texte cu destinaţie specială
(bilet, felicitare, carte poştală, invitaţie)
S13. Redactarea de texte cu respectarea regulilor de
despărţire a cuvintelor în silabe, a celor ortografice şi de
punctuaţie studiate, a aşezării corecte în pagină şi a
scrisului lizibil
S14. Redactarea unor texte corecte din punct de vedere
lexical şi gramatical
 ANYANYELV
OLVASÁS

,,Mint jelképes tartalom,

a magyar szó nekünk a legnagyobb ereklye.
Kegyelet, hűség és becsület illeti őt.”
- Tamási Áron –
 FEJLESZTÉSI KÖVETELMÉNYEK

1. A szóbeli közlés megértése

2. A szóbeli kifejezőképesség fejlesztése
3. A szövegolvasás képességének fejlesztése
4. Az írásbeli kifejezőképesség fejlesztése

RÉSZLETES KÖVETELMÉNYEK ÉS TANULÁSI TEVÉKENYSÉGEK

1. A szóbeli közlés megértése

 Részletes i követelmények
IV. osztály végére a tanulók legyenek
képesek:
1.1. megérteni a szóbeli közlés jelentését,
kiemelni a lényeges információkat
1.2. érteni a kommunikációs célhoz igazodó
mondatok jelentését
1.3. érzékelni a szavak jelentését
szövegkontextustól függően
1.4. érdeklődéssel követni a konkrét
kommunikációs helyzeteket és azokban
aktívan részt venni
szóbeli kifejezőképesség fejlesztése
Részletes követelmények
IV. osztály végére a tanulók legyenek
képesek:
2.1. megfelelő nyelvi formában kifejezni
gondolataikat, érzelmeiket
2.2. szöveget alkotni a
logikai/időrendi/térbeli sorrend betartásán
alapuló terv szerint
2.3. mondatokat alkotni, szöveggé formálni
2.4. érdeklődéssel részt venni a
beszédhelyzetekben, együttműködni a
társakkal
3. A szövegolvasás képességének fejlesztése
Részletes követelmények
IV. osztály végére a tanulók legyenek
képesek:
Tanulási tevékenységek
A megvalósítás lehetséges módozatai:
2.
- különböző beszédhelyzetek érzékelése
A
- a beszéd automatizmusát, beszédmozgást, beszédhallást
fejlesztő gyakorlatok
- párbeszéd megfigyelése, megértése, folytatása és
kezdeményezése a kommunikáció szabályai szerint
- gyakorlatok a szóbeli szövegtípusok, szövegműfajok
felismerésére
- nonverbális kommunikációs gyakorlatok
- mondatszerkesztés, -átalakítás adott szempont szerint
(szórend), kérdések alapján
- nyelvtanilag hibásan szerkesztett mondatok javítása
- szavak értése más-más kontextusban
- adott mondatban tartalmilag nem odaillő szó felismerése
a szómagyarázat különböző lehetőségeivel
- témához kapcsolódó szavak, szókapcsolatok gyűjtése
- szavak megváltoztatása hangok, illetve szótagok
kicserélésével
- szavak helyettesítése rokon értelmű megfelelőivel,
ellentétes értelmű megfelelőivel
- gyakorlatok többjelentésű szavakkal
- párbeszéd, szerepjátékok, helyzetjátékok, adott témájú
csoportjátékok
- önálló véleményalkotás
Tanulási tevékenységek
A megvalósítás lehetséges módozatai:
- beszédlégzési, artikulációs, gyorsasági, időtartam-,
ritmus-, és hangsúlygyakorlatok, a beszédfolyamat
váltásainak gyakorlása (ritmus, hangerő, hangszín)
- szövegalkotási gyakorlatok konkrét helyzetekben
- versmondás, dramatizálás, visszamesélés
- bemutatkozás, kérés, tudakozódás, társas
beszédszituációk teremtése és gyakorlása
- élménybeszámoló
- szövegek, versek, mesék mondása
- átélt és elképzelt események időrendi sorrendben való
elmondása
- leíró, elbeszélő szövegek alkotása a szerkezeti egységek
betartásával
- a jellemzés gyakorlása
- a mondat jelentéstartalmának megváltoztatása
(tömörítés, bővítés, szóhelyettesítés)
- mondatkapcsolási gyakorlatok
- gyakorlatok a mondatok szövegbe szerkesztésére
- szövegalkotás mondathalmazból
- monológ alkotása, párbeszéd indítványozása,
mesélés együttműködve társakkal
- vita, saját vélemény indoklása
Tanulási tevékenységek
A megvalósítás lehetséges módozatai:
 3.1. szövegértő hangos és néma olvasásra - szövegértést bizonyító gyakorlatok
- verses és prózai szövegek olvasása hangos olvasási és
önálló néma olvasási gyakorlatok
érdekes, több információt tartalmazó szövegek olvasása
kifejezően egyéni ritmusban
3.2. összehasonlítani a köznapi és az irodalmi - köznapi, irodalmi szövegek olvasása
nyelvet - gyakorlatok a szöveg szemléletességének,
érzékletességének megragadására
gyakorlatok a szó szerinti és az átvitt jelentés
megkülönböztetésére
3.3. alkalmazni a szövegfeldolgozás - műfajt felismertető gyakorlatok, műfaji jellemzők
műveletrendjét jellegzetességeinek vizsgálata
- prózai epikai és lírai alkotások közötti különbségek
felismerése, kifejezőeszközeik felfedezése,
megkülönböztetése (hasonlat, megszemélyesítés)
- epikus szöveg tagolása szereplők, a fontosabb események
helyszín, az időrend figyelembe vételével
- a lírai alkotások jelentésének, szerkezetének, hangulatának
felfedezése
tények, fogalmak vizsgálata, összefüggések feltárása,
ténykiemelés, adatkeresés az ismeretterjesztő szövegekben
időszerkezet, helyszín, cselekményszerkezet (bevezetés,
tárgyalás, *bonyodalom, *tetőpont, befejezés)
megállapítása, szereplők jellemzése
3.4. pozitívan viszonyulni az olvasáshoz - könyvtárlátogatás, egyéni könyvtár bemutatása
- olvasónapló vezetése
- önálló ismeretszerzés, anyaggyűjtés, jegyzetelés
(gyermeklexikonok, szótárak használatával)
- egyéni könyvtárbővítés
- rendszeres könyvkölcsönzés
- kedvenc könyvről tartott beszámoló
tematikus vetélkedők

4. Az írásbeli kifejezőképesség fejlesztése

Részletes követelmények Tanulási tevékenységek

IV. osztály végére a tanulók legyenek
képesek:
4.1. egyéni írásmód kialakítására, az
írásmunka áttekinthetőségére, a lapon való
megfelelő elhelyezésére betartani az
íráshasználat követelményeit
4.2. elbeszélő, leíró, párbeszédes szövegeket
valamint jellemzést alkotni
- megfigyelés alapján személyek, tárgyak, állatok leírása
4.3. alkalmazni a tanult nyelvi és helyesírási
ismereteket
A megvalósítás lehetséges módozatai:
- az írás eszközszintű használatát fejlesztő gyakorlatok
- az írásmunka formai elemeinek betartását célzó
gyakorlatok: sorkihasználás, szóköz betartása,
vonalhatárok követése, tetszetős elhelyezés a lapon
- tartalmilag összefüggő mondatok alkotása hiányos
szövegek kiegészítése megfelelő szavakkal
- tömörítés, bővítés, egyéni vélemény megfogalmazása
- bekezdések megszerkesztése, a bevezetés, tárgyalás,
befejezés megalkotásának gyakorlása, esemény,
eseménysor bemutatása
- jellemzés alkotása
funkcionális szövegek alkotása (képeslap, üzenet,
meghívó, hirdetés, reklám, plakát)
- mondatfajták felismerését és rendszerezését szolgáló
gyakorlatok
- a tanult mondatrészeket felismerése, használata és
helyesírása
- a tanult írásjelek használata
- a tanult szófajok felismerése, használata, helyesírása
- helyesírást, önellenőrzést, önálló hibajavítást fejlesztő
gyakorlatok
 4.4. érdeklődést tanúsítani a szövegalkotás - az írott szöveg lapon való elhelyezése
iránt - önálló véleményformálás gyakorlása
- a kommunikációs helyzethez igazodó hangnem
megválasztásának gyakorlása

TANULÁSI TARTALMAK (IV. OSZT)

1. Olvasási készség fejlesztése

 A könyv mint kulturális termék
 Különböző típusú (leíró, elbeszélő, ismeretterjesztő) és műfajú (mese, verses mese, monda, elbeszélés,
vicc, lírai költemény, gyermekjátékok, találós kérdések, közmondások) szövegek
 Szövegek olvasása, értése és értelmezése
- A cím és szövegegész kapcsolata (mint a fő gondolat kifejezője)
- Kulcsszavak
- Lényegkiemelés
- Szövegek tagolása, logikai egységekre bontása, tömörítés, összegzés
- A szövegtartalom megértése (logikai, időbeli, térbeli összefüggések)
- Szereplők felismerése, csoportosítása, jellemzése
- Verses szövegek formai jellemzői: versszak, verssor, ritmus, rím
- A szemléletesség eszközei: hasonlat, megszemélyesítés

2. Kommunikációs képesség fejlesztése

2.1.Szóbeli kommunikáció
 Közlés. Igazodás a köznyelvi kiejtési normához
 Funkcionális szövegek: üzenet, telefonálás
 Rejtvények
 Szövegek reprodukálása, utánmondása: gyermekjátékok, szólások, közmondások, találós
kérdések, A párbeszéd kezdeményezése, folytatása, befejezése, önálló mesélés beszámoló
 Szövegek alkotása a logikai, időrendi, térbeli sorrend betartásával
 A kommunikációs szempontnak megfelelő, helyes mondatok alkotása, a mondatok szöveggé
formálása
 Az új szavak jelentésének értése és integrálása az aktív szókincsbe
 Rokon értelmű, ellentétes értelmű, több jelentésű és azonos alakú szavak

2.2 Az írott beszéd építőelemei és műfajai

 Az íráshasználat általános követelményeinek tiszteletben tartása

 Az írott szöveg formai jellemzői: szerző, cím, bekezdések, betűformák, verses forma, prózai forma
 Az írott munka elhelyezése a lapon: cím, szerző, bekezdések, versek másolása, emlékezetből írása
 Hosszabb terjedelmű szövegek alkotása: elbeszélő, leíró szöveg, jellemzés, párbeszéd
 Funkcionális szövegek alkotása: hirdetés, reklám, plakát, elektronikus üzenet, levél, meghívó, *jegyzet,
*olvasónapló
 Rejtvények
 A hangok időtartamának helyes jelölése. Rokon értelmű, ellentétes értelmű, több jelentésű és azonos alakú
szavak
 A képzett szavak.
 A névszók fogalma, fajai.
 A főnév. A melléknév. A számnév. A személyes névmás.
 A névszók helyesírása. A –ból, -ből, -ról, -ről, -tól, -től, -ba, -be, -ban, -ben, -ja, -je helyes írása
 A névelő. A névutó. A kötőszó.
 Az ige fogalma, igeidők, igeragozás. Az igekötős igék.
 Az ige helyesírása. Az –ul. –ül, -ít, - dt, -dj helyes írása
 A j-ly helyes jelölése a tanult szófajokban
 Az írásjelek (pont, vessző, kérdőjel, felkiáltójel, párbeszéd jele, kettőspont, idézőjel) helyes használata
  A mondat. A tőmondat. A bővített mondat.
 A mondatrész fogalma. Az alany. Az állítmány. A tárgy. A határozó. A jelző.
 A szófajok mondattani szerepe.

