Buget Proiect

ANALIZA BUGETULUI MINISTERULUI
SANATATII
(2014-2018)
COMAN ANCA - MIHAELA
GRUPA: 1525, SERIA: A
1
CUPRINS
1. INTRODUCERE……………………………………………………………3
2. CONTINUT…………………………………………………………………7
3. BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………13
2
ANALIZA BUGETULUI MINISTERULUI
SĂNĂTĂȚII
I. INTRODUCERE
Ministerul Sanatatii elaboreaza politici, strategii si programe de actiune in domeniul
sanatatii populatiei, coordoneaza si controleaza implementarea acestora la nivel national, regional
si local si raspunde de realizarea procesului de reforma in domeniul sanitar. Totodata, Ministerul
Sanatatii organizeaza, coordoneaza, indruma activitatile pentru asigurarea sanatatii populatiei si
actioneaza pentru prevenirea si combaterea practicilor care dauneaza sanatatii.
Ministerul Sănătății este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu
personalitate juridică, în subordinea Guvernului, cu sediul în municipiul București, str. Cristian
Popișteanu nr. 1-3, sectorul 1, și reprezintă autoritatea centrală în domeniul asistenței de sănătate
publică.
In acest sens, conform Hotararii de Guvern nr.144/2010 privind organizarea si
functionarea Ministerului Sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare, Ministerul Sanatatii
indeplineste urmatoarele atributii principale:
a) reglementeaza modul de organizare si functionare a sistemului de sanatate;
b) evalueaza si monitorizea za starea de sanatate a populatiei, ia masuri pentru
imbunatatirea acesteia si informeaza Guvernul referitor la indicatorii de sanatate, tendintele de
evolutie si despre masurile necesare pentru imbunatatirea acestora;
c) monitorizeaza, controleaza si evalueaza activitatea institutiilor sanitare si ia masuri
pentru imbunatatirea calitatii asistentei medicale acordate populatiei;
d) elaboreaza, implementeaza si coordoneaza programe nationale de sanatate, in scopul
realizarii obiectivelor politicii de sanatate publica;
e) asigura, in colaborare cu institutiile administratiei publice centrale si locale, resursele
umane, materiale si financiare necesare functionarii institutiilor din sistemul public de sanatate;
f) colaboreaza cu reprezentantii autoritatilor administratiei publice centrale si locale, cu
cei ai societatii civile si cu mass-media in scopul educatiei pentru sanatate a populatiei si adoptarii
unui stil de viata sanatos;
g) participa la limitarea efectelor aparute in urma dezastrelor, calamitatilor si epidemiilor
in domeniul sau de competenta;
3
h) reprezinta Guvernul Romaniei in relatiile cu Organizatia Mondiala a Sanatatii si cu alte
organisme internationale, in domenii de interes;
i) gestioneaza, prin structuri specializate, programele internationale de asistenta financiara
pentru sustinerea reformei in sanatate si pentru cresterea calitatii asistentei medicale acordate
populatiei.
Principalele obiective ale Ministerului Sanatatii, sunt reprezentate de cresterea accesului la
servicii de sanatate, precum si de asigurarea calitatii serviciilor medicale. Prin realizarea acestor
obiective se urmareste imbunatatirea starii de sanatate a populatiei si cresterea calitatii vietii, prin
asigurarea calitatii si sigurantei actului medical.
În activitatea sa, Ministerul Sănătății urmărește îndeplinirea următoarelor obiective
generale:
a) realizarea unui sistem de sănătate modern și performant, adaptat nevoilor populației și
compatibil cu cel din statele membre ale Uniunii Europene;
b) reorganizarea sistemului de sănătate, cu descentralizare organizațională și decizională;
c) îmbunătățirea permanentă a stării de sănătate a populației și accesul echitabil la servicii
de sănătate pentru toate categoriile de populație, inclusiv pentru cea din mediul rural;
d) dezvoltarea sistemului calității actului medical și a siguranței pacientului;
e) dezvoltarea unui sistem de alocare a resurselor în sănătate bazat pe criterii de
transparență, calitate și evidențe medicale;
f) diversificarea și utilizarea de noi metode de finanțare a serviciilor spitalicești care să aibă
ca bază performanța și calitatea serviciilor oferite pacienților;
g) dezvoltarea asigurărilor private de sănătate;
h) definirea unor noi reguli de compensare și de stabilire a prețului la medicamente pentru
