Sunteți pe pagina 1din 33

SUBIECTE EXAMEN RBOT 2018/ 2019

1. Traumatologia: definitie, incidenta, implicatii asupra activitatii sportive de


performanta;

Traumatologia = ramura medicala care se ocupa cu prevenirea si tratamentul


leziunilor traumatice produse de agenti fizici/ chimici/ biolgici care actioneaza
asupra oricarei zone a organismului uman
Traumatologie osteo- articulara = ramura traumatologiei care se ocupa cu studiul
traumatismelor osteo- articulare (aparatul locomotor)
Se constata cresterea incidentei traumatismelor OA (accidente de munca, rutiere,
de sport sau agresiuni)
Orice traumatism OA trebuie evaluat clinic si paraclinic, local si la nivelul
intregului organism.
Reabilitare/ recuperare:
Traumatologia = ramura medicala care se ocupa cu prevenirea si tratamentul
leziunilor traumatice produse de agenti fizici/ chimici/ biolgici care actioneaza
asupra oricarei zone a organismului uman
Exista mai multe domenii de reabilitare- recuperare, care se adreseaza in mod
specific componentei somatice sau psihice afectate de procesul traumatic (recuperare
ortopedica, recuperare vocationala, recuperare sociala, recuperare medicala, terapia
limbajului, etc.)
Activitatea de recuperare/ reabilitare se va efectua obligatoriu in echipa
multidisciplinara: ortoped, logoped, psiholog, asistent social, specialist PT/ OT,
asistenta de recuperare, etc.

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.


Purchase a license to generate PDF files without this notice.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
2. Epidemiologia leziunilor post- traumatice sportive;
3. Fiziopatologia edemului post- traumatic;

EDEMUL POSTTRAUMATIC

Cea mai frecventa sechela posttaumatica este edemul, care apare indiferent de
tesut, deci si întegument si în tesutul subcutanat. Edemul posttraumatic
reprezinta prima veriga obligatorie îndeclansarea proceselor de reparatie locala.
El reprezinta o crestere a lichidelor din spatiulintercelular si apare ca o solutie
hiperconcentrata de proteine si metaboliti, continînd anticorpi,enzime,
aminoacizi, polizaharide, esentiale în restructurarea locala. Transformarea
fibroblastica aelementelor celulare locale în mediul creat de edem declanseaza
colagenoformarea, deci sicicatrizarea si vindecarea. De aceea, pîna în acest
moment de derulare a proceselor fiziopatologice,edemul posttraumatic este
necesar si nu trebuie combatut. Într-o evolutie normala, în circa douasaptamîni se
reface circulatia venoasa si se reia drenajul limfatic cu resorbtia edemului.
Aceastaevolutie poate fi perturbata si întîrziata de o serie de factori cum ar fi:
•gravitatea si întinderea leziunilor traumatice;
•durata de imobilizare a segmentului lezat;
•posibile complicatii vasculare;
•aplicarea sau nu a unei terapii adecvate.Prelungirea în timp a edemului permite
continuarea proceselor colagenoformatoare cu aparitia deaderente si fibrozari ale
spatiilor de clivaj subtegumentare, dar si intermusculare, musculo-periostalesi
capsulo-sinoviale

4. Clinica traumatismului sportiv- durerea;


Senzaţia neplăcută prezenta sub forma de arsură, înţepătură, crampă, greutate,
întin­dere etc. , de intensitate şi durata variabile, asociata sau nu cu leziuni tisulare,
reale sau potenţiale.

Durerea este provocată de cele mai multe ori de excitarea terminaţii nervoase
sensibile la stimulii dureroşi, prezente în piele şi într-o mai mică măsură în vase,
mucoase, oase, tendoane sau organe.

Durere se defineşte după localizarea ei (difuza sau locala), intensitate, periodicitate şi


caracterul ei.

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.


Purchase a license to generate PDF files without this notice.
Durerea poate fi pulsatilă, batantă, zvâcnitoare (caracteristice unei inflamaţii), ca un
fulger (afectare nervoasa), sub forma unei crampe (afectare musculară) sau de colică
(afectare viscerală) etc.

Durere iradiată este durerea resimţită într-o altă parte a corpului decât cea în care se
află zona lezată sau traumatizată.

Durerea acuta este prezenta in cazul unei leziuni tisulare şi are ca rol atentionarea
subiectului asupra unei disfuncţii a organismului său. Ea este asociată cu palpitaţii,
cu o creştere a presiunii arteriale, a nivelurilor unor hormoni (cortizol, catecolamine)
şi a frecvenţei ventilaţiei (mişcarea aerului în plămâni).

O durere cronică este o durere persistentă, peste timpul obişnuit în cazul unei boli
acute ori după o vindecare sau poate fi o durere cauzata de o afectiune cronica.

Scala VAS (Visual Analogue Scale) este o metodă de evaluare a durerii. Constă într-
o linie orizontală de 10 cm pe care pacientul o întretaie cu o linie verticală (între 0-
10) acolo unde consideră că este gradul de durere pe care o acuză în momentul
respectiv. În unc!ie de intensitatea durerii cota!ia este următoarea

5. Leziuni post- traumatice la nivel cutanat;


Grataj
Distrugere a stratului superficial al pielii (precum julitură, zgârietură)
Majoritatea echimozelor sunt marci traumatice, fiind clasificate in echimoze
precoce, constiuite imediat dupa traumatism la nivelul contuzionat, si echimoze

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.


Purchase a license to generate PDF files without this notice.
tardive. Aceste din urma se constituie dupa cateva ore, la distanta de zona
contuzionata prin difuziunea sangelui de-a lungul interstitiilor conjunctive, fiind
semnul unor leziuni profunde grave.
Excoriatia
Termenul de excoriatie se refera la orice zgarietura, taietura sau leziune superficiala
a pielii. Excoriatia se difera de o plaga deschisa, prin faptul ca degradarea sau
lezarea este limitata la suprafata pielii si nu penetreaza suficient de profund pentru a
cauza o hemoragie semnificativa.
nflamația e cea mai frecventă cauză; tumefacția reprezintă unul dintre cele cinci
simptome clasice ale inflamației, care frecvent este provocată de o infecție.
Edemul reprezintă acumularea unei cantități excesive de lichid în țesuturi
6. Leziuni post- traumatice la nivel subcutanat;

7. Leziuni post- traumatice la nivel vascular;


Evaluarea secundara

Dupa stabilizarea functiilor cardio-respiratorii, victima se va examina pentru


identificarea tuturor leziunilor. Astfel in urma unui politraumatism pot apare
urmatoarele tipuri de leziuni:
- leziuni ale partilor moi: contuzii si plagi
- hemoragie: scurgerea sangelui din vasele sangvine, datorita lezarii peretelui
vascular
- fractura (ruperea osului)
- amputatii de membre
- luxatii (capetele oaselor care formeaza o articulatie isi pierd contactul intre ele)
- entorse (cand sunt lezate tesuturile periarticulare: ligamente, tendoane, capsula)
- traumatism cranio-cerebral.

Contuzii:
Contuzia reprezinta modificarea structurala si functionala a tesuturilor produsa in
urma unui traumatism inchis, care nu compromite integritatea tegumentelor si
mucoaselor. In urma unei contuzii poate apare:
- o echimoza (vanataie): cand o contuzie superficiala determina lezarea vselor
sangvine subcutanate, determinand modificarea culorii pielii: la inceput este rosie,
apoi devine bruna, albastra, verde, galbena si apoi isi recapata culoarea in 14-21 de
zile
- un hematom: o acumulare de sange intr-un spatiu ca urmare a lezarii unor vase de
sange mai mari.
In cazul unei contuzii, aplicarea unei pungi cu gheata (sau o sticla cu apa rece) pe
zona afectata, poate reduce intinderea leziunii.

Plaga este o lipsa de continuitate a pielii, mucoaselor si a tesuturilor subiacente,


produsa in urma actiunii unor agenti traumatici: fizici, chimici sau mecanici.
In functie de profunzime, plagile pot fi:
- superficiale: intereseaza numai tegumentul si tesutul subcutanat

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.