III-IV. OSZTÁLYBAN JAVASOLT TARTALMAK, MŰVELŐDÉSI ANYAG

1. A gyermekek közvetlen és tágabb környezete (én, család, iskola, falu-város, szülőföld, közlekedés,
népszokások, ünnepeink stb.)
2. Pozitív erkölcsi vonások kialakítását szolgáló szövegek (szeretet, barátság, becsületesség, igazság,
bátorság, másság elfogadása, tolerancia, stb.)
3. Az évszakok és a velük kapcsolatos tevékenységek
4. Növény- és állatvilág
5. Az ember (egészség, étkezés, öltözködés, foglakozások,stb.)
6. Az ember és a természet kapcsolata
7. A gyermekek érdeklődésének megfelelő közérthető publicisztikai, ismeretterjesztő szövegek
tanulmányozása.
8. Életkoruknak megfelelő folyóiratok, ifjúsági kiadványok, gyermeklexikonok, szótárak, digitalis
információhordozók használata
9. Magyar és egyetemes gyermekirodalmi alkotások (mese, vers, verses mese, ifjúsági regény, stb.)
1o. Népköltészeti alkotások (népmese, népmonda, népdal, találós kérdések, népi gyermekjátékok)

Ajánlások:
Magyar gyermekirodalmi alkotások (Móra Ferenc, Gárdonyi Géza, Tamási Áron, Móricz Zsigmond, Benedek Elek,
Weöres Sándor, József Attila, Kányádi Sándor, Zelk Zoltán, Petőfi Sándor, Hervay Gizella, Janikovszky Éva, Nemes
Nagy Ágnes, Ferenczes István, Kovács András Ferenc stb. alkotásai)
Egyetemes gyermekirodalmi alkotások: (Grimm, Andersen, Lev Tolsztoj stb. meséi)

A IV. osztály végére a tanuló tegyen eleget a következő tantervi követelményeknek:

Élő szóbeli kommunikáció

- értse a szóbeli felhívás jelentését

- érzékelje a közlés lényeges elemeit, tudjon kérdéseket feltenni, válaszoljon a tanító vagy a társak által feltett
kérdésekre, legyen képes társas beszédszituációkat teremteni
- megfelelő nyelvi formában fejezze ki gondolatait, érzelmeit
- használja a szóbeliség nyújtotta kifejezési lehetőségeket
- értse a szavak jelentését, építse be az aktív szókincsébe
- tudjon beszélni magáról, ismert személyekről, dolgokról, jelenségekről, tevékenységekről
- meséljen a hallottakról, saját élményeiről, olvasmányairól és azok szereplőiről
- legyen képes a mondatok szöveggé formálására a logikai, időrendi, térbeli szempontok betartásával
- tudjon együttműködni társaival, saját véleményét megfogalmazni, érvelni, vitázni

Írott nyelvhasználat:

- olvasson helyesen, kifejezően, egyéni ritmusban előzetes felkészülés után különböző műfajú szövegeket
- értse meg az olvasott szövegek jelentését
- tudja tagolni a szövegeket, a lényeges gondolatokat kiemelni; a szöveget tömöríteni, bővíteni
- tudjon tartalmilag összefüggő mondatokat alkotni, egyéni véleményt megfogalmazni, elbeszélő, leíró
szöveget, jellemzést írni
- legyen képes az írás eszközszintű, esztétikus használatára (áttekinthetőség, lapon való elhelyezés)
- tudjon helyesen írni a betűket, szótagokat, szavakat, mondatokat, szöveget, használja helyesen az írásjeleket
(pont, vessző, kérdőjel, felkiáltójel, párbeszéd jele, kettőspont)
- mutasson érdeklődést az olvasás iránt, az olvasható, esztétikus és helyes írás iránt
 MÓDSZERTANI ÚTMUTATÓ AZ 1-4. OSZTÁLYOS ANYANYELVISMERET TANTERVHEZ
Tantárgypedagógiai alapelvek
- integrált anyanyelvi nevelés – a szóbeli és írásbeli kommunikációs készség, felfogó és közlő képesség együttes
fejlesztése
- játékosság
- megfelelő motiváció
- az elmélet és a gyakorlat egységének elve
- személyre szabott differenciált fejlesztés
- a teljes személyiség (önismeret, önbizalom) fejlesztése
- pozitív erkölcsi vonások kialakítása
- funkcionális nyelvi ismeretek
A kommunikációs képesség fejlesztése
1. A kommunikációs nevelés célja:
- a kommunikációs képesség fejlesztése
- a részképességek fejlesztése:
 néma és hangos olvasás
 hallás utáni szövegértés
 páros, kiscsoportos és nyilvános beszéd
 íráskészség
 nyelvi viselkedés
2. A kommunikációs nevelés részterületei:
- hallás utáni szövegértés fejlesztése
- írott beszéd alapján a szövegértés fejlesztése
- beszédművelés
- a nyelvi helyesség fejlesztése
- szókincsbővítés
- a helyesírás fejlesztése
- a szóbeli szövegalkotási képesség fejlesztése
- az írásbeli szövegalkotási készség fejlesztése
- viselkedéskultúra fejlesztése (pl. beszélő-hallgató szerep, tudakozódás, véleménynyilvánítás stb.)
3. Gyakorlattípusok:
a) részképességeket fejlesztő szóbeli gyakorlattípusok
- beszédművelő gyakorlatok
- néma olvasás
- hangos olvasás
- hallás utáni szövegértés
- nyelvművelő gyakorlatok szóban
- szövegmondás
- szerepjátékok
- dramatizálás
- társalgási gyakorlatok (kép/képsorok alapján, véleménynyilvánítás stb.)
b) részképességeket fejlesztő írásbeli gyakorlattípusok
- betűírás, betűkapcsolás
- szavak, mondatok, rövid szöveg másolása, átírása, látó-halló tollbamondás alapján
- nyelvművelő gyakorlatok írásban
- helyesírási gyakorlatok
- szövegalkotás írásban kérdések alapján
- szövegalkotás írásban kép/képsorok alapján

KIMENETI TELJESÍTMÉNYLEÍRÁSOK - IV.osztály

 FEJLESZTÉSI
KÖVETELMÉNYEK
1. A szóbeli közlés megértése
2. A szóbeli kifejezőképesség
fejlesztése
3. A szövegolvasás képességének
fejlesztése
4. Az írásbeli kifejezőképesség
(fogalmazás) fejlesztése
KIMENETI
TELJESÍTMÉNYLEÍRÁSOK
S1. A szóbeli közlés lényegének megragadása, a lényeges és lényegtelen információk
megkülönböztetése, a szóbeli szövegben kifejezett gondolatok rendjének és
összefüggésének követése
S2. A kommunikációs helyzet, a nyelvi és nem-nyelvi elemek kapcsolatának felismerése
S3. Szövegkörnyezetben a szó jelentésének meghatározása, a szóhasználat és a kommunikációs
helyzet összefüggéseinek felismerése
S4. A hallott szöveg nyelvtani sajátosságainak felismerése
S5. Megfelelő nyelvi formában fejezze ki gondolatait, érzelmeit
S6. Párbeszéd szerkesztése megadott témára
S7. A beszédhelyzethez igazodó szóhasználat, új szavak beépítése az aktív szókincsbe
S8. Tudjon beszélni magáról, ismert személyekről és a környezetében zajló tevékenységekről
S9. Elbeszélés alkotása saját élményeiről, olvasmányairól, ezek szereplőiről
S10. Saját vélemény kifejezése, verbális és nem verbális kommunikációs eszközök alkalmazása
S11. Tudjon együttműködni társaival, saját véleményt megvédeni, érvelni, vitázni
S12. Olvasson helyesen, kifejezően, egyéni ritmusban előzetes felkészülés után különböző
műfajú szövegeket (hangos olvasás)
S13. Értse meg az olvasott szövegek jelentését (legtöbb 250 szó)
S14. Tudja tagolni az olvasott szövegeket, a lényeges gondolatokat kiemelni, tömöríteni-
bővíteni
S15. Megfelelő tempójú értő néma olvasás (a szövegrészek közti kapcsolatok
megragadása, a szövegrészek és a szövegegész értelme közti kapcsolatteremtés)
S16. Különböző típusú szövegek értelmes/kifejező felolvasása
S17. Mutasson érdeklődést az olvasás iránt
S18. Az írás eszköz szintű használata (áttekinthetőség lapon való elhelyezés)
S19. Tudjon helyesen írni
a).betűket, szótagokat, szavakat, mondatokat, szöveget
b).írásjelek helyes használata: pont, vessző, kérdőjel, felkiáltójel, párbeszéd jele, kettős pont
S20. Értelmes mondatok alkotása, azok összekapcsolása szöveggé
S21. Egyéni vélemény írásbeli megfogalmazása, jellemzés alkotása
S22. Világos szövegtagolás (vázlatkészítés, bővítés, tömörítés)
S23. Mutasson érdeklődést az olvasható esztétikus írás iránt, mely megfelel a helyesírási
szabályoknak
 ANYANYELV
NYELVTAN

,,Nem elég magyar anyanyelvűnek

születnünk,
tanulnunk kell magyarul a sírig”
- Nagy László –
 ANYANYELV
FOGALMAZÁS

,,Semmi sem jellemző annyira egy nyelvre,

mint a sajátos hangzása. Olyan ez, mint
virág illata, a bor zamata, a zománc,
az opál tüze.”
- Kodály Zoltán-
 MATEMATIKA

,,Az ember csak azt érti meg, amire maga

jön rá, amit készen kap anélkül, hogy
lelkében meggondolkozna érte, az az
egyik fülén be, a másikon ki.”
- Rény Alfréd matematikus -
1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii
2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de
probleme
3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul
matematic
4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea
matematicii în contexte variate