asigurarea utilizării în condiții de cost/eficiență a resurselor publice;
i) dezvoltarea unor politici sectoriale coerente de formare, dezvoltare și alocare a resurselor
umane în sectorul sanitar;
j) dezvoltarea sistemului de sănătate publică la nivel național, regional și local în vederea
eficientizării supravegherii și controlului bolilor transmisibile, netransmisibile și impactului
factorilor de mediu asupra sănătății populației;
k) elaborarea de strategii și participarea la educația pentru sănătate a populației în scopul
adoptării unui stil de viață sănătos în vederea prevenirii îmbolnăvirilor și al îmbunătățirii
indicatorilor demografici, creșterii calității vieții și reducerii nevoilor de îngrijiri medicale;--------
----Litera k) a art. 3 a fost modificată de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 634 din 7 iulie 2010,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 521 din 27 iulie 2010.
l) perfecționarea managementului sistemului informatic al sistemului de sănătate.
4
România cheltuieşte mai puţin pentru sănătate comparativ cu alte ţări. Potrivit statisticilor
oficiale, România cheltuieşte puţin sub 5% din PIB pentru sănătate, comparativ cu o medie
europeană de 6,5% şi cu o medie de 8,7 % la nivelul ţărilor UE. O parte din această diferenţă
provine din cheltuielile publice relativ scăzute ale României din sectorul sănătate. Statisticile
oficiale referitoare la cheltuielile private arată faptul că numai 18% din cheltuielile pentru sănătate
din România provin din sectorul privat, procent care este foarte scăzut comparativ cu Bulgaria
(41%), Polonia (28%) şi alte ţări învecinate. Este posibil ca aceste cifre pentru România să
subestimeze amploarea plăţilor informale, însă, chiar dacă se utilizează estimări mai mari pentru
cheltuielile private, comparativ, acestea din urmă rămân relativ scăzute. Este necesară o strategie
pe termen lung pentru sectorul sănătăţii; aceasta ar trebui să combine o creştere măsurată a
finanţării publice destinate acestui sector cu un impuls puternic pentru creşterea finanţării private.
Strategia ar trebui de asemenea să includă măsuri pentru sporirea eficienţei sectorului sănătăţii,
precum şi măsuri compensatorii pentru populaţia săracă.
Factorii de decizie se confruntă cu un obstacol care face dificilă aprobarea unei asemenea
strategii pe termen lung. O parte din problemă rezidă în existenţa percepţiilor foarte diferite cu
privire la sursa problemelor, iar cealaltă parte în punctele slabe ale instituţiilor şi capacităţile care
ar fi necesare pentru implementarea acestei strategii. În rândul factorilor de decizie din România
coexistă două viziuni diferite legate de problemele de finanţare din sectorul sănătăţii. Cele două
viziuni derivă din diagnosticul diferit cu privire la evoluţia finanţării în sănătate din ultimii ani şi
au dus la o lipsă de încredere şi de dialog între cele două grupuri. Primul punct de vedere – susţinut
de autorităţile de finanţare—este acela că sectorul sănătăţii nu deţine controlul asupra propriilor
cheltuieli. Cheltuielile publice au crescut semnificativ în anii din urmă. Cu toate acestea, în
momentul în care criza financiară a lovit România, a fost foarte dificil să se reducă cheltuielile din
sectorul sănătăţii, deoarece acesta suporta cheltuieli ascunse semnificative care s-au transformat
în arierate şi care trebuiau acoperite de către Ministerul de Finanţe. Potrivit acestei perspective,
sectorul sănătăţii refuză să recunoască limitele de finanţare impuse de resursele financiare limitate
ale guvernului Cel de al doilea punct de vedere – susţinut de oficialităţile din sectorul sănătăţii –
este acela potrivit căruia sectorul a avut de suferit de pe urma schimbării arbitrare a regulilor de
către autorităţile financiare. Susţinătorii acestui punct de vedere afirmă că reformarea
postcomunistă a sectorului sănătăţii a creat un sistem de asigurări sociale de sănătate finanţat prin
impozitul pe salarii grevat, aprobat de parlament în mod independent faţă de restul bugetului
public, destinat să fie o sursă de venit permanentă pentru sector. Cu toate acestea, procentajul din
impozitul pe salarii alocat sectorului sănătăţii a fost redus semnificativ pe parcursul anilor de