Purchase a license to generate PDF files without this notice.
- profunde, care pot fi: penetrante: cand plaga depaseste seroasele si se intinde si in
interiorul cavitatilor abdominale, toracale cu sau fara intereseaza organelor interne,
sau nepenetrante: cand nu depasesc seroasele (foite care invelesc organele si
cavitatile abdominala si toracica).
In functie de mecanismul de producere, plagile pot fi: prin taiere, impungere,
impuscare, zdrobire, muscare, contuze etc.
Plagile, pe langa modificarile anatomice pe care le pot determina, ele reprezinta si o
poarta de intrare in organism pentru diversi agenti infectiosi. De aceea, in cazul unei
plagi se va face toaleta plagii si se va pansa plaga cat mai repede posibil.

Hemoragii
In cazul in care evaluarea politraumatizatului evidentiaza o hemoragie se vor institui
masurile de oprire a hemoragiei (hemostaza). Majoritatea hemoragiilor pot fi oprite
prin aplicarea unui pansament compresiv.
In cazuri, rare, de hemoragii masive, care nu pot fi oprite prin compresie poate fi
necesara aplicarea garoului. Acesta este un cordon elastic care se leaga deasupra
hemoragiei in cazul hemoragiilor arteriale si dedesubtul hemoragiei in cazul celor
venoase. Deoarece garoul opreste circulatia sangelui complet, poate determina
leziuni ischemice severe, sub nivelul sau. De aceea la aplicarea garoului, se va atasa
un biletel pe care se va nota data si ora la care a fost aplicat si la fiecare 15-20
minute se va slabi putin garoul, pentru a permite irigarea zonei.
8. Leziuni post- traumatice la nivel muscular;
Leziunile musculare sunt rezultatul unor traumatisme produse de o contractie brusca
a unui muschi sau de exercitiu fizic intr-un ritm care depaseste capacitatea
organismului de refacere.
onsiderand suprafata leziunilor, acestea se clasifica astfel:

leziune fibrilara (in care sunt lezate cateva fibre; asa numita - intindere musculara),
leziune fasciculara (in care sunt lezate cateva fascicule ale muschiului),
leziune fibrofasciculara (in care sunt lezate, rupte 1-2 fascicule musculare)
si leziune totala (in care o buna parte sau in totalitate corpul muscular este lezat
9. Leziuni post- traumatice la nivel articular;
Entorsa

Forma minoră a traumatismelor articulare, în care nu se pierde contactul permanent


între suprafeţele articulare şi constă din întinderea sau ruptura unuia sau mai multor
ligamente ale unei articulaţii. Primul ajutor consta în imobilizarea provizorie acest
lucru v-a ameliora durerea, care este de o mare intensitate.

Luxaţia

Este leziunea care constă din pierderea contactului normal dintre suprafeţele
articulare ale oaselor care formează o articulaţie ( deplasarea capetelor osoase ale
unei articulaţii ). După modul de producere luxaţiile pot fi complete sau incomplete.

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.


Purchase a license to generate PDF files without this notice.
Primul ajutor consta din imobilizarea provizorie a membrului afectat fără a tenta
reducerea luxaţiei. Accidentatul se transporta la spital.
10. Leziuni post- traumatice la nivel osos;
-fractura
De obicei, prin fractura se intelege o discontinuitate la nivelul osului. Un os poate fi
complet rupt sau partial fracturat in mai multe moduri: oblic, pe lungime, in cruce,
etc.
Stabila – capetele rupte ale osului sunt aliniate si nu prezinta risc de deplasare
Deschisa - pielea poate fi strapunsa de os sau se poate rupe la momentul producerii
fracturii. Rana poate fi usor infectata cu praf sua bacterii, iar osul poate sau nu sa fie
vizibil.
Inchisa – osul se rupe insa nu strapunge pielea
Cu deplasare – osul se rupe complet, iar capetele celor doua bucati se deplaseaza
unul in raport cu celalalt
Fara deplasare – osul se rupe partial sau in doua bucati, insa capetele raman aliniate.
Oblica – fractura are un anumit unghi de inclinare
Cominutiva - osul este zdrobit in trei sau mai multe bucati
Articulara - are loc in interiorul unei articulatii si este un semn al instalarii
osteoartritei
Patologica – se produce ca urmare a unei infectii, tumori beningne sau a unui
neoplasm – afectiuni care reduc rezistenta osoasa.
11. Leziuni post- traumatice la nivel nervos;
Paralizia reprezintă pierderea sau afectarea funcţiei musculare, a forţei musculare, a
mişcării voluntare, într-o anumită parte a corpului. Paralizia apare atunci când sunt
afectate, la orice nivel, căile de transmitere a mesajelor de la creier la muşchi.
Paralizia poate fi parţială sau totală. Poate apărea pe o parte a corpului (unilaterală)
sau pe ambele (bilaterală). De asemenea, poate apărea într-o anumită regiune sau
poate fi mai extinsă. Paralizia apărută pe o singură parte care afectează atât membrul
superior cât şi pe cel inferior se numeşte hemiplegie. Paralizia părţii inferioare a
corpului, inclusiv a ambelor membre inferioare poartă numele de paraplegie.
Paralizia membrelor superioare şi inferioare se numeşte tetraplegie.

12. Particularitati anatomice si biomecanice ale umarului;

Umarul = articulatia dintre membrul superior si torace


Sunt implicate 3 oase (humerus, clavicula, omoplat)
Include 3 articulatii si 2 planuri de alunecare mobilitate in dauna stabilitatii (cea
mai mare incidenta a luxatiilor !):
3 articulatii ‘principale’: gleno- humerala, acromio- claviculara si sterno- claviculara
1 articulatie ‘accesorie’: sindesmoza coraco- claviculara
2 planuri de alunecare: subacromiala si scapulo- toracica
Functiile ansamblului articular:
mobilizarea complexa si de amplitudine mare a bratului
asigura stabilitate in situatii cu necesar crescut de forta (prize puternice, manevrare
obiecte grele)
2 categorii de muschi: glenohumerali si scapulohumerali

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.


Purchase a license to generate PDF files without this notice.
Roluri: realizeaza miscarea activa, limiteaza miscarea pasiva, stabilizeaza postura
Muschii intrinseci ai umarului:
mansonul rotatorilor (supra- si subspinos, mic rotund, subscapular)
marele rotund, deltoid, coraco- brahial
Muschii extrinseci ai umarului:
mare/ mic pectoral, biceps/ triceps SCM, trapez, ridicatorul scapulei
marele dorsal rhomboid, dintat anterior
Muschii, tendoanele si ligamentele = elemente suplimentare de stabilitate (stabilitate
musculara = stabilitate articulara)

Mansonul rotatorilor (‘rotator cuff’)


format din 4 muschi: supraspinos, subspinos, mic rotund, subscapular
realizeaza miscarile de rotatie interna/ externa ale umarului
deprima capul humeral in timpul miscarii de abductie

Bursa acromio- deltoidiana:


superior: desparte supraspinosul de arcul coracoidian
inferior: desparte deltoidul de capul humeral

13. Principii de recuperare a leziunilor post- traumatice la nivelul umarului;


Recuperare completa prin favorizarea proceselor de vindecare
Resurse/ directii multiple de actiune: reeducarea miscarii, fizioterapie, tratamentul
articular si al tesuturilor moi
Leziuni acute – PRICE:
Protection (protectie):
evitarea incarcarii umarului si a miscarilor exagerate / tehnici de strapping
Rest (repaus):
imobilizare imediat post- traumatica/ 1- 7 zile- 21 zile
Ice (gheata):
vasoconstrictie si efect antalgic/ sedinte de 20- 30 de minute la 2- 3 ore
Compression (compresie):
banda elastica 72 de ore posttraumati
Elevation (pozitie procliv)

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.


Purchase a license to generate PDF files without this notice.
Pendulare deltoid, supra-, subspinos, subscapular (Codman?!) Intindere deltoid
posterior

14. Recuperarea pacientilor cu luxatie de umar;


Dislocarile anterioare sunt mai frecvente decat cele posterioare
Tratament:
reducerea acuta a umarului: Atat inainte cat si dupa reducere foarte important este
verificarea statusului neuro-vascular.
imobilizarea in rotatie externa – metoda ce poate reduce rata recurentei daca este
initiata in 24 – 48h dupa traumatism.
tratamentul de reabilitare (timpuriu):
gheata
imobilizarea in bandaj pentru 1 – 3 saptamani pentru a permite insanatosirea
capsulei. Durata folosirii bandajului poate fi scurtata la pacientul in varsta din cauza
riscului major de umar inghetat.
Kinetoterapie:

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.


