CAIETE DE SARCINI

CUPRINS

CAPITOLUL 1. TERASAMENTE pag 1

CAPITOLUL 2. SUPRASTRUCTURA pag 22

- FUNDATIE DE BALAST pag 22

- PIATRA SPARTA SI AMESTEC OPTIMAL pag 32
- COVOARE ASFALTICE pag 44

CAPITOLUL 3. MORTARE, BETOANE DE CIMENT SI BORDURI pag 71

CAPITOLUL 4. MARCAJE SI SEMNALIZARE RUTIERA pag 84

CAPITOLUL 5. NORME DE PROTECTIE A MUNCII pag 96

0
 CAPITOLUL 1
- TERASAMENTE -

1
 TERASAMENTE

2. CAIET DE SARCINI - TERASAMENTE

GENERALITATI
1. 1 DOMENIU DE APLICARE
1. 2 PREVEDERI GENERALE

CAP. I . MATERIALE FOLOSITE

1. 1 PAMANT VEGETAL
1. 2 PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE
1. 3 APA DE COMPACTARE
1. 4 PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE
1. 5 VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR

CAP. II. EXECUTAREA TERASAMENTELOR

2. 1 PICHETAJUL LUCRARILOR
2. 2 LUCRARI PREGATITOARE
2. 3 MISCAREA PAMANTULUI
2. 4 GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE
2. 5 EXECUTAREA DEBLEELOR
2. 6 PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEE
2. 7 EXECUTIA RAMBLEELOR
2.7.1. Prescriptii generale
2.7.2. Modul de executie a rambleelor
2.7.3. Compactarea rambleelor
2.7.4. Controlul compactarii
2.7.5. Profile si taluze
2.7.6. Prescriptii aplicabile pamanturilor sensibile la apa
2.7.7. Prescriptii aplicabile rambleelor din material stincos
2.7.8. Prescriptii aplicabile rambleelor nisipoase
2.7.9. Prescriptii aplicabile rambleelor din spatele zidariilor
2.7.10. Protectia impotriva apei
CAP. III. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR
3. 1 FINISAREA PLATFORMEI
3. 2 ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL
3. 3 DRENAREA APELOR SUBTERANE
3. 4 INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE
3. 5 CONTROLUL EXECUTIEI LOCRARILOR

CAP. IV. RECEPTIA LUCRARILOR

4. 1 RECEPTIA PE FAZE
4. 2 RECEPTIA PRELIMINARA
4. 3 RECEPTIA FINALA

2
GENERALITATI

1.1 DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor pentru modernizarea,
constructia si reconstructia drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa
fie indeplinite la executarea debleelor, rambleelor, transporturilor, compactarea, nivelarea si
finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie.

1.2 PREVEDERI GENERALE

1.2.1. La executarea terasamentelor se respecta prevederile si standardele si normativele in
vigoare, in măsura in care completeaza si nu contravin prezentul caiet de sarcini.

1.2.2. Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu unitati de
specialitate efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet
de sarcini.

1.2.3. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea beneficiarului verificari

suplimentare, fat de prevederile prezentului caiet de sarcini.

1.2.4. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice

care sa conduca la repspectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

1.2.5. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executare a

terasamentelor, cu rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor.

1.2.6. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini “Inginerul” va
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

CAPITOLUL I- MATERIALE FOLOSITE

1.1 PAMANT VEGETAL

Pentru acoperirea suprafetele ce urmeaza a fi insamintate sau plantate se foloseste pamant
vegetal ales din pamanturile vegetale locale cele mai propice vegetatiei.

1.2 PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE

1.2.1. Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform SR EN ISO 14688-2:2005 care
se folosesc la executarea terasamentelor.

1.2.2. Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si
hidrologice, la orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale.

1.2.3. Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii

climaterice, hidrologice si la orice inaltime de terasament, in compactarea lor necesitand o
tehnologie adecvata.

3
 1.2.4. Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre in cazul cand conditiile
hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor
STAS 1709/2-90 privind prevenirea degradarilor provocate din inghet-dezghet.

1.2.5. In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, alcatuite din pamanturi
argiloase cu simbolul 4e, 4f si a caror calitate conform tabelului 1b este rea sau foarte rea (sau a
celor cu densitate in stare uscata mai mica de 1.5 g/cmc), vor fi inlocuite cu pamanturi
corespunzatoare, pe o grosime de min. 20 cm. in cazul pamanturilor rele si de min 50 cm in cazul
pamanturilor foarte rele. Inlocuirea lor se va face pe toata latimea platformei. Grosimea se va
considera sub nivelul patului drumului si se va stabili in functie de conditiile locale concrete, de
catre Inginer.
Pentru pamanturile argiloase simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor pe
grosime de min 15 cm.

1.2.6. Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamanturi simbol 4d

(anorganice) si 4e (cu materii organice peste 5%) a caror calitate este rea, este necesar ca alegerea
solutiei de punere in opera si eventualele masuri de imbunatatire sa fie fundamentate cu probe de
laborator pe considerente tehnico-economice.

1.2.7. Nu se vor utiliza in ramblee pamanturile organice, miluri, namoluri, pamanturile

turboase si vegetale, pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75%),
precum si pamanturile cu continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in
umpluturi bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii organice in putrefactie (brazde,
frunzis, radacini, crengi, etc).

1.2.8. Conditiile de utilizare a diferitelor pamanturi pot fi combinate la cererea Inginerului

cu masuri specifice destinate a aduce pamantul extras in stare compatibila cu modalitatile de punere
in opera si cu conditiile meteorologice. Aceste masuri care cad in sarcina Antreprenorului privesc
modalitatile de extragere si de corectii a continutului in apa fara aport de liant sau reactiv.

1.3. APA DE COMPACTARE

1.3.1. Apa necesara compactarii rambleelor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina
materii organice in suspensie.
1.3.2. Apa salcie va putea fi folosita cu acordul “Inginerului” in afara de terasamentele din
spatele lucrarilor de arta.
1.3.3. Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face
decat cu aprobarea clientului in care se vor preciza si modalitatile de utilizare.

1.4. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE

Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleelor erodabile
trebuie sa aiba calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleelor, excluse fiind nisipurile
si pietrisurile aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni mai mari de
100 mm.

1.5. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR

1.5.1. Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale
acestuia prevazute in tabelul 1.

4
Nr.crt. Caracteristici care se verifica Frecvente minime Metode de
determinare
conform STAS
1 Granulozitate In functie de heterogenitatea 1913/5-85
2 Limita de plasticitate pamantului utilizat insa nu va fi mai 1913/4-86
mica decat
3 Coeficient de neuniformitate SR EN ISO
O incercare la 5.000 mc
14688-2:2005
4 Caracteristicile de compactare Ptr. pamanturile folosite in 1913/13-83
5 Umflare libera rambleele din spatele zidurilor si 1913/12-88
6 Sensibilitate la inghet-dezghet pam.folosite 1709-90
La protectia rambleelor
O incercare la 1.000 mc
7 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc 1913/1-82
1.5.2. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor
de laborator.

CAPITOLUL II- EXECUTAREA TERASAMENTELOR

2.1. PICHETAJUL LUCRARILOR

2.1.1. De regula pichetajul axei traseul este efectuat prin grija clientului. Sunt materializate
pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar virfurile de unghi prin
borne de beton legati de reperi amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul este insotit si de o
retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati in afara zonei drumului cel putin
cate doi reperi pe km.

2.1.2. In cazul cand documentatia este intocmita pe planuri fotogrametrice traseul drumului
proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea lucrarilor
de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru virfurile de unghi si a reperilor
de pe teren.

2.1.3. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul trece la restabilirea si

completarea pichetajului in cazul situatiei aratate la pct. 8.1 sau la executarea pichetajului complet
nou in cazul situatiei de pct. 8.2.
Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profil in
lung de aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial.

2.1.4. Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va

materializa prin tarusi si sabloane urmatoarele:
- inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax;
- punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza);
- inclinarea taluzelor.

2.1.5. Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor de

a le restabili sau de a le reamplasa daca este necesar.

2.1.6. In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lurcrailor este efectuata de catre
Antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa.

5
 Aceasta operatie nu poate fi efectuata decat dupa ce obtine aprobarea “Inginerului” in scris,
cu cel putin 24 ore in devans.

2.1.7. Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si

aeriene, electrice, de telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in vederea
mutarii sau protejarii acestora conform documentaţiilor tehnice pentru predarea terenului liber
Antreprenorului.

2.2. LUCRARI PREGATITOARE

2.2.1. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari
pregatitoare in limita zonei expropriate:
- defrisari;
- curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni;
- decaparea si depozitarea pamantului vegetal;
- asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime;
- demolarea constructiilor existente.

2.2.2. Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor si

arbustilor, sa scoata radacinile si buturugile.
Doborarea arborilor si a pomilor precum si transportul materialului lemnos rezultat se face
pe cheltuiala Antreprenorului dupa indeplinirea formelor legale.
Scoaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la ramblee cu inaltime mai mica de 2
m precum si la deblee.

2.2.3. Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe
intreaga suprafata a amprizei.

2.2.4. Decaparea pamantului vegetal se face pe intreaga suprafata a amprizei drumului si a

gropilor de imprumut.

2.2.5. Pamantul decapat si alte produse care sunt improprii vor fi depozitate in depozit
definitiv, avitand orice amestec sau impurificare a acestora. Pamantul vegetal va putea fi pus intr-un
depozit provizoriu in vederea unei eventuale realizari.

2.2.6. In portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul
drumului, acestea trebuie abatute prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara
amprizei drumului.

2.2.7. Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1.00 m sub
nivelul platformei terasamentelor.
Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija pentru a fi reutilizate conform
indicatiilor precizate in caietele de sarcini speciale sau in lipsa acestora vor fi evacuate in groapa
publica cea mai apropiata, transportul fiind in sarcina Antreprenorului.

2.2.8. Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi dupa scoaterea buturugilor si
radacinilor, etc. vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura conform prevederilor art. 4 si
compactate metodic pentru a obtine gradul de compactare prevazut in tabelul nr. 4 punctul b.

2.2.9. Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca “Inginerul” sa constate

si sa accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul articol.
Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.

6
2.3. MISCAREA PAMANTULUI
2.3.1. Miscarea pamantului se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi si
profile cu umplutura a proiectului.

2.3.2. Excedentul de sapatura ca si pamanturile din deblee care sunt improprii realizarii in
ramblee in sensul prevederilor din art. 4 precum si pamantul din patul drumului din zonele de
debleu care trabuie inlocuite in sensul art. 4 vor fi transportate in depozite definitive.

2.3.3. Necesarul de pamant care nu poate fi acoperit din deblee provine din gropi de
imprumut.

2.3.4. Recurgerea la deblee si ramblee in afara profilului din proiect sub forma de
supralargire, trebuie sa fie supusa aprobarii “Inginerului”.

2.3.5. Daca apare in cursul executiei lucrarilor ca natura pamanturilor provenind din deblee
si gropi de imprumut este incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului
de sarcini speciale relativ la calitate si conditiile de executie a rambleelor, Antreprenorul trebuie sa
informeze “Inginerul” si sa-i spuna spre aprobare propuneri de modificare a provenientei
pamantului pentru umplutura.

2.3.6. La lucrarile importante clientul daca considera necesar de a preciza, completa sau
modifica prevederile art. 4 al prezentului caiet de sarcini poate intocmi in cadrul caietului de sarcini
speciale “Tabloul de corespondenta a pamantului” prin care se defineste destinatia fiecarei naturi a
pamantului provenit din deblee sau gropi de impurmut.

2.3.7. Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor “Tabloul
miscarii pamantului” care defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarui volum izolat
de debleu sau din groapa de imprumut considerata in mod individual. El tine cont de “Tabloul de
corespondenta a pamantului” stabilit de Client, daca aceasta exista, ca si de punctele de trecere
obligatorii ale itinerariului de transport si prescriptiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este
supus apobarii “Inginerului” in termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de incepere a
lucrarilor.

2.4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE

2.4.1. In lipsa unor precizari in caietul de sarcini speciale alegerea gropilor de imprumut sau
a depozitelor este lasata la latitudinea Antreprenorului, sub rezerva aprobarii “Inginerului”. Acest
acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea exploatarii gropilor de
imprumut sau a depozitelor. Cererea trebuie sa fie insotita, daca “Inginerul” considera ca este
necesar, de:
- o justificare a calitatii materialelor in spiritul prevederilor articolului 4 al prezentului
caiet de sarcini, in ce priveste gropilor de imprumut. Cheltuielile pentru sondaje si
analize fiind in sarcina antreprizei;
- acordul pentru ocuparea terenurilor pentru depozite si pentru extragerea de pamant din
gropilor de imprumut dat de proprietarul terenului.

7
 2.4.2. La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli:
- Crestele taluzelor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a
“Inginerului”, sa fie la o departare mai mare de 10 cm de limitele zonei drumului;
- Sapaturile in gropile de imprumut pot fi efectuate in continuare taluzelor de debleu cu
conditia ca fundul sapaturii sa fie la terminarea extragerii, nivelat de asa maniera ca
evacuarea apelor din prescriptii sa fie asigurata in bune conditii iar taluzele sa fie ingrijit
taluzate;
- Sapaturile in gropile de imprumut nu vor putea fi practicate sub nivelul proiectat al
drumului, in profilele in debleu sau sub cota santului de scurgere a apelor in zona de
rambleu;
- In albiile majore ale raurilor, gropilor de imprumut vor fi executate in avalul drumului
amenajand o bancheta de 4.00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de
imprumut;
- Fundul gorpilor de imprumut va avea o panta transversala de 1….3% spre exterior si o
panta longitudinala care sa asigure scurgerea si evecuarea apelor;
- Taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu
inclinarea de 1:1.5…..1:3, cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de
imprumut nu se lasa nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va
fi de 1:3.

2.4.3. Surplusul de sapatura in zonele de debleu poate fi depozitat dupa cum urmeaza:
- fie in continuarea terasamentului in rambleu, fiind nivelate, compactate si taluzate
conform prescriptiilor aplicabile rambleelor drumului. Suprafata lor superioara va fi
nivelata la o cota cel mult egala cu cota muchiei platformei rambleului;
- fie la mai mult de 10 m de crestele taluzelor de debleu ale drumurilor in executie sau a
celor existente si in afara firelor de scurgerea apelor.
In ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se
respecte conditiile impuse.
La amplasarea depozitelor se va urmari ca prin executia lor sa nu provoace inzapezirea
drumului.

2.4.4. Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita

stabilitatea masivelor naturale nici sa nu riste antrenarea lor de ape sau sa cauzeze, din diverse
motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. In acest caz,
Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste pagube.

2.4.5. “Inginerul” se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor

susceptibile de a inrautati aspectul imprejmuirilor si a scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul sa
poata pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despagubiri.

2.4.6. Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de

pamanturi si a celor necesare gropilor de imprumut raman in sarcina Antreprenorului.

2.5 .EXECUTIA DEBLEELOR

2.5.1. Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a
amprizelor de debleu precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini sa fi fost verificat si
recunoscut ca satisfacator si recunoscut ca satisfacator de catre “Inginerul” lucrarii.
Aceste acceptari trebuie, in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de santier.

2.5.2. Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se

realizeaza si taluzarea, urmarind pantele taluzelor mentionate pe profilele transversale.

8
 2.5.3. Nu se vor creea supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar
asemenea situatii se va trece la umplerea lor conform modalitatilor pe care le va prescrie
“Inginerul” lucrarii si pe cheltuiala Antreprenorului.

2.5.4. In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile
stabilite si nu este de portanta dorita, “Inginerul” va putea descrie realizarea unui strat de forma pe
cheltuiala clientului. Compactarea stratului de forma va trebui sa permita atingerea unui grad de
compactare de 100% Proctor normal. In acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor
gradul de compactare la 97% Proctor normal.

2.5.5. Inclinarea taluzelor va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difera de
prevederile proiectului Antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta “Inginerului” care va putea
eventual dispune o modificare a inclinarii taluzelor si modificarea volumului terasamentelor.

2.5.6. Prevederile STAS 2914-84 privind inclinarea taluzurilor la deblee pentru adancimi de
maximum 12.00 m sunt date in tabelul 2 in functie de natura materialelor existente in debleu.

NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU INCLINAREA TALUZELOR

Pamanturi argiloase, in general argile nisipoase sau
1.0 : 1.5
prafoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase
Pamanturi mamoase 1.0 : 1.0 … 1.0 : 0.5
Pamanturi macroporice (loess si pamanturi loessoide) 1.0 : 0.1
Roci stancoase alterabile, in functie de gradul de
1.0 : 1.5 … 1.0 : 1.0
alterabilitate si de adancimea debleelor
Roci stancoase nealterabile 1.0 : 0.1
Roci stancoase (care nu se degradeaza) cu stratificarea de la 1.0 : 0.1 pana la pozitia verticala
favorabila in ce priveste stabilitatea sau chiar in consola

In deblee mai adanci de 12.00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile (zone
umede, infiltratii, zone de baltiri) indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se va stabili
printr-un calcul de stabilitate.

2.5.7. Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt
perfect aderente sau incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta.

2.5.8. Daca apare ca stabilitatea pamanturilor nu este asigurata, Antreprenorul trebui sa ia de

urgenta masuri de consolidari si sa previna imediat “Inginerul”.

2.5.9. Debleele in terenuri moi, ajunse la cota vor suporta o compactare de suprafata care va
fi executata de asa maniera incat sa se obtina pe o adancime de 30 cm un grad de compactare de cel
putin 100% Proctor normal conform prevederilor din tabelul 4.

2.5.10. In terenuri stancoase in care este necesar sa se recurga la exploziv, Antreprenorul va

trebui sa stabileasca si apoi sa adapteze planurile sale de derocare in asa fel incat sa obtina direct de
la explozii:
- degajarea la gabarit a taluzelor si platformei
- cea mai mare fractionare posibila a rocii evitand orice risc de degradare a lucrarilor
proiectului.

2.5.11. Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se viziteze, in mod frecvent si in

9
special dupa explozie taluzurile de deblee si terenurile de deasupra acestora in scopul de a se
inlatura partile de roca care ar putea sa fie dislocate de explozii sa din alte cauze.
Dupa executia lucrarilor, se va verifica in mod contractoriu ca adancimea necesara este peste
tot atinsa. In cazul unde acestea nu sunt atinse Antreprenorul va trebui sa execute derocarea
suplimentara care este necesara.

2.5.12. Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de
3m sunt date in tabelul 3.
TOLERANTE ADMISE
PROFILUL
ROCI NECOMPACTE ROCI COMPACTE
Platforma cu strat de forma +/- 3 cm +/- 5 cm
Platforma fara strat de forma +/- 5 cm +/- 10 cm
Taluzului de debleu neacoperit +/- 10 cm Variabil in fuctie de natura
rocii

2.5.13. Metoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stancoase este lasata
la alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea e a realiza o adancime suplimentara, apoi de a
completa, apoi de a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pamant, pentru aducerea la cote, care
va trebui compactat cum este aratat in art. 14.

2.5.14. Daca proiectul comporta reutilizarea in ansamblu a debleelor sensibile de apa

“Inginerul” va prescrie:
- in perioada ploioasa: extragere verticala
- dupa perioada ploioasa: extragerea verticala
- dupa perioada ploioasa: extragerea in straturi pana la orizontul a carui continut in apa va
fi superior cu 10 puncte umiditatii optime Proctor normal.

2.5.15. In timpul executiei debleelor, Antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile de

asa maniera ca pamanturile ce urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleelor sa nu fie degradate
sau inmuiate de apele de ploaie. Va trebui in special sa se inceapa cu lucrarile de debleu de la partea
de jos a rampelor profilului in lung.
Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor Antreprenorul va trebui
sa mentina o panta suficienta la suprafata partii excavate si sa execute in timp util santuri, rigole,
lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.

2.6. PREGATIREA TERNULUI DE SUB RAMBLEE

In afara de lucrarile pregatitoare aratate la art. 8 lucari care sunt comune atat sectoarele de
debleu cat si celor de rambleu, pentru acestea din urma mai sunt necesare si alte lucrari, pregatitoare
dupa cum urmeaza:

2.6.1. Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20% Antreprenorul va
trebui sa execute trepte de infratire avand o inaltime de 0.20 m si distantate la miximum 1.00 m pe
terenuri obisnuite si cu inclinare de 4% spre vale.
Pe terenuri stancoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de “Inginer”.
2.6.2. In completarea pregatirilor prevazute la art. 8, pe terenurile reanimate in cursul acestor
pregatiri sa pe terenuri de slaba portanta desemnate prin caietul de sarcini speciale se va executa o
compactare a terenului de la baza rambleului pe o adancime minimala de 30 cm, pentru a obtine un
grad de compactare Proctor normal conform tabelului 4.