creştere economică şi nu a fost readus la nivelul precedent pe parcursul încetinirii creşterii
economice, ducând la o reducere abruptă a procentului din cheltuielile guvernamentale totale
alocat sectorului sănătăţii.
Datorită acestor puncte de vedere divergente cu privire la sursa problemei, s-au înregistrat
progrese nesemnificative în ceea ce priveşte elaborarea unei strategii pe termen lung pentru sector.
Oficialităţile din sectorul sănătate speră în permanenţă că ―anul viitor‖ vor primi o creştere
bugetară substanţială şi refuză să se concentreze asupra elaborării strategiei pentru sporirea
implicării sectorului privat în sănătate. În acest timp, autorităţile financiare nu sunt dispuse să aibă
5
în vedere creşterea bugetului pentru sectorul public până în momentul în care mecanismele de
control nu sunt consolidate şi nu sunt reduse ineficienţele.
Serviciile de asistenţă medicală primară continuă să fie slabe şi subfinanţate; capacitate
prea mare a spitalelor rămasă din zilele când costurile de intrare erau foarte scăzute; şi abundă
suprapunerea serviciilor. Toate acestea au repercusiuni asupra sustenabilităţii financiare care, la
rândul său, poate duce la situaţia în care salariile sunt reduse şi nu sunt asigurate stimulente
financiare suficiente pentru a reţine personalul, precum şi la alte probleme cronice. România şi-a
stabilit două obiective fundamentale în eforturile sale de a avansa reforma producţiei sale de
servicii de sănătate: (i) în primul rând, modernizarea unităţilor în ceea ce priveşte numărul şi
varietăţilor acestora, şi o mai bună aliniere a acestora la nevoile de sănătate ale populaţiei şi
înlocuirea structurii segmentate moştenită din perioada comunistă, cu servicii de sănătate
echitabile, accesibile, de bună calitate, constituite în reţele eficiente, viabile şi bazate pe dovezi; şi
(ii) în al doilea rând, îmbunătăţirea modului în care sunt organizate şi administrate instituţiile,
introducerea procesului decizional profesional, în vederea înlocuirii oricăror motivaţii politice la
utilizarea resurselor, promovarea eficienţei, deservirea clienţilor şi maximizarea productivităţii şi
a impactului.
România se bazează pe un sistem de asigurări de sănătate pentru a finanţa cea mai mare
parte a serviciilor sale de îngrijiri de sănătate . Acest sistem, implementat în 1998, a fost benefic
deoarece a crescut suma cheltuielilor publice disponibilă pentru acest sector. Aproximativ 78 de
procente din totalul cheltuielilor publice pentru sănătate sunt asigurate de Casa Naţională de
Asigurări de Sănătate (CNAS), în timp ce doar 22 de procente din totalul cheltuielilor provin din
alte surse. Aproape o jumătate din cheltuielile CNAS au fost alocate asistenţei medicale din spitale,
pentru medicamente şi consumabile medicale ce au reprezentat cea de-a doua mare cheltuială
(aproximativ o treime din total şi care se află în creştere), în timp ce serviciile de asistenţă medicală
primară au atins numai 6,9 procente din cheltuielile CNAS. În timp ce aproximativ întreaga
populaţie ce numără 21,5 milioane de persoane are dreptul la beneficii, până în 2010 numai un
sfert a plătit contribuţii directe. Acest lucru va creşte cu aproximativ 3,5 milioane odată cu
implementarea iminentă a noii legi privind coplăţile, care va lărgi sectorul contribuabililor prin
includerea tuturor pensionarilor cu venituri de peste 700 Ron pe lună. Cota globală a contribuţiei
la asigurări, luând în calcul atât angajatorii, cât şi angajaţii, este în prezent de 10,7 procente din
salariul unui contribuabil.
Ministerul Sănătăţii finanțează, iar în unele cazuri co-finanțează împreună cu CNAS, un
număr de programe naţionale. Acestea sunt plătite direct de la bugetul de stat prin intermediul
CNAS. Acesta finanţează în mod direct echipamente medicale, medici rezidenţi şi toate costurile
necesare întreţinerii unui număr de unităţi de urgenţă.
6
II. CONȚINUT
Sursele de finantare sunt structurate astfel:
- Buget de stat,
- Fonduri externe nerambursabile,
- Venituri proprii .
1. An bugetar 2014:
 Fonduri alocate pe surse si pe titluri de cheltuieli:
TOTAL GENERAL - 7.957.858 lei
SANATATE - 4.067.745 lei
 Sumele alocate din bugetul de stat:
CHELTUIELI - BUGET DE STAT - 6.738.466 lei