Purchase a license to generate PDF files without this notice.
exercitii progresive pe masura ce capsula se vindeca
Exercitiile izometrice si exerctiile pendulare usoare cu bratul in bandaj sunt
incurajate dar abductia pasiva pentru igiena este limitata la 45o si rotatia externa este
evitata.
Exercitiile pentru musculatura cotului, pumnului si mainii sunt importante.
4. In cazul dislocarii sau instabilitatii umarului se poate interveni chirurgical.
Complicatiile includ:
traumatismul nervului axilar
ruptura mansonului rotator, in special la pacientii mai in varsta
dislocari recurente.
Varsta la care apare prima dislocare este un factor prognostic pentru recurenta:
adolescentii si adultii tineri prezinta rate de dislocare mult mai mari (~ 90%) decat
pacientii in varsta (10 – 15% pt pacientii > 40 ani).

15. Recuperarea pacientilor cu leziuni ale rotatorilor umarului;


Este un sindrom caracterizat de o pierdere dureroasa progresiva a mobilitatii
glenohumerale pasiva si activa mai ales la femeile intre 40 – 60 ani.
Abductia si RE sunt cele mai afectate.
RI este cel mai putin afectata.

Cauze: Capsulita adeziva poate fi rezultatul unor afectiuni care necesita imobilizare
prelungita (ex: bursita si tendinita coifului rotator) dar poate fi asociata si cu
afectiuni generale precum diabet zaharat, disfunctii tiroidiene, bolile autoimune
16. Recuperarea pacientilor cu fractura de humerus proximal;
17. Recuperarea pacientilor cu ruptura de biceps brachial;
18. Particularitati anatomice si biomecanice ale cotului;
19. Principii de recuperare a leziunilor post- traumatice la nivelul
cotului;
Nu se mobilizează cotul inflamat. Acesta va fi imobilizat în atelă, care se va scoate
în timpul nopţii.
Nu se efectuează mobilizări pasive, numai autopasive în scripeţi.
Nu se va încărca mâna cu greutăţi pentru recuperarea extensiei, acestea ducând la
creşterea hipertoniei muşchilor flexori.
Nu se fac exerciţii analitice intense, deoarece pot reapărea reacţiile inflamatorii.
În recuperarea cotului este utilă reeducarea globală a membrului superior, orientată
către gesturile uzuale, antrenând obligatoriu umărul şi mâna.
Este obligatorie menţinerea mobilităţii articulaţiilor neafectate (umăr-pumn-mâna),
prin mişcări pasive, activo-pasive şi active.
Se va asocia terapia ocupaţională.
Tratamentul:
AINS
Fizioterapie – caldura
Kinetoterapie pe termen lung dar niciodata in faza dureroasa - mobilizare lenta,
indolora, prelungita pe parcursul a mai multor luni

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.


Purchase a license to generate PDF files without this notice.
Infiltratii intraarticulare cu steroizi – tratament pe termen scurt → hidrodilatarea
capsulei, ruperea fortata a aderentelor
manipulare sub anestezie si blocari ale nervului suprascapular.
AINS
gheata in primele 2 zile
Fizioterapie
kinetoterapie progresiva
injectia locala cu corticosteroizi ghidata sau nu radiolgic poate fi folosita in cazurile
refractare.
20. Recuperarea pacientilor cu fracturi supracondiliene de humerus;
Recuperare completa prin favorizarea proceselor de vindecare
Resurse/ directii multiple de actiune: reeducarea miscarii, fizioterapie, tratamentul
articular si al tesuturilor moi
Leziuni acute – PRICE:
Protection (protectie):
evitarea incarcarii umarului si a miscarilor exagerate / tehnici de strapping
Rest (repaus):
imobilizare imediat post- traumatica/ 1- 7 zile- 21 zile
Ice (gheata):
vasoconstrictie si efect antalgic/ sedinte de 20- 30 de minute la 2- 3 ore
Compression (compresie):
banda elastica 72 de ore posttraumati
Elevation (pozitie procliv)
21. Recuperarea pacientilor cu luxatii si entorse de cot;
Dislocarea de cot reprezintă o leziune la nivelul articulației cotului în cazul căreia
capetele oaselor sunt deplasate din poziția lor normală. Acest traumatism deformează
temporar articulația și conduce la imobilizarea acesteia. De obicei, această dislocare
se produce în timpul unei căzături.
Dislocarea de cot.
Simptome:
dureri locale intense
articulație deformată, ieșită în relief
inflamație locală
imposibilitatea de a mișca brațul
modificarea culorii (paloare) pielii.
Tratament clasic pentru dislocarea de cot
repoziționarea articulației urmată de imobilizare (cu atele sau bandaje) pentru o
anumită perioadă până la vindecare
intervenție chirurgicală
terapie de reabilitare (fizioterapie)
antiinflamatoare.
Repaos al articulației cotului

Aplicarea alternativ de comprese reci și calde

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.


Purchase a license to generate PDF files without this notice.
Restrângerea activităților care implică articulația cotului pentru o anumită perioadă,
până la reducerea simptomelor
Ortopedic: reducerea se recomanda a fi facuta in urgenta cu sedarea pacientului.
Tehnica de baza este de a alinia olecranul si humerusul distal in plan medial si
lateral. Se exercita o tractiune asupra cotului, acesta aflandu-se in flexie la 90 grade,
se face o parghie a olecranului deasupra humerusului distal cu presiune directa. La
aceasta manevra poate fi de ajutor si o supinatie a antebratului. Reducerea se face in
general usor, devenind mai dificila cand ligamentul colateral medial este intact.
Imobilizarea se face in atela posterioara cu cotul in flexie la 90 grade si antebratul in
rotatie neutra, 2 saptamani. Miscarile active ale articulatiei cotului sunt reluate cat
mai rapid posibil. Se recomanda terapie pentru recuperare
22. Recuperarea pacientilor cu tendinite si epicondilite de cot;

Mediala
Este un sindrom traumatic sau de suprasolicitare a tendonului
muschiului flexor radial al carpului
Clinic:durere si sensibilitate la nivelul epicondilului medial cu
exacerbare la flexia pumnului contra rezistentei.
Tratamentul:

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.


Purchase a license to generate PDF files without this notice.
Laterala!!
Este un sindrom produs de microtraumatisme sau suprasolicitare
indelungata a muschilor extensori ai mainii, in special m. scurt extensor
radial al carpului.
Clinic: durere si inflamarea partii exterioare a cotului.
Tratamentul:
repaus relativ, AINS
fizioterapie
kinetoterapie: Intinderea si tonifierea extinsorului de pumn trebuie
initiata atunci cand poate fi tolerata.
O infiltratie cu steroizi in zona cu sensibilitate maxima poate fi indicata
daca tratamentul conservativ nu este eficient.

O orteza purtata circumferential in jurul antebratului, situata distal de cot


si o atela de pumn pot fi folosite pentru a pune in repaus tendoanele
extensorului de pumn.
Tratamentul cu plasma imbogatita cu trombocite s-a demonstrat ca e mai
eficient decat tratamentul cu corticosteroizi. Nu trebuie efectuate mai
mult de trei injectii la intervale de 5 - 7 zile.
Modificari la racheta includ un maner si un cap de racheta mai mari cu o
tensiune mai mica a fibrelor.
Esecul tratamentului – fasciotomia chirurgicala
Recurentele sunt frecente.

23. Sindromul Volkmann;

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.