OBIECTIVE CADRU
 OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii
Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a IV-a
elevul va fi capabil:
1.1. să înţeleagă şi să utilizeze
sistemul poziţional de formare
a numerelor naturale
1.2. să scrie, să citească, să
compare, să estimeze şi să
ordoneze numere naturale
1.3. să utilizeze numere fracţionare
pentru a exprima subdiviziuni
ale întregului
1.4. să efectueze operaţii de
adunare şi scădere cu numere
fracţionare
1.5. să efectueze operaţii de
adunare, şi scădere a
numerelor naturale cu
utilizarea algoritmilor de
calcul şi a proprietăţilor
operaţiilor
1.6 să efectueze operaţii de
înmulţire şi împărţire cu rest a
numerelor naturale, utilizând
proprietăţile operaţiilor şi
algoritmii de calcul
2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme
Obiective de referinţă
2.1. să observe şi să descrie
proprietăţi simple ale formelor
plane şi spaţiale şi să
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele activităţi:
 reprezentarea numerelor punând în evidenţă sistemul poziţional de
scriere a cifrelor. Trecerea de la o formă de reprezentare la alta;
 numărarea cu start şi pas daţi, crescător şi descrescător, cu şi fără
sprijin în obiecte sau desene. Gruparea şi regruparea obiectelor sau
desenelor în funcţie de pasul numărării;
 scrierea unui număr ca o sumă de produse în care unul din factori este
10, 100, 1 000, ş.a.m.d.;
 jocuri de numărare cu obiecte în care grupurile de câte 10, 100, 1 000
se înlocuiesc cu un alt obiect;
 scrierea unor numere cu cifre romane;
 reprezentarea prin obiecte sau desene adecvate a numerelor studiate;
 ordonarea numerelor utilizând modele semnificative (axa numerelor, figuri
geometrice de poziţionare, numărătoare poziţională, etc.);
 estimarea numerelor prin rotunjire la ordinul miilor, sutelor, zecilor;
 compararea numerelor prin rotunjire;
 scrierea numerelor utilizând scrierea cu cifre romane;
 scrierea în forme echivalente a numerelor naturale;
 introducerea intuitivă (prin desene: decupare, haşurare, colorare) a
noţiunii de fracţie;
 scrierea şi citirea unei fracţii;
 compararea şi ordonarea fracţiilor, utilizând cât mai multe metode;
 exerciţii practice de obţinere a unor fracţii echivalente (“egale”) cu
fracţii date şi scrierea şirului de egalităţi; se va realiza corelarea cu
activităţile de la educaţie tehnologică;
 scrierea întregului sub forma unor fracţii echivalente;
 calcularea sumei (diferenţei) a două cu fracţii acelaşi numitor;
 scrierea unei fracţii ca sumă de două fracţii cu acelaşi numitor;
 calcularea sumei şi a diferenţei a două fracţii apelând la diferite
suporturi intuitive;
 exerciţii de calcul cu numere naturale, urmărind respectarea ordinii
efectuării operaţiilor şi folosirea corectă a parantezelor;
 exerciţii de calcul folosind proprietăţile operaţiilor;
 exerciţii semnificative, care să scoată în evidenţă avantajele folosirii
proprietăţilor operaţiilor cu numere; exerciţii care să evidenţieze faptul că
scăderea şi împărţirea nu sunt comutative şi nici asociative;
 folosirea proprietăţilor operaţiilor pentru efectuarea unor calcule rapide;
 observarea legăturilor între operaţiile cu numere naturale; efectuarea
probei;
 efectuarea de succesiuni de calcule mentale cu numere de cel mult
două cifre pe principiul “preluării ştafetei”, implicând majoritatea elevilor
clasei;
 efectuarea de înmulţiri şi împărţirii în contexte numerice variate;
 utilizarea proprietăţilor şi a împărţirii prin cuprindere în efectuarea
operaţiilor de înmulţire şi împărţire;
 verificarea corectitudinii calculelor efectuate utilizând proprietăţi ale
operaţiilor, împărţirea prin cuprindere, scăderea repetată.
Exemple de activităţi de învăţare
 decuparea unor figuri desenate;
 identificarea formelor plane şi a formelor spaţiale pe modele fizice,
desene sugestive şi în mediul înconjurător;
 Obiective de referinţă
recunoască proprietăţi simple
de simetrie ale unor desene
2.2. să descopere, să recunoască şi
să utilizeze în contexte variate
corespondenţe simple şi
succesiuni de obiecte sau
numere asociate după reguli
date
2.3. să estimeze ordinul de mărime
al rezultatului unui exerciţiu
cu cel mult două operaţii prin
rotunjirea numerelor pentru a
limita erorile de calcul
2.4 să exploreze modalităţi variate
de a compune şi descompune
numere naturale
2.5 să exploreze modalităţi de
efectuare a înmulţirii şi
împărţirii utilizând modalităţi
variate de lucru
Exemple de activităţi de învăţare
 recunoaşterea formelor învăţate la obiectele din mediul apropiat;
 desenarea formelor plane cu şablon, instrumente sau/şi cu mâna liberă;
 sortarea obiectelor, figurilor plane şi spaţiale după forma lor şi după
criterii date;
 identificarea interiorului şi exteriorului unei figuri;
 desenarea unor modele geometrice simple utilizând simetria şi
translaţia;
 identificarea şi numirea elementelor constitutive ale figurilor geometrice
plane;
 reprezentarea figurilor geometrice plane prin desen şi notarea lor;
 determinarea şi reprezentarea prin desen a diferitelor axe de simetrie
ale unei figuri geometric plane;
 verificarea corectitudinii determinării axelor de simetrie prin
suprapunerea (practică) a celor două părţi simetrice;
 desfăşurarea paralelipipedului dreptunghic şi a cubului (se va realiza
efectiv pentru corpuri construite din carton);
 asamblarea cubului şi a paralelipipedului dreptunghic;
 completarea unor şiruri de simboluri, desene sau de numere ordonate
după o anumită regulă;
 crearea de şiruri pe baza unor reguli date;
 exerciţii de adunare şi de înmulţire cu acelaşi număr;
 exerciţii de găsire a regulii pentru corespondenţe de tip aditiv şi
multiplicativ;
 găsirea elementelor celei de a doua mulţimi, fiind date elementele
primei mulţimi şi regula de corespondenţă;
 găsirea elementelor primei mulţimi fiind date regula de corespondenţă
şi elementele celei de a doua mulţimi;
 utilizarea axei numerelor pentru a preciza dacă un număr este “mai
îndepărtat” sau “mai apropiat” de un altul;
 estimarea rezultatului operaţiilor utilizând aproximarea convenabilă a
numerelor cu care se operează şi tehnicile de calcul mintal;
 conştientizarea erorilor posibile prin propunerea unor exerciţii şi
probleme cu erori tipice, uşor de observat şi cu un anumit grad de
relevanţă (de exemplu: produsul a două numere naturale nenule nu poate fi
mai mic decât unul dintre numere);
 aprecierea dimensiunilor, distanţei, capacităţii, masei unor obiecte şi
verificarea estimărilor făcute prin calcule;
 explorarea sistematică a posibilităţilor de descompunere a numerelor
naturale pe baza operaţiilor de adunare, scădere, înmulţire, împărţire (cu şi
fără sprijin concret);
 descompuneri echivalente ale aceluiaşi număr;
 exerciţii de descompunere utilizând scrierea zecimală a numerelor
naturale;
 identificarea sau crearea de scheme pentru descompuneri echivalente
ale unui număr. Utilizarea acestor scheme pentru calcule mintale;
 identificarea şi aplicarea unor reguli şi scheme pentru efectuarea
adunărilor, scăderilor, înmulţirilor şi împărţirilor;
 utilizarea monedelor şi a bancnotelor pentru a obţine descompuneri de
numere;
 exerciţii de descompunere a unui număr în sumă de sute, zeci şi unităţi;
 efectuarea unor înmulţiri utilizând distributivitatea înmulţirii faţă de adunare;
 recunoaşterea relaţiei între înmulţirea unui număr cu o sumă şi algoritmul de
efectuare a înmulţirii cu un număr de două cifre;
 Obiective de referinţă
2.6 să rezolve, să compună
probleme şi să utilizeze
semnificaţia operaţiilor
aritmetice în rezolvarea unor
situaţii problemă
2.7 să folosească simboluri pentru
a pune în evidenţă numere
necunoscute în rezolvarea de
probleme
2.8. să utilizeze instrumente şi
unităţile de măsură standard şi
nonstandard pentru lungime,
capacitate, masă, suprafaţă,
timp şi unităţile monetare în
situaţii variate
Exemple de activităţi de învăţare
 identificarea semnificaţiei produselor parţiale în relaţie cu proprietăţi ale
înmulţirii;
 recunoaşterea unor situaţii practice în care se aplică împărţirea prin
cuprindere;
 utilizarea împărţirii prin cuprindere în efectuarea împărţirii cu rest;
 recunoaşterea situaţiilor concrete sau a expresiilor care presupun
efectuarea unor operaţii de adunare, scădere, înmulţire, împărţire (“cu atât
mai mult”, ”cu atât mai puţin”, ”de atâtea ori mai mult”, ”de atâtea ori mai
puţin”, “sunt n obiecte, câte p pe fiecare rând”, ”Se distribuie în mod egal
n obiecte la p persoane” etc.);
 transpunerea unei situaţii problemă, în limbaj matematic, înlocuind
numere necunoscute cu simboluri;
 analiza unor probleme de tipul menţionat: identificarea datelor şi a
necunoscutelor; identificarea operaţiilor prin care se ajunge la rezolvare,
identificarea tipului problemei (a formulei);
 crearea şi alcătuire de probleme cu condiţii date;
 formularea de probleme cu text, pe baza unor scheme, modele, reguli
date;
 compunerea de probleme utilizând tehnici variate: cu sprijin concret
în obiecte pornind de la numere date; fără sprijin;
 compunerea de probleme pornind de la exerciţii şi invers;
transformarea problemelor în exerciţii;
 compunerea de probleme de către elevi pentru colegii lor;
 compunerea de probleme cu text pornind de la expresii simbolice
(a+b=x, a-b=x, etc.);
 analiza părţilor componente ale unei probleme;
 schimbarea componentelor unei probleme fără ca tipul de problemă să
se schimbe;
 transformarea problemelor de adunare în probleme de scădere şi
invers, a celor de înmulţire în probleme de împărţire şi invers;
 schimbarea numerelor într-o problemă dată, cu păstrarea tematicii;
 transformarea problemelor păstrând numerele neschimbate;
 analiza cuvintelor care sugerează operaţii aritmetice, inclusiv a celor
derutante;
 reprezentarea datelor cunoscute ale unei probleme utilizând modalităţi
variate de reprezentare;
 exerciţii de relaţionare a unor modalităţi de reprezentare a datelor cu
forme de reprezentare a acestora,
 exerciţii variate care solicită aflarea unui număr necunoscut notat în
diverse moduri;
 rezolvarea unor ecuaţii şi inecuaţii folosind: metoda încercare-eroare;
proba operaţiilor; metoda figurativă; metoda balanţei;
 ordonarea unor obiecte date, în funcţie de lungimea, grosimea, masa
sau volumul lor;
 efectuarea de măsurători, aproximarea rezultatelor măsurării
consemnarea rezultatelor;
 utilizarea instrumentelor şi a unităţilor de măsură potrivite pentru
efectuarea unor măsurători;
 citirea rezultatelor măsurării cu diverse instrumente; asocierea
rezultatului cu mărimea care a fost măsurată, aproximarea prin rotunjire a
rezultatelor obţinute prin măsurare;
 determinarea perimetrelor poligoanelor prin măsurare şi calcul;
 plasarea în timp a unor evenimente;
 ordonarea unor imagini în funcţie de succesiunea derulării lor în timp;
 Obiective de referinţă
2.9 să colecteze date, să le
organizeze în tabele, să le
sorteze şi clasifice pe baza
unor criterii date şi să ofere
interpretări elementare ale lor
2.10 să aprecieze valoarea de
adevăr a unei afirmaţii şi să
cunoască sensul implicaţiei
“dacă-atunci” pentru exemple
simple, eventual din cotidian
3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic
Obiective de referinţă
3.1. să exprime pe baza unui plan
simplu de idei, oral sau în
scris, demersul parcurs în
rezolvarea unei probleme
4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte
variate
Obiective de referinţă
4.1. să manifeste interes pentru
analiza şi rezolvarea unor
probleme practice prin metode
matematice
4.2. să depăşească blocaje în
rezolvarea de probleme, să
caute prin încercare-eroare noi
căi de rezolvare
4.3. să manifeste disponibilitate
pentru a învăţa de la alţii şi a-i
ajuta pe ceilalţi în rezolvarea
Exemple de activităţi de învăţare
 citirea ceasului; reprezentarea pe un ceas model a diverse ore;
 înregistrarea activităţilor desfăşurate într-un interval de timp;
 recunoaşterea valorii monedelor şi a bancnotelor;
 schimburi echivalente cu sume de bani; compararea sumelor de bani;
 compuneri şi rezolvări de probleme pe baza datelor colectate în urma
măsurărilor;
 colectarea şi prelucrarea datelor culese;
 reprezentarea datelor prin tabele şi diagrame simple;
 prelucrarea datelor prin sortare după criterii date, prin numărare sau
utilizând informaţiile din tabele;
 interpretarea datelor prin compararea numerelor implicate, găsirea de
asemănări şi deosebiri, extragerea unor informaţii particulare
semnificative;
 generarea de exemple care să ilustreze evenimente sigure, posibile sau
imposibile;
 ordonarea evenimentelor din cotidian pe o scală a preferinţelor
 formulări şi rezolvări de probleme pe baza datelor colectate în urma
măsurătorilor;
 rezolvări şi compuneri de probleme care implică utilizarea măsurilor
unor mărimi;
 verificarea validităţii unor afirmaţii generale in cazuri particulare;
 exemplificarea şi exprimarea relaţiilor cauzale;
 recunoaşterea şi utilizarea operatorilor logici “şi”, “sau”, “nu”, a
expresiilor “cel mult”, “cel puţin” în cât mai multe situaţii;
 estimarea şi justificarea probabilităţii producerii unui eveniment;
 formularea unor predicţii bazate pe experienţă;
 deducerea unor consecinţe posibile (previzibile) ce decurg dintr-un set
de ipoteze sau din efectuarea unui experiment (fără a folosi această
terminologie şi utilizând exemple simple);
Exemple de activităţi de învăţare
 utilizarea metodelor de analiză sintetică şi analitică pentru a descrie
demersul de rezolvare a unei probleme;
 utilizarea unor scheme simple pentru a figura pe scurt datele şi paşii
de rezolvare a unei probleme.
Exemple de activităţi de învăţare
 transpunerea unui context problematic în problemă sau exerciţiu;
 imaginarea unui context problematic pornind de la un exerciţiu dat;
 compararea modalităţilor diferite pentru rezolvarea unei situaţii
problemă;
 argumentarea modalităţilor diferite pentru rezolvarea unei situaţii
problemă;
 stimularea creşterii treptate a vitezei de operare cu numere prin
propunerea de competiţii între elevi şi prin probe date într-un interval de
timp precizat iniţial;
 jocuri cu exerciţii - competiţie în care nivelul de dificultate este
variabil;
 discutarea, în perechi sau în grup, a soluţiilor găsite pentru rezolvarea
unor exerciţii sau probleme,
 exerciţii - joc în grup;
 de probleme  competiţii de grup.