10
2.7. EXECUTIA RAMBLEELOR

2.7.1. PRESCRIPTII GENERALE

2.7.1.1. Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului indicate
in caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale, sa fie verificate si acceptate de “Inginer”. Aceasta
acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu consemnata in caietul de santier.

2.7.1.2. Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.

2.7.1.3. Executia rambleelor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor minimale
definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de
intemperii.
Executia nu poate fi reluata decat dupa un timp fixat de “Inginer” sau reprezentantul sau la
propunerea Antreprenorului.

2.7.2. MODUL DE EXECUTIE A RAMBLEELOR

2.7.2.1. Rambleele se executa din straturi elementare suprapuse, pe cat posibil orizontal, pe
intreaga latime a platformei si in principiu pe intrega lungime a rambleului.
Daca dificultatile speciale, recunoscute de “Inginer”, o impun straturile elementare pot fi
executate pe latimi inferioare celei a rambleului. Acest rambleu va fi atunci executat din benzi
alaturate care impreuna acopera intreaga latime a profilului, decalarea in inaltime intre doua benzi
alaturate nu trebuie sa depaseasca grosimea maxima impusa.

2.7.2.2. Pamantul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei
in grosimea optima de compactare stabilita, urmand realizarea unui profil longitudinal pe cat posibil
paralele cu profilul definitiv.
Profilul transversal al fiecarui strat elementar va trebui sa prezinte pante suficient de mari
pentru a asigura scurgerea rapida a apelor de ploaie. In lipsa unor precizari in caietul de sarcini
speciale aceste pante vor fi de minimum 5%.

2.7.2.3. La realizarea umpluturilor cu latimi mari, peste 3.00 m, se pot folosi la baza acestora
blocuri de piatra sau din beton cu dimensiunea sub 0.50 m cu conditia respectarii urmatoarelor
masuri:
- impanarea golurilor cu pamant
- asigurarea tasarilor in timp
- realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespunzatoare pe cel putin
2.00 m grosime la partea superioara a rambleului.

2.7.2.4. La punerea in opera se va tine seama de umiditatea optima de compactare. Pentru

aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua masurile in
consecinta pentru punerea in opera respectiv asternerea si necompactarea imediata, lasand pamantul
sa se zvante sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea cat mai aproape de cea optima,
sau din contra, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea umiditatii optime.

2.7.3. COMPACTAREA REMBLEELOR

2.7.3.1. Toate rambleele vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor
normal prevazute in STAS 2914-84 conform tabelului 4.

PAMANTURI
NECOEZIVE COEZIVE

11
 ZONELE DIN TERASAMENTE LA Imbracaminti Imbracaminti Imbracaminti Imbracaminti
permanente semipermanente permanente semipermanente
CARE SE PERSCRIE GRADUL DE
COMPACTARE
a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un rambleu cu
inaltimea h  2.00 m 100 95 97 93
h > 2.00 m 95 92 92 90
b. In corpul rambleelor la adancimea (h) sub
patul drumului: h  0.50 m 100 100 100 100
0.5 < h  2.00 m 100 97 97 94
h > 2.00 m 95 92 92 90
c. In deblee pe adancimea de 30 cm sub patul 100 100 100 100
drumului

2.7.3.2. Antreprenorul va trebui sa supuna acordul “Inginerului” cu cel putin opt zile inainte
de inceperea lucrarilor grosimea maximala a stratului elementar pentru fiecare tip de pamant pentru
a obtine dupa compactare gradele de compactare aratate in tabelul 4 cu utilajele folosite pe santier.
In acest scop inainte de inceperea lucrarilor va realiza cate un tronson de incercare de
minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pamant. Daca compactarea prescrisa nu poate fi
obtinuta Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua plansa de incercare dupa ce va aduce
modificarile necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor incercari trebuie sa
fie metionate in registrul de santier.
In cazurile cand nu se va putea sa fie satisfacuta aceasta obligatie grosimea straturilor
succesive nu va putea depasi 20 cm dupa compactare.

2.7.3.3. Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile de beton

de ciment si de 4% sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de
verificare.

2.7.4. CONTROLUL COMPACTARII

Starea rambleului este controlata prin supravegherea “Inginerului” pe masura executiei in
urmatoarele conditii:
a. controlul va fi strat dupa strat;
b. se va proceda pentru fiecare strat laurmatoarele incercari cu frecventa teoretica din
tabelul 5 care vor putea eventual sa fie modificate prin caietul de sarcini speciale.

DENUMIREA INCERCARII FRECVENTA MINIMALA OBSERVATII

A INCERCARILOR
Incercarea Proctor 1 la 5.000 mc pentru fiecare tip de pamant
Determinarea continutului de 1 la 250 ml de platforma pe strat
apa
Determinarea capacitatii 3 la 250 ml de platforma pe strat

Laboratorul Antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele

privind incercarea Proctor determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe straturi si
sectoare.
Antreprenorul nu va putea cere receptia unui strat decat daca toate gradele de compactare
corespunzatoare sunt superioare minimului prescris. Aceasta receptie va trabui in mod obligatoriu
mentionata in registrul de santier.

12
2.7.5. PROFILE SI TALUZE
2.7.5.1. Lucrarile trebuie sa fie executate de asa meniera incat dupa cilindrare profilele din
proiect sa fie realizate cu tolarantele admisibile.
Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut, in lipsa unor dispozitii contrare in caietul de sarcini
speciale prin metoda rembleului excedentar.
Taluzul nu trebuie sa se prezinte nici cu scobituri si nici cu excrescente, in afara celor
rezultate din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului.

2.7.5.2. Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta

corespunzatoare vor avea inclinarea 1:1.5 pana la inaltimile maxime pe verticala – date in tabelul6.

NATURA MATERIALULUI IN RAMBLEU H

(max m)
Argile prafoase sau argile nisipoase 6
Nisipuri argiloase sau praf argilos 7
Nisipuri 8
Pietrisuri sau balasturi 10

2.7.5.3. In cazul rambleelor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in tabelul 6 dar pana la
12.00, inclinarea taluzurilor pe inaltimile din tabelul 2 socotite de la nivelul platformei drumului in
jos va fi de 1:1.5 iar pe restul inaltimii la baza rambleului, inclinarea va fi de 1:2.

2.7.5.4. In rambleele mai inalte de 12.00, precum si la cele situate in albiile majore ale
raurilor, vailor si in baltile unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine, inclinarea
taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1.3…
1.5.

2.7.5.5. Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa,

vor avea inclinarea 1:1.5 pana la inaltimile maxime h max pe verticala date in tabelul 7, in functie
de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundatie.

Caracteristicile terenului de fundatie

a) Unghiul de frecare interna in grade
Panta terenului 5o 10o 15o
de fundatie b) Coeziunea materialului KPa
30 60 10 30 60 10 30 60 80
Inaltimea maxima a rambleului, h max, in m
0 3.00 4.00 3.00 5.00 6.00 4.00 6.00 8.00 10.00
1:10 2.00 3.00 2.00 4.00 5.00 3.00 5.00 6.00 7.00
1:5 1.00 2.00 1.00 2.00 3.00 2.00 3.00 4.00 5.00
1:3 - - - 1.00 2.00 1.00 2.00 3.00 4.00
2.7.5.6. Tolerantele de executie pentru suprafatarea platformei si a taluzurilor sunt
urmatoarele:
- profil platforma fara strat de forma +/- 3 cm
- profil platforma cu strat de forma +/- 5 cm
- taluz neacoperit +/- 10 cm
Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime.
Tolerantele pentru ampriza rambleului realizat fata de proiect este de + 50 cm.

13
2.7.6. PRESCRIPTII APLICABILE PAMANTURILOR SENSIBILE LA APA
2.7.6.1. Cand la realizarea rambleelor sunt folosite pamanturi sensibile la apa si nu sunt
masuri speciale in caietul de sarcini speciale, “Inginerul” lucrarii va putea prescrie Antreprenorului:
- Punerea in opera si compactarea imediata a debleelor sau a pamanturilor din gropi de
imprumut la locul de folosire cu un grad de umiditate convenabil.
- Asternerea in asteptarea compactarii si scarificarea in vederea reducerii umiditatii prin
evaporare;
- Tratarea pamantului cu var pentru reducerea umiditatii;
- Practicarea de drenuri deschise in vederea reducerii umiditatii a celor a caror continut
excesiv de apa nu ar fi permis obtinerea pe loc a unei densitati suficiente si realuarea
ulterioara a compactarii.
Pentru aceste pamanturi “Inginerul” va putea impune Antreprenorului prescriptii speciale
in ce priveste evacuarea apelor.

2.7.7. PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEELOR DIN MATERIAL STINCOS

2.7.7.1. Descarcarea materialului derocat in rambleu si nivelarea lui va fi organizata de
maniere de a obtine un material omogen si pe cat posibil cu un volum minim de goluri.
Straturile elementare vor avea o grosime care va fi determinata in functie de dimensiunea
materialului si posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea in nici un caz
sa depaseasca 0.80 m in corpul rambleului. In cei 0.30 m superiori, se vor elimina blocurile a caror
dimensiune cea mai mare va depasi 0.20 m.
Blocurile de stinca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi
fractionate. “Inginerul” va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in
depozite definitive.
Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleelor trebuie sa fie omogena.
Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stincoase, prezentand un procentaj
de goluri ridicat este interzisa.

2.7.7.2. Rambleele vor fi compactate cu cilindri vibratori de 8 to cel putin,sau cu utilaje cu

senile de 25 to cel putin. Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa suficienta pentru a
facilita aranjarea blocurilor.
Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S unde:
Q – reprezinta volumul rembleului pus in opera intr-o zi masurat in mc dupa compactare
S - reprezinta suprafata maturata intr-o zi de utilajul de compactare deplasandu-se cu viteza
stabilita in timpul experimentarii.
Valoarea parametrilor va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat prin
incercari cu placa permitand sa obtina un modul al primei incercari cel putin egal cu 500 bari si un
raport E2/E1 inferior lui 0.15.
Incercarile se vor face de Antreprenor iar rezultatele vor fi inscrise in registrul de santier.

2.7.7.3. Platforma va fi nivelata admitandu-se aceleasi tolerante ca si in cazul debleelor in

material stincos art.12 tabel.3.
Toleranta nivelarii taluzelor neacoperite va fi astfel ca toate blocurile sa fie incastrate cel
putin pe jumatate din grosimea lor.

2.7.8. PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEELOR NISIPOASE

2.7.8.1. Rambleele din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzelor
in scopul de a le proteja de eroziune.
Grosimea straturilor elementare va fi cea care permite obtinerea compactarii cerute.

14
 2.7.8.2. Vor fi stropite pana la obtinerea unei umectari omogene a masei nisipoase pe
intreaga grosime a stratului elementar.

2.7.8.3. Platforma si taluzele vor fi nivelate admitandu-se tolerantele aratate la art. 12 tab.4.
Aceste tolerante se aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma si taluzele nisipoase.

2.7.9. PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEELOR LA LIMITA LUCRARILOR DE ARTA.

2.7.9.1. In lipsa unor indicatii contrare ale caietului de sarcini speciale, rambleele vor fi
constituite din materiale identice cu cele adoptate pentru platforma cu exceptia materialelor
stancoase. Pe o latime min de 1 metru, plecand de la zidarie, vor fi inlaturate pietrele a caror
dimensiune depaseste 10 cm.

2.7.9.2. Ele vor fi compactate cu ajutorul utilajelor, respectand integritatea lucrarilor

permitand obtinerea gradului de compactare conform prevederilor tab.4.
Aceste utilaje vor fi supuse aprobarii “Inginerului” sau reprezentantului acestuia care vor
preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de utilizare.

2.7.10. PROTECTIA IMPOTRIVA APELOR

Antreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleelor contra apelor pluviale si
inundatiilor provocate de ploi a caror intensitate nu depaseste intensitatea celei mai puternice ploi
inregistrate in cursul ultimilor zece ani.
Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai apropiata
statie pluviometrica.

CAPITOLUL III - EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR

Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, repspectandu-se
sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei.
Santul sau rigola trebuie sa ramana constant paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu
va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivului stincos. Parapetele santului
sau a rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie taiate.
La sfirsitul santierului si inainte de receptia finala santurile sau rigolele vor fi complet
degajate de bulgari si blocuri ebulate.

3. 1. FINISAREA PLATFORMEI
3.1.1. Stratul superior al platformei va fi ingrijit compactat, nivelat si complectat respectand
cotele in profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect.
Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 4, respectiv in tabelul3.
In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt:
- la latimea platformei:
- +/- 0.05 m, fata de ax
- +/- 0.10 m, la latimea intreaga
- la cotele proiectului:
- +/- 0.05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.

3.1.2. Daca constructia sistemului rutier nu urmeaza imediat terasamentele, platforma va

fi nivelata transversal urmarind profilul acoperis, constituit din doi versanti plani, inclinati cu 4%
spre marginea acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut in planuri fara sa coboare sub o panta
transversala de 4%.

15
3. 2. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL
Cand acoperirea trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in trepte sau
intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau
caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal.
Terenul vegetal trabuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si
umectat inainte de raspindire.
Dupa raspindire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.
Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp
de ploaie.

3. 3. DRENAREA APELOR SUBTERANE

Antreprenorul nu este obligat sa asigure drenarea apelor decat in masura in care acestea pot
fi evacuate prin gravitatie.
Lucrari de drenarea apelor subterane care s-ar putea sa se dovedeasca necesare vor fi definite
prin dispozitii de santier de catre “Inginer” si reglementarea lor va interveni in lipsa unor dispozitii
speciale ale caietului de sarcini speciale conform prevederilor Clauzelor administrative generale.

3. 4. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE

In timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe
cheltuiala sa lucrarile necesare pentru a asigura scurgerea apelor, repararea taluzelor si a rambleelor
si sa corijeze tasarile rezultate dintr-o proasta executie a lucrarilor.
In afara de aceasta, Antreprenorul va trebui sa execute in aceiasi perioada si la cererea scrisa
a “Inginerului” toate lucrarile complementare care vor fi necesare ca urmare a degradarilor de care
antrepriza nu va fi responsabila.

3. 5. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR

3.5.1. Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in:
- verificarea trasarii axului si amprizei drumului
- verificarea pregatirii terenului de fundatie
- verificarea calitatii si starii pamantului utilizat
- controlul grosimii straturilor asternute
- controlul compactarii terasamentului
- controlul caracteristicilor platformei drumului
- controlul capacitatii portante.

3.5.2. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica in registrul de laborator a

verificarilor efectuate asupra calitatii si starii (umiditatii) pamantului pus in opera si a rezultatelor
obtinute in urma incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate.

3.5.3. Verificarea trasarii axului si amprizei drumului se va face inainte de inceperea

lucrarilor de executie a terasamentelor urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor proiectului.
Toleranta admisibila fiind de +/- 0.10 m in raport cu reperii pichetajului general.
Verificarea pregatirii terenului de fundatie.

3.5.4. Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa cum s-a curatat terenul, s-a
indepartat stratul vegetal si s-a compactat pamantul, se determina gradul de compactare si
deformabilitatea terenului de fundatie.

16
 3.5.5. Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii
lucrarilor ascunse specificandu-se si eventuale remedieri necesari.

3.5.6. Numarul minim de probe conform STAS 2914-84 pentru gradul de compactare este de
3 incercari pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate.

3.5.7. Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu pirghii

conform instructiunilor tehnice departamentale – indicativ CD 31-94.

3.5.8. Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profile transversale amplasate la max.

25 m unul dupa altul in trei puncte (dreapta, ax, stinga) de pe ampriza variantelor de drum nou.
Pentru portiunile unde se executa banda a 3-a se va face o verificare din 25 in 25 m.

3.5.9. La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara

daca deformatia elastica corespunzatoare vehiculului etalon are valori mai mari decat cea admisibila
in cel mult 10% din punctele masurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de
fundatie se stabilesc in functie de tipul pamantului de fundatie conform tabel.8.

3.5.10. Verificarea gradului de compactare a terasamentului de fundatii se va face in

corelatie cu masuratorile cu deflectometrul in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de
capacitate portanta scazuta.
Verificarea calitatii si starii pamantului.

3.5.11. Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale

pamantului conform tabel 1.
In cazul probelor extrase din gropile de imprumut se va determina si densitatea in stare
uscata.
Verificarea grosimii straturilor asternute.

3.5.12. Grosimea fiecarui strat de pamant asternut la executarea rambleului va fi verificata,

ca trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental pentru tipul de pamant respectiv
si utilajele folosite la compactare.
Verificarea gradului de compactare.

3.5.13. Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de
pamant pus in opera.
In cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata, mijlocul si de la
baza stratului cand acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza stratului
cand grosimea este mai mica de 25 cm. In cazul pamanturilor necoezitive se va preleva o singura
proba din fiecare punct care trebuie sa aiba un volum de min. 1000 cm 3 conform STAS 2914-84
cap.7.
Verificarea gradului de compactare se face prin compactarea densitatii in stare uscata a
acestor probe cu densitate in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor STAS 1913/13-
83.
Verificarea privind gradul de compactare realizat se va face in minimum trei puncte
repartizate stinga, ax, dreapta, in sectiuni diferite pentru fiecare sector de 250 m lungime.

3.5.14. In cazul cand valorile obtinute nu sunt corespunzatoare celor prevazute in tabelul 4
se va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv.

17
 3.5.15. Nu se va trece la executia stratului urmator atat timp cat rezultatele verificarilor
efectuate nu confirma realizarea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioara a stratului
nefiind posibila.

3.5.16. Portiunile slab compactate pot fi depistate prin metode expeditive cu penetrometrul
sau cu deflectometrul cu pirghie.
Controlul caracteristicilor platformei drumului.

3.5.17. Controlul caracteristicilor platformei drumului se face dupa terminarea executiei

terasamentelor si consta in verificarea topografica a nivelmentului si determinarea deformabilitatii
cu ajutorul deflectometrului cu pirghie la nivelul platformei drumului.

3.5.18. Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea platformei suport sunt +/- 0.05 m
fata de prevederile proiectului. In ce priveste suprafata platformei si nivelarea taluzelor tolerantele
sunt cele aratate in art. 12 si 14 in prezentul caiet de sarcini.
Controlul topografic al nivelmentului va fi facut pe profile din 20 in 20 m.

3.5.19. Deformabilitatea platformei drumului este stabilita prin masuratori cu deflectometrul

cu pirghie.
La nivelul platformei (patului) se considera realizata capacitatea portanta necesara daca
deformatia elastica corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de 91 KN are valori mai mari decat cea
admisa conform tabel 8.

Tipul de pamant conform STAS 1243-88 Valoarea admisibila a deformatiei

elastice 1/100 mm
Nisip prafos, nisip argilos 350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400
Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa 450
nisipoasa, argila

CAPITOLUL IV - RECEPTIA LUCRARII

Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze
de executie) unei receptii preliminare si unei receptii finale.

4.1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE

4.1.1. In cadrul receptiei pe faze (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrari ce
se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatii si de
prezentul caiet de sarcini.

18
 4.1.2. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptia pe faze, in care se confirma
posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.

4.1.3. Receptia pe faze se executa de catre “Inginer” si Antreprenor, iar documentul ce se

incheie ca urmare a receptiei sa poarte amblele semnaturi.

4.1.4. Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:
- trasarea si sablonarea lucrarii
- decaparea stratului vegetal
- compactarea terenului de fundatie
- in cazul rambleelor pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la realizarea
umpluturii sub cota stratului de forma
- in cazul sapaturilor la cota finala a sapaturii

4.1.5. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de

control, cat si a comisiei de receptie preliminara sau finala.

4.2. RECEPTIA PRELIMINARA

4.2.1. La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la
efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu-se:
- concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de sarcini
speciale si a proiectului de executie
- natura pamantului din corpul drumului
- concordanta gradului de compactare realizat cu prevederile caietului de sarcini

4.2.2. Lucrarile nu se vor receptiona daca:

- nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect
- nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului drumului cat si pe fiecare strat in
parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze)
- lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare
- nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei
- se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor,
ravinari ale taluzelor, etc
- nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului.
Defectiunile se vor consemna si se va stabili modul si termenul de remediere.

4.3. RECEPTIA FINALA

La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat si daca au fost
intretinute corespunzator.