Purchase a license to generate PDF files without this notice.
24. Principii de recuperare a leziunilor traumatice la nivelul mainii;
Tratament igieno- dietetic
Tratament medicamentos:
antalgice, antiinflamatorii
medicatie anxiolitica sau neuroleptica
Tratament ortopedic:
imobilizari gipsate 2- 3- 4 saptamani
mentinerea pozitiei anti- decliv a mainii
verificarea periodica a status- ului NV!
Tratament chirurgical:
luxatii vechi, ireductibile
fracturi care nu pot fi reduse anatomic/ articulare
complicatii osteo- articulare (pseudartroza, calus exuberant, dezaxari, etc.)
complicatii neuro- vasculare (ischemie!!)
- Traumatismul determină abaterea de la normalitatea anatomo- funcţională a
mâinii:
- Absenţa durerii
- Echilibrul muscular
- Mobilitatea articulară
Prehensiunea este activitatea cea mai afectata de traumatisme
Mâna suportă greu imobilizarea, chiar de scurtă durată
Redorile şi retracţiile sunt frecvente si greu reductibile
Este foarte dificil de găsit întodeauna echilibrul şi raportul just între imobilizare şi
remobilizarea mâinii traumatizate.
- Tratamentul recuperator necesita cunoştinţe exacte asupra anatomiei
funcţionale a mainii, experienţă şi multă perseverenţă
- Recuperarea va incepe dupa vindecarea cicatricei si diminuarea riscului de
reaparitie a leziunilor locale (rupturi tendinoase, fracturi, etc.)
- Scopuri:
- corectarea retracturilor ţesuturilor moi;
- ameliorarea circulaţiei locale;
- refacerea prehensiuni;
- asuplizarea articulară;
- creşterea vitezii de execuţie a mişcărilor;
- creşterea îndemânării;
- dezvoltarea răbdării;
Fracturi ale oaselor mainii
Principii de tratament ortopedic/ KT:
in majoritatea cazurilor luxaţiile sau subluxaţiile sunt însoţite de rupturi capsulare
sau smulgeri osoase imobilizarea de scurtă durată prin proteze este obligatorie
- imobilizarea să fie cât mai scurtă, să fie suspendată chiar înainte de consolidarea
completă şi mobilizarea să înceapă imediat
- Degetele care nu sunt absolut necesare a fi imobilizate vor fi continuu mobilizate
active
- Recuperarea va incepe dupa vindecarea cicatricei si diminuarea riscului de
reaparitie a leziunilor locale (rupturi tendinoase, fracturi, etc.)

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.


Purchase a license to generate PDF files without this notice.
- Scopuri:
- corectarea retracturilor ţesuturilor moi;
- ameliorarea circulaţiei locale;
- refacerea prehensiuni;
- asuplizarea articulară;
- creşterea vitezii de execuţie a mişcărilor;
- creşterea îndemânării;
- dezvoltarea răbdării;
- creşterea forţei şi rezistenţei musculare
25. Recuperarea pacientilor cu fracturi de pumn;

Fracturi ale oaselor mainii


in ordinea frecvenţei fracturile mâinii sunt ale bazei metacarpului (capătul distal), ale
diafizei falangelor, ale colului metacarpienelor (capătul proximal) şi fractura
luxaţiei a policelui.
consolidarea deficitară a articulaţiilor adiacente nu pune probleme de obicei
- edemul este cel mai periculos duşman al funcţiilor mâinii şi el trebuie tratat ca
atare imediat.
Principii de tratament ortopedic/ KT:
- Imobilizarea determină foarte repede „dezastrul” funcţional pentru articulaţii
- Mobilizarea degetelor trebuie să se facă în flexie.
Fracturi ale oaselor mainii
Principii de tratament ortopedic/ KT:
in majoritatea cazurilor luxaţiile sau subluxaţiile sunt însoţite de rupturi capsulare
sau smulgeri osoase imobilizarea de scurtă durată prin proteze este
obligatorie
- imobilizarea să fie cât mai scurtă, să fie suspendată chiar înainte de consolidarea
completă şi mobilizarea să înceapă imediat
- Degetele care nu sunt absolut necesare a fi imobilizate vor fi continuu mobilizate
activ
26. Recuperarea pacientilor cu leziuni musculare la nivelul mainii;
27. Recuperarea pacientilor cu leziuni nervoase la nivelul mainii;
Deficit de sensibilitate/ miscari active in leziuni de nervi periferici
Nerv median:
opozitia si adductia policelui
flexia falangei distale a indexului (semnul Pitres)
hipoestezie pe fata palmara a mainii
Nerv cubital:
inclinarea cubitala a mainii
flexia inelarului si auricularului
abductia/ adductia degetelor (paralizia muschilor interososi)
hipoestezie pe marginea cubitala a mainii
Nerv radial:
extensia pumnului/ degetelor, abductia policelui
hipoestezie pe fata dorsala a mainii

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.


Purchase a license to generate PDF files without this notice.
Mobilizările active-reprezintă incontestabil baza recuperării mâinii post-traumatice.
Modalităţile tehnice de realizare ale lor sunt variate (în apă, pe uscat, cu şi fără
ajutorul diverselor instalaţii), dar cele mai folosite sunt exerciţii libere, exerciţii cu
încărcare de greutăţi şi contracţii izometrice deoarece mâna are o multitudine de
mişcări simple şi asociate. Sedinţele vor fi scurte dar repetate de mai multe ori în
timpul unei zile.

Mişcarea pasivă şi pasiv-activă solicită sistemul osteoarticular şi muscular,


influenţându-le mecanic şi stimulându-le funcţional, intreţinându-le calitativ.
De asemenea, activează circulaţia, deci şi nutriţia. Dar cele mai importante efecte
ale acestor mişcări sunt acelea de bătătorire a căilor nervoase, care ţin „trează”
scoarţa cerebrală pentru conducerea şi coordonarea tuturor acţiunilor corpului.
Stadiul iniţial (0-6 săptămâni) : limitarea edemului/ a deficitului de mobilitate:
ridicarea mâinii deasupra nivelului inimii
mişcări active şi pasive ale degetelor (inele elastice!)
exerciţii de recâştigare a supinaţiei (mişcare de răsucire a mâinii spre exterior)
Stadiul mediu (6-8 săptămâni): vindecarea precoce cu confirmare radiologică
exercitii active asistate ale antebratului si pumnului
Stadiul final (8-12 săptămâni): vindecare definitiva:
exerciţii de creştere a forţei musculare (inclusiv pentru degete)
exerciţiile de mobilizare activa asistată
- Ruptura de tendon se trateaza in 4 etape 8 saptamani:
Etapa 1: combaterea inflamatiei si a durerii postoperatorii
imobilizare si antiinflamatorii
crioterapie
Etapa 2: cresterea mobilitatii/ combaterea cicatricei:
ROM exercises
absenta rezistentei la miscari!
Etapa 3: cresterea fortei musculare (‘strenghtening’)
exercitii cu minge de tenis/ ridicarea de obiecte
Etapa 4: reintoarcerea la activitati normale
se continua exercitiile din etapele 2 si 3
terapie ocupationala (OT)
Exercitii active si active cu rezistenta:
Din asezat:
- antebratele, in pronatie, se sprijina pe coapse, mainile prind o bara; pacientul
executa extensia-flexia pumnului
- antebratul sprijinit pe o masa, mana in afara mesei cu policele orientat in sus, o
greutate in mana, executa inclinare radial-inclinare cubitala.
- antebratul sprijinit pe o masa in pronatie, mana in afara mesei cu pumnul in flexie,
kinetoterapeutul opune rezistenta pe fata dorsala a metacarpienelor II si III; pacientul
executa extensia pumnului
28. Particularitati anatomice si biomecanice ale soldului;
Cea mai mare/ profunda articulatie a corpului (16 cm2)
Presiune articulara minima in extensie, abductie, RI
Implicata in etapele de mers, pendulare si ortostatism

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.