CONŢINUTURlLE ÎNVĂŢĂRII
Numere naturale mai mici sau egale cu 1 000 000
 Numerele naturale: scriere, citire, formare, clase (unităţi, mii, milioane), comparare, ordonare, rotunjire.
 Sistemul de numeraţie poziţional: scrierea numerelor în formă zecimală (sumă de produse cu un factor 10, 100, 1000,
etc.); înmulţirea cu 10, 100, 1 000.
 Scrierea numerelor cu cifre romane.
Operaţii cu numere naturale
Adunarea şi scăderea numerelor naturale mai mici sau egale cu 1 000 000
 Adunarea şi scăderea numerelor naturale fără şi cu trecere peste ordin, cu utilizarea terminologiei specifice;
 Evidenţierea, fără utilizarea terminologiei, unor proprietăţi ale adunării (comutativitate, asociativitate, element
neutru);
 Aflarea unui număr necunoscut în cadrul unei relaţii de tipul ?±a=b;?±a<b, unde a şi b sunt numere mai mici
decât 1 000 000, (prin încercări, proba operaţiei, mers invers sau folosind modelul balanţei).
Înmulţirea şi împărţirea numerelor naturale mai mici sau egale cu 1 000
 Evidenţierea, fără terminologie, a unei proprietăţi a înmulţirii: înmulţirea când unul dintre factori este o sumă
(distributivitatea înmulţirii faţă de adunare);
 Înmulţirea unui număr mai mic ca 1 000 cu un număr de o cifră, cu utilizarea terminologiei specifice;
 Înmulţirea unui număr mai mic ca 1 000 cu un număr cu un număr de două cifre, cu utilizarea terminologiei
specifice;
 Evidenţierea, fără terminologie, a unei proprietăţi a înmulţirii: înmulţirea cu mai mulţi factori (asociativitatea
înmulţirii).
 Împărţirea prin cuprindere: împărţirea cu rest, relaţia dintre deîmpărţit, împărţitor, cât, condiţia restului;
 Împărţirea unui număr natural mai mic ca 1 000 la un număr de o cifră, cu utilizarea terminologiei specifice;
 Aflarea unui număr necunoscut în cadrul unei relaţii de tipul: x.a=b, x:a=b, ?a<b, ?:a<b unde a, b sunt
numere mai mici decât 1000, a0, iar b este multiplu al lui c (prin proba operaţiei, mers invers sau folosind
modelul balanţei);
 Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor rotunde şi pătrate;
 Probleme care se rezolvă prin cel mult trei operaţii de ordine diferite;
 *Probleme care se rezolvă prin mai mult de trei operaţii de ordine diferite;
 Probleme care se rezolvă prin metoda figurativă;
 Probleme care se rezolvă prin încercări;
 Probleme de estimare;
 Probleme de logica şi probabilităţi;
 Probleme de organizare a datelor în tabele.
Fracţii
 Noţiunea de fracţie, fracţii egale, reprezentări prin desene: aflarea unei fracţii dintr-un întreg;
 Compararea fracţiilor: compararea părţilor aceluiaşi întreg folosind metode diverse: numărare, măsurare,
grupare;
 Adunarea şi scăderea fracţiilor cu acelaşi numitor.
Elemente intuitive de geometrie3:
 Drepte paralele şi drepte perpendiculare;
 Figuri geometrice plane:
- Observare şi descrierea unor proprietăţi simple referitoare la laturi şi unghiuri: triunghi, pătrat, dreptunghi,
romb, *paralelogram, trapez;
- Figuri geometrice care admit axe de simetrie: pătrat, dreptunghi, romb;
- Utilizarea proprietăţilor figurilor plane în calculul perimetrului unor figuri geometrice plane;
 Forme spaţiale:
- Observarea şi descrierea unor proprietăţi simple referitoare la vârfuri, laturi, feţe ale cubului,
paralelipipedului dreptunghic (cuboid), piramidei;
- Desfăşurarea cubului şi a cuboidului şi asamblarea unor desfăşurări date.
Măsurare şi măsura

3
La geometrie nu se vor utiliza notaţii specifice, cu excepţia notării prin litere a segmentelor, vârfurilor unui
poligon (notaţia unghiului prin trei litere este în afara programei).
  Măsurări folosind etaloane convenţionale: utilizarea instrumentelor de măsură adecvate: metrul, rigla gradată,
cântar, balanţa, ceas.
 Unităţi de măsură:
- unităţi de măsurat lungimea: metrul, multiplii, submultiplii, transformări prin înmulţire şi împărţire cu 10,
100 şi 1000;
- unităţi de măsurat capacitatea: litrul, multiplii, submultiplii, transformări prin înmulţire şi împărţire cu 10,
100 şi 1000;
- unităţi de măsurat masa: kilogramul, multiplii, submultiplii, transformări prin înmulţire şi împărţire cu 10,
100 şi 100;
- unităţi de măsură pentru timp: ora, minutul, secunda, ziua, săptămâna, luna, anul, deceniul, secolul,
mileniul;
- monede şi bancnote.

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

la finele învăţământului primar

Obiectiv cadru Standard

1. Cunoaşterea şi utilizarea S1. Scrierea, citirea, compararea şi ordonarea numerelor naturale
conceptelor specifice matematicii mai mici decât 1 000 000;
S2. Folosirea corectă a terminologiei matematice învăţate în
contexte variate;
S3. Utilizarea fracţiilor pentru a exprima subdiviziuni ale
întregului în contexte variate;
S4. Efectuarea de opera ţii de adunare şi scădere cu numere
naturale mai mici sau egale cu 1 000 000;
S5. Efectuarea de opera ţii de înmulţire şi împărţire cu numere
naturale mai mici sau egale cu 1 000 folosind operaţiile
aritmetice învăţate;

2. Dezvoltarea capacităţilor de S6. Recunoaşterea, reprezentarea şi clasificarea după proprietăţi

explorare/investigare şi rezolvare de simple a unor forme plane şi spaţiale;
probleme
S7. Utilizarea de reguli şi corespondenţe pentru formarea de
şiruri;
S8. Realizarea de estimări în situaţii practice;
S9. Utilizarea unor raţionamente aritmetice în rezolvarea unor
situaţii problemă
S10. Compunerea şi rezolvarea de probleme care presupun
efectuarea a cel mult trei operaţii
S11. Utilizarea unităţilor de măsură neconvenţionale şi
convenţionale în contexte variate
S12. Utilizarea instrumentelor de măsură pentru măsurarea şi
compararea timpului, a masei, lungimii şi capacităţii unor
obiecte
S13. Utilizarea unor modalităţi simple de organizare şi clasificare a
datelor

3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii S14. Exprimarea orală şi scrisă, într-o manieră concisă şi clară, a
de a comunica utilizând limbajul modului de lucru în rezolvarea de exerciţii şi probleme
matematic
 TERMÉSZETISMERET

,,A természet hatalmas, az ember parányi.

Ezért aztán az ember léte attól függ, milyen
kapcsolatot tud teremteni a természettel.”
- Dr. Szentgyörgyi Albert -
 OBIECTIVE CADRU

1. Înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi

concepte specifice ştiinţelor naturii
2. Formarea şi dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor de
experimentare şi explorare / investigare a realităţii,
folosind instrumente şi procedee specifice
3. Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru
menţinerea unui mediu natural echilibrat, propice vieţii
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI SUGESTII DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1. Înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor naturii
Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi
capabil:
1.1 să identifice relaţii între părţile
componente ale unui sistem studiat
1.2 să descrie relaţii între sisteme din
mediul înconjurător
Sugestii de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele tipuri de
activităţi:
- colectarea de informaţii despre un sistem, în cadrul unei excursii,
drumeţii, expediţii etc.;
- *identificarea influenţei masei şi volumului corpurilor asupra
proprietăţilor de plutire ale acestora;
- observarea dirijată a unor caracteristici ale plantelor cultivate şi
spontane, ale animalelor domestice şi sălbatice dintr-un mediu
familiar (grădină, câmpie, pădure, luncă, parc, livadă);
- realizarea unor portofolii care să cuprindă informaţii referitoare la
plante şi animale dintr-un anumit mediu de viaţă, şi descrierea
relaţiilor dintre vieţuitoare şi dintre acestea şi mediu;
- identificarea condiţiilor optime de viaţă ale unor plante şi
animale;
- observarea şi discutarea unui set de lanţuri trofice simple pentru a
identifica plantele ca verigă de bază pentru toate acestea, soarele ca
sursă de energie pentru plante, iar plantele şi animalele, ca sursă de
energie pentru animale;
- alcătuirea schemei pentru lanţuri trofice simple;
- observarea dirijată a unui scheme simple (desen) ilustrând un bec
conectat în mod diferit la o baterie, pentru a-l identifica pe acela care
va lumina;
- identificarea corpurilor în repaus şi în mişcare;
- prezentarea unor scurte texte informaţionale, poveşti,
povestiri, în scopul identificării planetelor sistemului solar,
a caracteristicilor mediilor de viaţă studiate etc.;
- descrierea ciclurilor de viaţă (plante, fluturi, broaşte, oameni) şi
compararea acestora;
- identificarea legăturilor stabilite între lumea vie şi mediul
de viaţă:
- completarea unor fişe cu observaţii asupra adaptărilor
organismelor în funcţie de mediul lor de viaţă;
- clasificarea organismelor vii după mediul lor de viaţă (acvatice,
terestre) ;
 Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi
capabil:
1.3 să comunice în maniere diverse
observaţii privind relaţiile dintre părţile
componente ale unui sistem şi/sau dintre
sistemele studiate
1.4 *să formuleze ipoteze pe baza utilizării
unor procedee de natură ştiinţifică
2. Formarea şi dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor de experimentare şi explorare / investigare a
realităţii, folosind instrumente şi procedee specifice
Sugestii de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele tipuri de
activităţi:
- formularea, discutarea şi selectarea unor explicaţii privind
forma, culoarea, alcătuirea organismelor dintr-un mediu dat
(terestru / acvatic);
- identificarea condiţiilor optime de viaţă pe baza cărora se dezvoltă o
plantă / un animal;
- gruparea organismelor dintr-un mediu observat în funcţie de modul şi
regimul de hrănire;
- colectarea de informaţii referitoare la caracteristici morfofiziologice
şi/sau comportamentale ale plantelor şi animalelor în vederea
adaptării în diferite medii(camuflajul, schimbarea culorii, grosimea
blănii etc.);
- redarea prin desen a verigilor unui lanţ trofic simplu în scopul
identificării acestora şi a relaţiilor pradă-prădător;
- observarea, identificarea şi descrierea unor schimbări
care au loc în timpul unor transformări: ruginirea, putrezirea,
arderea, alterarea, coacerea;
- recunoaşterea, dintr-un set dat, a corpurilor care
ruginesc, ard, se alterează;
- prezentarea unor materiale ( proiecte, referate, afişe, lucrări practice
etc.) în care se ilustrează diferite aspecte din temele studiate;
- realizarea unui jurnal de observaţii privind:
- germinaţia seminţelor;
- stabilirea prin cântărire a modificărilor de masă ale propriului
corp sau ale unui animal domestic;
- realizarea unui jurnal care să cuprindă însemnări privind modificări
din viaţa plantelor şi a unor populaţii(peştii dintr-un acvariu,
vieţuitoarele dintr-un terariu, păsările migratoare);
- organizarea datelor în tabele şi realizarea unor grafice referitoare la
procese urmărite sau experimente realizate;
- descrierea (verbală/în scris, prin desene, planşe, imagini, modele,
construcţii etc.) a relaţiilor dintre corpuri şi mediu;
- realizarea unei colecţii de esenţe lemnoase, roci, minerale etc.;
- comunicarea verbală, prin desen, colaj, joc de rol etc., a importanţei
folosirii resurselor naturale pentru viaţa oamenilor;
- realizarea de desene, planşe, colaje, care să ilustreze planetele
sistemului solar;
- realizarea unor portofolii care să cuprindă informaţii
referitoare la plante şi animale care trăiesc într-un anumit
mediu de viaţă;
- *identificarea efectelor unor dezechilibre într-un mediu
(efectele suprapopulării, depopulării, introducerii unor
vieţuitoare străine într-un anumit habitat etc.) ;
- *pregătirea şi realizarea unui proiect care vizează menţinerea
echilibrului într-un mediu creat;
- *realizarea unui proiect privind modalităţi de
supravieţuire într-un mediu ostil vieţii;
- *stabilirea unor legături între factori de mediu şi comportarea unor
organisme / materiale.
 Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi
capabil:
2.1 să interpreteze succesiunea unor
fenomene şi procese din natură
2.2 să pună în evidenţă regularităţi ale
fenomenelor pe baza măsurătorilor
efectuate, prezentând adecvat rezultatele
[2.2 să pună în evidenţă regularităţi ale
fenomenelor pe baza măsurătorilor
efectuate, prezentând adecvat rezultatele]
2.3 să realizeze experimente simple pe
baza unor ipoteze date
2.4 să aplice procedee de natură ştiinţifică
în activitatea proprie
2.5 *să reprezinte prin modele aspecte
familiare din mediul înconjurător
Sugestii de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele tipuri de
activităţi:
- completarea unor scheme eliptice care să descrie relaţiile de hrănire
dintr-un lanţ trofic;
- ordonarea logică a etapelor ciclului de viaţă a unei plante sau a unui
animal etc.;
- descrierea etapelor metamorfozei la fluturele de mătase,
la broasca de lac etc.;
- ordonarea unor fenomene într-o succesiune, prin joc didactic, desen
etc.;
- utilizarea balanţei cu braţe egale / inegale pentru cântărire;
- *determinarea pe baza măsurătorilor a condiţiilor de plutire ale unui corp
şi relaţionarea plutirii/scufundării acestuia cu masa acestuia;
- măsurarea volumului unor corpuri solide prin măsurarea
volumului de apă dezlocuit de acestea prin scufundare
într-un vas cu apă;
- măsurarea volumelor unor corpuri lichide cu ustensile gradate (cilindri
gradaţi, pipete gradate, căni gradate etc.);
- măsurarea volumului de apă absorbit de o rădăcină pe o
perioadă determinată de timp;
- prezentarea în forme variate (desene, ilustraţii, grafice de
bare, tabele etc.) a rezultatelor măsurătorilor;
- interpretarea unor reprezentări grafice (desene, scheme, figuri etc.) pentru
identificarea lungimii diferite a umbrei unui corp în funcţie de poziţia
soarelui;
- stabilirea etapelor unor experimente;
- realizarea în situaţii variate a echilibrului unor corpuri şi utilizarea
rezultatelor în descrierea unor instrumente de cântărire (balanţa cu braţe
egale şi inegale);
- selectarea unui metal dintr-un set de materiale pe baza proprietăţilor
acestuia: luciu/strălucire, duritate, conductibilitate
electrică şi termică şi relaţionarea proprietăţilor acestuia
cu utilizările;
- realizarea unor circuite electrice simple folosind baterii, becuri, conductori
metalici;
- *efectuarea de experimente cantitative privind încălzirea şi răcirea
corpurilor;
- *efectuarea unor experimente privind plutirea unor corpuri în soluţii
diferite ;
- efectuarea de experienţe care să ilustreze atracţia magneţilor, gravitaţia,
forţe de împingere şi de tracţiune, mişcarea şi repausul;
- observarea ritmului de creştere a unui organism viu atunci când i se
modifică unele condiţii de viaţă;
- compararea ritmului de creştere a unor organisme vii (aceeaşi specie), în
condiţii diferite de viaţă;
- efectuarea unor experienţe care să pună în evidenţă
obţinerea culorilor la trecerea luminii albe printr-o prismă,
prin baloanele de săpun, petele de ulei etc.;
- dezbaterea experimentelor realizate pe baza unui plan
dat;
- dezbaterea modalităţilor de protejare a resurselor naturale;
- realizarea unor jocuri şi jucării (navomodele, instrumente
de măsură etc.) prin aplicarea unor procedee de natură
ştiinţifică;
- identificarea culorii unui obiect în lumină albă, roşie, verde,
albastră;
- *reprezentarea schematică a unui mediu cunoscut şi
identificarea modificărilor suferite în timp de acesta;
 Obiective de referinţă Sugestii de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele tipuri de
capabil: activităţi:
- *realizarea machetei unui mediu cunoscut;
- *utilizarea modelelor confecţionate în activităţi practice;
- *construirea unui acvariu, terariu, răsadniţe / sere pentru
studiul modificărilor suferite de un animal / plantă şi / sau
a influenţei factorilor de mediu.

3. Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru menţinerea unui mediu natural echilibrat,

propice vieţii
Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi
capabil:
3.1 să conştientizeze efecte ale mediului
înconjurător asupra propriului organism;
Sugestii de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele activităţi:
- identificarea unor factori de risc: expunerea la variaţii de temperatură,
umiditate, soare, aglomerări umane, zgomote, atmosferă poluată etc.;
- descrierea unor posibile metode de protejare la factorii de risc identificaţi;
- organizarea unor concursuri de afişe, materiale publicitare şi a unor
expoziţii privind unele efecte nocive ale mediului asupra propriului
organism;
- interpretarea unui joc de rol (acordarea primului ajutor în
caz de arsuri, intoxicaţie, asfixiere, fracturi, gripă, boli
contagioase etc.);

3.2 *să aprecieze importanţa protejării - *dezbaterea unor modalităţi de prevenire a acţiunii factorilor de
propriului corp faţă de factori dăunători mediu cu efecte nocive pentru om.
din mediu;

CONŢINUTURI

Caracteristici şi proprietăţi ale corpurilor

 Echilibru şi cântărire (masa ca rezultat al cântăririi în unităţi standard): cântarul cu arc,
balanţa.
 Volumul (capacitatea ca rezultat al măsurării în unităţi standard: litrul, multipli şi
submultipli). *Densitatea ca rezultat al comparării maselor unor corpuri confecţionate din
materiale diferite, dar de volume identice. *Plutirea corpurilor.
 Comportamente de adaptare la plante şi animale: reacţii de apărare şi adaptare la lumină,
*umiditate, *vânt, *frig.
 Proprietăţi ale metalelor şi utilizări ale acestora. Magneţi. Circuite electrice simple.
 Surse de lumină. Comportamentul luminii – producerea curcubeului, culorile, umbra,
vizibilitatea corpurilor.
 Planetele sistemului solar.

Transformări ale corpurilor şi materialelor

 *Încălzire şi răcire; căldură absorbită şi căldură cedată.
 Forţe care determină mişcarea corpurilor (gravitaţia, forţe de împingere şi tragere). Mişcare
şi repaus.
 Ciclul vieţii: naştere, creştere şi dezvoltare, înmulţire, moarte. Cicluri de viaţă ale organismelor (plante,
fluturi, broaşte, oameni).
 Transformări ale materialelor în alte materiale cu proprietăţi diferite: ruginirea, putrezirea, alterarea, arderea,
coacerea.

Omul şi mediul
 Medii de viaţă: grădina, pădurea, balta, *delta, *peştera, *mările calde, *oceanul. Relaţii de
hrănire.
  Resurse naturale: apă, soluri, roci, minerale, lemn, combustibili, hrană. Protejarea lor.

S TA N D A R D E C U R R I C U L A R E
la sfârşitul învăţământului primar

Obiectiv cadru Standard

1. Înţelegerea şi utilizarea în comunicare a S1. Identificarea asemănărilor, deosebirilor şi relaţiilor

unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor dintre corpuri şi dintre componente ale
naturii unor sisteme pe baza observaţiei.
S2. Clasificarea unor corpuri, evenimente, fenomene pe
baza unor criterii.
S3. Descrierea relaţiilor dintre componente ale
aceluiaşi sistem şi dintre sisteme.
S4. Comunicarea în maniere diverse a unor observaţii
şi comparaţii referitoare la corpuri, fenomene,
evenimente, sisteme observate şi a rezultatelor
experimentelor.

2. Formarea şi dezvoltarea capacităţilor şi S5. Măsurarea cu instrumente convenţionale şi

abilităţilor de experimentare şi neconvenţionale şi evidenţierea
explorare/investigare a realităţii, folosind regularităţilor unor fenomene pe baza
instrumente şi procedee specifice măsurătorilor şi/sau observaţiei.
S6. Realizarea unor experimente simple pe
baza unui plan de lucru şi/sau a unor
ipoteze date.

POLGÁRI NEVELÉS
 „A gyermekkor évei azok az esztendők,
amikor a szív a legérzékenyebb, a leghaj-
lékonyabb és legformálhatóbb. Amit oda
elültettek, azt aligha lehet valaha is onnan
kipusztítani.”
- Frederic Oberlin -
1. Cunoaşterea şi utilizarea limbajului din sfera valorilor civice
2. Cunoaşterea şi respectarea drepturilor copilului, a normelor de comportare
în societate
3. Dezvoltarea unor comportamente relaţionale privind constituirea grupurilor
sociale
4. Dezvoltarea şi manifestarea unor atitudini favorabile luării deciziilor şi
exprimării opiniilor în ceea ce priveşte activitatea grupurilor din care fac
parte

OBIECTIVE CADRU
 OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1. Cunoaşterea şi utilizarea limbajului din sfera valorilor civice
Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi capabil:
1.1. să recunoască şi să folosească termeni
specifici disciplinelor sociale
1.2. să-şi dezvolte vocabularul, utilizând corect
concepte specifice educaţiei civice
*1.3. să-şi exprime oral sau în scris, în cuvinte
proprii, un punct de vedere personal cu
privire la comportamentul civic în diferite
situaţii
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele
activităţi:
- desprinderea înţelesului unui cuvânt din context;
- observarea şi comentarea unor imagini şi texte cu
conţinut civic;
- utilizarea de glosare, dicţionare, texte, liste de cuvinte
pentru desprinderea sensului unor termeni specifici
culturi civice;
- alcătuirea unor minidicţionare de termeni civici;
- realizarea unor scurte povestiri pornind de la o situaţie
dată.

2. Cunoaşterea şi respectarea drepturilor copilului, a normelor de comportare

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
2.1. să compare situaţii care privesc drepturi şi - elaborarea unui regulament al clasei cu drepturi şi
îndatoriri ale copilului îndatoriri;
2.2. să identifice reguli şi norme de comportament - simularea ;
civic în diferite situaţii - discutarea în clasă a unor reguli;
- participarea la stabilirea regulilor în cadrul grupurilor
din care fac parte elevii;
- exersarea unor roluri specifice prin activităţi pe grupe de
lucru.

3. Dezvoltarea unor comportamente relaţionale privind constituirea grupurilor sociale

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
3.1. să identifice locul şi rolul persoanelor - exersarea unor roluri specifice în activitatea unui grup;
familiare
3.2. să participe la dezvoltarea climatului afectiv - jocul de rol;
pozitiv în grup
*3.3. să descrie şi să compare tipuri de relaţii şi - analiza unor cazuri mediatizate.
atitudini sociale (colaborare,
competiţie, solidaritate, toleranţă,
intoleranţă) pornind de la situaţii
concrete

4. favorabile luării deciziilor şi exprimării opiniilor personale în ceea ce

Dezvoltarea şi manifestarea unor atitudini
priveşte activitatea grupurilor din care fac parte
Obiective de referinţă
4.1. să compare în termeni simpli informaţiile
necesare luării unor decizii
*4.2. să formuleze şi să exprime opinii personale în
aprecierea unor situaţii cu conţinut civic
Exemple de activităţi de învăţare
- valorificarea informaţiei sociale oferite de mass media;
- discutarea unor cazuri reale sau imaginate care solicită
decizie şi exprimarea opiniilor personale;
- imaginarea şi participarea la funcţionarea unui consiliu
local al copiilor.

CONŢINUTURlLE ÎNVĂŢĂRII
I. Raporturile noastre cu ceilalţi oameni.
1. Relaţii dintre oameni în cadrul grupului:
 de rudenie;
 de prietenie;
 de colaborare şi de competiţie;
 de autoritate (conducătorul grupului, supunerea, invidia, revolta, admiterea - respingerea din / de către grup).
2. Manifestarea relaţiilor dintre oameni în diferite situaţii:
  situaţii “normale” (desfăşurarea unor activităţi, obţinerea unor drepturi, relaţii cu diferite autorităţi);
 situaţii “limită” (catastrofe, accidente, agresiuni, moartea);
 *probleme personale sau de grup (boală, sărăcia, singurătatea, neîncrederea).
3. Drepturile copilului.