Intocmit, Sef de Proiect,

Cudelca Andrei Goruneanu Florin

19
20
 CAPITOLUL 2
- SUPRASTRUCTURA -
- FUNDATIE DE BALAST
- PIATRA SPARTA SI AMESTEC OPTIMAL
- COVOARE ASFALTICE

21
 FUNDATIE DE BALAST

2. CAIET DE SARCINI - FUNDATIE DE BALAST SI BALAST

OPTIMAL

GENERALITATI

1.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

1.2. PREVEDERI GENERALE

CAP.I. MATERIALE
1.1. AGREGATE NATURALE
1.2. APA
1.3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI
OPTIMAL

CAP.II. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

2.1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
2.2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

CAP.III. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

3.1. MASURI PRELIMINARE
3.2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI
3.3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
3.4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI

CAP.IV. CONDITII TEHNICE REGULI SI METODE DE VERIFICARE

4.1. ELEMENTE GEOMETRICE
4.2. CONDITII DE COMPACTARE
4.3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDARE

CAP.V. RECEPTIA LUCRARILOR

5.1. RECEPTIA PRELIMINARA
5.2. RECEPTIA FINALA

22
G E N E RALITAT I

1.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

1.1.1. Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din balast optimal
din sistemele rutiere ale drumurilor publice, strazilor si autostrazilor.
El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialul folosit si stratul de fundatie
realizat.

1.1.2. Prevederile prezentului caiet de sarcini se pot aplica si la drumurile industriale si forestiere cu
acordul patronului acestor drumuri.

1.2. PREVEDERI GENERALE

1.2.1. Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime
este stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400 - 84 intre 15 si 30 cm.

1.2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare

pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

1.2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, prin colaborare cu un laborator autorizat,
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

1.2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea "inginerului" verificari suplimentare fata de
prevederile prezentului caiet de sarcini.

1.2.5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, "inginerul" va dispune
intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

1.2.6. Constructorul nu va incepe asternerea unui strat rutier pâna când stratul inferior nu a fost finisat
si receptionat. Constructorul va efectua pe cheltuiala proprie lucrarile de intretinere ale straturilor
receptionate pâna când acestea vor fi acoperite cu stratul superior.

C A P I T O L U L I - MATERIALE

AGREGATE NATURALE

1.1.1. Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast amestec optimal, cu granula maxima de
71 mm.

1.1.2. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa
contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamânt, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente
alterate.

23
1.1.3. Balastul si balastul optimal pentru a fi folosite in stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca
caracteristicile calitative aratate in tabelul 1.

Tabel 1
CONDITII DE ADMISIBILITATE METODE DE VERIFICARE
CARACTERISTICI BALAST OPTIMAL CONFORM STAS
BALAST
Sort 0-71 0-71
Continut de fractiuni %
maxim: sub 0,02 mm 3 3 1913/5-85
sub 0,2 mm 15-70 4....10
0....7,1 mm > 30 30...45 4606 - 80
31,5..71 mm 25...40
Granulozitate continua sa se inscrie intre
limitele din 4606-80
tabelul 2
Coeficient de neuniformitate
15 730-89
(Un), min
Echivalent de nisip
30 30 730-89
(EN) min
Uzura cu masina tip Los
Angeles 30 30 730-89
(LA) % max.

1.1.4. Balastul optimal se poate obţine fie prin amestecarea sorturilor 0-7, 7-16, 16-31 (40), 31 (40)-
71, fie direct din balast daca indeplineste condiţiile din tabelul 1.

Tabel 2
Domeniu de Limita Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile de
granulozitate diametre de …
0,02 0,2 7,1 31,5 71,0
0-71 Inferioara 0 4 30 60 100
Superioara 3 10 45 75 100

superioara

24
1.1.5. Limitele de granulozitate ale agregatului total in cazul balastului optimal sunt arătate in tabelul 2.

1.1.6. Agregatul (balast sau balast optimal) se va aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura
omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face
numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzator.

1.1.7. Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului optimal astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;
- intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de
laborator.

1.1.8. Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise dimensionate in functie de cantitatea

necesara si de eşalonarea lucrărilor.

1.1.9. In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se
va face astfel incât sa se evite amestecarea balasturilor.

1.1.10. In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului optimal aprovizionat,
granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corecteaza cu sorturile
granulo-metrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.

APA

Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar
in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.

CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI OPTIMAL INAINTE

DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE

Controlul calitatii se face de catre antreprenor prin laboratorul sau, in conformitate cu prevederile
cuprinse in tabelul 3.

Tabel 3
Frecventa minima Metoda de
Actiunea,procedeul de verificare
determinare
sau La La locul de
conform
caracteristici ce se verifica aprovizionare punere in opera
STAS
1 Examinarea datelor inscrise in La fiecare lot
certificatul de calitate sau aprovizionat - -
certificatul de garantie
O proba la fiecare
2 Determinarea granulometrica lot aprovizionat
pentru fiecare
sursa (daca este - 4606-80
cazul pentru
fiecare sort)
O proba pe

25
 schimb (si sort) si
3 Umiditate - ori de cite ori se 4606-80
observa o
schimbare
cauzata de
conditii
meteorologice
O proba la fiecare
4 Rezistente la uzura cu masina tip lot aprov. pentru - 730-89
Los Angeles (LA) fiecare sursa
(sort)

26
C A P I T O L U L II -STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

2.1 CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului optimal se stabilesc de catre un
laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie.

Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste:

du max. P.M. = greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm3

Wopt P.M. = umiditate optima de compactare, exprimata in %.

2.2 CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

2.2.1. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate

din lucrare si anume:

du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc

W ef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %
in vederea stabilirii gradului de comapactare gc.

d.u.ef.
gc. = ------------- x 100
du max.pM

2.22. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art.13.

C A P I T O L U L III -PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

3.1 MASURI PRELIMINARE

3.1.1. La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de
terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari.

3.1.2. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in
opera a balastului sau balastului optimal.

3.1.3. Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii -
drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile
stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect.

3.1.4. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului cum este cazul la
autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant
continuu se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului la cel putin
15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului.

3.1.5. In cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri de a nu se
amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita si care vor fi
consemnate in registrul de laborator.
27
 3.2 EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI

3.2.1. Inainte de inceperea lucrarilor antreprenorul este obligat sa efectueze aceasta experimentare.

Experimentarea se va face pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime de cel

putin 3,40 m (dublul latimii utilajului de compactare).

Experimentarea are ca scop de a stabili pe santier in conditii de executie curente, componenta

atelierului de compactare si modul de actionare a acestuia pentru realizarea gradului de compactare
cerut prin caietul de sarcini precum si reglarea utilajelor de raspândire pentru realizarea grosimii din
proiect si o suprafatare corecta.

3.2.2. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta "inginerului", efectuând

controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator
de specialitate.
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, antreprenorul va trebui sa realizeze
o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
- grosimea maxima a stratului de balast pus in opera;
- conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de
compactare a utilajului).
Intensitatea de compactare = Q/S
Q = volum balast pus in opera in unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat in mc
S = suprafata calcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp.
In cazul când se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip suprafetele calcate de fiecare utilaj se
cumuleaza.

3.2.3. Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referinta pentru
restul lucrarii.
Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la urmarirea calitatii
lucrarilor.

3.3 PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

3.3.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul optimal intr-unul sau
mai multe straturi in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de compactare
stabilita pe tronsonul experimental.

Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect.

3.3.2. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de
laboratorul de santier tinând seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitându-se supraumezirea locala.

3.3.3. Compactarea straturilor de fundatie se face in atelierul de compactare stabilit pe tronsonul

experimental respectându-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si
intensitatea Q/S de compactare.

28
3.3.4. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei,
acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de fundatie astfel ca straturile de
fundatie sa fie permanent incadrate de acostamente asigurându-se si masurile de evacuare a apelor
conform pct.7.3.

3.3.5. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau ramân dupa
compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu denivelari mai mari
de 4 cm se complecteaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou.

3.3.6. Este interzisa executia din balast inghetat.

3.3.7. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de
gheata.

3.4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI

3.4.1. In timpul executiei stratului de fundatie din balast optimal se vor face pentru verificarea
compactarii incercarile si determinarile aratate in tabelul 4 cu frecventa mentionata in acelasi tabel.
Tabel 4
Determinarea, procedeul de Frecvente minime la locul Metode de
verificare sau caracteristica care se de punere in opera verificare
verifica conform STAS
1 Incercare Proctor modificata - 1913/13-83
2 Determinarea umiditatii de minim 3 probe la o suprafata de
compactare 2.000 mp de strat 4606-80
3 Determinarea grosimii stratului minim 3 probe la o suprafata de
compact 2.000 mp de strat -
4 Verificarea realizarii intensitatii de
compactare Q/S zilnic -
5 Determinarea gradului de compactare minim 3 puncte pentru suprafete
prin determinarea greutatii volumice < 2.000 mp si minim 5 puncte
in stare uscata pentru suprafete > 2.000 mp de 1913/15-75
strat
6 Determinarea capacitatii portante la In cite doua puncte situate in profiluri
nivelul superior al stratului de fundatie transversale la distante de 10 cm unul Normativ
de altul pentru fiecare banda cu latime
de 7,5m
CD 31-94

29
C A P I T O L U L IV -CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE

4.1. ELEMENTE GEOMETRICE

4.1.1. Grosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast optimal este cea din proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul la fiecare
200 m de strat executat.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat
receptiei.

4.1.2. Latimea stratului de fundatie din balast sau balast optimal este prevazuta in proiect.
Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.

4.1.3. Panta transversala a fundatiei de balast sau balast optimal este cea a imbracamintii prevazuta in
proiect.

4.1.4. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului.

Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm.

4.2. CONDITII DE COMPACTARE

Stratul de fundatie din balast sau balast optimal trebuie compactat pâna la realizarea gradului de
compactare 95-98%. Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice IV si V si 98%...100%
Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice I - III.
Pentru autostrazi se admite realizarea unui grad de compactare de 98% numai intr-un numar de 5% din
punctele masurate.
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valoarea
inregistrata este mai mica decât valoarea admisibila care este 250 [1/100] mm.

4.3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE

Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel:
- in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi
mai mari de +/- 9 mm

- in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi

mai mari de +/- 9 mm
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decât cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face
corectarea suprafetei fundatiei.

30
C A P I T O L U L V -RECEPTIA LUCRARILOR

5.1. RECEPTIA PE FAZA

Receptia pe faza se efectueaza atunci când toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet
terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile ART.5, 11, 12, 13, si 14.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative
impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de
catre organele de control.
In urma acestei receptii se incheie "Procesul verbal" de receptie.

5.2. RECEPTIA FINALA

Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile prevederilor
legale in vigoare HGR 273/94 precum si a prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
Receptia finala se prevede la drumurile la care stratul are caracter de imbracaminte provizorie.

Intocmit, Sef de Proiect,

Pasare Florian Goruneanu Florin

31
 FUNDATIE DE PIATRA SPARTA SI AMESTEC
OPTIMAL(STRAT DE BAZA SI STRAT DE FUNDATIE)

GENERALITATI
1. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
1. 2. PREVEDERI GENERALE

CAP. I. MATERIALE
1.1. AGREGATE NATURALE
1.2. APA
1.3. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE
REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE

CAP. II. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

2.1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
2.2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

CAP. III. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE

3.1. MASURI PRELIMINARE
3.2. EXPERIMENTAREA EXECUTARII STRATURILOR DE
FUNDATIE
3.3. EXECUTAREA STRATURILOR DE FUNDATIE
A. Fundatii din piatra sparta mare 63-90 pe un strat de balast
B. Fundatii din piatra sparta amestec optimal
3.4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII
STRATURILOR DE FUNDATII

CAP. IV. CONDITII TEHNICE REGULI SI METODE DE VERIFICARE

4.1. ELEMENTE GEOMETRICE
4.2. CONDITII DE COMPACTARE
4.3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATURILOR DE FUNDATIE

CAP. V. RECEPTIA LUCRARILOR

5.1. RECEPTIA PE FAZA
5.2. RECEPTIA FINALA

GENERALITATI

32
 OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
1.1. 1 Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din
piatra sparta sau piatra sparta amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si
strazilor.
El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materiale folosite si stratul de
fundatie realizat.

1.1.2 Prevederile prezentului caiet de sarcini se pot aplica si la drumurile industriale,

agricole si forestiere cu acordul beneficiarului acestor drumuri.

PREVEDERI GENERALE
1.2.1 Fundatia din piatra sparta amestec optimal 0-63 se realizeaza intr-un singur strat a carui
grosime este stabilita prin proiect.

1.2.2. Fundatia din piatra sparta 63-90 se realizeaza in doua straturi, un strat inferior de
minimum 10 cm de balast si un strat superior din piatra sparta de 12 cm conform prevederilor STAS
6400-84.

1.2.3. Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea unor
masuri de imbunatatire a protectiei patului, iar acesta este constituit din pamanturi coezive, stratul
de fundatie din piatra sparta optimala 0-63 se va realiza in mod obligatoriu pe un substrat de
fundatie care poate fi:
- substrat izolator de nisip de 7 cm grosime dupa cilindrare;
- substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dupa cilindrare.
Cand stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast asa cum se prevede la pct.
1.2.2., acesta preia si functia de substrat drenant, asigurandu-se conditiile necesare privind
grosimea, calitatea de drenare si masurile de evacuarea apei.

1.2.4. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator
autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de
sarcini.

1.2.5. Antreprenorul este obligat se efectueze la cererea Inginerului verificari suplimentare

fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

1.2.6. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

CAPITOLUL I - materiale

1.1 AGREGATE NATURALE

1.1.1. Pentru executia fundatiilor din piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregate:
a. Pentru fundatie din piatra sparta mare, 63-90;
- balast 0-71 mm in stratul inferior;
- piatra sparta 63-90 mm in stratul superior;
- split 16-25 pentru impanarea stratului superior;
- nisip grauntos sau savura ca material de protectie.
b. Pentru fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63 mm

33
 - nisip 0-7 mm pentru realizarea substratului in cazul cand pamantul din patul drumului
este coeziv si nu se prevede executia unui strat de forma sau balast 0-71 mm, pentru
substratul drenant;
- piatra sparta amestec optimal 0-63 mm.
Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se prevad in cazul cand stratul
superior este un macadam sau un beton de ciment.
1.1.2. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet.
Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.

1.1.3. Agregatele folosite in realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplinesca

conditiile de admisibilitate aratate in tabelele 1, 2 si 3 si nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile
(bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.
Tabel 1
NISIP – Conditii de admisibilitate
Conditii de admisibilitate pentru:
CARACTERISTICI
Strat izolant Strat de protectie
SORT 0-7 3-7
Granulozitate -
-continut de fractiuni sub 0,09 mm, %, max 12 5
-continut de fractiuni sub 0.02 mm, %, max - -
-conditii de filtru invers d15 < 5 d85
Coeficient de permeabilitate (K), cm/s, min. 6 x 10-5 -
Tabel 2
BALAST – Conditii de admisibilitate pentru fundatii
CARACTERISTICI Conditii de admisibilitate
SORT 0 - 71
Continut de fractiuni, %, max:
-sub 0.02 mm 3
-0 … 7.1 mm 15 … 70
Granulozitate Continua
Coeficient de neuniformitate (Un), min. 15
Echivalent de nisip (EN), min 30
Uzura cu masina tip Los Angeles (LA), %, max 50
Tabel 3
PIATRA SPARTA – Conditii de admisibilitate
Cantitatea de granule ce Piatra
Dimensiun trec prin ciurul: necores
Denumirea
Sortul i Superior Inferior p. Forma
curenta
mm % % dimens.
% max
Savura 0-8 0-8 95 … 100 - - Poliedrica
8 – 16 8 … 16 95 … 100 0 … 10 15 Raportul
Split 16 – 25 16 … 25 95 … 100 0 … 10 15 dintre
25 - 40 25 … 40 95 … 100 0 … 10 15 dimensiunile
granulelor
min.
Piatra 1:0.5:0.25 sau
63 - 90 63 … 90 90 … 100 0 … 100 15
sparta mare
b/a 0.50
c/a 0.25
Corpuri straine admise max. 15.

34
1.1.4. Piatra sparta optimala se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-40
si 40-63 fie direct de la concasare daca indeplineste conditiile din tabelul 4.
Tabel 4
PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL – Conditii de admisibilitate
CARACTERISTICI Conditii de admisibilitate
SORT 0 - 63
Continut de fractiuni, %, max:
-sub 0.02 mm 3
-sub 0.2 mm 4 … 10
-0 … 8 mm 30 … 45
-25 … 63 mm 25 … 45
Granulozitate Sa se inscrie intre limitele din tabelul
5
Echivalent de nisip (doar in cazul nisipului natural) (EN), 30
min.
Uzura cu masina tip Los Angeles (LA), %, max 30

Tabel 5
PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL – Granulozitate
Domeniu de Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu diametrul
granulozitat Limita de … in mm
e 0.02 0.2 8 25 40 60
Inferior 0 4 30 55 75 100
0 … 63
Superior 3 10 45 70 85 100

1.1.5. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si
constanta calitatii acestora.
Aprovizionarea la locul punerii in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au
aratat ca este corespunzator.

1.1.6. In timpul transportului de la Furnizor la santier si al depozitarii, agregatele trebuie

ferite de impurificari. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate
in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare.

1.1.7. Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se va face in conformitate cu

prevederile tabelului 6.

1.1.8. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:

- intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor;
- intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de
laborator.

1.1.9. In cazul in care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec optimal
aprovizionata, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr. 5, acesta se
corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.

1.2. APA
Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din
alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.

35
 CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA
STRATURILOR DE FUNDATIE

Controlul calitatii se face de catre Antreprenor prin laboratorul sau in conformitate cu

prevederile cuprinse in tabelul 6.

Tabel 6
AGREGATE
ACTIUNEA, PROCEDEUL FRECVENTA MINIMA
METODE DE
DE VERIFICARE SAU
La locul de punere DETERMINARE
CARACTERISTICILE La aprovizionare
in opera CONF. STAS
CARE SE VERIFICA
Examinarea datelor inscrise in La fiecare lot
certificatul de calitate sau aprovizionat - -
certificatul de garantie
Corpuri straine:
In cazul in care se Ori de cate ori apar
-argila bucati
observa prezenta factori de 4606 – 80
-argila aderenta
lor impurificare
-continut de carbune
O proba la max.
500 mc pentru
Granulozitatea sorturilor - 4606 – 80
fiecare sort si
sursa
O proba la max.
Aspectul si forma granulelor 500t pentru
- 4606 – 80
pentru piatra sparta fiecare sort si
fiecare sursa
O proba la max.
Echivalentul de nisip 500mc pentru - 730 – 89
fiecare sursa
O proba pe sch. Si
sort si ori de cate
ori se observa o
Umiditatea - 4606 – 80
schimbare cauzata
de conditiile
meteorologice
Rezistenta la sfaramare prin O proba la max.
compresiune la piatra sparta in 500mc pentru
stare saturata la presiune fiecare sort de - 730 – 89
normala piatra sparta si
sursa
O proba la max.
Uzura cu masina tip Los 500mc pentru
- 730 – 89
Angeles fiecare sort si
fiecare sursa

36
CAPITOLUL II- STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU
STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE
FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL

2.1 CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatra
sparta se stabilesc de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83 se stabileste:
du max. PM – greutate volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm3
Wopt PM - umiditate optima de compactare, exprimata in %

2.2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

2.2.1. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe
probe prelevate din lucrare si anume:
duef – greuatea volumica in stare uscata efectiva, exprimata in g/cm3
Wef – umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %
In vederea stabilirii gradului de compactare, gc.

 duef
gc = x 100
 dumax PM

7.2. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la

pct. 7.1.

CAPITOLUL III- REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE

3.1. MASURI PRELIMINARE

3.1.1. La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de
terasamente sau strat de forma, in conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru realizarea
acestor lucrari.

3.1.2. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla toate utilajele si dispozitivele
necesare punerii in opera a straturilor de fundatie.

3.1.3. Inainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa lucrarile
pentru drenarea apelor din fundatie – drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub
acostament sau sub rigole si racordarile stratului de fundatie la acestea – precum si alte lucrari
prevazute in acest scop in proiect.

3.1.4. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului cum este
cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat
drenant continuu se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului la
cel putin 15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului.

3.1.5. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatra sparta se
vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de
sursa folosita si care vor fi consemnate in registrul de laborator.