Purchase a license to generate PDF files without this notice.
Enartroza cu grad mare de stabilitate/ mobilitate
Stabilitatea prin factori ososi, ligamentari si musculari
Factori ososi: coaptatia perfecta intre suprafetele articulare osoase (cap = 3/ 5 sfera)
unghi de inclinatie de 125- 130° unghi de declinatie (anteversie) de 10- 30o
arhitectura colului femural pe fascicule trabeculare (arciform, intertrohanteric, de
sustentatie, etc.)
- Factori articulari ne- ososi:
- labrum (2/3 circumferinta) + ligament transvers acetabular (1/ 3)
- capsula articulara (‘in butoi’)
- Factori ligamentari:
- ligamentul ilio- femural ‘in Y’ al lui Bertin- Bigelow (450- 500 kg!)
- ligamente ischio- femural (AddRI) si pubo- femural (AbdRE)
- ligamentul rotund al capului femural
- Factori musculari:
- muschii pelvitrohanterieni (fixeaza capul in cotil)
- echilibrul abductori- adductori in statiunea bipodala
- abductorii homolaterali in statiunea unipodala (+ tonus muscular)
- balanta Pauwels (mF – G corporala)  corectabila chirurgical

29. Principii de recuperare a leziunilor post- traumatice ale


soldului;
Sechelele traumatice sunt reprezentate de:
- Durere Deficit de stabilitate ,Deficit de mobilitate
Combaterea durerii este primordiala deoarece: determina atitudini vicioase
(flexum), impiedica ortostatismul si mersul
Etiopatogenia:
Cauze osoase (hiperemia de staza- Trueta)
Cauze articulare (cresterea presiunii intraarticulare)
Cauze periarticulare (edem posttraumatic, hematom muscular, leziuni periost)
Solutii terapeutice:
Repaus la pat, deplasare cu sprijin (carje, cadru, baston)
Medicatie antiinflamatorie, antalgica si sedativa
Infiltratii cu hidrocortizon si xilina
Electroterapie antalgica (diadinamice, curenti Trabert, medie- frecventa)
Termoterapie (parafina, solux, US)
KT fara incarcare, masaj, diapulse
Tractiune continua si tratament antidecliv
Dupa obtinerea unui sold indolor se vor recupera stabilitatea si mobilitatea soldului
(!se va evita mobilizarea precoce)
Se vor utiliza si tehnici preliminare kinetoterapiei propriu- zise (posturare,
combaterea edemului, troficitate, etc.)
Reluarea mersului este etapa finala a programului de recuperare
a. Reluarea mersului fara sprijin pe membrul inferior afectat:
- se vor utiliza carje sau cadru metalic
- piciorul membrului afectat va sta pe sol fara incarcare

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.


Purchase a license to generate PDF files without this notice.
- extensia soldului, flexia genunchiului si deplasarea piciorului pe sol se vor
face corect
- se vor minimiza balansul si rotatia bazinului
b. Mersul cu incarcare progresiva:
- se incepe cu incarcare 10% G 25% G 50% G
- poate fi inceput mersul in apa cu sprijin in maini pe bara
c. Mersul in baston:
- incarcare 50% G / absenta semnului Trendelenburg
- bastonul se tine in mana opusa membrului afectat!
d. Refacerea completa a mersului

30. Recuperarea pacientilor cu fracturi/ luxatii/ entorse ale


bazinului;
Ingrijiri postoperatorii precoce:
- posturi antideclive ale membrelor inferioare
- contractii msculare ritmice (izometrie, stimulare electrica)
- masaj manual sau pneumatic, gimnastica respiratorie
- mobilizari pasive ale soldului
- mobilizari pasiv- active ale genunchiului
Aplicatie de diapulse pentru consolidarea fracturii
Mentinerea in RI a membrului inferior (evita devierea in RE)
Recuperarea mobilitatii articulare:
predomina mobilizari pasive si activ- pasive
montajele cui- placa sau Ender permit mobilizare precoce
fracturile de col cu montaj Smith- Petersen permit utilizarea scripetilor
- Recuperarea qvadricepsului si a genunchiului
31. Recuperarea pacientilor cu fracturi de diafiza femurala;
32. Particularitati anatomice si biomecanice ale genunchiului;
Genunchiul este o articulatie majora expusa la multiple traumatisme directe/
indirecte
Slaba acoperire cu tesuturi moi (plagi!)
Implicata in biomecanica statica/ dinamica a membrului inferior:
asigurarea statica in momentul de sprijin
asigurarea pozitiei piciorului in momentul balansului adaptarea la denivelarile
terenului
Poate suferi in caz de imobilizare pentru alte afectiuni ortopedice
Functia articulara si integritatea muscularturii prorpii sunt strans legate
Flexia genunchiului :
ROM normal intre 130-1400
ADL necesita flexie de 115°
Poate creste pana la 160° in ‘squatting’
Extensia: 5-100 , hiperextensia este considerata normala
Articulatia patelo- femurala (PFJ):
Creste performanata mecanica a grupului qvadriceps (Q)
Diminua frecarea la nivelului Q si al condililor femurali
Ditribuie uniform presiunile de la nivel femural.

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.


Purchase a license to generate PDF files without this notice.
Ligamentele colaterale
Ligamentul colateral intern (MCL)
Sustine portiunea interna a genunchiului
Stabilizator impotriva fortelor de solicitare interne (valgus stress) sau a deplasarii
excesive a genunchiului spre intern
Stabilizeaza de asemenea rotatia externa

Ligamentul colateral extern (LCL)


Sustine portiunea laterala a genunchiului
Protejeaza genunchiul impotriva fortelor de varizare sau a deplasarii excesive a
genunchiului dinspre linia mediana
Ligamentele incrucisate

ACL:
Previne deplasarea anterioara a tibiei
Stabilizeaza geunchiul in extesie completa si previne hiperextensia
Stabilizeaza tibia impotriva rotatiei interne excesive
Stabilizator secundar pentru stress- ul in valgus/ varus

PCL:
Previne deplasarea posterioara a tibiei
Meniscurile:
Meniscurile lateral/ medial

Amelioreaza stabilitatea genunchiului

Maresc gradul de absorbtie a socurilor mecanice

Distribuie sarcina mecanica pe o suprafata mai mare

Se deplaseaza posterior in timpul extensiei si anterior in timpul flexiei genunchiului


Rotula
Formeaza mecanismul extensor al genunchiului impreuna cu tendoanele qvadriceps
si rotulian

Favorizeaza miscarea de extensie a genuchiului prin cresterea excursiei (bratului


parghiei) tendonului qvadriceps

Distribuie optim stress- ul compresiv pe femur prin cresterea ariei de contact intre
tendonul rotulian si femur

Protejeaza tendonul rotulian de leziuni de frecare

Dependenta de forma proprie si a condililor femurali


33. Principii de recuperare ale leziunilor post- traumatice ale
genunchiului;

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.


Purchase a license to generate PDF files without this notice.
Sechelele traumatice sunt reprezentate de:
Durere
Deficit de stabilitate
Deficit de mobilitate
Combaterea durerii este primordiala deoarece:
Determina atitudini vicioase (flexum)
Impiedica ortostatismul si mersul
Dupa obtinerea unui genunchi indolor se vor recupera stabilitatea si
mobilitatea (!se va evita mobilizarea precoce)
Se vor utiliza si tehnici preliminare kinetoterapiei propriu- zise
(posturare, combaterea edemului, troficitate, etc.)
Reluarea mersului este etapa finala a programului de recuperare
• PRICE (Protection, Rest, Ice, Compression, Elevation)
• Aplicare de caldura locala (caldura umeda daca se exclud leziuni
inflamatorii)
• Fizioterapie (ionto, e- stim, TENS)
• Mobilizare articulara precoce si limitata in leziuni incipiente (grad
I si II)- ROM
Solutii terapeutice pentru inlaturarea durerii:
Repaus la pat, deplasare cu sprijin (carje, cadru, baston)
Medicatie antiinflamatorie, antalgica si sedativa
Infiltratii cu hidrocortizon si xilina
Electroterapie antalgica (diadinamice, curenti Trabert, medie- frecventa)
Termoterapie (parafina, solux, US)
KT fara incarcare, masaj, diapulse
Tractiune continua si tratament antidecliv, atele gipsate
Protocoale KT (1):
Prima zi - contractii izometrice a le cvadricepsulului si fesierilor ,flexi ,
extensii din articulatia gleznei
- flexii din CF(45%) , cu genunchiul intins , abductii din CF (20%) cu
genunchiul intins ,circumductii din CF cu genunchiul intins (3 serii/5
saptamani), miscarea este pasivo- activa.
*a doua zi - aceleasi exercitii din culcat la care se adauga cele din stand
(pacientul isi asigura stabilitatea, tinandu-se de scaun )
- flexii din CF , abductii din CF ,extensii din CF , toate aceste miscari se
executa cu genunchiul intins(3 serii/5 repetari)- miscari active.
*a treia zi - acelesi exercitii ,acelesi pozitii, carora li se adauga:
-din asezat la marginea patului ,Kineto mobilizeaza cu multa atentie
articulatia genunchiului ,pana la punctulin care apare durerea(se porneste
de la o flexie de 35) –miscarea pasiva(3 serii /10 repetari),cu pauza un

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.