II. Comunitatea
1. Comunitatea locală (sat, comună, oraş, judeţ, sector etc.).
2. Poporul.
3. *Naţiunea. Comunitatea internaţională.

III. Societate şi stat

1. *Organizarea statală a societăţii. Instituţii democratice ale statului român.
2. Simboluri ale statului român.

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

LA FINELE ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR

Obiectiv cadru Standard

1. Cunoaşterea şi utilizarea limbajului din S1. Utilizarea corectă a termenilor limbajului specific
sfera valorilor civice culturii civice
S2. Relatarea în cuvinte proprii a unor fapte, situaţii,
texte, lecturi, imagini vizând comportamentul civic

2. Cunoaşterea şi respectarea drepturilor S3. Selectarea dintr-un material dat a unor drepturi şi
copilului, a normelor de comportare în îndatoriri ale copilului
societate
S4. Cunoaşterea şi folosirea unui număr de norme şi
reguli de comportare în societate în situaţii variate

3. Dezvoltarea unor comportamente S5. Descrierea în manieră concisă şi clară a modului de

relaţionale privind constituirea grupurilor constituire şi de funcţionare a unui grup din care face
sociale parte

4. Dezvoltarea şi manifestarea unor atitudini
favorabile luării deciziilor şi exprimării
personale în ceea ce priveşte activitatea
grupurilor din care face parte
S6. Identificarea unor situaţii în care se cere luarea unor
decizii personale sau colective
S7. Exprimarea unor enunţuri simple pro sau contra luării
unor decizii în plan civic
 FÖLDRAJZ

„Minden ember kötelessége, hogy

ismerje a pontot, amelyen áll, a
várost, amelyben él, az országot,
később pedig a földrészt.”
- Tudor Arghezi -
 TÖRTÉNELEM

„…mert a múlt iránytűje a jelennek,

mert a népeknek szükség visszapillantaniuk
múltjukra, hogy jövőjükkel tisztában lehessenek,”
- Orbán Balázs -
 OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1. Reprezentarea timpului şi a spaţiului în istorie
Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi
capabil:
1.1. să ordoneze obiecte după criteriul
„mai vechi” / „mai nou”
1.2. să ordoneze evenimente personale /
evenimente istorice
1.3. să povestească aspecte ale legăturilor
dintre mediul geografic şi viaţa
oamenilor
2. Cunoaşterea şi utilizarea surselor istorice
Obiective de referinţă
2.1. să recunoască şi să utilizeze
informaţii dintr-o sursă istorică
2.2. * să selecteze surse necesare pentru
prezentarea unor evenimente /
personalităţi
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele activităţi:
 prezentarea unor obiecte vechi aparţinând familiei;
 alcătuirea şi prezentarea arborelui genealogic al familiei folosind o
schema dată;
 alcătuirea unui jurnal personal / jurnal al clasei;
 ordonarea cronologică a unor benzi desenate reprezentând
evenimente din viaţa personală / din viaţa oamenilor / din istorie;
 citirea hărţii geografice şi a celei istorice;
 citirea unor texte care să ilustreze legătura dintre om (ocupaţii,
locuinţe, obiceiuri) şi mediul în care trăieşte;
 completarea / situarea unor informaţii istorice pe hărţi parţial
completate;
 citirea şi comentarea unor imagini / fotografii;
 descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale
oamenilor din localitatea natală / rezidenţială;
 întocmirea unor fişe cu tradiţii şi obiceiuri specifice localităţii
natale / rezidenţiale, desfăşurate cu ocazia unor sărbători.
Exemple de activităţi de învăţare
 identificarea informaţiei dintr-o sursă folosind întrebări
ajutătoare;
 realizarea unor compuneri / desene pornind de la informaţiile
selectate dintr-o sursă consultată (texte, fotografii etc.) despre
personalităţi, obiceiuri, fapte;
 realizarea în grup a unor machete care reprezintă diverse aspecte ale
vieţii oamenilor în diverse timpuri şi spaţii istorice (cetăţi, castele,
aşezări omeneşti, monumente, bătălii);
 realizarea în grup a unei mape “ Ştiaţi că … ? “;
 colecţionarea individuală sau în grup a unor pliante cu fotografii,
imagini ale localităţii natale / de reşedinţă din diverse timpuri;
 descrierea unor aspecte ale vieţii cotidiene dintr-o localitate folosind
surse de informare consultate;
 observarea / comentarea unor tablouri, imagini, filme, diapozitive,
texte referitoare la evenimente, personalităţi, aspecte ale vieţii cotidiene
în diferite momente ale istoriei;
 identificarea de surse de informare despre tema discutată în
biblioteca personală / a şcolii etc.;
 realizarea unui portofoliu care să cuprindă copii ale unor acte
personale importante, care în timp pot deveni documente (certificat de
 Obiective de referinţă
3.1. să folosească termeni istorici în
situaţii diverse
Obiective de referinţă
3. Cunoaşterea şi utilizarea termenilor istorici
4. Cunoaşterea şi interpretarea faptelor istorice
Obiective de referinţă
4.1. să aprecieze rolul oamenilor în
desfăşurarea evenimentelor
4.2.4 să formuleze puncte de vedere cu
privire la evenimente / fapte /
personalităţi
4.3. * să compare fapte istorice, punând
în evidenţă schimbările survenite
Exemple de activităţi de învăţare
 repovestirea unor legende istorice;
 povestirea unor evenimente / fapte istorice, utilizând termeni
învăţaţi (joc didactic „Roata istoriei”);
Exemple
completarea unor texte
de activităţi lacunare (joc didactic „Săculeţul fermecat”);
de învăţare
naştere
întocmirea unui glosar de termeni (joc didactic „Alfabetul istoric”);
/ de botez, diplome, programe,etc.);
 alcătuirea
strângerea unor fotografii, termeni
unor enunţuri utilizând daţi;articole, afişe care
ilustraţii,
prezintă
construirea
un eveniment / personalitate teme
şi rezolvarea unor rebusuri pe istorice; din
importantă
localitate
dramatizarea unor lecturi
/ din istorie; cu conţinut istoric utilizate la clasă.
 alcătuirea şi prezentarea unor miniproiecte despre evenimente /
personalităţi îndrăgite.
Exemple de activităţi de învăţare
 vizite la muzee;
 analizarea unor imagini referitoare la activităţi economice (munca la
câmp, meşteşuguri, târguri), desfăşurarea unor confruntări armate;
 participarea la sărbători şi ceremonii locale;
 discuţii în grup despre relatări din scrierile călătorilor prin zona
respectivă;
 citirea şi discutarea unor pasaje din monografii ale
localităţilor.
 discuţii în grup referitoare la faptele unor personalităţi, la
evenimentele desfăşurate într-o perioadă studiată;
 realizarea şi prezentarea de reportaje / interviuri cu oameni care
au participat la diverse evenimente din viaţa localităţii, regiunii;
 formularea unor opinii personale referitoare la informaţii provenite
din lectura textelor;
 identificarea unor mesaje exprimate în diferite enunţuri.
 discuţii în grup pe teme istorice propuse;
 competiţii de grup pe o temă istorică dată.

5. Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
5.1. să exprime opinii personale în  discuţii în grupuri despre fapte petrecute în trecut sau
aprecierea faptelor din trecut şi în prezent;
prezent  realizarea unor postere cu teme diverse.

CONŢINUTURlLE ÎNVĂŢĂRII
A. ISTORIA LOCALĂ
 Familia : istoria familiei, sărbători de familie
 Vecinii şi comunitatea; teritoriu, monumente, castele şi cetăţi; locuinţa, ocupaţii şi viaţa cotidiană
 Copilăria de ieri şi de azi

B. POPOARE DE IERI ŞI DE AZI

 Dacii, romanii, grecii, galii, slavii, turcii
(mod de viaţă: ocupaţii, locuinţe, îmbrăcăminte, obiceiuri; cultură; conducători)
 Românii, francezii, ungurii, germanii, ruşii, sârbii, bulgarii
(localizare pe hartă, influenţe reciproce, tradiţii, obiceiuri, sărbători; comunităţi ale minorităţilor pe teritoriul actual al României)

C. MOMENTE ALE ISTORIEI

 Conducători, eroi şi evenimente: Alexandru cel Mare, Decebal, Traian, Carol cel Mare, Dragoş, Mircea
cel Bătrân, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu, Napoleon, Avram
Iancu, Alexandru Ioan Cuza, Carol I, Regina Maria, Ecaterina Teodoroiu
_____________________________________________________________________________
Învăţătorii au libertatea de a alege cel puţin 5 dintre conducătorii şi eroii nominalizaţi, respectând proporţia de
3 personalităţi din istoria naţională la 2 din istoria universală. Elevii vor fi capabili să recunoască
conducătorul, să localizeze în timp – secol – şi în spaţiu domnia, să numească câteva fapte săvârşite, să
aprecieze rezultatele acestor fapte. În organizarea şi desfăşurarea lecţiilor se va urmări ca elevii să poată
face conexiuni intra şi interdisciplinare, să poată valorifica cunoştinţele şi experienţele dobândite în anii
anteriori de studiu la diverse discipline.

4
  Călători şi călătorii: Marco Polo, Cristofor Columb, Magellan, Badea Cârţan, Spătarul Milescu, Emil
Racoviţă, călătoria în cosmos
_____________________________________________________________________________
Învăţătorii au libertatea de a alege cel puţin 4 dintre călătorii menţionaţi, respectând proporţia de 2 din istoria
naţională şi 2 din cea universală. Elevii pot fi antrenaţi în realizarea unor proiecte care să le permită
familiarizarea cu diverse tehnici de învăţare cum ar fi: utilizarea dicţionarelor sau a altor surse pentru tema
propusă (exemplu: călătoria lui Badea Cârţan), folosirea atlasului istoric – geografic, identificarea unor cărţi în
biblioteca şcolii şi / sau personală etc.

 Castele, cetăţi şi oraşe: Bucureşti, Cluj, Iaşi, Sibiu, Suceava, Târgovişte, Curtea de Argeş, Roma, Viena,
Constantinopol, Veneţia, Versailles, Castelul Huniazilor, Castelul Bran, Castelul Peleş
_____________________________________________________________________________
Învăţătorii au libertatea de a alege cel puţin 4 dintre castelele, cetăţile sau oraşele enumerate sau altele în

funcţie de resursele avute la dispoziţie sau de interesele colectivului de elevi, respectând proporţia de 2 din

spaţiul românesc la 2 din spaţiul internaţional. Elevii pot fi antrenaţi în realizarea unor proiecte (de exemplu

realizarea unui ghid al castelelor / cetăţilor dintr-o anumită regiune în urma unei excursii tematice), portofolii

despre un oraş nominalizat cuprinzând legende / momente / monumente / personalităţi care au trecut sau au

trăit în oraş / viaţa locuitorilor sau proiecte pe tema protejării zonelor istorice din localitatea de reşedinţă.

D. EUROPA UNITĂ
 Simbolurile Uniunii Europene (drapel, imn, ziua Europei)

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

LA FINELE ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR

Obiectiv cadru Standard

1. Reprezentarea timpului şi a S1. Localizarea în timp şi spaţiu a unui eveniment istoric
spaţiului în istorie studiat.

2. Cunoaşterea şi utilizarea S2. Identificarea de informaţii dintr-o sursă istorică dată.

surselor istorice

3. Cunoaşterea şi utilizarea S3. Relatarea unui eveniment istoric studiat, folosind termeni
termenilor istorici de specialitate.