37
3.2. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE

3.2.1. Inainte de inceperea lucrarilor Executantul este obligat sa efectueze experimentarea

executarii straturilor de fundatie.
Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie – strat de fundatie din piatra
sparta mare 63-90 pe un strat de balast de min 10 cm sau fundatie din piatra sparta amestec optimal
0-63, cu sau fara substrat de nisip in functie de solutia prevazuta in proiect.
In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-90 experimentarea se va face separat pentru
stratul inferior din balast si stratul superior din piatra sparta mare.
In toate cazurile experimentarea se va face pe tronsoane de proba in lungime de min 30m si
latime de cel putin 3.50 m (dublul latimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop de a stabili pe santier in conditii de executie curenta,
componenta atelierului de compactare, modul de actionare a acestuia pentru realizarea gradului de
compactare, cerut prin caietul de sarcini, daca grosimea prevazuta in proiect se poate executa intr-
un singur strat sau doua, reglarea utilajelor de raspandire pentru realizarea grosimii respective si o
suprafatare corecta.

3.2.2. Compactarea de proba pe tronsoanele experimentale se va face in prezenta

Inginerului, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator sau pe teren, dupa cum este
cazul, stabilite de comun acord.
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui
sa realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului de
compactare folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
- grosimea maxima a stratului fundatiei;
- conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intesitatea de
compactare a utilajului).
Intensitatea de compactare = Q/S
Q – volumul materialului pus in opera in unitatea de timp (ore, zi, schimb) exprimat in mc
S – suprafata calcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp.
In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip, suprafetele calcate de fiecare utilaj
se cumuleaza.

3.2.3. In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-90, se urmareste stabilirea corecta de
atelierul de compactare compus din rulouri compresoare usoare si rulouri compresoare mijlocii, a
numarului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscata pana la fixarea pietrei sparte
63-90 si in continuare a numarului minim de treceri dupa asternerea in doua reprize a splitului de
impanare 16-25 pana la obtinerea inclestarii optime.
Compactarea in acest caz se considera terminata daca rotile ruloului nu mai lasa nici un fel
de urme pe suprafata fundatiei de piatra sparta, iar alte pietre de aceeasi marime 63-90 puse in fata
ruloului nu mai patrund in stratul de fundatie si sunt sfaramate.

3.2.4. Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de
referinta pentru restul lucrarilor.
Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la urmarirea
calitatii lucrarilor.

3.3. EXECUTAREA STRATURILOR DE FUNDATIE

38
 A. Fundatii din piatra sparta mare 63-90 pe un strat de balast

a. Executia stratului inferior din balast

3.3.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul intr-un singur strat

avand grosimea rezultata pe tronsonul experimental astfel ca dupa compactare sa se obtina 10 cm
Asternerea si nivelarea se vor face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in
proiect.

3.3.2. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se

stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala.

3.3.3. Compactarea straturilor de fundatie se va face cu atelierul de compactare stabilit pe

tronsonul experimental respectandu-se componenta atelierului, viteza de compactare, tehnologia si
intesitatea Q/S de compactare.

3.3.4. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a

platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie astfel ca
stratul de fundatie sa fie permanent incadrat de acostamente asigurandu-se si masurile de evacuare a
apelor conform pct. 7.3.

3.3.5. Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau raman dupa
compactare se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se
compacteaza din nou.

3.3.6. Este interzisa executia stratului de fundatie din balast inghetat.

3.3.7. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu
pojghita de gheata.

b. Executia stratului superior din piatra sparta 63-90

3.3.8. Se asterne piatra sparta numai dupa receptia stratului inferior de balast care in
prealabil va fi umezit.
3.3.9. Piatra sparta se asterne si se compacteaza la uscat in reprize. Pana la inclestarea pietrei
sparte compactare se executa cu cilindri compresori compresori netezi de 6 to dupa care se continua
compactarea cu cilindri de 10-14 tone cu sau fara vibrare. Numarul de treceri a atelierului de
compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental.

3.3.10. Dupa terminarea cilindrarii, piatra sparta se impaneaza cu split 16-25, care se
compacteaza, apoi urmeaza umplerea prin innoroire a golurilor ramase dupa impanare cu savura 0-8
sau nisip.

3.3.11. Pana la asternerea stratului imediat superior, stratul de piatra sparta mare astfel
executat, se acopera cu material de protectie (nisip grauntuos sau savura).
In cazul cand stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai face umplerea
golurilor si protectia de fundatie din piatra sparta mare.

39
 B. Straturi de baza din piatra sparta amestec optimal

3.3.12. Pe terasamentele receptionate, realizate din pamanturi coezive si pe care nu se

prevad in proiecte imbunatatiri ale patului sau executia de straturi de forma, se va executa in
prealabil un substrat de nisip de 7 cm.
Asternerea si nivelarea nisipului se fac la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute
pentru stratul de fundatie prevazut in proiect.
Nisipul asternut se umecteaza prin stropire si se cilindreaza.

3.3.13. Pe substratul de nisip realizat se asterne amestecul preparat intr-o instalatie de nisip
stabilizat cu un repartizor-finisor de asfalt cu o eventuala completare a cantitatilor de apa
corespunzatoare umiditatii optime de compactare.
Asternerea si nivelarea se fac la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect.

3.3.14. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se

stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire
unifoarma evitandu-se supraumezirea locala.

3.3.15. Compactarea stratului de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe

tronsonul experimental respectandu-se componenta atelierului, viteza de deplasare a utilajelor de
compactare, tehnologia si intesitatea Q/S de compactare.

3.3.16. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intraga latime a

platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de fundatie astfel ca
straturile de fundatie sa fie permanent incadrate de acostamente asigurandu-se si masurile de
evacuare a apelor conform pct. 7.3.

3.3.17. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau raman
dupa compactare se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se
cilindreaza din nou.

3.3.18. Este interzisa executia stratului de fundatie din piatra sparta amestec optimal
inghetata.

3.3.19. Este interzisa asternerea pietrei sparte amestec optimal pe patul acoperit cu un strat
de zapada sau cu o pojghita de gheata.

3.3.20. In cazurile in care piatra sparta amestec optimal se obtine prin amestecarea sorturilor
in conformitate cu prevederile de la pct. 3.4., la preparare se vor utiliza instalatii in amestec
continuu si punerea in opera se va face integral mecanizat.

3.4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE BAZA/FUNDATIE

3.4.1. In timpul executiei straturilor de fundatie din balast, piatra sparta mare 63-90 si din
piatra sparta amestec optimal se vor face pentru verificarile compactarii incercarilor si
determinarilor aratate in tabelul 7 cu frecventa mentionata in acelasi tabel.
In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie acesta se
determina prin masuratori cu deflectometrul cu pirghie conform “Instructiunilor tehnice
40
departamentale pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a
drumurilor cu sisteme rutiere suple si semirigide”, indicativ CD 31-94.

3.4.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului

executat:
- compozitia granulometrica a agregatelor
- caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate
optima, densitate maxima uscata)
- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).

Tabel 7
Nr. DETERMINAREA, PROCEDEUL DE FRECVENTE METODE DE
Cr VERIFICARE SAU MINIME LA LOCUL VERIFICARE
t CARACTERISTICILE CARE SE DE PUNERE IN CONFORM
VERIFICA LUCRU STAS
Încercarea Proctor modificata -
1 -strat balast 1913/13-83
-strat piatra sparta amestec optimal
Determinarea umiditatii de compactare Minim 3 probe la o
2 -strat balast suprafata de 2000 mp 4606-80
-strat piatra sparta amestec optimal de strat
Determinarea grosimii stratului compactat Minim 3 probe la o
3 -toate tipurile de straturi suprafata de 2000 mp -
de strat
Verificarea realizarii intensitatii de zilnic
4 compactare Q/S
-toate tipurile de straturi
Determinarea gradului de compactare prin Minim 3 pct ptr.
determinarea greutatii volumice pe teren suprafete < 2000 mp si
1913/15-75
5 -strat balast minim 5 pct pentru
12288-85
-strat piatra sparta amestec optimal suprafete > 2000 mp de
strat
Verificarea compactarii prin incercarea cu Minim 3 incercari la o
6 6400-84
p.s. in fata compresorului suprafata de 2000 mp
Determinarea capacitatii portante la nivelul In cate doua puncte
superior al stratului de fundatie situate in profiluri
-toate tipurile de straturi de fundatie transversale la distante Normativ CD
7
de 10 m unul de altul 31-94
pentru fiecare banda cu
latime de 7,5 m

CAPITOLUL IV-CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE

4.1. ELEMENTE GEOMETRICE

4.1.1. Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum  20 mm.

41
 Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul
la fiecare 200 m de strat executat sau la 1500 mp suprafata de drum.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum
prezentat receptiei.

4.1.2. Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect.

Abaterile limita la latime pot fi  5 cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.

4.1.3. Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintii prevazuta in proiect.
Abaterea limita la panta este  4%, in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare 25 m.

4.1.4. Declivitatile in profil longitudinal sunt aceleasi ca si ale imbracamintilor sub care se
executa.
Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi  10 mm.

4.2. CONDITII DE COMPACTARE

4.2.1. Stratul de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactat pana la
realizarea gradului de compactare 95-98% Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice IV
– V si 98 … 100% Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice I-III.
Pentru autostrazi se admite realizarea unui grad de compactare de 98% numai intr-un numar
de 5% din punctele masurate.

4.2.2. Stratul de fundatie din piatra sparta mare 63-90 trebuie compactat pana la realizarea
inclestarii maxime a agregatelor si care se probeaza prin faptul ca ruloul compresor nu mai lasa
urme, iar mai multe pietre de acceasi marime si natura cu piatra concasata folosita nu mai patrund in
fundatie si sunt sfaramate de rulourile compresorului.

4.2.3. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata

daca valorile deformatiile elastice masurate, nu depasesc valoarea deformatiilor elastice admisibile
care este de 250 sutimi de mm.

4.3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE

Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3.00 m lungime

astfel:
- in profil longitudinal masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu
pot fi mai mari de  2 cm.
- in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si
sunt cu  5 cm diferite de cele admisibile pentru imbracaminti sub care se executa.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini
se va face corectarea suprafetei fundatiei.

42
CAPITOLUL V - RECEPTIA LUCRARILOR

5.1 RECEPTIA PE FAZA

Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt
complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile Art. 5, 11, 12, 13
si 14.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si
calitative impuse de proiecte si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul
executiei de catre organele de control.
In urma acestei receptii se incheie “Proces Verbal” de receptie preliminara.

5.2 RECEPTIA FINALA

Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile
respectarii prevederilor legale in vigoare, precum si a prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

Intocmit, Sef de Proiect,

Pasare Florian Goruneanu Florin

43
 COVOARE ASFALTICE

CAIET DE SARCINI - IMBRACAMINTI BITUMINOASE IN STRAT DE UZURA SI

STRAT DE LEGATURA

GENERALITATI
CAP. I.
1. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
1. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI
1. 3. PREVEDERI GENERALE

CAP. II. DESCRIEREA MATERIALELOR

2. 1. AGREGATE
2. 2. FILER
2. 3. LIANTI
CAP. III. CONDITII TEHNICE

3. 1. TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE

3. 2. ELEMENTE GEOMETRICE
3. 3. COMPOZITIA MIXTURILOR ASFALTICE
3. 4. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR
ASFALTICE
3. 5. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR
ASFALTICE GATA EXECUTATE

CAP.IV. EXECUTIA LUCRARILOR

4. 1. ACCEPTAREA UTILAJULUI
4. 2. STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE
4. 3. FABRICAREA
4. 4. REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE
4. 5. CONTROLUL FABRICATIEI
4. 6. MODUL DE PUNERE IN OPERA
4. 7. LUCRARI PREGATITOARE
4. 8. ASTERNEREA
4. 9. COMPACTAREA
4.10. TRATAREA SUPRAFETEI

CAP.V. REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII

5. 1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE

ANROBARE

44
 5. 2. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS DUPA
EXECUTIE
5. 3. CONTROLUL PUNERII IN OPERA

CAP.VI. RECEPTIA LUCRARILOR

6. 1. RECEPTIA LA TERMEN A LUCRARILOR

6. 2. RECEPTIA FINALA
CAPITOLUL I - GENERALITATI
1.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile de realizare a imbracamintilor bituminoase cilindrate,
executate la cald din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale si bitum neparafinos.
Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor publice
si la constructia drumurilor drumuriolr de exploatare si nu se aplica imbracamintilor si straturilor de
baza executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase.

1.2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI

1.2.1.Imbracamintile bituminoase cilindrate executate la cald sunt alcatuite,in general, din doua
straturi:
 stratul superior( de uzura sau de rulare) ;
 stratul inferior(de legatura) ;
In situatiile in care imbracamintile bituminoase sunt alcatuite dintr-un singur stratacesta poarta
denumirea de covor asfaltic, care va trebui sa indeplineasca conditiile stratului de uzura.
1.2.2. Straturile bituminoase din prezentul caiet de sarcini sunt prevazute a fi realizate din mixturi
bituminoase cu agregate naturale neprelucrate si prelucrate preparate la cald in centrale si puse in
opera mecanizat.

1.3. PREVEDERI GENERALE

1.3.1. Antreprenorul este obligat sa respecte cu strictete prevederile prezentului caiet de sarcini.
1.3.2. Antreprenorul va trebui sa aigure prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator
autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor necesare respectarii prevederilor
prezentului caiet de sarcini si va pastra evidenta zilnica a conditiilor de executie a imbracamintilor
bituminoase, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.

CAPITOLUL II - DESCRIEREA MATERIALELOR

2. 1. AGREGATE
2.1.1. Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate
neprelucrate si prelucrate care trebuie sa satisfaca conditiile STAS 662 si SR 667.
Agregatele naturale care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice destinate imbracamintilor
rutiere (st. legatura si uzura) sunt urmatoarele :
 agregate naturale de cariera, dupa cum urmeaza:
- nisip de concasare sort 0 – 4
 agregate naturale de balastiera , prelucrate prin spalare si sortare :
- nisip natural sort 0-4, conf SR 662

45
 - nisip si pietris concasat sort 0-8, 8-16,si 16-(25)31 conform SR 667
2.1.2. Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, in functie de clasa
tehnica a drumului sau categoria strazii, trebuie sa fie conform SR 667.

2.1.3. Fiecare tip si sort de agregate naturale trebuie depozitat separat in padocuri prevazute cu
platforme betonate avind pante de scurgerea apei si pereti despartitori pentru evitarea amestecarii
si impurificarii agregatelor.
2.1.4. Limitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea totala de agregate sunt
conform tabelului nr. 1.

Tabel nr. 1
STRAT de UZURA STRAT de LEGATURA

Fractiuni
TIPUL MIXTURII ASFALTICE
de BA BAR BAD
Nr. agregate 16 16 25 BA
naturale BA
BA BA BAR BAD BADPC DPS
crt. din 25 M
8 16 16m MAS BAP 25m 25 25
amstecul m BA AS
F16 C16
total BA BAR F8 BAD BADPC BA
25
16 BA 16a 25a 25a DPS
a
16 25a
a

Filer si
fractiuni
9 9 6 11
din 9… 10… 9… 2…
1 … … … … 2…7 2…7
nisipuri 11 14 14 13 7
13 13 13
sub
0,1mm,%
Filer si
fractiunea
2 Diferenta pana la 100%
(0,1…
4)mm,%
Cribluri
cu 22 34 39 45
47… 63… 55…
3 dimensiu … …. …
61
…
75
-
72
- -
nea peste 45 58 60 60
4mm,%
Pietris
concasat
cu 18…
4 - - - - - - -
34-
39…58 -
dimensiu
nea peste
8mm,%
Pietris
sortat cu
39…
5 dimensiu - - - - - - - - -
58
nea peste
8 mm,%

2.1.5. Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de mixtura
asfaltica (strat de legatura si strat de uzura) este cuprinsa in limitele prezentate in tabelul nr.2. :

Tabelul nr. 2
Marimea TIPUL MIXTURII ASFALTICE
ochiului sitei
(mm) BA8 BA1 BA25 BAR1 MASF MAS BAPC16 BAD25,BAD25m,
6 6 8 F16 BAD25a
BA16 BA25a
BA1 BAR1 BADPC25, BADPC25a
6m 6m
BADPS25, BADPS25a
BA1 BAR1
6a 6a

46
 Treceri prin site cu ochiuri patrate-SR EN 933-2
25 mm - - 90…100 - - - - 90…100

16 mm 90… 90…
- - 72…90 - 95…100 73…90
100 100

8 mm 66
90… 61… 95… 44…
… 54…80 66…82 42…61
100 74 100 59
85

4 mm 42
56… 39… 25…
… 40…61 40…55 42…66 28…45
78 53 37
66

2 mm 30
30… 30… 20…
… 30…50 19…28 30….55 20…35
55 42 25
55

1 mm 22
22… 21… 16…
… 20…40 16…22 21…42 14…32
42 31 22
42

0.63 mm 18
18… 18… 13…
… 15…35 13…20 18…35 10…30
35 25 20
35

0.20 mm 11
11… 11… 11…
… 8…25 12…16 11…25 5…20
25 15 15
25

0.10 mm 9…. 10…

9…13 6…13 9…11 11…14 9…13 2…7
13 14

Nota:
La betoanele asfaltice BA8, BA16, BA25, BAD25, BADPC31, BADPS31, se
folosesc amestecuri de nisip de concasaj si nisip natural; procentul de nisip natural in
amestec sa fie max:
- 25% pentru BA8 si BA16;
- 30% pentru BA25;
- 50% pentru BAD25, BADPC25 si BADPS25;
- pentru BAR16 se foloseste doar nisip de concasaj.
2.1.6. La betoanele asfaltice pentru stratul de legatura BAD25 si BADPC25, se recomanda
adaugarea a 2% filer.

2. 2. FILER
2.2.1. Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditiile
prevazute in STAS 539-79:
 finetea (continutul in parti fine 0,09 mm) min 80%
 umiditatea max 2%
 coeficient de hidrofilie max. 1%

2.2.2. Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor de filer sau a fractiunii fine recuperate de
la exhaustorul statiei de asfalt.
2.2.3. In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa corespunda prevederilor
STAS 539 si conditiei suplimentare ca minimul de particule sub 0.02mm sa fie 20 %.
2.2.4. Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare
pneumatica. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

47
2. 3. LIANTI

2.3.1. Pentru realizarea imbracamintilor asfaltice se folosesc urmatoarele tipuri de bitum in functie
de zona climatica:
 bitum tip D 60/80;- zona climatica calda
 bitum tip D80/100 zona climatica rece conform indicativ AND 537/97

2.3.2. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca bitumul sunt aratate in tabelul nr.3.

Tabelul 3
Mod de verificare
Conditii de admisibilitate
Caracteristici conform STAS
D 60/80 D 80/100
Penetratie la 250C mm 60…80 80-100 42-68
0
Punct de inmuiere C 49…55 44-49 60-69
0
Ductibilitate cm min:– la 5 C >4 >5 SR 61-97
0
- la 25 C >100 >100 -
Punctul de rupere Fraas, C < -13 < -15 SR EN 12593:2007
Punctul de inflamare Marcusson, C > 250 >250 STAS 5489-80

Solubilitare in solventi organici, % > 99 > 99 STAS 115-80

Continutul de parafina, % <2 <2 STAS 8099-74
Densitatea la 15C, gr/cm3 > 0,995 > 0,992 STAS 35-81
Indexul de instabilitate coloidala < 0,5 0,5 Instructiuni tehnice N.
521/R elaborate de AND

Aderenta la agregate > 80 > 80 STAS 10969/3-83

TFOT Instructiuni tehnice N.
535 elaborate de AND

Pierderi de masa, % < 0,80 < 0,80

Penetrare reziduala, % > 50 > 47
Cresterea punctului de inmuiere, C < 10 <9
Ductibilitate reziduala la 25C, cm > 50 > 75
RTFOT Instructiuni tehnice N.
536 elaborate de AND

Pierderi de masa, C < 0,90 < 0,90

Penetrare reziduala, % > 50 > 47
Cresterea punctului de inmuiere, C < 10 <9
Ductibilitate reziduala la 25C, cm > 50 > 75

2.3.3. In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor in cadrul studiilor preliminare se va

stabili necesitatea aditivarii bitumului. In cazul in care se va stabili acest lucru, se va adauga cu
acordul ,,Inginerului’’,aditivul corespunzator pentru imbunatatirea adezivitatii bitumului.
2.3.4. Adezivitatea bitumului fata de agregatul natural utilizat la obtinerea mixturii asfaltice (strat de
uzura, strat de legatura) trebuie sa fie de:min. 80%

48
CAPITOLUL III - CONDITII TEHNICE
3.1. TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE
3.1.1. Mixturile asfaltice utilizate in straturile imbracamintii rutiere (strat de uzura, strat de legatura)
si materialele utilizate la realizarea lor sunt prezentate in tabelul nr. 4

Tabelul 4
Nr.
TIPUL MIXTURII ASFALTICE AGREGATE NATURALE UTILIZATE
crt.
Criblura : sort 4-8, 8-16
Mixturi asfaltice stabilizate cu
1 Nisip de concasare sort 0-4;
fibra
Filer
Criblura : sort 4-8, 8-16
2 Beton asfaltic rugos Nisip de concasare sort 0-4;
Filer
Criblura : sort 4-8, 8-16, 16-25;
Betoane asfaltice bogate in Nisip de concasare sort 0-4;
3
criblura Nisip natural sort 0-4;
Filer
Pietris concasat: sort 4-8, 8-16, 16-25;
4 Beton asfaltic cu pietris concasat Nisip natural sort 0-4;
Filer
Criblura : sort 4-8, 8-16, 16-25;
Nisip de concasare sort 0-4;
5 Beton asfaltic deschis cu criblura
Nisip natural sort 0-4;
Filer
Pietris concasat : sort 4-8, 8-16, 16-25;
Beton asfaltic deschis cu pietris Nisip de concasare sort 0-4;
6
concasat Nisip natural sort 0-4;
Filer
Pietris : sort 4-8, 8-16, 16-25;
Beton asfaltic deschis cu pietris Nisip de concasare sort 0-4;
7
sortat Nisip natural sort 0-4;
Filer

49
3.2. ELEMENTE GEOMETRICE
3.2. 1. Grosimea imbracamintii se stabileste prin calculul de dimensionare conform STAS 1339,
tinand cont si de prevederile SR 174-1.
3.2.2. Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie sa indeplineasca
conditiile din tabelul 5.