Purchase a license to generate PDF files without this notice.
minut intre ele
-din culcat costal pe partea sanatoasa ,abductii din CF, cu genunchiul
intins
-din culcat dorsal :flexia genunchiului cu alunecarea calcaiului pe planul
patului.In primele doua zile,miscare pasiva ;
-mers cu ajutorul unui baston Canadian
Protocoale KT (2):
A patra zi – pacientul este dus la sala de gimnastica
- din culcat dorsal : toate exercitiile invatate,cu mentiunea ca miscarile
vor fi executate activ,sub atenta supravegherea a profesorului,crescand
numarul de repetari “pompaje”pe o minge
-din culcat costal abductii din CF cu genunchiul intins;
-din asezat :flexi /extensii,alunecari inainte-inapoi a pe o patina;
-din stand la spalier – toate miscarile din articulatia soldului cu
genunchiul intins:
ridicarea piciorului operat pe prima sipca,corpulramanand in sprijin pe
membrul integru,si incercarea de flexi din articulatia genunchiului prin
proiectia trunchiului spre inainte,ridicari pe varfuri,usor joc de
glezne,mers cu ridicari pe varfuri la fiecare pas.
A cincea zi – Pacientul a castigat mult la capitolul fota,prin urmare poate
lucra cu un lest atasat pe glezna(sac cu nisip de 750 grame).
A sasea zi – Pacientul este externat. Masuratorile de final sunt:
-flexii : activa 90 ,pasiva 110
-extensie : nu exista deficit
-flexie din CF cu genunchiul intins 65
34. Recuperarea pacientilor cu leziuni de menisc;
Meniscurile genunchiului (medial si lateral) reprezinta structuri
fibrocartilaginoase situate in interiorul articulatiei, intre tibie si femur
avand rolul de a amortiza socurile si de a mari suprafata de contact
dintre platourile tibiei si condilii femurali.
In mod frecvent meniscul medial este mai supus traumelor decat cel
lateral.
Mecanismele prin care se produc leziunile sunt reprezentate de stresuri
rotationale excesive pe un genunchi flectat.
Repaus, gheata, comprsie, elevare, AINS
Hidartroza - aspiratia articulatiei
Kinetoterapie:
exercitii pentru cresterea mobilitatii si de fortificare a musculaturii
coapsei

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.


Purchase a license to generate PDF files without this notice.
Exercitiile acvatice si folosirea carjelor pot usura sarcina pe genunchiul
afectat.
Intensitatea exercitiilor trebuie marita gradual.
Se recomanda reluarea progresiva a activitatilor (sportive) atunci cand
forta musculara se apropie de 70 – 80% din cea a membrului neafectat.
Tratament chirurgical:
Modalitatea de tratament difera in functie de tipul de ruptura,
dimensiune si amplasarea acesteia.
Partea vascularizata a meniscului se poate repara de la sine sau
chirurgical.
Portiunea avascularea - necesita debridare.
chirurgie artroscopica ← genunchi blocat, tumefiere recurenta cu durere
Meniscectomia totala nu mai este acceptata – se incearca o rezectie
minima a cartilajului pentru a preveni modificarile degenerative.
Postoperator – reabilitarea include mersul, exercitiile de flexie si
extensie ale genunchiului si exercitii progresive de tonifiere a
musculaturii coapsei – 6 sapt.
35. Recuperarea pacientilor cu fracturi supracondiliene de femur;
Tratament:

Combaterea durerii si a inflamatiei: odihna relativa (sezutul prelungit ar


trebui evitat), gheata si AINS
Fizioterapie (US, electroterapie, masaj)
Kinetoterapie: elemente cheie ale programului de reabilitare =
recastigarea mobilitatii si tonifierea musculaturii (m quadriceps, m
ischio – gambieri, flexori rotatori externi, flexori rotatori interni, triceps
sural) + Corectarea deficitelor biomecanice

Orteze
Trat. chirurgical– in caz de instabilitatea recurenta sau aliniament gresit
simptomatic (rar necesar )
36. Recuperarea pacientilor cu entorse/ luxatii de genunchi;
Luxatia de rotula sau de patela reprezinta depalasarea rotulei in afara
santului femural spre exterior si apare cel mai frecvent in urma unei
lovituri sau a unei miscari de rasucire brusca a genunchiului.

Din pacate, un genunchi ce a suferit o luxatie de rotula in general


prezinta si alte leziuni asociate la nivelul cartilajului, meniscurilor,
ligamentelor si altor structuri anatomice ce se afla la nivelul
genunchiului.

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.


Purchase a license to generate PDF files without this notice.
SIMPTOME
Primele simptome ale luxatiei sunt prezenta durerii acute, zgomot de
pocnitura, tumefiere accentuata, deformarea si de cele mai multe ori
imposibilitatea de mobilizare a genunchiului.

· durere ascutita atunci cand se produce

· trosnitura (cracment)

· tumefiere si deformare accentuata

· imposibilitate de miscare

· durere difuza la palpare

Deoarece luxatia de genunchi se confunda deseori cu entorsa de


genunchi, precizam de la inceput ca diferenta este urmatoarea:

Luxatia de genunchi este un accident mai grav ce are ca efect pierderea


contactului dintre suprafetele articulare, ligamentul sau capsula
articulara se rup, iar oasele genunchiului ies din cavitate. Datorita
durerilor extreme, mobilizarea sau spijinul pe picior sunt imposibile.

Entorsa genunchiului este o afectiune care produce doar supraintinderea


ligamentelor sau ruptura lor fara ca oasele de care acestea sunt legate sa
paraseasca articulatia. Mobilizarea genunchiului este posibila, durerea
fiind mai suportabila in caz de entorsa.

DIAGNOSTIC
Identificarea luxatiei de genunchi si a posibilelor leziuni asociate este cel
mai important aspect. In timpul accidentarii, luxatia de genunchi se
poate asocia cu diverse alte traumatisme precum leziunile vasculo -
nervoase, leziunea arterei poplitee, ruptura capsulara, ruptura meniscului
sau fractura platoului tibial, respectiv fractura extremitatii femurului.

Daca repunera oaselor in articulatie se face spontan, de la sine sau cu


ajutorul unei alte persoane decat medicul ortoped, exista riscul de
subestimare a gravitatii, de ascundere a unei posibile leziuni

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.


Purchase a license to generate PDF files without this notice.
neurovasculare. Acest risc are implicatii extrem de serioase, deoarece
exista cazuri de lezare colaterala neurovasculara in care se poate ajunge
chiar la amputatia piciorului.
Luxatia la genunchi este un traumatism rar (aprox. 2% din totalul
luxatiilor), dar sever, ce produce rupturi de ligamente si desprinderi de
capete osoase cu pierdere a contactului partial sau total.

CAUZE
Atunci cand se produce din cauza unui accident rutier sau de munca,
luxatia genunchiului poate fi extrem de grava datorita lezarii vaselor de
sange (artera poplitee), nervilor (leziuni neurologice), capsulei articulare
sau meniscului.

La sportivi, luxatia de genunchi apare des in timpul jocurilor, atunci


cand sportivul cade pe genunchi de la inaltime, primeste o lovitura
puternica directa de la adversar sau rasuceste brusc genunchiul. De
obicei, acest gen de luxatii nu sunt insotite de leziuni colaterale ale
genunchiului.

Diagnosticul si metoda de tratament se poate stabili numai de catre


medicul ortoped in urma unui examen clinic de genunchi, insotit de
radiografie si/sau RMN.

TIPURI DE LUXATII ALE GENUNGHIULUI


In functie de gravitate, viteza si directie de deplasare, luxatia la genunchi
poate fi impartita in mai multe tipuri, in functie de:

Directie: anterioare, posterioare, mediale, laterale, rotatorii


Desprindere: partiala sau totala

Luxatia totala sau luxatia completa de genunchi are loc cand tibia,
femurul sau rotula pierd definitiv contactul dintre ele, in timp ce luxatia

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.