4. Cunoaşterea şi interpretarea S4. Prezentarea unui fapt istoric pe baza unui plan simplu de
faptelor istorice idei.
 ZENEI NEVELÉS

„ Nem lehet egészen boldog ember,

akinek nem öröm a zene. Erre az
az örömre azonban tanítani kell az
emberiséget, mert magától nem jut
el odáig.”
- Kodály Zoltán -
 OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1. Valorificarea în practica vocală şi instrumentală a elementelor de limbaj muzical receptate
Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a IV-a, elevul va fi
capabil:
1. 1 să reproducă un repertoriu de cântece
receptate după auz sau descifrate cu
ajutorul unui instrument muzical,
individual şi colectiv
1.2 să marcheze prin mişcare anumite
elemente de limbaj muzical
1.3 să diferenţieze intuitiv, în audiţie,
elemente de limbaj muzical,
corelându-le cu cele utilizate în
practica muzicală de cântare
1.4 să redea instrumental – blockflöte,
xilofon, clape (nu pianul) – sau vocal
sunete de înălţimi diferite şi melodii
simple (din folclorul copiilor)
1.5 să diferenţieze, în cadrul audiţiilor de
muzică populară, cântecul propriu-
zis* , cântece de dans din zonă şi pe
cele legate de obiceiurile de iarnă
1.7 să reproducă unele cântece populare
accesibile
1.8 să diferenţieze în cadrul
audiţiilor unele lucrări de factură
cultă
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a IV-a, se recomandă următoarele activităţi:
- perfecţionarea deprinderilor de cântare în colectiv şi de tehnică
vocală (emisie naturală, dicţie, respiraţie);
- redarea fragmentară şi integrală a cântecelor din repertoriul
propus respectând intonaţia corectă (20-25 de cântece cu
ambitusul do1-do2);
- cântarea în colectiv, în grupuri mici şi individual;
- exersarea prin joc a mişcării pe cântec (sugerate de text, de ritm
şi de metru, de structura melodiei);
- sesizarea timbrurilor diferite (orchestra, corul, pian, vioară,
trompetă*, nai) cu sau fără acompaniament;
- audierea unor lucrări interpretate în nuanţe contrastante (tare-
încet);
- audierea unor lucrări interpretate în tempo-uri contrastante
(lent-repede);
- tactarea intuitivă a metrului binar şi ternar , cu ambele braţe
(audiţie);
- reproducerea vocală, cu jucării muzicale, cu bătăi din palme, a
unor ritmuri simple, onomatopee şi recitative/formule ritmice
(două măsuri) – intuitiv sau prin citire ritmică;
- audierea unor lucrări cu caracter diferit;
- asocierea poziţiei mâinii pe instrument cu sunetul (6
sunete: la-sol-fa-mi-re-do);
- redarea instrumentală a cântecelor ce au melodia în limitele
sunetelor precizate, a duratelor de pătrime, optime, doime şi
doime cu punct, a pauzei de pătrime, în măsurile de 2/4 şi 3/4;
- audierea unor piese folclorice diferite: obiceiuri de iarnă,
dansuri, cântecul propriu-zis. (înregistrări sau direct);
- delimitarea pieselor specifice zonei;
- identificarea unor instrumente populare specifice zonei;
confecţionarea acestora*;
- asocierea melodiilor populare cu anumite mişcări corporale;
- audierea unor lucrări din creaţia cultă;
- conştientizarea elementelor muzicale (început, sfârşit, repetiţii
etc.);
- cântarea în colectiv a colindelor cunoscute în zonă;
- audierea unor menuete accesibile, de largă popularitate,
comparativ cu valsul.
2. Exprimarea prin muzică
Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a IV-a, elevul va
fi capabil:
2. 1 să interpreteze cântece din
repertoriul pentru copii, adecvat
conţinutului de idei şi caracterului
acestora, fără a diminua
spontaneitatea şi naturaleţea
specifice copilului
2. 2 să cânte în aranjamente armonico-
polifonice simple
2.3 să îşi exprime argumentat preferinţa
pentru anumite cântece, pentru o
anumită modalitate de interpretare
cu colectivul clasei, pentru o
anumită muzică de audiat
2.4 să cânte cu acompaniament
instrumental direct sau înregistrat
2.5 să acompanieze cântecele, marcând
simultan ritmul şi metrul
2.6 să interpreteze cântece vocal-
instrumental
2.7 să asocieze idei şi impresii sugerate
de lecturi şi de imagini vizuale, cu
muzica audiată
*2.8 să improvizeze spontan mici
melodii, vocal sau instrumental
NOTĂ:
Prezenta programă este valabilă şi pentru şcolile în care predarea se face în limbi ale minorităţilor naţionale.
Manualele pot conţine material vocal şi instrumental (exemple, repertorii de cântece, audiţii muzicale) conform specificului
naţional.
CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
Cântarea vocală
- deprinderi specifice de cânt (emisia naturală, dicţia, respiraţia corectă)
- deprinderi de cântare în colectiv
Cântarea instrumentală
- jucării muzicale
- instrumente muzicale melodice şi de percuţie
Ritmul
Duratele de pătrime, optime, doime, doime cu punct şi pauza de pătrime
Măsura de 2/4, 3/4
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a IV-a, se recomandă următoarele activităţi:
- cântarea colectivă, cu dinamica şi tempo-ul adecvate;
- alegerea şi motivarea interpretării unor cântece din categorii
cunoscute, sugerate în repertoriu;
- cântarea vocală, vocal-instrumentală şi instrumentală pe grupe
(alternativ, în lanţ, în dialog); cu solist şi cor, cu ison ritmic*;
- clasificarea tematică şi compararea interpretării variate a
cântecelor din repertoriu;
- alegerea cântecelor preferate;
- alegerea cântecelor pentru serbarea clasei;
- interpretarea cântecelor cu acompaniamentul
instrumentului mânuit de cadrul didactic;
- interpretarea cântecelor cu „negative”;
- asocierea cu mişcări corporale;
- acompanierea cu jucării muzicale (toba, lemne, clopoţel,
maracas, trianglu, tamburină, gong, castagneta);
- confecţionarea de jucării muzicale;
- cântarea pe grupe (vocale şi instrumentale), utilizând
instrumentul melodic ales, alternativ şi concomitent;
- interpretarea vocal-instrumentală cu acompaniamentul
jucăriilor muzicale;
- interpretarea repertoriului selectat pentru formaţii muzicale
(vocale, vocal-instrumentale sau instrumentale);
- aprecierea aportului individual la interpretarea colectivă;
- participarea la serbări;
- compunerea scrisă inspirată de conţinutul şi caracterul melodiei
unui cântec;
- alegerea unui titlu pentru muzica audiată;
- descrierea unui personaj;
- realizarea unui desen ca tălmăcire vizuală a imaginilor auditive;
- improvizaţia melodică la text dat sau creat (două
măsuri).
-
Melodia
Sunetele La, Sol, Fa, Mi, Re, Do
Legătura dintre text şi melodie (strofa şi refrenul, versul)
Elemente de construcţie a melodiei: început, sfârşit, repetiţii
*Improvizaţia melodică pe un text dat, prin continuarea melodiei
Timbrul
Sunete vocale-instrumentale
Orchestra şi corul
Pianul, vioara, trompeta* şi naiul
Genuri muzicale
Genuri ale folclorului ocazional: colinda şi cântecul propriu-zis din zonă*
Genuri muzicale de factură cultă: menuetul, hora

Interpretarea
Procedee armonico-polifonice: solist – cor, lanţ, dialog, ison ritmic*
Cântarea cu acompaniament
Cântarea vocal-instrumentală
Nuanţe: tare – încet
Tempo: repede – lent
Mişcarea pe muzică: liberă, ritmică, pe timpii măsurii, mişcarea de dans

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

Obiectiv cadru Standard

1. Valorificarea în practica muzicală
vocală şi instrumentală a elementelor
de limbaj muzical receptate
S1. Cântarea vocală în colectiv şi grupe mici a unui repertoriu de
cântece pentru copii (minimal)
S2. Tehnica instrumentală elementară de acompaniament şi de citire
a unor cântece cu o problematică muzicală redusă

2. Exprimarea prin muzică S3. Interpretarea repertoriului în aranjamente simple armonico-

polifonice, cu acompaniamente ritmice, vocal şi vocal-
instrumental, sub formă de joc
S4. Mişcarea pe muzica interpretată sau audiată
KÉPZŐMŰVÉSZETI
NEVELÉS

„ Kötelességünk tenni az embert

önismeretében teljesebbé, s szólni
szép szavakkal, hogy cselekedni
érdemes”
- Juhász Gyula -
 OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1. Cunoaşterea şi utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru şi a unor tehnici specifice artelor
plastice
Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a IV-a, elevul va fi capabil:
1.1. să utilizeze conştient diverse materiale (culori
de apă, tuşuri, creioane, pensule, plastilină etc.),
în vederea obţinerii unor rezultate anticipate
1.2. să utilizeze tehnicile specifice materialelor
selectate (tehnici ale culorilor de apă, tehnici
mixte, tehnici ale colajului etc.)
1.3 *să diversifice gama de tehnici de modelare
utilizate, în funcţie de rezultatele intenţionate
2. Analiza formelor, a culorilor şi a amestecurilor acestora, în mediul înconjurător şi pe imagini
Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a IV-a, elevul va fi capabil:
2.1. să compare rezultatele amestecurilor cromatice
şi acromatice, din punct de vedere al tehnicii
utilizate
2.2. să selecteze dominante cromatice, culori sau
dominante cromatice, în vederea folosirii unor
tehnici sau a unor combinaţii de tehnici, în
funcţie de rezultatul proiectat
2.3. să selecteze culori, nuanţe şi tonuri, în vederea
obţinerii de dominante cromatice
*2.4. să integreze în imagini plastice diverse forme
din natură
3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic
Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi capabil:
3.1. să identifice elemente de limbaj plastic, în
diferite ipostaze (puncte, linii, pete cromatice şi
valorice, forme)
3.2. să genereze puncte, linii, pete cromatice şi
acromatice şi forme expresive
3.2. să valorifice ipostazele elementelor de limbaj
plastic, în reprezentări expresive intenţionate
*3.4 să exprime clar şi coerent un mesaj
. intenţionat, valorificând integrat
caracteristicile elementelor de limbaj
plastic
4. Exprimarea prin şi despre compoziţii plastice
Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a IV-a, elevul va fi capabil:
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele
activităţi:
- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor
materiale, prin experiment practic;
- identificarea unor tehnici adecvat utilizate, pe reproduceri
de artă şi pe lucrări ale elevilor;
- investigarea rezultatelor obţinute prin diversificarea
tehnicilor de modelare.
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a IV-a, se recomandă următoarele
activităţi:
- observarea diversităţii de rezultate ale amestecării
culorilor, în relaţie cu tehnica utilizată;
- exersarea obţinerii amestecurilor cromatice şi acromatice,
în diverse tehnici şi cu diverse materiale;
- compararea posibilităţilor de realizare a amestecurilor, în
funcţie de materialele şi de tehnicile utilizate;
- exersarea obţinerii de dominante cromatice;
- sintetizarea unor forme din natură în forme plastice,
liniare, cromatice sau modelate.
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele
activităţi:
- observarea elementelor de limbaj plastic ca elemente
constitutive ale universului vizual;
- obţinerea de elemente de limbaj., prin diverse tehnici şi în
diverse materiale, în cadrul unor activităţi individuale şi
de grup;
- realizarea de figurări, cu ajutorul elementelor de limbaj
plastic, după natură şi imaginate;
- exersarea obţinerii de expresivităţi, prin combinarea
elementelor de limbaj plastic.
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele
activităţi:
4.1. să compună spaţiul plastic valorificând - compunerea suprafeţei plastice cu ajutorul elementelor de
potenţialul expresiv al elementelor de limbaj limbaj plastic;
plastic, conform propriilor intenţii
4.2. să valorifice ipostazele elementelor de limbaj - realizarea de figurări după natură şi imaginate, utilizând
plastic, în reprezentări expresive intenţionate elemente de limbaj plastic;
4.3. să realizeze compoziţii într-o dominantă - identificarea unor moduri diferite de organizare a spaţiului
cromatică intenţionată plastic şi a dominantelor cromatice utilizate, pe
reproduceri de artă şi pe lucrări ale elevilor;
4.4. să organizeze spaţiul plastic liniar şi/sau - realizarea de compoziţii după diferite sugestii tematice,
cromatic, cu accent pe valoarea expresivă a folosind linii şi forme plastice intenţionate, în dominante
dominantei cromatice cromatice;
4.5. să aprecieze modul de utilizare a elementelor de - dialog dirijat pe tema comunicării în limbaj plastic;
limbaj plastic, în propriile lucrări şi în lucrările
celorlalţi
*4.6 să modeleze forme tridimensionale, care să - sugerarea ideilor şi a sentimentelor cu ajutorul formelor
. exprime clar mesajul intenţionat tridimensionale.