Tabelul 5
Nr. Abateri limita locale admise la
Elemente geometrice Conditii de admisibilitate
crt. elementele geometrice
Grosimea minima a stratului compactat, cm, min:
 Strat de uzura din mixtura asfaltica stabilizata
cu fibre:
- MASF 8
- MASF 16 3,0
1.  Strat de uzura cu bitum modificat, bitum 3,5 - max. 10% in minus fata de
aditivat, bitum 4,0 grosimea prevazuta in proiect,
 Strat de legatura: pentru fiecare strat
- cu criblura - abaterile in plus nu constituie
- cu pietris concasat sau 4,0 motiv de respingere a lucrarii
pietris sortat 5,0
2. Latimea partii carosabile Conform STAS 2900 ±50 mm

Profil transversal: sub forma de acoperis

 Drumuri conform STAS 863 ± 5,0 mm, fata de cotele profilului
- In aliniament panta unica adoptat
3. - In curbe si zone
aferente conform STAS 10144/3
- Cazuri speciale
 Strazi ± 2,5 mm/m

Profil longitudinal:
Declivitate, %, max
 Drumuri
- Mixtura asfaltica 6,0
stabilizata cu fibre de
celuloza ± 5,0 mm fata de cotele profilului
4. 9,0 proiectat, cu conditia respectarii
- Beton asfaltic rugos
- Betoane asfaltice 6,0 pasului de proiectare adoptat
bogate in criblura
- Beton asfaltic cu 6,0
pietris concasat
 Strazi Conform STAS 10144/3

3.3. COMPOZITIA MIXTURILOR ASFALTICE

3.3.1. Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de uzura si stratul de legatura se
stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor
tehnice precizate in prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini.
Studiul il face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau central, sau il comanda la un laborator
autorizat.

3.3.2. Reteta, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si incercarile
efectuate impreuna cu rezultatele obtinute se supune aprobarii “Inginerului”.
Aceste studii comporta cel putin urmatoarele incercari:

50
 1. stabilirea proportiior de agregate naturale si filer pe baza compozitiei
granulometrice a fiecarui material component
2. proiectarea a 3 retete de mixtura asfaltica cu 3 continuturi de bitum
corespunzator tipului de mixtura asfaltica studiat
3. determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice Marshall
conform STAS
4. alegerea amesteculului cu dozajul optim de bitum
3.3. 3. Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, “Inginerul”, daca nu
are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta reteta propusa de Antreprenor.
3.3.4. Limitele procentelor a sorturilor componente din agregatul total sunt date in tabelul nr. 1
3.3.5. Granulozitatea agregatelor naturale este cuprinsa, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica in
limite date in tabelul nr 2
3.3.6. Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS
1338/1 si SR EN 12697-23:2004; SR EN 12697-6:2007 si trebuie sa se incadreze intre limitele
aratate in tabelul nr 6 pentru imbracaminti bituminoase (strat de legatura si strat de baza).

Tabel 6
Continutul de
Nr. Tipul Tipul mixturii liant din masa Clasa tehnica a
crt stratului asfaltice mixturii asfaltice drumului
%
MASF 8 6.7……7.5 I….V
MASF16 6.5……7.5 I….IV
BAR16m,
5.7……6.2 I….III
BAR16a
5.7……6.2 II….III
BAR16
1 Strat de BA16m 6.0……7.0 I….II
uzura 6.3……7.3 III
BA16, BA16a 6.0……7.0 II
6.3…….7.3 III
6.5……7.5 IV….V
BA8,BA8a 6.5……7.5 IV….V
BA25,BA25a 5.5…….7.0 IV….V
BAPC16,
6.0……7.5 IV….V
BAPC16a
BAD25m 4.0……5.0 I….III
2 Strat de BAD25,BAD22
4.0……5.0 I….V
legatura 5a
BADPC25,BAD
4.0……5.0 III….V
PC25a
BADPS25,BAD
4.0……5.0 IV….V
PS25a

51
3.3.7. Raportul filer : liant recomandat pentru Imbracamintile bituminoase strat de legatura si strat
de uzura este conform tabel 7.

Tabelul 7
Nr. Tipul Raport filer :liant
Tipul mixturii asfaltice
Crt. stratului ( recomandat)
Betoane asfaltice rugoase 1.6….1.8
1 Strat de uzura Betoane asfaltice bogate in criblura :
-cu dim.max.granula de 16mm 1.3….1.8
-cu dim.max.granula de25mm 1.1…..1.8
Beton asfaltic cu pietris concasat 1.6….1.8
2 Strat de Betoane asfaltice deschise 0.5….1.4
legatura BAD25, BADPC31, BADPS31
3.4. CARACTERISTICILE FIZICO- MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE
3.4.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice trebuie sa indeplineasca in timpul
studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie conditiile aratate in tabelele nr. 8 si
nr. 9.
Tabelul 8
Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip
Nr. Tipul mixturii
Tipul Bitumului
Clasa
tehnica a
Marshall
Crt. asfaltice Indice de Densitate Absorbtie
drumului Stabilitatea Raport S/I,
curgere (I), aparenta, de apa ,%
(S)la600C, KN/mm
mm min.,kg/m3 vol.
BA8 D 60/80
IV...V 6.0 1.5...4.5 1.3...4.0
BA25 D 60/80a
1 2300 2...5
BA8a D80/100
D80/100a
IV...V 5.5 1.5...4.5 1.2...3.6
BA25a
II 8.5 1.5...3.5 2.4...5.6
D 60/80
D 60/80a
III 7.5 1.5...4.0 1.8...5.0
BA16 IV...V 6.5 1.5...4.5 1.4...4.3
2 2300 2...5
BA16a II 8.0 1.5...4.0 2.0...5.3
D80/100
D80/100a
III 7.0 1.5...4.0 1.7...4.6
IV...V 6.0 1.5...4.5 1.3...4.0
I 9.0 1.5...3.0 3.0...6.0
D 60/80
D 60/80a
II 8.5 1.5...3.0 2.8...5.6
BAR16
3 III 8.0 1.5...3.0 2.6...5.3 2300 3...5
BAR16a
D80/100 I...II 8.5 1.5...4.0 2.1...5.6
D80/100a III 7.5 1.5...4.0 1.8...5.0
4 BAPC 16 D 60/80
IV…V 6,0 1.5…4.5 1.3…4.0 2300 2…5
BAPC16a D 60/80a
D80/100
D80/100a
IV…V 5.5 1.5…4.5 1.1…3.3
5 BAD 25 D 60/80
I…V 5.0 1.5…4.5 1.1…3.3 2250 2…5
BAD 25a D 60/80a
D80/100
D80/100a
I…V 4.5 1.5…4.5 1.0…3.0
6 BADPC 25 D 60/80
III…V 4.5 1.5…4.5 1.0…3.0 2250 2…5
BADPC 25 a D 60/80a
D80/100
D80/100a
III…V 4.0 1.5…4.5 0.9…2.6
7 BADPS25 D 60/80
IV…V 4.5 1.5…4.5 1.0…3.0 2250 2…5
BADPS25a D 60/80a
D80/100
D80/100a
IV…V 4.0 1.5…4.5 0.9…2.6

Tabelul 9
Caracteristica Tipul mixturii asfaltice

52
 BAR 16, BAR16a, BAD25, BAD25A,
Nr BA16,BA16a,BA8, BADPC25,
.crt BA8a, BA25,Ba25A BADPC25A,
BADPS
25,BADPS25A
1 Caracteristici pe cilindri confectionati la
presa de compactare giratorie:
- Volum de goluri la 80 de giratii, %,max. 5.0 -
- Volum de goluri la 120 de giratii, %,max. - 9.5
2 Rezistenta la deformatii permanente:
Fluaj dinamic la 40C si 1800 pulsuri, 10-4
mm,max. 7600 -
3 Modulul de elasticitate la 15C, Mpa,min:
-zona climaterica calda 4200 3600
-zona climaterica rece 3600 3000
4 Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri
- 4x10-5
pana la fisurare la 15C,min.

3.4.2. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe epruvete tip Marshall
din mixturi asfaltice preparate in laborator (elaborate din dozaje optime, din probe recoltate de la
malaxor sau de la asternere sau carote, dupa executie).

3.4.3. Dozajele materialelor componente pentru tipurile de mixturi asfaltice se determina prin studii
preliminare de laborator conform prezentului caiet de sarcini, cu incadrarea lor in limitele SR 174-1
si Normelor tehnice specifice in vigoare.
3.4.4. Continutul optim de liant stabilit prin studii de laborator trebuie sa se incadreze in limitele de
± 0.3%
Exemplu:
 continutul optim de bitum = 5%;
 limita inferioara = 5% - 0,3% = 4,7 %;
 limita superioara = 5% + 0,3% = 5,3%.

3.5. CARACTERISTICILE IMBRACAMINTII BITUMINOASE GATA DE EXECUTATE

3.5.1. Imbracamintile bituminoase trebuie sa ateste caracteristicile corespunzatoare prezentului
caiet de sarcini si anume:
 gradul de compactare
 uniformitatea suprafetei
 rugozitatea suprafetei

3.5.2. Compactarea straturilor imbracamintii bituminoase se determina prin analize de laborator pe

carote sau prin masuratori in situ conform SR 174-2.
Determinarea densitatii aparente, absorbtiei de apa si a gradului de compactare se face in
cadrul determinarilor de laborator conform STAS 1338/1 si SR EN 12697-23:2004, SR EN 12697-
6:2004. Densitatea aparenta si gradul de compactare pot fi determinate si prin masuratori in situ.
Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate in tabelul nr. 10.

53
 Tabel nr.10
Tipul mixturii Densitatea Absorbtie de apa Gradul de
asfaltice aparenta kg/mc % compactare min%
BA8
BA16 2250 2….6 96
BA25
BAR16 2250 4….7 96
BAD25
BADPC31 2200 3….8 96
BADPS31

3.5.3. Uniformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica cu dreptarul si pana

conform SR 174-2 sau cu alte dispozitive adecvate.
Denivelarile maxime admisibile in profil longitudinal masurate sub dreptarul de 3m sunt
urmatoarele:
 max. 3 mm pentru drumuri clasa tehnica I
 max. 4 mm pentru drumuri clasa tehnica II
 max. 5 mm pentru drumuri clasa tehnica III

3.5.4. Rugozitatatea suprafetei

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca rugozitatea suprafetei imbracamintilor bituminoase
masurata cu aparatul SRT sau prin metoda Inaltimii de nisip sunt conform cu prevederile SR 174-
1-2002.

CAPITOLUL IV - EXECUTIA LUCRARILOR

4.1. ACCEPTAREA UTILAJULUI
Antreprenorul supune acceptarii ”Inginerului” lucrarii utilajul pe care-l va utiliza la realizarea
lucrarilor.
Acceptul se va da dupa instalarea acestuia, verificarea starii reale de intretinere si aptitudinile de a
realiza performantele cerute prin documentatia contractuala.

4. 2. STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR

Statia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita
obtinerea performantelor cerute pentru diferitele categorii de mixturi prevazute de Caietul de
sarcini.
Centralele de preparare sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de control a dozarii
componentelor si de blocare a prepararii in caz de abateri de la programul impus.
Dozatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
 Precizia de dozare masica pentru fiecare component
 Curgerea continua si uniforma a materialului fara aport de masa la sfirsit de
cursa

54
  Aderenta materialelor pe utilajul de lucru sa nu depaseasca 1% din masa de
material vehiculat intr-un interval de 24h.

4.2.1. Stocarea si incalzirea liantului

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a caror
capacitate este cel putin egala cu consumul mediu zilnic si dispune fiecare de o joja in prealabil
etalonata si un dispozitiv capabil de a incalzi liantul pana la temperatura necesara, evitand orice
supraincalzire cat de mica.

4.2.2. Stocarea si dozarea filerului de aport

Filerul trebuie sa fie stocat la statia de preparare a mixturilor asfaltice in silozuri prevazute cu
dispozitive de alimentare si de extragere corespunzatoare care sa permita posibilitatea de a doza
filerul conform tolerantelor indicate in prezentul caiet de sarcini.

4.2.3. Dozarea agregatelor

Antreprenorul trebuie sa dispuna de o instalatie de dozare capabila sa introduca agregatele potrivit
proportiilor fixate in functie de caracteristicile de scurgere.
Abaterile admise pentru agregatul total stabilit prin reteta, exprimate in procente din masa in
valoare absoluta, conform SR 7970 si SR 174-2 sunt:
  5 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu
dimensiunea peste 0,63 mm
  4 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu
dimensiuni cuprinse intre 0,2…0,63 mm
  3 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu
dimensiuni cuprinse intre 0,09…0,2 mm
  2 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de filer si praf cu
dimensiuni sub 0,09 mm)

4.2.4. Incalzirea si uscarea agregatelor

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de mijloace mecanice corespunzatoare
pentru introducerea uniforma a agregatelor in scopul obtinerii unei productii constante.
Se vor lua masuri ca sa se evite incalzirea agregatelor la o temperatura care sa antreneze arderea
liantului.
Injectoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
 sa realizeze arderea uniforma prin asigurarea unor puncte izoterme in
interiorul uscatorului ;
 temperaturile maxime dezvoltate in uscator trebuie sa fie 190 0C pentru
agregate si 170 0C pentru liant.
Uscatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
 sa asigure turatia de lucru corespunzatoare celei din documentatia de tehnica
 sa asigure deplasarea corespunzatoare a materialului cu ajutorul sistemului
de dirijare si conditionare higrotermica
 valoarea temperaturilor agregatelor la iesirea din uscator trebuie sa fie
cuprinsa in intervalul 165 – 190 0C

55
  continutul de apa al agregatelor din usctor trebuie sa fie < 0.5%
Desprafuitoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
 sa efectueze desprafuirea agregatelor in proportie de 90%
 sa nu produca poluarea mediului ambiant in conformitate cu normele
specifice de mediu.

4.2.5. Dozarea liantului

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de un sistem de alimentare si dozare a
liantului fie in greutate, fie volumetric.
Abaterile pentru continutul de bitum fata de dozajul stabilit prin reteta exprimate prin procente de
masa in valoare absoluta sunt:  0,3 %.

4.2.6. Stocarea agregatelor

Antreprenorul va trebui sa poata asigura stocarea a cel putin o treime din agregatele destinate
santierului.
Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate
cu pereti despartitori pentru evitarea impurificarii lor.
4.2.7. Malaxarea
Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a
produce mixturi asfaltice omogene. Daca cuva malaxorului nu este inchisa ea trebuie sa fie
prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie
Malaxorul trebuie deasemenea sa indeplineasca urmatoarele cerinte :
 -buna functionare a dispozitivelor de securitate si alarma
 -viteza unghiulara si periferica a paletelor
 -unghiul de inclinare al paletelor ;
 -raza de dispunere a paletelor
 -gradul de uzura al paletelor
 -sincronizarea arborilor
 -capacitatea nominala a malaxorului
 -starea cuvei
Trebuie sa asigure temperatura mixturii asfaltice la iesirea din el in conformitate cu normele in
vigoare
Statia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare impiedicand golirea malaxorului atata timp
cat durata de malaxare nu a fost atinsa.
Duratata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se va
stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt inaintea inceperii fabricatiei.

4.2.8. Stocarea si incarcarea mixturilor

La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate precautiuni utile in scopul limitarii la
maximum a segregarii mixturii asfaltice la incarcarea in mijloacele de transport.
Daca se foloseste buncar de stocare, acesta va trebui in mod imperios incalzit.

56
4.3. FABRICAREA
Fabricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase va trebui realizata numai in
statii automate de asfalt (care pot fi instalatii pentru producerea discontinua a mixturilor asfaltice
sau pentru producerea continua a m.a.).
O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si se va
urmari vizual ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata intr-un mod convenabil.
Temperaturile diferitelor tipuri de mixturi asfaltice, la iesirea din statie, trebui sa fie cuprinse intre
urmatoarele valori:
 -160 o C la 180 o C pentru mixturi cu bitum 60/80;
 -155 o C la 170 o C pentru mixturi cu bitum 80/100;
 -150 o C la 160 o C pentru mixturi cu bitum 100/120.
Valoarea acesteia va fi stabilita in asa fel ca sa se obtina temperatura ceruta la asternerea
mixturii, tinand seama de racirea care are loc in timpul transportului si a asteptarilor.

4. 4. REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE

4.4.1. Dupa acceptarea utilajului de catre beneficiar prin “Inginerul” lucrarii, Antreprenorul trece la
operatiuni de reglare si etalonare:
 a debitului dozatoarelor pentru agregate;
 a debitului pompelor pentru liant;
 a debitului privind filerul, precum si la determinarea caracteristicilor a unei
bune functionari a malaxorului.
Autorizatia de punere in exploatare va fi data de “Inginer” dupa ce va constata ca debitele fiecarui
constituent permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise.
Daca, urmare a reglajelor, anumite aparate sau dispozitive se dovedesc defectuoase,
antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueza din nou reglajul, dupa care sa supuna
aprobarii “Inginerului”.
Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului sau si a
personalului care-l deserveste in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de
punere in exploatare, cu atat mai mult in caz de refuz.

4. 5. CONTROLUL FABRICATIEI
4.5.1. Mixturile asfaltice produse in statiile de prepararea mixturilor asfaltice sunt supuse
incercarilor preliminare de informare, controlului de calitate si receptie a caror frecventa, in cazul
lipsei de dispozitiuni contrare a caietului de prescriptii speciale este cea indicata in tabelul nr. 11.
4.5.2. Prevederile indicate in tabelul nr. 11 nu exclud obligativitatea dotarii centralelor de fabricatie
cu dispozitive de control de blocare.

Tabelul 11
Categoriax) Frecventa
Faza de Natura controlului controlului controlului
executie sau a incercarii
A B C sau a incercarii

57
 Pentru fiecare tip
Studiul compozitiei x
de produs
Controlul reglajului
Inaintea inceperii
statiei de asfalt
x fabricatiei fiecarui
inclusiv stabilirea
tip de produs
duratei de malaxare
Determinarea
continutului de bitum x Zilnic
si filer
Granulometria
x Zilnic
amestecului
Temperatura
Studiu
agregatelor minerale,
a bitumului si a x Permanent
mixturii la iesirea din
malaxor
Unul la fiecare 400
Stabilitatea la 60 0 C x
to
Indicele de curgere. Unul la fiecare 400
x
Fluaj to
Unul la fiecare 400
Densitatea aparenta x
to
Unul la fiecare 400
Absorbtia de apa x
to
x) A – Incercari preliminare de informare
B – Controlul de calitate
C – Controlul de receptie

4.6. MODUL DE PUNERE IN OPERA

4.6.1. Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioanele cu
bene metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare.

4.6.2. Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta

(motorina, pacura, etc.) este interzisa.

4.6.3. Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinata de debitul de
functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice, iar numarul lor este de asa natura incat sa nu
avem intreruperi.

4.6.4. Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi intinsa la

terminarea incarcarii, oricare ar fi distanta de transport si conditiile atmosferice.