Purchase a license to generate PDF files without this notice.
partiala sau incompleta se produce atunci cand conectarea dintre oase
este mentinuta, insa nu in totalitate.

Incidenta crescuta de lezare a arterei poplitee face ca luxatia anterioara a


genunchiului sa fie considerata una dintre cele mai periculoase luxatii .

Mecanismul frecvent de producere a acestui tip de luxatie este aplicarea


unei forte direct pe tibie in timp ce genunchiul este in flexie. Luxatia
posterioara are loc cand a tibiei i se opune o forta sau cand un sportiv
cade pe un genunchi flexat si mai putin atunci cand se primeste o
lovitura directa sau cand se paseste gresit.

La fel ca in cazul luxatiei anterioare, luxatia posteriora a genunchiului


are o incidenta ridicata de lezare a arterei poplitee, ceea ce face ca acest
traumatism sa aiba consecinte negative extreme asupra integritatii
piciorului.
valgus, in timp ce luxatia rotatorie survine datorita fortelor de rotatie.

Luxatiile rotative de genunchi pot fi anteromediale, anterolaterale,


posteromediale si posterolaterale.

Luxatia posterolaterala ireductibila este produsa de o forta in valgus


combinata cu rotatia spre interior a tibiei, articulatia fiind de cele mai
multe ori imposibil de a fi repozitionata prin reducere inchisa. De aceea,
in majoritatea cazurilor, reducerea se efectueaza chirurgical.
LUXATIA ROTULEI
Luxatia rotuliana
Luxatia de rotula cu dislocarea patelara laterala reprezinta cel mai
frecvent tip de luxatie rotuliana si are ca simptom specific proeminenta
exteriora a genunchiului insotita de durerea severa.

Atunci cand apare o luxatie rotuliana, partea laterala a genunchiului are


o forma distorsionata, anormala, fapt ce indica dislocarea rotulei de la
locul sau.

De obicei, luxatia de rotula este insotita de lezarea cartilajului articular,


in acest caz recomandandu-se o artroscopie de rutina pentru evaluarea
afectiunii.

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.


Purchase a license to generate PDF files without this notice.
TRATAMENT
Luxatia de genunchi este o afectiune severa ce necesita tratament
imediat de reducere ortopedica si stabilizare neurovasculara urmat de
program de recuperare ce consta in imobilizare sau tratament
artroscopic.

Exercitii intense si indelungate de reabilitate, fizioterapia si tratamentle


cu infiltratii PRP sunt mijoace de tratare pentru o recuperare cat mai
rapida si completa dupa luxatia de genunchi.

Tratamentul necorespunzator sau incomplet are urmari cu implicatii


nedorite asupra genunchilor luxati: instabilitate, recidive, laxitate
ligamentara, compromiterea cartilajelor, meniscurilor sau oaselor
implicate. Cele mai grave complicatii sunt cele neurovasculare.

REDUCERE ORTOPEDICA
Reducerea ortopedica, adica repozitionarea articulatiei genunchiului,
este prima masura (alaturi de restaurarea vascularizatiei) ce trebuie luata
de urgenta de catre ortoped.

Tratamentul initial pentru luxatiile cu reducere spontana (adica cele care


se repozitioneaza imediat in articulatie) sau nereduse este punerea
imediata a genunchiului in extensie sau cea mai confortabila pozitie
posibila si transportarea de urgenta a pacientului la clinica de ortopedie

IMOBILIZARE GENUNCHI
Prima etapa a tratamentului conservator consta in punerea genunchiului
in ghips timp de minim 3 saptamani. Timpul de imobilizare poate varia
de la caz la caz, uneori putand ajunge chiar la 2 luni.

Desi tratamentul conservator are efecte benefice in stabilitatea


genunchiului, in cazul copiilor, tinerilor sau sportivilor acesta este de
evitat deoarece poate duce la disfunctii si rigiditate. De aceea, cea mai
eficienta forma de tratament este cea chirurgicala.
37. Recuperarea pacientilor cu leziuni ale tendonului lui Achile;
Tratament:
Repaus, gheata, compresie, elevare, AINS
Infiltratiile in tendon – discutabile – ↑ riscul de ruptura de tendon

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.


Purchase a license to generate PDF files without this notice.
Fizioterapie (US)
plasma imbogatita cu trombocite - tratament relativ nou in curs de
investigare pentru tratarea durerii cronice
Kinetoterapie:
corectarea deficitelor de forta si flexibilitate ale unitatii muschi-tendon
prin stretching cu genunchiul in extensie si piciorul in flexie
intarirea flexorului plantar este importanta
Incaltamintea potrivita, adaptata
Pentru cazurile severe, conice, recuperarea poate dura 24 luni.
Persoane tinere, active, cu ruptura de tendon – trat. chirurgical
Persoanele mai in varsta, sedentare - punerea in ghips.
MX:
Sudden, forceful plantar flexion of the ankle with a chronically tight
tendon.
S/S:
Feel or hear a pop. Feel as if they’ve been kicked in the leg. Inability to
plantar flex foot.
TX:
Surgery or a cast
Prevention:
Stretching and proper care of any tendonitis
Tratament:
Repaus, gheata, compresie, elevare, AINS
Infiltratiile in tendon – discutabile – ↑ riscul de ruptura de tendon
Fizioterapie (US)
plasma imbogatita cu trombocite - tratament relativ nou in curs de
investigare pentru tratarea durerii cronice
Kinetoterapie:
corectarea deficitelor de forta si flexibilitate ale unitatii muschi-tendon
prin stretching cu genunchiul in extensie si piciorul in flexie
intarirea flexorului plantar este importanta
Incaltamintea potrivita, adaptata
Pentru cazurile severe, conice, recuperarea poate dura 24 luni.
Persoane tinere, active, cu ruptura de tendon – trat. chirurgical
Persoanele mai in varsta, sedentare - punerea in ghips.
38. Recuperarea pacientilor cu entorse si luxatii de glezna;
Entorsa apare cel mai frecvent prin intinderile laterale ale gleznei
cauzate de inversia piciorului plantar fixat (fig. 49).
Traumatismele ligamentului medial (deltoid) al gleznei prin mecanism
de eversiune sunt mai putin commune.

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.


Purchase a license to generate PDF files without this notice.
Primul ligament traumatizat este ligamentul talo-fibular anterior, urmat
de ligamentul calcaneo-fibular chiar si ligamentul posterior talo-fibular
daca traumatismul e de mare gravitate.
Testul sertarului anterior (fig. 51) verifica stabilitatea ligamentelor
gleznei in principal a ligamentul anterior talo-fibular (test pozitiv →
dislocarea › 5 mm).
Talar tilt test (fig. 51) verifica starea ligamentului calcaneo-fibular. Se
efectueaza realizand un stress de inversie asupra talusului. Un test
pozitiv consta intr-o diferenta marcabila (ex. > 100) la inversarea partii
afectate fata de partea neafectata.
Radiografia : verifica sindesmoza tibio-fibulare, in intinderilor severe
Clasificare:
Grad I → nici o laxitate si ruptura ligamentara minima
Grad II → laxitate usoara spre moderata si pierderea functionalitatii
Grad III → rupere ligamentara completa
Reabilitarea entorselor de glezna implica 3 faze:
Faza I dureaza 1-3 zile:
- odihna; gheata 20 min, de 3-5 ori / zi; compresie prin infasurarea
gleznei cu bandaje elastice sau glezniere; poziție proclivă; mers cu
sprijin in carje;
dusurile fierbinti , alcoolul, ung cu metilsalicilat (ex: Ben Gay) - trebuie
evitate in primele 24 ore.
Faza II dureaza de obicei zile → saptamani.
- restabilirea mobilitatii articulare, intarirea stabilizatorilor gleznei si
intinderea / intarirea tendonului Achilean.
Faza III este initiata cand miscarea e aproape normala, iar durerea si
tumefierea sunt aproape absente.

Restabilirea coordonarii motorii prin exercitii proprioceptive si


antrenament de anduranta trebuie promovate.
Un program de reabilitare executat devreme si in mod accelerat duce la
rezultate mai bune pentru intinderile laterale ale gleznei de grad I si II.