CHELTUIELI CURENTE - 6.738.466 lei
TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL- 731.440 lei
TITLUL II BUNURI SI SERVICII - 1.220.296 lei
TITLUL VI TRANSFERURI INTRE UNITATI ALE ADMINISTRATIEI
PUBLICE - 4.693.190 lei
TITLUL VII ALTE TRANSFERURI – 4.000 lei
TITLUL VIII PROIECTE CU FINANTARE DIN FONDURI EXTERNE
NERAMBURSABILE (FEN) POSTADERARE - 21.400 lei
TITLUL XI CHELTUIELI AFERENTE PROGRAMELOR CU FINANTARE
RAMBURSABILA - 48.140 lei
CHELTUIELI DE CAPITAL - 20.000 lei
TITLUL XII ACTIVE NEFINANCIARE - 20.000 lei
 Sumele alocate din fonduri externe nerambursabile:
FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE - 5.809 lei
 Sumele alocate pentru activitati finantate integral din venituri proprii:
VENITURI PROPRII - TOTAL VENITURI - 1.213.583 lei

VENITURI PROPRII - TOTAL CHELTUIELI - 1.213.583 lei
7
 Sumele alocate pentru activitati finantate partial din venituri proprii:
VENITURI PROPRII TOTAL VENITURI - 133.089 lei

VENITURI PROPRII - TOTAL CHELTUIELI - 133.089 lei
SANATATE- 133.089 lei
2. An bugetar 2015:
 Fonduri alocate pe surse si pe titluri de cheltuieli:

TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL- 740.200 lei
VENITURI PROPRII TOTAL VENITURI - 1.256.448 lei

 Sumele alocate pentru activitati finantate partial din venituri propria:

SANATATE – 155.871 lei
8
3. An bugetar 2016:
 Fondurilor alocate pe surse si pe titluri de cheltuieli:


TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL- 1.042.138 lei

 Sumele alocate pentru activitati partial integral din venituri proprii:

VENITURI PROPRII - TOTAL CHELTUIELI – 165.740 lei
SANATATE - 165.740 lei
4. An bugetar 2017:
9
 Sume alocate din bugetul de stat:

 Sume alocate din fonduri externe nerambursabile:
 Sume alocate pentru activitati finantate integral din venituri proprii:

 Sume alocate pentru activitati finantate partial din venituri proprii:

5. An bugetar 2018:

10
 Sume alocate din bugetul de stat:

 Sume alocate din fonduri externe nerambursabile:
FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE –
 Sume alocate pentru activitati finantate integral din venituri proprii:
VENITURI PROPRII TOTAL VENITURI – 1.603.580lei

 Sume alocate pentru activitati finantate partial din venituri proprii:

SITUATIA PLATILOR EFECTUATE IN DATA DE 20.12.2018
Suma
Denumire indicator Beneficiarul Explicatii
platita
Total Cheltuieli de personal 0,00
Cheltuieli de personal
Cheltuieli de personal
Total Bunuri si servicii 10.315.019,10
Bunuri si servicii 10.127.844,00 PFIZER ROMANIA doze vaccin
187.175,10 VITRO BOI CHEM teste hiv/sida
11
Total Transferuri intre unitati ale
administratiei 404.659.000,00
1.641.000,00 UNIT SANITARE repartiz credit bug dec 2018 VP
26.000,00 UNIT SANITARE repartiz credit bug dec 2018 VP
4.231.000,00 UNIT SANITARE finantare dec 2018 BS
397.548.000,00 UNIT SANITARE finantare dec 2018 BS
300.000,00 UNIT SANITARE finantare dec 2018 BS
UNIT SANITARE
Cheltuieli de capital
TOTAL GENERAL 414.974.019,10
CONCLUZII:
In anul 2014, s-a alocat un total general de 7.957.858 lei pe surse si pe titluri de
cheltuieli scazand pana in anul 2017 la 7.871.466, avand loc mai apoi o crestere in anul 2018 cu
suma in valoare de 8.719.607 lei. Cheltuielile bugetului de stat in 2014 au fost de 6.738.466 lei
scazand pana in anul 2017 ajungand la 6.360.237 lei. Suma cea mai mare alocata din bugetul de
stat pentru sanatate a fost in anul 2016 cu suma de 4.617.334 lei. In anul 2014 si 2016 s-a alocat
aceeasi suma in valoare de 5.809 lei din fondurile externe nerambursabile. In 2015 s-a inregistrat
suma cea mai mare de 6.016 lei. Sumele alocate pentru activitati finantate integral din venituri
proprii au crescut considerabil in cei 4 ani, de la 1.213.583 lei din 2014 pana la 1.603.580 lei in
2018 neavand loc micsorari. Sumele alocate pentru activitati finantate partial din venituri proprii
au crescut considerbil din 2014 cu suma in valoare de 133.089 lei ajungand la 320.581 lei in anul
2017. In anul 2018 a avut loc o scadere pana la valoarea de 281.539 lei.
Modalitatea de finanţare aleasă, combinată cu tipul de organizare a sistemului sanitar,
determină cine are acces la îngrijirile de sănătate, costul acestor îngrijiri, eficienţa productivă şi nu
în ultimul rând calitatea serviciilor oferite. Toate aceste rezultate intermediare, la rândul lor,
determină rezultatele finale ale oricărui sistem de sănătate: starea de sănătate a populaţiei, protecţia
financiară contra riscurilor şi nu în ultimul rând gradul de satisfacţie a consumatorilor de servicii.
Puţine ţări folosesc o singură metodă de finanţare, în cele mai multe cazuri există mai multe surse
de finanţare a cheltuielilor pentru sănătate.
12
BIBLIOGRAFIE
1. http://www.ms.ro/buget/,
2. Site Ministerul Finantelor privind Anexa 3 – Bugetele ordonatorilor principali de
credite (http://www.mfinante.gov.ro/pagina.html?categoriebunuri=proiect-
buget,buget,rectificari-bugetare&pagina=domenii&menu=Buget&tab=2),
3. Hotararii de Guvern nr.144/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului
Sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare, Ministerul Sanatatii,
4. http://www.cdep.ro/proiecte/2014/500/70/2/326.pdf.
13

Buget Proiect

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Buget Proiect

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANALIZA BUGETULUI MINISTERULUI

COMAN ANCA - MIHAELA

GRUPA: 1525, SERIA: A

CHELTUIELI - BUGET DE STAT - 6.738.466 lei

 Sumele alocate din fonduri externe nerambursabile:

FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE - 5.809 lei

 Sumele alocate pentru activitati finantate integral din venituri proprii:

VENITURI PROPRII - TOTAL VENITURI - 1.213.583 lei

VENITURI PROPRII TOTAL VENITURI - 133.089 lei

TOTAL GENERAL - 6.800.576 lei

FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE - 6.016 lei

 Sumele alocate pentru activitati finantate integral din venituri proprii:

VENITURI PROPRII TOTAL VENITURI - 1.256.448 lei

 Sumele alocate pentru activitati finantate partial din venituri propria:

VENITURI PROPRII TOTAL VENITURI - 155.871 lei

TOTAL GENERAL - 7.778.463 lei

 Sumele alocate din bugetul de stat:

CHELTUIELI - BUGET DE STAT - 6.391.282 lei

 Sumele alocate din fonduri externe nerambursabile:

FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE - 6.218 lei

 Sumele alocate pentru activitati finantate integral din venituri proprii:

VENITURI PROPRII TOTAL VENITURI - 1.380.963 lei

 Sumele alocate pentru activitati partial integral din venituri proprii:

VENITURI PROPRII TOTAL VENITURI - 165.740 lei

CHELTUIELI - BUGET DE STAT - 6.360.237 lei

 Sume alocate din fonduri externe nerambursabile:

FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE - 5.809 lei

 Sume alocate pentru activitati finantate integral din venituri proprii:

VENITURI PROPRII TOTAL VENITURI - 1.505.420 lei

 Sume alocate pentru activitati finantate partial din venituri proprii:

VENITURI PROPRII TOTAL VENITURI - 320.581 lei

TOTAL GENERAL - 8.719.607 lei

CHELTUIELI - BUGET DE STAT - 7.116.027 lei

 Sume alocate din fonduri externe nerambursabile:

FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE –

 Sume alocate pentru activitati finantate integral din venituri proprii:

VENITURI PROPRII TOTAL VENITURI – 1.603.580lei

 Sume alocate pentru activitati finantate partial din venituri proprii:

VENITURI PROPRII TOTAL VENITURI - 281.539 lei

SITUATIA PLATILOR EFECTUATE IN DATA DE 20.12.2018

TOTAL GENERAL 414.974.019,10

S-ar putea să vă placă și