58
4. 7. LUCRARI PREGATITOARE
4.7.1. Pregatirea stratului suport
Inainte de asternerea mixturii, stratul suport se remediaza si se reprofileaza daca este cazul, apoi
se curata si se amorseaza .In acest scop se procedeaza in felul urmator:
 se verifica cotele stratului suport conform proiectului de executie ;
 se aduce stratul suport la cotele prevazute in proiect prin aplicarea unui strat
de egalizare din mixtura asfaltica sau prin frezare ;
 se remediaza defectiunile existente , conform reglementarilor in vigoare si se
rezolva problemele privind drenarea apelor ;
 se curata temeinic stratul suport prin degajarea acostamentelor cu lama
autogrederelor si prin maturarea mecanica a partii carosabile.
 se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoasa

4.7.2. Amorsarea
La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu
emulsie bituminosa cationica cu rupere rapida. Amorsarea stratului suport se realizeaza mecanizat
cu autoraspanditorul de emulsie sau cu un dispozitiv special pentru asigurarea uniformitatii si a
dozajelor prescrise. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri:
 strat de legatura pe stratul de baza din mixtura bituminoasa;
 strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval
mai mare de trei zile de la executia stratului de legatura. Dupa amorsare se
asteapta timpul necesar pentru ruperea emulsiei cationice.
In functie de compactitatea stratului suport se va folosi un amorsaj cu 0,3-0,5 kg/mp bitum pur.
Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii
mixturii bituminoase.
Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturilor bituminoase.
Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maximala de 100 m, in film continuu.
Suprafata stratului suport pe care se aplica stratul de mixturi asfaltice trebuie sa fie uscata.

4. 8. ASTERNEREA

Punerea in opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui finisor capabil de a
le repartiza fara sa produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile fixate.
In vederea asigurarii calitatii la punerea in opera a mixturilor asfaltice trebuie sa se respecte
urmatoarele:
 temperatura mixturii asfaltice la asternere ;
 grosimea constanta a stratului asternut ;
 parametrii geometrici ai stratului depus ( inaltime , latime ) trebuie respectati
conform documentatiei de executie
 senzorul de nivel trebuie sa se afle pe patina de ghidare iar pozitionarea lui sa
se faca inainte de inceperea lucrului

59
  incalzirea grinzii se va face ori de cite ori este nevoie , dar nu mod excesiv
( 15-30 min. inainte de inceperea turnarii).
 trebuie sa se evite o intrerupere a aprovizionarii cu material , deoarece grinda
nivelatoare se afunda in material afectand planeitatea suprafetei .

4.8.1. Temperatura de asternere

Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturi peste +10 oC, in
perioada martie-octombrie, in conformitate cu pevederile legale in vigoare.
De asemenea, executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie.
Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului,
temperaturile conform tabelului nr. 12

Tabel 12
Tipul Temperatura Temperaturile minime la compactare in o C
liantulu mixturii asfaltice la
i asternere, o C Inceput Sfarsit

D60/80 145 140 110

D80/10 140 135 100
0
D100/1 135 130 100
20

Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii in buncarul finisorului.

Temperatura se va fixa definitiv in timpul punerii la punct a modului de compactare pentru a obtine
compactarea optima.
Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 12 vor fi refuzate.
Aceste mixturi trebuie evacuate din santier, ele neputand fi reincalzite la fata locului. In acelasi fel
se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului ca urmare a unei pene.

4.8.2. Grosimea stratului de asternere

Verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de executie
In cazul in care stratul support este constituit din imbracaminti existente, aducerea acestuia la
cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza dupa caz fie prin aplicarea unui strat de
egalizare din mixtura asfaltica , fie prin frezare.
Cantitatea de mixtura asfaltica necesara pentru egalizare se determina prin scaderea volumului de
mixtura al stratului de legatura sau uzura constanta din volumul total al mixturii asfaltice calculat
conform cotelor din proiectul de executie .
Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face pentru:
stratul de uzura intr-o singura asternere;
stratul de legatura intr-o singura asternere sau mai multe asterneri succesive functie de grosimile
de asternere, cu conditia realizarii gradului de compactare prescris prin caietul de sarcini;

60
4.8.3. Punerea in opera
Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport pregatit conform secificatiilor din prezentul caiet de
sarcini, se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare – finisoare prevazute cu palpator si
sistem de nivelare automat care sa asigure precompactarea mixturii.
Mixtura asfaltica trebuie asternuta uniform si continuu, pe fiecare strat, pe toata lungimea unei
benzi programata a se executa in ziua respectiva.
Asternerea se face pe intreaga latime a caii de rulare, atunci cand acest lucru nu este posibil,
Antreprenorul propune dirigintelui latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale.
Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor, de la statie si
cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle.
Antreprenorul trebuie sa dispuna de un lucrator calificat pentru a corecta imediat dupa asternere si
inainte de orice compactare denivelarile flagrante cu ajutorul unui aport de material proaspat depus
cu lopata, in fata esalonului de asternere.
In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru a se
evita o raspandire neuniforma a materialului.

4.8.4. Rosturi longitudinale si transversale

Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse.
Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus rostului
longitudinal al stratului imediat inferior, indiferent daca acesta din urma este in stratul de legatura
sau in stratul de baza, realizat din mixtura asfaltica sau dintr-un material tratat cu liant hidraulic.
Rosturile care separa mixturile bituminoase de la o zi la alta trebuie sa fie realizate in asa fel incat
sa asigure o tranzitie perfecta si continuua intre suprafetele vechi si noi.
Marginea vechii benzi va fi taiata cu ajutorul un taietor de rost si badijonata cu emulsie de bitum.
Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un metru.
Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga latime eliminand o lungime de banda de cca. 50
cm.
Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bitum inainte de realizarea
benzii noi.

4. 9. COMPACTAREA

4.9.1. Mixturile asfaltice sunt compactate in scopul cresterii densitatii si reducerii volumului de
goluri continut in masa materialului pus in opera.

4.9.2. La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii care sa asigure caracteristici tehnice
si gradul de compactare pentru fiecare mixtura in parte.

Atelierul de compactare va fi propus de Antreprenor si aprobat de Inginerul lucrarii dupa incercarile

de etalonare in timpul primelor zile ale punerii in opera.
Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Inginerului spre aprobare:

61
  sarcina fiecarui utilaj;
 planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat
posibil constant, in fiecare punct al stratului;
 viteza de mers a fiecarui utilaj;
 presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari;
 temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului fixat in
articolul precedent.

4.9.3. Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut , se determina, la inceputul lucrarilor, pe

un sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuiesc utilizate, in
functie de performantele acestora, de tipul mixturii si de grosimea stratului .

4.9.4. Lucrarile experimentale se fac inainte de inceperea asternerii stratului pentru lucrarea
respectiva, utilizand mixtura asfaltica preparata in conditii similare cu cele pentru productia
curenta.
4.9.5. Metoda propusa va fi satisfacatoare daca se permite sa se atinga in cel putin 95% din
masuratorile efectuate un grad de compactare 100% ; cele 5% masuratori (restante) nu vor trebui
sa aibe o compactitate inferioara valorii de 95% .Numarul atelierelor de compactare se va stabili in
functie de numarul punctelor de asternere.
4.9.6. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie astfel executata ca sa se obtina
valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice, de deformabilitate si suprafatare (deflexiuni
caracteristice).
4.9.7. Operatia de compactare se realizeaza cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare cu
rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare.
4.9.8. Rosturile transversale se compacteaza inclinat sau, de preferat, perpendicular pe axul
drumului, la inceput prin suprapunerea ruloului pe asfaltul proaspat doar cca 15-20 cm, continuand
progresiv, pas cu pas, pana la compactarea intregii zone calde cu toata latimea ruloului.
4.9.9. Rosturile longitudinale se compacteaza in lungul lor, astfel incat la inceput ruloul sa calce
doar 15-20 cm pe asfaltul cald si continuand progresiv compactarea pana cand ruloul ajunge sa
calce cca 15-20 cm pe asfaltul vechi.
4.9.10. Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se putea evita valurirea
imbracamintii.Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe
suprafata, se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea.
4.9.11. Conform reglementarilor tehnice in vigoare pentru imbracamintile bituminoase, atelierul de
compactare este alcatuit din :
 compactor cu pneuri de 160 KN si compactor cu rulouri netedede 120 KN
 compactor cu rulouri netede de 120 KN
In tabelul nr. 13 este prezentat numarul minim de treceri pentru a obtine gradul de compactare
minim necesar.

Tabel nr. 13
DE
ATELIER
COMPACTARE
A B
TIPUL COMPACTOR COMPACTOR COMPACTOR
STRATULUI CU PNEURI 160 CU RULOURI CU RULOURI

62
 KN NETEDE 120KN NETEDE 120KN
NR. TRECERI
STRAT DE
10 4 12
UZURA
STRAT DE
12 4 14
LEGATURA

4.9.12. Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele nu trebuie
niciodata sa se indeparteze la mai mult de 50 m in spatele finisorului.

4.10. TRATAREA SUPRAFETEI

Dupa executarea imbracamintilor daca este cazul se procedeaza la inchiderea porilor suprafetei
prin raspandire de 2…3 kg/mp nisip sort 0…3,15 mm bitumat cu 2…3% bitum prin cilindrare,
exceptie facand betoanele asfaltice rugoase.
Se va da preferinta utilizarii nisipului de concasaj.
Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie, sau executate inainte de aceasta data, in zone
umbrite cu umiditate excesiva sau cu trafic foarte redus, se va realiza cu aprobarea Inginerului pe
baza constatarilor pe teren,inchiderea suprafetei prin badijonare.
Badijonarea se realizeaza prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica cu rupere rapida cu 60%
bitum diluata cu apa (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa curata nealcalina) si
raspandire de nisip sort 0…3 mm cu un continut cat mai redus de praf (sub 0,09 mm) in cantitatile
aratate mai jos:
a) stropire cu bitum 0,5 kg/mp
raspandire de nisip (de preferinta cu concasaj) 3…5 kg/mp
b) stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum diluat cu apa 0,8…1 kg/mp
raspandire nisip 3…5 kg/mp
Inchiderea se poate face si cu suspensie de bitum filerizat diluata pana la 15 % continut de bitum
cu aceeasi cantitate de nisip.
Inchiderea suprafetei se aplica in mod obligatoriu la imbracaminti din beton asfaltic cu agregate
mari, in prima luna de la circulatie, printr-un tratament bituminos executat la cald.

CAPITOLUL V - REGULUI SI METODE DE VINDECARE A CALITATII

5.1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE
5.1.1. Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase se
verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate in prezentul
caiet de sarcini.

5.1.2. Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier si constau in urmatoarele:

Bitum

63
  penetratia la 25 oC STAS 42-68
 punctul de inmuiere prin metoda inel si bila STAS 60-69;
 ductilitatea la 25C, SR 61, SR 754( ptr. drumuri cls. th. I si II )
Criblura
 natura mineralogica (examinare vizuala);
 granulozitatea STAS 730, SR 667
 forma granulelor STAS 4606-80;
 determinarea continutului de parti fine sub 0,09 mm, STAS 730-89;SR 667

Pietris
 natura mineralogica (examinare vizuala);
 granulozitatea STAS 730, SR 662
 forma granulelor STAS 730, SR 662
 parte levigabila STAS 4606-80;

Nisip natural
 natura petrografica si mineralogica STAS 4606-80;
 granulozitatea STAS 4606-80;STAS 730; SR 662:
 parte levigabila STAS 4606-80;
 continut de impuritati – corpuri straine;
 humus STAS 4606-80;
 mica libera;
 echivalent de nisip STAS 730-89;
Nisip de concasaj
 natura petrografica si mineralogica:
STAS 6200/4-81 (pentru roca);
STAS 9110-87 (pentru produse);
 granulozitatea:
STAS 730-89;
STAS 4606-80;
 continut de granule: care raman pe ciurul superior (3,15 mm) STAS 4606-80
 continut de impuritati – corpuri straine – STAS 4606-80;
 coeficient de activitate STAS 730-89;

Filer
 continut de carbonat de calciu STAS 4605/9-88
 umiditate STAS 539-79;
 granulozitate STAS 539-79;
 coeficient de hidrofilie STAS 539-79;

64
5.1.3. Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale mixturilor asfaltice pe probe cubice
inclusiv a rezistentelor la compresiune la 22°C si 50°C, reducerea rezistentei la compresiune in
apa dupa 28 de zile pentru fiecare continut de bitum, densitatea aparenta si absortia apei.

5.1.4. Certificatele de Conformitate ale materialelor din reteta de fabricatie (agregate, bitum, filer,
amestecuri etc.).
5.1.5. Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Inginerul, daca nu are
obiectii sau posibile propuneri de modificari, isi va da accordul cu privire la executia unui tronson
experimental folosind formula reteta propusa de Antreprenor.
5.1.6. Constructorul va indica in mod clar limitele retetei de mixtura si va supune aceste studii
preliminare spre aprobarea Inginerului.
Daca este necesar, retetele de mixtura vor fi revizuite cu acordul Inginerului.

5.2. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS DUPA EXECUTIE

5.2.1. Verificarea calitatii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare se efectueaza prin metode
nedistructive (determinarea densitatii aparente a stratului dupa compactare cu gamadensimetrul
sau prin prelevarea de carote [o placa de min. (40x40) cm sau carote cilindrice echivalente pentru
fiecare 7000 m2 de suprafata executata].

5.2.2. Carotele se prevaleaza in prezenta delegatului executantului si al beneficiarului, la

aproximativ 1m de la marginea stratului, incheindu-se un proces verbal.

5.2.3. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor se fac de comun acord cu delegatul
Beneficiarului, astfel incat ele sa reprezinte cat mai corect aspectul calitativ al stratului executat.

5.2.4. Imbracamintea bituminoasa strat de legatura, strat de uzura trebuie sa indeplineasca

conditiile din Tabelul 14.

5.2.5. Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate, cu defectiuni vizibile, stabilite de
beneficiar sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o
mentiune speciala.

5.2.6. Incercarile se efectueaza conform STAS 1338/1 si SR EN 12697-23:2004; SR EN 12697-

6+A1:2007 de catre laboratorul antreprenorului sau de un alt laborator autorizat si constau in:
 masurarea grosimii stratului;
 determinarea densitatii aparente, a absorbtiei de apa si a gradului de
compactare;
 determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice continute (compozitie,
caracteristici fizico-mecanice, IB pe bitum extras) specificate in caietul de
sarcini ale lucrarii.

5.2.7.Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformitatii suprafetei se face conform

SR 174-2.

65
 Caracteristicile suprafetei imbracamintei bituminoase
Tabelul 14
Nr. Conditii de Metoda de
Caracteristica
crt. admisibilitate incercare
Planeitatea in profil
longitudinal*
Indice de planeitate, IRI,
≤ 2,5 Reglementari
m/km:
≤ 3,5 tehnice in vigoare
- drumuri de clasa tehnica privind masuratori
1. I-II ≤ 4,5 cu analizorul de
- drumuri de clasa tehnica profil longitudinal
III (APL)
- drumuri de clasa tehnica
≤ 5,5
IV
- drumuri de clasa tehnica
V
Uniformitatea in profil
longitudinal.*
Denivelari admisibile masurate
sub
≤ 3,0
Dreptarul de 3 m, mm
- drumuri de clasa tehnica
I si ≤ 4,0
2. SR 174-2/97
strazi de categoria tehnica
I…III
- drumuri de clasa tehnica
II si
strazi de categoria tehnica ≤ 5,0
IV
- drumuri de clasa tehnica
III-V
3. Rugozitatea
- Rugozitatea cu pendulul SRT,
unitati SRT: SR EN 13036-
≥ 80
1:2002
 drumuri de clasa tehnica I-II ≥ 70
 drumuri de clasa tehnica III
≥ 60
 drumuri de clasa tehnica IV-V
- Rugozitatea geometrica, HS, ≥ 0,7 SR EN 13036-
mm: 1:2002
≥ 0,6
 drumuri de clasa tehnica I-II ≥ 0,55
 drumuri de clasa tehnica III
 drumuri de clasa tehnica IV-V

66
 Reglementari
- Coeficientul de frecare tehnice in vigoare
(µGT): cu aparatul de
 drumuri de clasa tehnica I-II ≥ 0,95 masura
 drumuri de clasa tehnica III-V ≥ 0,7 Grip Tester
Aspect fara
degradari sub
Omogeneitate. Aspectul forma de exces de
4. Vizual
suprafetei bitum, fisuri, zone
poroase, deschise,
slefuite.

Nota: *Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea indicelui de planeitate IRI,
fie prin masurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m.

5.3. CONTROLUL PUNERII IN OPERA

5.3.1. Controlul compactarii
Autocontrolul compactarii
In cursul executiei compactarii, Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la:
 cadenta executiei sa fie cea retinuta la tronsonul experimental.
 utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in
functiune continua si regulata;
 elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul
de mers, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre
finisor si primul compactor cu pneuri) sa fie respectate cu strictete.
Inginerul lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unei autocontrol insuficient, sa opreasca lucrarile pe
santier pana cand Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere.
Controlul ocazional de compactare.
Pe parcursul executiei lucrarilor, Inginerul isi va rezerva dreptul sa efectueze incercari pentru a se
asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie ca urmare a
constatarilor facute in cadrul verificarilor de autocontrol.
In cazul cand un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de referinta
prescrisa, obtinuta in timpul studiului de alcatuire a produsului, Inginerul impune noi incercari de
compactare anuland modalitatile de compactare initial fixate.
Daca aceste incercari noi nu permit sa se atinga densitatea de referinta, noi dispozitii sunt
hotarate.

5.3.2. Reglarea nivelmentului

Atunci cand caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului in raport cu repere
independente soselei, verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete
corespunzatoare a fiecarei zi de lucru, in ax si la margine (intre 0,2 si 0,3 m de la marginea
stratului) ca si in fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte
puncte fixate de Inginer.

67
Tolerantele pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sunt:
 +/- 2,5 cm pentru stratul de baza;
 +/- 1,5 cm pentru stratul de legatura si stratul de uzura.
Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este considerata
convenabila.

5.3.3. Controlul denivelarilor

Controlul calitatii imbracmintei executata se refera la verificarea elementelor geometrice si a
regularitatii suprafetei imbracamintei prin:
 verificarea cotelor profilului longitudinal ,
 verificarea latimii imbracmintei drumului , aceasta facindu-se la distanta de
max.50m.
 verificarea regularitatii suprafetei;
a) in lungul drumului se efectueaza cu dreptarul de 3 m si cu pana
b) in sensul transversal denivelarile se masoara in punctele indicate in proiect cu
sablonul avand profilul din proiect si lungimea egala cu latimea imbracamintei ;

5.3.4. Rugozitatea stratului de uzura

Rugozitatea stratului de uzura va fi determinata prin masuratori cu pendulul SRT si vor fi
respectate valorile minime prevazute in SR EN 13036-1:2002.

5.3.5.Frecventa controalelor
Frecventa controalelor de executie vor fi cele indicate in tabelul nr. 15.

Tabelul 15
Faza de Natura controlului Categoria de Frecventa
executie sau a incercarii control controlului
A B C
Executarea Temperatura de X Permanent
lucrarilor asternere
Etalonarea X La inceputul executiei
atelierului de lucrarilor apoi un
compactare control ocazional de
comp. Neconforma
Controlul ocazional X X O carota la fiecare 250
de compactare prin ml drum
carotare
Controlul Reglajul de suprafata X X In fiecare zi la sfarsit
profilelor : de santier
Controlul cantitatii
medii asternute
Reglarea X In fiecare punct
nivelmentului indicat de Inginer

68
 Controlul x In fiecare punct
denivelarilor indicat de Inginer
A – incercari preliminare de informare;
B – controlul calitatii;
C – controlul de receptie.

CAPITOLUL VI - RECEPTIA LUCRARILOR

6.1. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR
Receptia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald se efectueaza in conformitate cu HG
273/94 (Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora) in doua
etape :
 la terminarea lucrarilor
 finala , la expirarea perioadei de garantie

Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in

documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu
prevederile prezentului caiet de sarcini .
Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile tehnice si
de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate in cursul executiei de catre organele de
control (beneficiar, proiectant,diriginte)
In urma acestei receptii se incheie un proces verbal de receptie.