Intoarcerea la activitatile anterioare:


Grad I: 0 – 5 zile Grad II: 7 – 14 zile Grad III: 21 – 35 zile

39. Recuperarea pacientilor cu fracturi la nivelul gleznei;


Fractura de glezna semnifica faptul ca unul sau mai multe oase care
alcatuiesc articulatia gleznei se fractureaza( cel mai frecvent fiind vorba

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.


Purchase a license to generate PDF files without this notice.
despre fractura maleolei tibiale), este posibil ca pe langa aceste fracturi,
sa existe si rupturi asociate ale ligamentelor.
Fractura de glezna semnifica faptul ca unul sau mai multe oase care
alcatuiesc articulatia gleznei se fractureaza( cel mai frecvent fiind vorba
despre fractura maleolei tibiale), este posibil ca pe langa aceste fracturi,
sa existe si rupturi asociate ale ligamentelor.

O fractura de glezna poate varia de la o simpla fisura osoasa (fractura


fara deplasare), care poate sa nu va impiedica sa mergeti pe piciorul
fracturat, pana la fracturi complexe, severe, care fac imposibil mersul
inainte de trei luni dupa inceperea tratamentului.
Simptome
Deoarece o entorsa severa de glezna poate avea aceleasi simptome ca si
o fractura de glezna, orice traumatism al gleznei prezinta suspiciunea
unei fracturi, si pacientul trebuie examinat de cate un medic.
Simptomele cele mai frecvente ale unei fracturi de glezna sunt:
· Durere imediata si severa
· Marirea de volum difuza
· Durerea la palpare
· Imposibilitatea mersului cu sprijin pe picior
· Deformarea gleznei (uneori articulatia se subluxeaza)

Tratamentul de specialitate in aceste cazuri este de 2 tipuri: tratament


ortopedic si tratament chirurgical.

Tratamentul chirurgical.

Pentru a stabiliza articulatia gleznei, se folosesc suruburi si o placa


pentru a realinia fragmentele si a mentine oasele in pozitie anatomica
pana la momentul vindecarii.

Tratamentul ortopedic

In mod obisnuit medicii imobilizeaza glezna intr-o atela gipsata timp de


maxim 2 saptamani (sau pana cand se reduce edemul perimaleolar).
Tipul atelei va fi conditionat de starea functionala a gleznei, de
stabilitatea fragmentelor de fractura, precum si de tipul fracturii in sine.
Dupa perioada de imobilizare in gips, pacientul va fi supus unor sedinte
de fizioterapie

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.


Purchase a license to generate PDF files without this notice.
Fizioterapia cuprinde :

Electroterapia este folosită sub diferite forme:


- curenţi interferenţiali (CIF) de medie frecvenţă;
- curenţi cu impulsuri (TENS) – stimulare transcutanata,
netraumatizanta, combate starile dureroase acute si cronice;
- curenţi diadinamici - analgetic, hiperemiant, dinamogen;

Ultrasunete (in camp continuu sau discontinuu) cu efect analgetic,


miorelaxant si hiperemiant, in combinatie cu alte tipuri de curenti.
Magnetoterapie -Campul magnetic – cu indicatii in contracturi
Laser terapie
Termoterapia – Crioterapia – aplicatii cu gheata
Forme locale – comprese reci, masaj local cu gheata, impachetari reci,
spray refrigerant;

Efecte: vasoconstrictor, hemostatic, antiinflamator, antialgic-anestezic.


Urmatorul pas spre vindecare este absolut necesar si consta in
KINETOTERAPIE
Recuperatea este foarte importanta indiferent de tipul de tratament
folosit. Cand medicul va permite, kinetoterapeutul va incepe un program
de exercitii pe care trebuie sa le efectuati periodic. Va fi nevoie de
cateva luni pentru ca glezna sa capete suficienta forta necesara unui mers
normal, fara sa schiopata

Princiipii si obiective:
1 .Prevenirea, disparitia sau ameliorarea inflamatiei
2 Ameliorarea si recuperarea stabilitatii si mobilitatii articulare
3 Ameliorarea si recuperarea fortei si rezistentei musculare
4 Refacerea boltii plantare
5 Refacerea alinierii piciorului
6 Castigarea unei atitudini corecte ale corpului si a membrului afectat

Reluarea mersului se va face treptat incepandu-se cu pozitii de


descarcare a membrului afectat (utilizarea carjelor axiale sau a cadrului
de mers) urmand apoi incarcarea usoara (cu utilizarea bastonului) ca
apoi treptat treptat sa trecem la mersul fara baston si in consecinta
incarcarea totala.

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.


Purchase a license to generate PDF files without this notice.
Exercitiile de mers vor fi efectuate inainte, inapoi, lateral, mers in panta,
urcat-coborat scari, mers peste obstacole.
Mobilizarea articulatiilor este de 3 feluri: pasiva, activa si activa cu
rezistenta. In cazul gleznei se fac miscari cu incarcare de greutati.
Miscarile pasive sunt realizate cu ajutorul kinetoterapeutului care
efectueza usoare mobilizari ale gleznei in toate planurile
Miscarile active sunt aceleasi miscari ca si cele pasive, cu deosebirea ca
miscsrile le executa pacientul.
Miscarile active cu rezistenta sunt pentru flexie dorsala, kientoterapeutul
tinand contrarezistenta cu mana pe partea dorsala a plantei. Pentru flexie
plantara kientoterapeutul tine rezistenta pe partea plantara iar pentru
flexia laterala tine contrarezistenta pe partea opusa miscarii.

Exemple de exercitii :
- exercitii de contractie musculara izolata cu constientizarea tensiunii
musculotendinoase prin control vizual si prin palpare.
- exercitii de flexie a degetelor urmate de relaxare
- exercitii de extensie a degetelor urmate de relaxare
- exercitii de flexie a piciorului
- exercitii de extensie a piciorului
- exercitii de circumductie
- exercitii cu bicicleta ergometrica, cu laba piciorului fixata pe pedala
- exercitii de flexie plantara si dorsala cu contrarezistenta
- exercitii de abductie a piciorului
- exercitii de apucare a unui obiect (minge) cu degetele piciorului
- exercitii de apucare a unui prosop intins pe o suprafat neteda
- exercitii de ridicare pe varfurile picioarelor, alternative
- exercitii de mers pe varfuri inainte si inapoi
- exercitii de mers pe calcaie inainte
- exercitii de mers incrucisat
- exercitii de mers pe loc, intre doua bare paralele
40. Recuperarea pacientilor cu leziuni musculare ale piciorului.
Obiectivele recuperarii in ruptura musculara in prima etapa sunt:
reducerea edemului si a durerii; repausul muscular pana la cicatrizarea
leziunii; aplicarea formulei RICE: repaus, gheata, compresie, ridicarea
membrului de la planul orizontal; in a doua etapa a recuperarii se
urmareste: recuperarea fortei musculare dinaintea prejudiciului;
cresterea rezistentei musculare pe muschii agonisti si antagonisti;
intinderea tesutului cicatricial fibros; obtinerea controlului, coordonarii
si echilibrului; obtinerea calitatilor motrice dinaintea producerii

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.


Purchase a license to generate PDF files without this notice.
prejudiciului; obtinerea flexibilitatii musculare. Scopul final este
reluarea tuturor activitatilor fizice si sportive.
Kinetoterapia urmareste refacerea fortei si rezistentei musculare,
imbunatatirea amplitudini de miscare prin intermediul exercitiilor fizice.
Se fac exercitii fizice de mobilizare, relaxare, cu rezistenta, pe placa de
echilibru, diagonalele Kabbat, stepper, bicicleta, scripete, spalier, toate
pentru a imbunatati starea pacientului. Electroterapia este
decontracturanta, antalgica, antiinflamatoare, vasculotrofica, laserterapia
este sedativa, hiperemianta, actioneaza in profunzime. Masajul
terapeutic este relaxant, destresant, decontracturant, imbunatateste
circulatia sanguina si cea limfataica. Folosind terapia combinata grabim
procesul cicatrizare si de recuperare si intetim efectele sale asupra
organismului.

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.


Purchase a license to generate PDF files without this notice.