Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1 DIN 2 Curs Beton Armat Si Precomprimat PDF
1 DIN 2 Curs Beton Armat Si Precomprimat PDF
pentru
în
momentelor încovoietoare, deoarece, conform prevederilor specifice pentru riglele cadrelor
ii;
iunile de reazem ale grinzilor continue, atura
suficient;
grinzii respective
sau arhitecturale.
Aa2. Aal
Aa2 Aa2 A 'a .
a
MOD-ul B de cedare
:
x
b
h0
cadre antiseismice
anume:
lim 0,25
'
a Ra x 2a '
din (N b N 'a ) A 'a (Nb este coliniar cu
N 'a ).
:
N Nb N 'a Na 0
o x 2a ' :
M Na M N b z N 'a h a 0
o x 2a ' :
M N 'a N b M Na ha 0
Se cunosc:
' Ra
Rc
devine:
În final
1 re
ce al doilea termen M2 .
devine:
Pe
M S0 R c 0,5bh 02 R c
transversale b h (ho)
putându-
Cazul I ( max)
= b
.
1 max + M2 min.
Deci:
M m max bh 20 R c A 'a R a h a
Ecuatia de proiectie se poate scrie:
b bh 0 R c A 'a R a Aa R a 0
M M1max m m max bh 02 R c
A '
a cu conditia A 'a A 'a min
R aha R aha
Rc p max
Aa b bh 0 A 'a bh 0 A 'a
Ra 100
Cazul II A 'a
acest c
M A 'a R a h a
m
bh 02 R c
p- a1;
Rc p
Daca x h0 2a ' , caz în care A a A a1 Aa2 bh 0 A 'a bh 0 A 'a
Ra 100
M
Daca x h0 2a ' , caz în care rezult Aa
R aha
x 2a ' ;
Aa, A 'a
Necunoscutele sunt Mcap x (inaltimea comprimata)
( M = 0).
a. Calculul direct
a: x Aa A 'a R a / bR c .
x h0 2a ' , capacitate
x h0 2a ' a:
M cap Aa R a h a
În cazul în care x xb b h0 :
b h.
e mult mai
intens .
La
p static (ecuatia de proiectie si ecuatia de
momente scrisa in raport cu armatura intinsa) rezulta:
a- Nb = bphpRc - Aa limRa = 0, se
Rc
A a lim bp h p
Ra
M lim b p h p R c (h 0 0,5h p )
M Mlim
respectiv la verificare: Aa Aa lim , a hp). Evident, în caz contrar, axa
Cunoscându- p, hp
lim
M lim b p h p R c (h 0 0,5h p )
Mlim , .
M
m , iar
b p h 02 R c
bph0 Rc M
Aa p ; Aa b p h 0 sau A a
100 Ra h 0R a
lim ,
sunt:
:
N Nb Na N b1 N b2 Na 0
a:
M Na M Nbz M N b1z1 N b 2 z 2 0
[bx bp b hp ]R c AaRa 0
De asemenea, din figur a2 = Nb2, rezultând:
Rc
Aa2 bp b hp
Ra
M2 bp b h pR c h0 0,5h p ,
p Rc
Aa A a1 A a2 bh 0 bp b hp
100 Ra
Rc
S A a lim bp h p cu scopul determinarii pozitiei axei neutre.
Ra
a Aa lim,
p cu formula:
M cap mb p h 02 R c
pmax
Mcap.
Sec
din actiunile seismice. Cazul
'
A a .
lim Aa lim:
bp hpR c
A a lim A 'a ; M lim bph pR c h0 0,5x A 'a R a h a
Ra
Mlim ,
consid p.
M A 'a R a h a
m ,
b p h 20 R c
D m
M
x 2a ' ; în Aa a.
Raha
lim
sunt:
:
N Nb N 'a - Na 0
a:
'
M Na M Nbz N h a a 0
[bx (b p - b) h p ] R c - A a A 'a R a 0
Suma de cupluri
Aal a2 echili Nb = Nbl + Nb2.
M3 A 'a .
Rc
Aa2 bp b hp A a3 A 'a
Ra
a se scrie sub forma:
M M cap M1 M2 M3
M2 (b p - b) h p R c (h 0 - 0,5h p )
M3 A 'a R a h a
m (M - M 2 - M 3 )/bh 20 R c .
p Rc
Aa A a1 A a2 A a3 bh 20 (b p - b) h p A 'a
100 Ra
max
nte Mcap.
a lim :
bp hpR c
A a lim A 'a
Ra
a Aa lim,
p.
Se p 100 A a A 'a / b p h 0
.
x h0 2a ' : M cap Aa R a ha
a > Aa lim, .
Se calculeaza:
A a2 (b p - b) h p R c /R a , M 2 Aa2R a h 0 0,5h p .
Apoi A a1 A a - A a2 - A 'a , a1/bh0,
M M cap M1 M2 M3
M2 (b p - b) h p R c (h 0 - 0,5h p )
M3 A 'a R a h a
Mcap = Ml + M2 + M3
Mcap .
EI LA ELEMENTELE COMPRIMATE
= lf
= lf /d.
MII = MI
II)
50%.
La elementele de sup
materialelor).
Se considera un stalp incastrat in fundatie solicitat la partea superioara de 2 forte N si H, stalpul are
inaltimea “l” – prin aplicarea celor 2 forte stalpul se deformeaza diagrama.
c; Ra; Aa; A 'a ), redate
-
Pen
:
a) b) -N
N bcr
b
N cap N crb
momentului încovoietor cu cantitatea M = N -
2
EI
N cr
l 2f
0,15 1 pt
EI EI conv EbIb
1 M ld / M
unde:
EbIb -
pt -
Mld -
1
1 N / N cr
STÂLPI
foart
CEDAREA STÂLPILOR:
flambaj
cap
Ncr
În
de ordinul II.
Metoda A 1.2,
ordinul I, I (notat în
M* = (M + eaN)
Metoda B
de ordinul II, nsidere în mod simplificat un modul de rigiditate constant în lungul
0,15 1 pt
elementelor (EI)conv, EI EI conv EbIb
1 M ld / M
Metoda C >
ordinul II
1,5;
D rile antiseismice, la care este
1,2;
>
efectele de ordinul II
NATE
Scopul:
încovoietor.
X ,( y = 0 la grinzi
xy.
reazemelor.
forfecare -întindere;
forfecare - compresiune;
imul caz
curgere, producându- -o
eoarece sunt moduri casante de cedare.
Corelatia dintre valoarea relativa a fortei taietoare de rupere si raportul a/h o, denumit brat de
forfecare.