6. 2. RECEPTIE FINALA
Receptia finala se va face dupa expirarea perioadei de garantie in conformitate cu prevederile
legale in vigoare HG 273/94.si prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

Intocmit, Sef de Proiect,

Pasare Florian Goruneanu Florin

69
 CAPITOLUL 3
- MORTARE, BETOANE DE
CIMENT SI BORDURI -

70
3. MORTARE, BETOANE DE CIMENT SI BORDURI

3.1. MATERIALE UTILIZATE

CIMENTUL
Cimentul utilizat pentru prepararea betoanelor si mortarelor va respecta standardele
si prescriptiile in vigoare in Romania .
Pentru lucrarile care fac obiectul prezentului caiet de sarcini se vor utiliza urmatoarele
calitati de ciment :
 ciment Portland P40 –SR 388-95
 ciment Portland cu adaos Pa35-SR 1500-96
 ciment Metalurgic M30-SR 1500-96
Tinand seama ca lucrarile analizate sunt expuse la inghet-dezghet in stare saturata
de apa, la prepararea betoanelor se va prefera folosirea cimentului Portland cu adaos
(P35), recomandarile fiind ca acesta poate fi inlocuit pentru marci Bc 20-Bc 30 cu
ciment P 40 iar pentru marci Bc 15 ci ciment M30.
Pentru mortarele de completare a rosturilor dintre borduri, se recomanda de
asemenea folosirea cimentului Pa35, iar in lipsa acestuia , ciment M30 sau F35.
Principalele conditii de calitate pentru aceste cimenturi suntexpuse in tabelul nr.1.

Conditiile tehnice de livrare , control si receptie ale cimentului, vor fi cele prevazute in
standardele specifice.
Transportul cimentului de la fabrica la locul de preparare al betoanelor si mortarelor
se va face cu vehicule specializate auto sau CF,iar manipularea se va face
pneumatic, evitandu-se poluarea mediului inconjurator.
De asemenea se vor lua masuri de preintampinare a umezirii cimentului si de
impurificare a acestuia cu corpuri straine.

71
 Receptia si depozitarea cimentului vor fi conditionate de primirea certificatului de
calitate.
Durata de depozitare a cimentului va fi de maximum 45 de zile de la data livrarii de
catre producator. Dupa trecerea acestui interval de timp, folosirea cimentului este
permisa numai dupa o verificare a starii de conservare a rezistentelor mecanice la 2
si 7 zile, retetele modificandu-se in consecinta, conform declasarii. Daca se va
constata ca cimentul s-a alterat, se va interzice folosirea sa la prepararea de betoane
si mortare si se va evacua din depozit,pe cheltuiala fabricantului.
Controlul calitatii cimentului de catre executant se va face conform prevederilor de la
capitolul 3.1.6.

AGREGATELE

Pentru prepararea betoanelor si mortarelor, agregatele pot fi :

 agregate naturale de rau : - nisip 0-3
- margaritar 3-7
- pietris 7-15 ;15-30
- piatra sparta 8-16 ;16-31
Agregatele trebuie sa fie inerte, sa nu aiba efecte daunatoare asupra cimentului si sa
provina din roci stabile, nealterabile la apa, aer sau inghet.
Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de sort >7 vor trebui sa
respecteurmatoarele conditii de admisibilitate privitoare la forma granulelor :
 b/a = min 0.66
 c/a = min0.33
Din punct de vedere al continutului de impuritati,agregatele vor trebui sa se incadreze
in prevederile din tabelul nr. 2.

Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor se vor incadra inprevederile tabelului

nr.3.

72
 Agregatele vor avea o granulozitate continua, iar trecerile prin site, respectiv resturile
pe sitele care separa sorturile, nu vor fi mai mari de 10%, iar dimensiunea granulelor
care raman pe sita sa nu fie mai mare de 1.5 d max.
In cazul nisipului sort 0-3 trecerile % prin site sunt :
 prin sita de 0.2 mm : min.5% max.30%
 prin sita de1 mm : min.35% max. 75%
 prin sita de 3.15 mm : min 90%
Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se realiza omogenitatea
si constanta calitatii lor.
Depozitarea agregatelor se va face pe platforme betonate,separat pe sorturi, ferite de
impurificare cu alte materiale sau intre ele.
Fabricantul de betoane va tine evidenta calitatii agregatelor,atat pe baza certificatelor
de calitate emise de furnizor (intr-un dosar special) cat si pe baza determinarilor
proprii (intr-un registru special destinat).
Determinarile proprii sunt descrise la capitolul 2 privind controlul calitatii la fabricantul
de betoane.

APA

Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provina din reteaua

publica sau din alta sursa, dar se impune respectarea conditiilor prevazute in STAS
790-84 si prezentate in tabelul nr.4.
Modelele de determinare sunt reglementate prin STAS 790-84, iar verificarea se va
face la un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor.

73
 Inainte de utilizare, se va evita ca apa sa se poluaze cu detergenti,materii organice,
uleiuri, argile,etc.

BORDURI DE BETON

Bordurile vor fi realizate din beton simplu, respectandu-se SR EN 1340:2004, cu

dimensiunile si tolerantele conform tabelului nr. 5.

Caracteristicile fizico-mecanice pe care trebuie sa le indeplineasca bordurile, sunt

cele prezentate in tabelul nr. 6.

74
INCERCARI PRELIMINARE

Inainte de utilizarea materialelor se vor face incercarile prevazute in tabelul nr. 7.

75
76
3.2. COMPOZITIA SI DOMENIILE DE UTILIZARE ALE BETOANELOR SI MORTARELOR DE
CIMENT

BETOANE

CLASIFICARE SI UTILIZARE

Un extras din prescriptii aplicabil la lucrarile care fac obiectul prezentului caiet de
sarcini se prezinta in tabelul nr. 8.

COMPOZITIE
Compozitia betoanelor se defineste prin proportia in volume a apei si a sorturilor de
agregate minerale folosite si dozajul de ciment exprimat in greutate, pentru 1 mc de
beton preparat.
Pentru stabilirea compozitiei betoanelor se vor respecta prevederile « Normativului
pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat C 140-1986 ».
Cantitatea de apa folosita va tine seama de lucrabilitatea betonului si de conditiile de
transport, asa cum rezulta si din tabelele nr.9 si nr. 10.

77
Tolerantele admisibile asupra compozitiei betonului sunt dupa cum urmeaza :
 pentru fiecare sort de agregat ±3%
 pe ansamblul de agregate ±2%
 pentru ciment ±2%
 pentru apa totala ±5%

Limitele domeniului de granulozitate pentru diferitele clase de betoane sunt aratate in

tabelul nr. 11.

Rezistentele minime la incercarile preliminare trebuie sa fie conforme cu cele din

tabelul nr. 12.

78
PREPARAREA BETONULUI
Betonul se va fabrica mecanic prin amestecul simultan al tuturor componentelor.
Componentele se vor introduce in malaxor in urmatoarea ordine :
 agregatele sort 15-30
 agregatele sort 7-15
 cimentul
 nisipul (agregat 0-3)
 agregatele sort 3-7
 apa
Duratele de malaxare sunt functie de tipul malaxorului, de temperatura exterioara a
mediului si de volumul unei sarje. In principiu duratele minime masurate in tururi a
360o sunt :
 malaxor orizontal 10 tururi
 malaxor vertical 20 tururi
 malaxor inclinat 30 tururi
Durata maxima de malaxare va fi de 3 ori durata minima.
In procesul de fabricatie, corectia de apa fata de reteta tip se va determina cel putin o
data pe zi.

PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

Betoanele trebuiesc puse in opera inainte de inceperea prizei, respectiv la 1 ora de la
fabricare, din care se va scade timpul transportului dar nu se vor depasi 15 minute de
la ora descarcarii in santier.
Betonul care nu va fi pus in opera in intervalul stabilit, sau la care se va observa ca a
inceput priza, se va interzice de la folosire si va fi indepartat de pa santier.
La punerea in opera se va observa de asemenea sa nu existe segregari. Daca se
observa totusi semne de segregare, se va efectua o reamestecare manuala, inainte
de turnare dar fara a se adauga apa.
Punerea in opera a betoanelor se va face prin asternere la o grosime stabilita de
conducatorul lucrarii dupa care se va executa o compactare,fie prin vibrare fie prin
batere. In urma compactarii, betonul va trebui sa aiba grosimea prevazuta in proiect.
Orice aport de beton pentru corectia finala a grosimii elementelor care se toarna, se
vacompacta in aceleasi conditii cu betonul turnat initial.
In cazul intreruperii turnarii pe o perioada mai mare de timp, inainte de reincepera
turnarii betonul vechi va fi bine curatat si stropit cu apa din abundenta astfel incat sa
fie saturat inainte de a fi pus in contact cu betonul proaspat.
Atat fabricantul de betoane cat si antreprenorul, vor lua masuri ca temperatura
betonului la punerea in opera sa nu depaseasca 35o.
In acest scop, cand temperatura mediului exterior este ridicata se vor lua o serie de
masuri elementare cum ar fi :
 temperatura cimentului sa nu depaseasca 40oC
 apa utilizata sa fie rece
 agregatele sa fie protejate impotriva incalzirii

79
  betonul proaspat turnat se va proteja de insolatie prin acoperire
Daca se va constata ca desi au fost luate toate precautiile posibile si totusi nu se
poate mentine temperatura betonului sub 35oC se va dispune intreruperea betonarii.
In cazul executarii lucrarilor de punere in opera a betoanelor pe timp friguros, se vor
lua masuri de mentinere a temperaturii de minim 10oC in toate punctele betonului
proaspat turnat, pentru un timp de cel putin 72 de ore de la turnare.
Daca lucrarile de betonare au fost intrerupte datorita frigului, la reluarea turnarii va
trebui mai intai sa se demoleze si sa se indeparteze betonul deteriorat.

INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR

Pentru controlul rezistentelor betonului se vor respecta prevederile SR EN 12390-
6:2002. Se vor preleva probe pentru a se efectua incercari, la 7 si respectiv 28 de zile
de la preparare, in total 12 epruvete pentru un lot de incercari si anume : 6 cuburi
destinate incercarilor la compresiune si 6 prisme destinate incercarilor la incovoiere.
Dimensiunile epruvetelor sunt stabilite in functie de dimensiunea maxima a granulelor
de agregare folosite. In cazul dimensiunii maxime a granulelor de 30 mm latura
epruvetelor cubice va fi de 140 mm.
Prelevarea de probe se va face atat la fabricant –care tine evidenta pe loturi de
fabricatie , conform STAS 1799-88 cat si pe santier, la locul de punere in opera de
catre antreprenor.
Daca incercarile la 7 zile conduc la rezistente inferioare celor corespunzatoare
acestei varste si in functie de importanta lucrarii, se vor repeta incercarile si se vor
dispune masuri de remediere sau de consolidare in conditiile in care costul acestor
lucrari nu depaseste 20% din costul elementelor in discutie.
Daca incercarile la 28 de zile se vor considera inacceptabile, se va putea dispune
chiar demolarea elementelor respective sau a unor parti ale acestora.

TOLERANTA LA LUCRARILE CU BETOANE

Tolerantele dimensiunilor masurate intre paramentele opuse sau intre muchii este
prezentata in tabelul nr. 13.

Toleranta de linearitate asupra unei muchii rectilinii a unei suprafete plane sau riglate,
este caracterizata de sageata maxima admisibila pe intregul segment de lungime
« L » a acestei muchii sau generatoare. Aceasta sageata va fi mai mica sau egala cu
1/300 dar cel mult 1 cm.

80
3.3.MORTARE

COMPOZITIA SI DOMENIUL DE UTILIZARE

Mortarele de ciment se vor folosi pentru umpluturi de rosturi la borduri si pentru

egalizari.
Fiecare dintre acestea au marci cuprinse intre 4 si 100 si folosesc ca liant varul,
cimentul sau varul + cimentul.

PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT

Se face identic cu prepararea betoanelor descrisa la pct. 4.1.4. cu deosebirea ca

ordinea de introducere in malaxor este : intai nisipul (sort 0-3) si apoi cimentul.
In cazul prepararii manuale, aceasta se face pe o suprafata plana si orizontala. Se
realizeaza mai intai un amestec uscat de ciment si nisip (sort 0-3). Dupa
omogenizarea acestuia se adauga apa in mod progresiv, amestecandu-se continuu
pana la obtinerea consistentei dorite.
Pentru verificarea consistentei, se va urmarii ca atunci cand este luat in mana,sa
formeze un bulgare usor umezit si sa nu curga printre degete.
Mortarul va fi folosit imediat dupa preparare sau dupa aducerea lui la santier,inainte
de inceperea prizei. Daca se constata inceperea prizei, lucrarea se va opri, mortarul
va fi indepartat de pe santier si in nici un caz nu se va amesteca cu alt mortar
proaspat.

MONTAREA BORDURILOR

Latimea sapaturii va fi egala cu latimea elementului, majorata cu 0.20 m.

Fundul sapaturii se va aduce la cotele prevazute in proiect si se va compacta. In
cazul unei sapaturi mai adanci, diferenta de cota se va compensa prin cresterea
grosimii fundatiei bordurii.
Bordurile se vor aseza urmarind cotele, aliniamentele, curbele si declivitatile stabilite
in detaliile de executie.
Rosturile nu vor avea mai mult de 2 cm si se vor rosturi cu mortar de ciment marca
M100.
Tolerantele admise la mortarea bordurilor si rigolelor, vor fi mai mici de 5 mm fata de
cotele precizate in profilele trasversale corespunzatoare si in profilul in lung.

81
3.4. INCERCARI SI CONTROALE

Independent de incercarile preliminare de informare si de incercarile privind calitatea

materialelor folosite , se va respecta schema de control si incercari descrisa mai jos :
 incercari preliminare de informare
 se fac inainte de inceperea fabricarii betoanelor si cuprind studii de compozitie a
betoanelor si incercari preliminare
 incercari de control de calitate
se fac in cursul executarii lucrarilor, frecventa acestora fiind cea din tabelul nr. 16
 incercari de control de receptie
 se fac la sfarsitul executiei uneia dintre fazele lucrarii, fie in momentul receptiei
preliminare, in conditiile precizate in tabelul nr.16.

Intocmit, Sef de Proiect,

Pasare Florian Goruneanu Florin

82
 CAPITOLUL 4
- MARCAJE SI
SEMNALIZARE RUTIERA -

83
 MARCAJE SI SEMNALIZARE RUTIERA

GENERALITATI
1. 1. PREVEDERI GENERALE

CAP.I. TIPURI DE INDICATOARE, DIMENSIUNI

1.1. TIPURI DE INDICATOARE
1.2. DIMENSIUNILE INDICATOARELOR

CAP.II. CONFECTIONAREA INDICATOARELOR

CAP.III. CONFECTIONAREA SI VOPSIREA STALPILOR

CAP.IV. CONTROLUL EXECUTIEI SI RECEPTIA LUCRARILOR

4.1. ANALIZA FOTOMETRICA
4.2. CARACTERISTICI MECANICE
4.3. VERIFICAREA REZISTENTEI LA FACTORII DE MEDIU
4.4. CONTROLUL EXECUTIEI PANOURILOR

CAP.V. RECEPTIA LUCRARILOR

84
GENERALITATI

1.1. PREVEDERI GENERALE

Acest Caiet de Sarcini se referă la confecţionarea, instalarea şi recepţia
indicatoarelor rutiere. Caietul conţine clasificarea după dimensiuni, simboluri, forme şi
prescripţii tehnice pe care indicatoarele trebuie să le îndeplinească.
Toate indicatoarele de circulaţie vor fi în conformitate cu prevederile din SR 1848-1,
2, 3:2004.
Antreprenorul va efectua, într-un laborator autorizat, toate încercările şi determinările
cerute de prezentul Caiet de Sarcini şi orice alte încercări şi determinări cerute de
Consultant.
În completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie să respecte
prevederile standardelor şi normelor în vigoare.
Antreprenorul trebuie să se asigure că prin toate procedurile aplicate, îndeplineşte
cerinţele prevăzute de prezentul Caiet de Sarcini.
Antreprenorul va înregistra zilnic date referitoare la execuţia lucrărilor şi la rezultatele
obţinute în urma măsurătorilor, testelor şi sondajelor.

CAP. I. TIPURI DE INDICATOARE, DIMENSIUNI

1.1. TIPURI DE INDICATOARE

INDICATOARE DE AVERTIZARE
Sunt:
 triunghiuri echilaterale cu chenar roşu, prezentând o figură de culoare neagră pe
fond alb.
 dreptunghi sau săgeată roşie indicând direcţia curbei, pe fond alb.

INDICATOARE DE REGLEMENTARE

Indicatoare de prioritate:
 Săgeţi albe cu chenar roşu;
 Triunghi echilateral alb cu chenar roşu;
 Octogon de culoare roşie cu inscripţia STOP de culoare albă;
 Pătrat galben cu chenar alb pentru a indica drum cu prioritate;
 Cerc cu chenar roşu cu două săgeţi, una roşie şi alta albă;
 Pătrat pe fond albastru cu două săgeţi, una roşie şi alta albă.

85
 Indicatoare de interdicţie sau restricţie:
Cerc cu chenar roşu, cu inscripţii negre sau roşii pe fond alb sau albastru.

Indicatoare de obligare
:Cerc cu inscripţii pe fond albastru.

Indicatoare de orientare şi informare

Sunt panouri dreptunghiulare sau săgeată, cu înscris sau simboluri, pe fundal:

 verde pentru autostrăzi;
 albastru pentru celelalte drumuri;
 galben pentru devieri temporare.

Indicatoare de orientare:
De formă dreptunghiulară sau săgeată, cu înscrisuri (denumire localităţi, etc.) de
culoare albă pe fond verde sau albastru.

Indicatoare de informare:
De formă pătrată sau dreptunghiulară, pe fond albastru, cu simboluri pentru utilităţi:
trecere de pietoni, punct sanitar, autostradă, restaurant, telefon, service etc.
Pe indicatoarele care preced nodurile rutiere de pe autostradă, denumirile localităţilor
la care se ajunge prin alte categorii de drumuri decât autostrăzile, vor fi înscrise pe
un câmp albastru cu chenar alb, distinctiv de fondul verde al indicatorului.

Semne adiţionale:
De formă dreptunghiulară sau pătrată, montate sub indicatoare, pentru atenţionarea
conducătorilor auto asupra unor particularităţi ale tronsoanelor de drum.

1.2. DIMENSIUNILE INDICATOARELOR

Dimensiunile indicatoarelor vor fi conform SR 1848-1:2004 si SR 1848-2:2004.
Pe autostrada si la nodurile rutiere se vor folosi indicatoare de dimensiuni foarte mari
iar pe restul drumurilor se vor folosi indicatoare de dimensiuni mari.

CAP.II.CONFECTIONAREA INDICATOARELOR
Toate indicatoarele se vor confecţiona din aluminiu, cu dimensiunile şi formele
descrise în prezentul Caiet de Sarcini.

86
 Indicatoarele de formă triunghiulară, rotundă, dreptunghiulară cu dimensiunea
maximă sub 1 m, precum şi cele în formă de săgeată, se vor executa din tablă de
aluminiu cu grosimea min. 2 mm, având conturul ranforsat prin dubla îndoire.

Panourile dreptunghiulare sau pătrate, cu dimensiunea cea mai mică de cel puţin 1
m, se execută din profile din aluminiu, îmbinate pe verticală.

Cerinţele pentru aluminiu sunt următoarele:

 pentru tablă: 99,5 HD (conform standardelor româneşti)
 pentru profile: ALMGSI – 0,5 F 22 (conform DIN)

Prinderile se vor face prin şuruburi. Şuruburile şi piesele de fixare pe stâlpi, vor fi
protejate anticoroziv.
Spatele indicatorului şi rebordul se vopsesc în culoarea gri.
Marginile indicatoarelor vor fi dublu ambutisate.
Pregătirea suprafeţei indicatoarelor în vederea aplicării foliei retro-reflectorizante se
face conform recomandărilor producătorului foliei.
Tipurile de folii retro-reflectorizante care se aplică pe indicatoarele rutiere:
 Clasa 3 – „diamant”- pentru autostrăzi;
 Clasa 2 – „intensitate mare” - pentru drumuri europene;
 Clasa 1 – „engineering grade” - pentru alte drumuri.

În cazul folosirii foliei „diamant”, ţinând cont de rigiditatea foliei, se recomandă:

Pentru indicatoarele cu inscripţii, pentru fond se foloseşte un film colorat transparent
în care se decupează inscripţionarea, iar folia „diamant” se aplică pe panou sub filmul
respectiv
Pentru indicatoarele curente (triunghi, cerc, romb, pătrat) inscripţionarea se va face
prin serigrafie (Paragraf scos de GT din varianta engleza).