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
 Materiale de lucru şi folosirea lor (tehnici specifice artelor plastice)
 Amestecurile cromatice şi acromatice. Dominanta cromatică
 Elemente de limbaj plastic: punctul, linia, pata cromatică şi acromatică, plată şi vibrată, forma
 *Forme naturale şi forme elaborate în compoziţia plastică
 Potenţialul expresiv al elementelor de limbaj plastic, în comunicarea vizuală
 STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ
la finele învăţământului primar
Obiectiv cadru
1. Cunoaşterea şi utilizarea materialelor, a
instrumentelor de lucru şi a unor tehnici
specifice artelor plastice
2. Analiza formelor, a culorilor şi a
amestecurilor acestora, în mediul
înconjurător şi pe imagini
3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de
limbaj plastic
4. Exprimarea prin şi despre compoziţii
plastice
Standard
S1. Selectarea tehnicilor şi a materialelor necesare pentru
realizarea unei compoziţii plastice cu mesaj intenţionat.
S2. Aplicarea unor tehnici specifice artelor plastice, în funcţie
de rezultatul planificat şi de condiţiile concrete de
realizare.
S3. Identificarea culorilor şi a amestecurilor acestora, pe
reproduceri de artă şi în natură.
S4. Localizarea culorilor şi a amestecurilor acestora pe cercul
cromatic.
S5. Descrierea formelor identificate pe reproduceri de artă şi
în natură, din punct de vedere al expresivităţii şi al
potenţialului decorativ al acestora.
S6. Recunoaşterea unor elemente de limbaj plastic, pe lucrări
ale elevilor şi pe reproduceri de artă.
S7. Generarea elementelor de limbaj plastic în exerciţii
dirijate.
S8. Realizarea tonurilor din amestecul culorii cu alb sau
negru.
S9. Realizarea de dominante cromatice, folosind culori şi
amestecurile acestora.
S10. Organizarea intenţionată de compoziţii, cu ajutorul
elementelor de limbaj plastic.
S11. Realizarea de compoziţii pe o temă dată, organizând
intenţionat spaţiul plastic, folosind potenţialul expresiv al
liniilor şi al culorilor.
S12. Formularea de opinii argumentate referitoare la propriile
compoziţii plastice (claritatea mesajului intenţionat,
ipostaze ale elementelor de limbaj plastic folosite sau
dominanta cromatică, sau amestecuri cromatice şi
acromatice folosite).
 TECHNOLÓGIAI
NEVELÉS

„ Aki vállalja a próbálkozás lehetőségeit és

bízik ügyességében, azt is megtanulhatja,
hogy az emberi kéz a legügyesebb szerszám,
a szerszámok pedig az anyagmegmunkálás
eszközei.”
- Baktay P. és Koltai M-
 OBIECTIVE CADRU

1. Utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile

2. Proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse simple
3. Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs
4. Dezvoltarea simţului practic, estetic şi a responsabilităţii pentru modificarea
mediului natural, ca răspuns la nevoile şi dorinţele oamenilor
 OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1. Utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile
Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a IV-a, elevul va fi
capabil:
1.1 să observe relaţii între părţile
componente ale unui sistem familiar
1.2 să combine tehnici şi instrumente
variate în vederea îndeplinirii unui
scop propus
*1.3 să utilizeze tehnicile învăţate în
înfrumuseţarea mediului apropiat
2. Proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse simple
Obiective de referinţă
2.1 să creeze produse utile în viaţa de zi
cu zi, după un plan stabilit,
combinând tehnicile învăţate sau
*alte tehnici
2.2 să aprecieze calitatea unui produs
finit, în funcţie de criterii date
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a IV-a, se recomandă următoarele activităţi:
- identificarea relaţiilor dintre plantele şi animalele care
trăiesc într-un anumit mediu de viaţă (terestru, acvatic),
pentru a realiza albume, colaje etc., *pentru a
reproduce condiţiile de viaţă în cazul amenajării unor
acvarii/ terarii;
- realizarea de colecţii diverse de mostre de roci, soluri
dintr-un anumit areal, de plante şi componente ale acestora
(rădăcini, tulpini, frunze, flori, seminţe), de esenţe lemnoase etc.,
din perspectiva investigării acestora în cadrul unităţilor
tematice;
- depozitarea colecţiilor în locuri special amenajate, etichetarea lor
etc.;
- observarea unor schimbări/ transformări în mediile de
viaţă, în funcţie de felul prin care omul acţionează
asupra lor;
- folosirea corectă a tehnicilor: împletire manuală, cu croşetă sau
andrele; cusut; *croitorie; folosirea corectă a tehnicilor legate de
cultura plantelor *şi de creşterea animalelor;
- reprezentarea prin construcţii etc. a unor fenomene
observate în mediu;
- utilizarea unor instrumente (riglă gradată, ruletă, vase de capacităţi
diverse, *cronometru, *termometre), în scopul determinării unor
proprietăţi ale corpurilor/ fenomenelor investigate şi verificării
propriilor estimări etc.;
- exerciţii-joc folosind tehnica TANGRAM (jocul celor şapte figuri
geometrice);
- înfrumuseţarea clasei, a şcolii şi a locuinţei personale.
Exemple de activităţi de învăţare
- obţinerea de obiecte folosind tehnica Origami;
- prezentarea sub formă de produs a observaţiilor experimentale
realizate la ştiinţe, geografie etc.;
- respectarea regulilor de protecţia muncii în timpul lucrului;
- construirea unor instrumente de măsură simple, în scopul utilizării
lor în activităţile obişnuite sau în investigaţii practice (balanţa,
ceasul etc.);
- elaborarea de proiecte simple pentru amenajarea unor spaţii,
pentru realizarea unor obiecte de design vestimentar etc.;
- proiectarea unor mijloace de transport pe apă, în urma studiului
efectuat asupra condiţiei de plutire pe apă a unor corpuri din
materiale diferite;
- ameliorarea condiţiilor de cultivare a anumitor plante/
de creştere a anumitor animale, în urma observaţiilor
asupra mediului;
- construirea unui acvariu, terariu, răsadniţe/ sere pentru studiul
modificărilor suferite de un animal/ plantă şi/ sau a influenţei
factorilor de mediu;
- analiza produsului obţinut, după criterii funcţionale, estetice şi
economice.
3. Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs
Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a IV-a, elevul va fi
capabil:
3.1 să-şi asume anumite roluri în
proiectarea, executarea şi evaluarea
unui produs
3.2 să manifeste iniţiativă în relaţiile
interpersonale, în grupul de lucru în
care îşi desfăşoară activitatea
4. Dezvoltarea simţului practic, estetic şi a responsabilităţii pentru modificarea mediului natural, ca răspuns la
nevoile şi dorinţele oamenilor
Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a IV-a, elevul va fi
capabil:
4.1 să rezolve probleme practice din
realitatea cotidiană, utilizând
tehnicile învăţate
*4.2 să folosească în mod economic
resursele (timp, spaţiu, instrumente
de lucru, resurse umane) pentru
realizarea unei sarcini
4.3 să contribuie, prin activităţi practice,
la prevenirea poluării mediului în
care trăiesc
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a IV-a, se recomandă următoarele activităţi:
- jocuri de rol;
- identificarea conţinutului activităţilor ce urmează să se desfăşoare;
- fixarea rolului în echipă în funcţie de interesele şi aptitudinile
individuale;
- analiza critică a produsului obţinut, în funcţie de efortul individual
şi colectiv depus;
- aplicarea ideilor personale în realizarea de produse în cadrul unui
grup.
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a IV-a, se recomandă următoarele activităţi:
- repararea unor obiecte;
- întreţinerea rechizitelor şcolare, a mobilierului clasei etc.;
- derularea de proiecte integrate, urmărind educaţia pentru calitate;
- realizarea de miniproiecte în care elevii să îmbine cunoştinţele
dobândite;
- estimarea costurilor unor produse pe care ar dori să le realizeze;
- realizarea unor albume, postere, colaje, machete etc. reflectând
observaţii proprii, din perspectiva investigării unor surse de
deteriorare a mediului apropiat, a risipei de resurse naturale, a
colectării deşeurilor etc.;
- *organizarea unor concursuri de colaje având ca subiect
modificările unui areal sub influenţa omului, efectele nocive ale
acţiunilor sale, ale poluării asupra mediului şi asupra vieţii sale;
- adoptarea unor reguli de conduită faţă de mediu, prin amenajarea
şi întreţinerea spaţiului verde din curtea şcolii/ acasă (balcon,
grădiniţă), îngrijirea plantelor şi/ *sau animalelor de la colţul viu
al clasei, colectarea şi depozitarea deşeurilor dintr-un anumit areal
etc.;
- *organizarea unui concurs de proiecte (compoziţii pe teme
ştiinţifice, postere, planşe, materiale publicitare, machete etc.)
privind efecte nocive ale mediului asupra propriului organism, din
perspectiva popularizării în colectivitate, informării
responsabililor locali etc.
 CONŢINUTURI
1. Elemente de proiectare a activităţii
- planul de lucru pentru realizarea unui produs;
- reguli de protecţia muncii şi de igienă a muncii;
- desenul (schiţa) produsului.

2. Activităţi cu materiale naturale şi/sau prelucrate

- tehnici combinate aplicate pentru obţinerea de produse utile;
- tehnici de prelucrare a lemnului;
- *tehnici de prelucrare a argilei;
- cultura plantelor – tehnici simple de cultivare şi îngrijire.

3. Activităţi cu materiale obţinute prin prelucrare

Hârtia
- tehnica TANGRAM (construirea figurilor, folosind pătratul împărţit în şapte figuri geometrice);
- tehnica Origami;
- tehnici combinate aplicate pentru obţinerea de produse utile
Mase plastice
- tehnici combinate aplicate pentru obţinerea de produse utile
- construcţii din mase plastice.
Fire şi materiale textile
- cusături decorative (puncte de cusături la alegere, în funcţie de tradiţia zonei);
- *noţiuni de croitorie: aşezarea şi fixarea tiparului pe material; trasarea conturului după tipar (şablon); decuparea după
contur (croirea după tipar); asamblarea materialelor textile croite prin însăilare.

4. Gospodărie
Reţete simple
- salate de legume, fructe etc.;
- *pregătire pentru drumeţie: aranjarea rucsacului, folosirea sacului de dormit, instalarea cortului etc.
- îngrijirea animalelor de apartament / casă – tehnici specifice diverselor animale.

Sugestii de produse ce pot fi realizate

- obiecte de design interior: rame, tablouri, panouri decorative, colaje pentru sala de clasă, şcoală sau camera proprie etc.;
- obiecte de design vestimentar: batic, cravată, cordon etc.;
- obiecte specifice sărbătorilor, în funcţie de anotimpuri: Crăciun, Paşti etc. (se vor urmări şi valorifica tradiţiile locale);
- obiecte de uz personal: suport pentru creioane, cutii de diferite forme şi mărimi, clasor, semn de carte, ramă orar;
- jocuri şi jucării, mini-machete etc.;
- mecanisme simple realizate din LEGO;
- obiecte din materiale refolosibile (resturi textile, plastice); vezi Ghid de aplicare a programei şcolare de Abilităţi practice
şi Educaţie tehnologică.
 STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ
la sfârşitul învăţământului primar

OBIECTIV CADRU STANDARD

Utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse
materiale şi ustensile
Proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor
produse simple
S1. Aplicarea corectă a tehnicilor de lucru cu materiale
diverse.
S2. Întocmirea unui plan de lucru în vederea obţinerii unui
produs
S3. Selectarea materialelor şi a ustensilelor în funcţie de
scopul urmărit.
S4. Respectarea etapelor de realizare în confecţionarea unor
produse simple.
S5. Aprecierea unui produs în funcţie de diferite criterii.

Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul S6. Realizarea unei părţi dintr-un întreg ce urmează a fi
realizării unui produs asamblat în cadrul grupului.

Dezvoltarea simţului practic, estetic şi a S7. Confecţionarea de produse utile şi de calitate, ce pot fi
responsabilităţii pentru modificarea mediului valorificate în viaţa de zi cu zi.
natural, ca răspuns la nevoile şi dorinţele oamenilor
S8. Demonstrarea unei conduite responsabile faţă de mediu.