CAP.III.CONFECTIONAREA SI VOPSIREA STALPILOR

Pentru stâlpii care susţin panouri triunghiulare, rotunde şi în formă de săgeată, cât şi
pentru panourile pătrate sau dreptunghiulare, cu dimensiunea maximă sub 1 m, se
vor folosi tuburi de oţel de min. 3 mm grosime, cu diametrul de 48 – 51 mm sau stâlpi
de tip .
Antreprenorul poate propune Consultantului spre aprobare tipul de stâlp pe care
doreşte sa îl folosească.
Pentru dispozitivele de susţinere a panourilor cu dimensiunea minimă de peste 1 m,
se vor utiliza tuburi de oţel sau profile; dimensiunile vor varia corespunzător
suprafeţei panoului.

87
 Caracteristicile acestor panouri vor fi specificate in Detaliile de Execuţie.
Stâlpii vor fi prinşi în fundaţie din beton C 6 / 7,5.
Suporturile panourilor vor fi vopsite cu vopsea gri, efectuându-se toate grunduirile si
amorsele necesare.

CAP.IV.CONTROLUL EXECUTIEI SI RECEPTIA LUCRARILOR

Cele trei clase de folii retro-reflectorizante folosite in România sunt următoarele:
 Clasa 1 „Engineering grade”, compusă din microbile de sticlă încorporate într-
un material transparent pe bază de răşină;
 Folia are adeziv pe ambele feţe şi se aplică la cald sau la rece;
 Clasa 2 „Intensitate mare”, la fel ca şi Clasa 1, cu un strat de aer între stratul
de microbile şi faţa exterioară a foliei;
 Clasa 3 „Diamant”, la fel ca şi Clasa 2, dar sunt folosite prisme din sticlă în loc
de microbile.

Încercările constau în:

 analiza fotometrică;
 încercări mecanice
 rezistenţa la medii agresive.
Pentru toate foliile supuse aprobării Consultantului, Antreprenorul va prezenta
agrementul tehnic.
Prelucrarea şi aplicarea foliilor retro-reflectorizante se vor face în conformitate cu
instrucţiunile producătorului.
Probele de folii pentru încercare vor fi montate pe plăcuţe din aluminiu de 2 mm
grosime, păstrate la temperatură de 23 oC  2oC şi umiditate relativa de 50%  5%,
timp de 24 ore înainte de încercare.
Rezultatele încercărilor se exprimă ca o medie a cel puţin trei 3 determinări a trei 3
mostre testate în condiţii similare.

4.1. ANALIZA FOTOMETRICA

Determinarea coeficientului de retro-reflexie R

Coeficientul de retro-reflexie R permite determinarea nivelului vizibilităţii pe timp de

noapte. Coeficientul de retro-reflexie R se exprimă în Cd / Lux / m2

Testele vor fi realizate pe probe de 150 mm x 150 mm, la unghiuri de incidenţă  a

sursei luminoase de 5o, 30o şi 40o faţă de normala la folie, şi la unghiuri de recepţie 
de 0,2o, 0,33o, 1o, 2o faţă de fasciculul incident.

88
 Coeficientul de retro-reflexie R va fi măsurat în conformitate cu Publicaţia CIE nr.
54/1982 – Retro-reflexia pentru sursa de lumina A (temperatura culorii 2856o K va fi
exprimata in cd/lux/m2). Valoarea R va fi o medie a citirilor efectuate în diferite puncte
de pe suprafaţa mostrei. Valorile minime admise sunt prezentate în Tabelele A1, si
A2. Pentru foliile albe cu culori transparente, R va fi cel puţin 70% din valorile R
pentru foliile colorate din Tabelele A1 si A2.

Tabel A1: Raportul minim R de retro-reflexie (Cd/Lux/m2)

Iluminare: CIE – Standardul de iluminare A

  Alb Galben Roşu Verde Albastru Maro Portocaliu

Folii clasa 1
5o 70 50 14,5 9 4 1 25
o
0.2 30o 30 22 6 3,5 1,7 0,3 7
40o 10 7 4 1,5 0,5 0,1 2,2
5o 50 35 10 7 2 0,6 20
o
0.33 30o 24 16 4 3 1 0,2 4,5
40o 9 6 1,8 1,2 0,4 - 2,2
5o 12 7,5 2 1,5 0,5 0,2 1,7
1o 30o 6 3,5 1 0,7 0,2 0,1 1,0
40o 2 1 0,7 0,5 0,1 - 0,7
5o 5 3 0,8 0,6 0,2 - 1,2
2o 30o 2,5 1,5 0,4 1,3 0,1 - 0,6
40o 1,5 1 0,3 0,2 - - 0,4
Folii clasa 2
5o 250 170 45 45 20 12 100
o
0.2 30o 150 100 25 25 11 8,5 60
40o 110 70 15 12 8 5 29
5o 180 122 25 21 14 8,5 65
0.33o 30o 100 67 14 12 8 5 40
40o 95 64 13 11 7 3 20
5o 15 9 2,5 2 0,5 0,4 4,5
1o 30o 7,5 4,5 1,5 1 0,3 0,2 2,5
40o 4,5 3 1 0,5 0,2 0,1 2
5o 5 3 0,8 0,6 0,2 0,2 1,5
2o 30o 2,5 1,5 0,4 0,3 0,1 0,1 0,9
40o 1,5 1 0,3 0,2 - - 0,8

Tabel A2: Coeficientul minim de retro-reflexie pentru culoarea albă – folii clasa 3

o 0,33 0,5 1,0 1,5 2,0

 = 5o
R 310 280 70 18 6,2
= o 0,33 0,5 1,0 1,5 2,0
15o R 300 230 65 17 4,7
= o 0,33 0,5 1,0 1,5 2,0
30o R 150 100 31 9 3,5
= o 0,33 0,5 1,0 1,5 2,0
40o R 83 50 13 4 1,7

89
 Coeficientul minim de retro-reflexie în comparaţie cu culoarea albă la foliile clasa 3:

Galben Roşu Portocaliu Albastru Verde Verde2

Raportul faţă de
0,8 0,25 0,5 0,05 0,1 0,07
culoarea albă

Pentru seria de folii galbene cu vopsea email roşu transparent, R va fi de cel puţin
50% din valoarea culorii roşii din Tabelele A1 si A2.
Scopul testelor este de a:
 măsura vizibilitate pe timp de noapte;
 evalua degradarea retro-reflexiei în timp pentru diferite condiţii de mediu;
 stabili nivelul de retro-reflexie la expirarea Duratei de Garanţie;
 stabili frecvenţa înlocuirii indicatoarelor;
 evalua comportamentul general al foliilor retro-reflexive serigrafiate cu cerneală
transparentă.

Culoarea
Culoarea foliilor retro-reflectorizante va fi determinată pe mostre de 50 x 50 mm
aplicate pe plăcuţe de aluminiu. Culoarea va fi măsurată cu un colormetru conform
Publicaţiei CIE nr. 15.2, 1986. Mostra va fi iluminată cu o sursă de iluminare
standard D65, sub un unghi de 45o faţă de normala probei şi cu o direcţie de
măsurare de 0o (geometria de măsurare 45/0).

Pentru foliile reflectorizante de diferite culori, domeniile de culoare se determină din

coordonatele punctelor de colţ ale diagramei CIE 1931. Tabelele B1, B2 si B3
prezintă câmpurile cromatice pentru folii retro-reflectorizante.

Coordonate cromatice

Tabel B1 – Folii de clasa 1 şi 2

Culoare cromatică
1 2 3 4
X 0,305 0,335 0,325 0,295
Alb
Y 0,315 0,345 0,355 0,325
X 0,494 0,470 0,513 0,545
Galben
Y 0,505 0,480 0,437 0,454
X 0,660 0,610 0,638 0,690
Roşu
Y 0,340 0,340 0,312 0,310
X 0,110 0,170 0,170 0,110
Verde
Y 0,415 0,415 0,500 0,500
X 0,130 0,160 0,160 0,130
Albastru
Y 0,090 0,090 0,140 0,140

Tabel B2 - Folii de clasa 3 – ziua

90
 Culoare cromatica Factor de
1 2 3 4 luminozitate
X 0,305 0,335 0,325 0,295
Alb >/- 0,40
Y 0,315 0,345 0,335 0,325
X 0,494 0,470 0,513 0,545
Galben >/- 0,24
Y 0,505 0,480 0,437 0,454
X 0,735 0,700 0,610 0,660
Roşu >/- 0,03
Y 0,265 0,250 0,340 0,340
X 0,610 0,535 0,506 0,570
Portocaliu >/- 0,12
Y 0,390 0,375 0,404 0,429
X 0,110 0,170 0,170 0,110
Verde >/- 0,03
Y 0,415 0,415 0,500 0,500
X 0,170 0,220 0,245 0,210
Verde2 >/- 0,01
Y 0,525 0,450 0,480 0,550
X 0,130 0,160 0,160 0,130
Albastru >/- 0,01
Y 0,090 0,090 0,140 0,140

Tabel B3 – folii de clasa 3 – noaptea

Culoare cromatică
1 2 3 4
X 0,475 0,360 0,369 0,515
Alb
Y 0,452 0,415 0,370 0,409
X 0,513 0,500 0,545 0,575
Galben
Y 0,487 0,470 0,425 0,425
X 0,652 0,620 0,712 0,735
Roşu
Y 0,348 0,348 0,255 0,265
X 0,645 0,613 0,565 0,595
Portocaliu
Y 0,355 0,355 0,405 0,405
X 0,007 0,200 0,322 0,193
Verde
Y 0,570 0,500 0,590 0,782
X 0,007 0,200 0,322 0,193
Verde 2
Y 0,570 0,500 0,590 0,782
X 0,033 0,180 0,230 0,091
albastru
Y 0,370 0,370 0,240 0,133

Tabel C – Coordonatele cromatice pentru folii gri şi negre non-retro-reflexive

Culoare cromatică Factor de iluminare

1 2 3 4 Maxim Minim
X 0,305 0,350 0,340 0,295
Gri 0,08 0,10
Y 0,315 0,360 0,370 0,325
X 0,300 0,385 0,345 0,260
Negru < 0,02 < 0,02
Y 0,270 0,355 0,395 0,320

91
4.2. CARACTERISTICE MECANICE

Adeziunea la suport

Foliile retroreflectorizante trebuie sa prezinte o aderenta foarte buna la suport.

Testul consta in verificarea unor mostre de 100x150 mm; folia va fi desprinsă cu o
lamă pe o suprafaţă de 20x20 mm; restul foliei va fi desprinsă manual; adezivitatea
se consideră corespunzătoare dacă folia este distrusă în timpul desprinderii.

Rezistenta la şoc

Testul consta in verificarea unor mostre de 150x150 mm; O bilă de oţel cu diametrul
de 51 mm şi greutatea de 540 g este lăsată să cadă de la o înălţime de 250 mm; folia
se consideră corespunzătoare dacă nu prezintă desprinderi şi/sau fisuri vizibile.

4.3. VERIFICAREA REZISTENTEI LA FACTORII DE MEDIU

Rezistenţa la căldura uscata

Mostrele de testare având dimensiunile de 75 x 150 mm se menţin 24 ore in etuva la

temperatura de 71 ± 3 C, apoi se conditioneaza 2 ore la temperatura camerei, după
care se poate interpreta testul. Testul este considerat corespunzător daca mostra nu
prezintă defecte de tipul fisuri, cojiri sau desprinderi de suport.

Rezistenţa la frig

Mostrele, avind dimensiunile de 75 x 150 mm se păstrează timp de 72 ore in

congelator la temperatura de -35 ± 3 C, după care se conditioneaza 2 ore la
temperatura camerei si se interpretează testul. Testul este considerat corespunzător
daca mostra nu prezintă defecte de tipul fisuri, cojiri sau desprinderi de suport.

Rezistenţa la coroziune

Se dizolvă clorură de sodiu în proporţie de 5% în apă distilată la 35o  2oC.

Mostre de 150x150 mm; supuse la pulverizare cu soluţia salină în 2 cicluri a câte 22
ore. După fiecare ciclu, mostrele vor fi lăsate cel puţin 2 ore la uscare, la temperatura
camerei.

92
 Pentru examinare, mostrele vor fi spălate cu apă distilată şi uscate.
Folia se consideră corespunzătoare dacă nu prezintă degradări vizibile la suprafaţă,
iar coeficientul de retro-reflexie şi câmpurile cromatice sunt conform Tabelelor A, B şi
C.

Rezistenţa la intemperii

Mostrele vor fi expuse in diferite zone climatice pe parcursul a doi ani, cu fata către
sud si înclinate la 45o . Suprafeţele vor fi spălate periodic pentru a îndepărta praful.

Rezultatul testului se considera necorespunzator daca:

Exista degradări vizibile la suprafata cum ar fi basici, cojiri, fisuri sau desprinderi de
suport;
R pentru unghiul  = 0.33o si  = 5o este mai mic decât valorile din tabelul A inmultite
cu următorii factori:
 Folie Clasa 1 50%
 Folie Clasa 2 80%
 Folie Clasa 3 valorile R sunt mai mici decât valorile prezentate in Tabelul
D, de mai jos:

Tabel D

Culoare
 o
 o
Alb Galben Roşu Portocali Albastru Verde Verde2
u
0,33 5 248 198 62 124 12 25 17
0,33 30 120 96 30 60 6 12 8
1 5 56 45 14 28 3 6 4
1 30 25 20 6 13 1,3 2,5 1,8

Valorile cromatice sunt in afara câmpurilor de culori 3 sau 4

Factorii de luminozitate sunt mai mici decât valorile minime prezentate in Tabelul C
de mai sus.

4.4. CONTROLUL EXECUTIEI PANOURILOR

Pentru tipurile de folie supuse aprobării Consultantului, Antreprenorul va prezenta

acestuia certificatul de calitate şi agrementul tehnic.
La fabricarea indicatoarelor de circulaţie din folii retro-reflectorizante, acestea trebuie
aplicate pe suportul de aluminiu conform recomandărilor producătorului. Dacă se
folosesc suporturi vopsite, acestea se vor vopsi cu o vopsea cu mare rezistenţă la
exterior.

93
 Certificatul de calitate va reflecta rezultatele încercării de expunere timp de 5 ani în
condiţii atmosferice.
Indicatoarele vor fi marcate durabil şi clar, pe spate, cu următoarele date:
 Date de identificare a producătorului sau vânzătorului;
 Tipul de materiale retro-reflectorizante folosite;
 Data asamblării panoului.

4.5. RECEPTIA LUCRARILOR

După terminarea instalării semnalizării, aceasta va fi supusa aprobării Consultantului.
In urma verificării se încheie un proces verbal de recepţie.

Intocmit, Sef de Proiect,

Pasare Florian Goruneanu Florin

94
CAPITOLUL 5
- NORME DE
PROTECTIE A
MUNCII -

95
 5. NORME DE PROTECTIE A MUNCII

Constructorul va respecta in organizarea procesului de lucru, normele de protectie a

muncii prevazute in Legea protectiei muncii nr.90/1996, normele de proectie a muncii
1996 si a Normelor specifice de protectie a muncii pentru exploatarea si intretinerea
drumurilor si podurilor nr.79/1998.
Punctele de lucru se vor semnaliza conform normelor in vigoare, operatiile de
semnalizare si costul acestora fiind in sarcina antreprenorului si nefiind cuprinse in
prezentul proiect.
Tronsoanele deschise spre executare vor fi iluminate si semnalizate corespunzator,
indiferent ca lucrul se desfasoara pe timp de noapte sau nu.
Constructorul va respecta :

A. LEGEA PROTECTIEI MUNCII NR.90/1996

Cap.II-echipamente tehnice, echipamentul individual de protectie de lucru.

B. NORME GENERALE DE PROTECTIE A MUNCII-1996

 Cap.1.6 - dotarea cu echipament individual de protectie ;

 Cap.1.7- acordarea materialelor igenico-sanitare si a alimentelor de protectie;
 Cap.3.2 - obligatiile executantului;
 Cap.3.3 - obligatiile beneficiarului;
 Cap.3.5 - cai de circulatie;
 Cap.3.7 - semnalizarea riscurilor la locul de munca;
 Cap.4.8 - echipamente portabile si unelte manuale;

C. NORME SPECIFICE DE PROTECTIA MUNCII PENTRU EXPLOATAREA DRUMURILOR SI

PODURILOR –NR.79/1998

 Cap.2.3-dotarea cu echipament individual de protectie;

 Cap.2.5-organizarea de santier a locurilor de munca si a activitatilor ;
 Cap.3.-semnalizarea lucrarilor de drumuri;
NORME METODOLOGICE PRIVIND CONDITIILE DE INCHIDERE A CIRCULATIEI
SI DE INSTITUIRE A RESTRICTIILOR DE CIRCULATIE IN VEDEREA EXECUTARII
DE LUCRARI IN ZONA DRUMULUI PUBLIC SI/SAU PENTRU PROTEJAREA
DRUMULUI cf. Ord.MI/MT 1112/411/08.06.2000 publicat in M.O. 397/24.08.2000
 Cap.4.3-incarcarea si descarcarea bitumului si a mixturilor asfaltice
 Cap.4.4.1- decaparea
 Cap.4.43 – tratamente

96
 5.1 NORME DE P.S.I.

NORME GENERALE DE P.S.I.-ORD.12/1981-M.T.

 Cap.5.10 - depozitarea materialelor de constructii

 Cap.9.5.7 - mijloace de stingere
 Cap.10.1 - cai de acces si evacuare
 Cap.10.3 - norme in timpul lucrului
 Cap.10.4 - fumatul
 Cap.14.1 - circulatia autovehiculelor
 Cap.18.1 - lucrari de organizare de santier
 Cap.18.1.2 - depozitarea materialelor de constructii
 Cap.18.2.2 - schele,cofraje
 Cap.19.3 - lucrari cu lianti bituminosi
 Cap.19.4 - lucrari de intretinere si reparare a podurilor

5.2 NORME DE PRIM AJUTOR

NORME DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTE SPECIFICE TRANSPORTURILOR

-ORD.17/84-M.T.

 Cap.A - prim ajutor in caz de electrocutare

 Cap.B - aplicarea respiratiei in caz de ranire
 Cap.D - primul ajutor in caz de hemoragie
 Cap.E - primul ajutor in caz de arsuri
 Cap.G -primul ajutor in caz de fracturi, luxatii,entorse,tumefieri si intinderi de
tendoane
 Cap.L - fracturi membre superioare
 Cap.M - fracturi membre inferioare
 Cap.N – raniri provocate de corpuri straine
 Cap.O - primul ajutor in caz de lesin,insolatie
 Cap.P - transportul victimei

Semnalizarea punctelor de lucru se va executa conform normelor in vigoare,

operatiunile de semnalizare si costul acestora fiind in sarcina antreprenorului si
nefiind cuprinse in prezentul proiect.
Semnalizarea de noapte este obligatorie indiferent daca se lucreaza noaptea sau nu.

97
 5.3 RECEPTIA LUCRARILOR

RECEPTIA PE FAZE

In cadrul receptiei pe faze-a lucrarilor ascunse- se va verifica daca partea de lucrare

ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de
documentatia de executie si de prezentul caiet de sarcini.
In urma verificarilor, se incheie un proces verbal de receptie pe faze intre beneficiar
(sau consultantul acestuia) si antreprenor, in care se consemneaza cele constatate si
se confirma trecerea executiei la faza imediat urmatoare.
Pentru lucrarile din beton, receptia pe faze se face in mod obligatoriu la urmatoarele
momente ale lucrarii :
 trasarea
 atingerea cotei la sapaturi
 executia cofrajului
 montarea armaturilor
Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de
control si de asemenea comisiilor de receptie preliminara si finala.

RECEPTIA PRELIMINARA

La terminarea lucrarilor acestea vor fi supuse receptiei preliminare a lucrarilor

verificandu-se :
 concordanta cu prezentul caiet de sarcini si documentatia si detaliile de executie
 efectuarea in totalitate a verificarilor prevazute in prezentul caiet de sarcini
 efectuarea tuturor receptiilor pe faze prevazute si rezultatele constatate
 conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile consemnate
pe parcursul executiei de catre organele de control.
In urma receptiei se incheie Procesul verbal de receptie preliminara, in care se
consemneaza eventualoele remedieri necesare, termenul de realizare a acestora si
recomandari privitoare la modul de tinere sub observatie a zonelor unde s-au
conatatat abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

RECEPTIA FINALA

Receptia finala se tine la exprimarea perioadei de garantie pentru toate lucrarile

executate.
In urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie finala, in care se
consemneaza modul de comportare a lucrarilor in perioada de garantie, cum au fost
intretinute si cum au functionat, daca si in ce conditii se accepta receptia si
calificativul acordat.

Intocmit, Sef de Proiect,

Pasare Florian Goruneanu Florin

98