Cyan Yellow Magenta Black Cyan Yellow Magenta Black

Trunchi comun + curriculum diferen]iat

CORINT

Trunchi comun + curriculum diferen]iat
MATEMATIC| – manual pentru clasa a IX-a

ISBN 978-973-135-304-3 Pre]: 4,64 lei

 Elemente de logicã matematicã

CAPITOLUL

ºi teoria mulþimilor
1. Relaþii ºi operaþii cu mulþimi
(recapitulare)
Începem cu o recapitulare succintã a mulþimilor, relaþiilor ºi operaþiilor cu acestea.
Mulþimea este o colecþie de obiecte distincte. Obiectele mulþimii se numesc elemente.
Mulþimile se noteazã cu litere mari ale alfabetului; elementele sale se scriu între acolade.
O mulþime poate fi datã prin enumerarea elementelor sau specificând o proprietate
caracteristicã a acestora.
Mulþimea care nu are nici un element se numeºte mulþimea vidã ºi se noteazã ∅.

1.1. Relaþii
Apartenenþa sau Incluziunea,
nonapartenenþa unui submulþime
element la o mulþime

a ∈ A, 2 ∉ A A ⊂ B sau B ⊃ A A⊄B

„∈“ aparþine „⊂“ inclus; „⊃“ include „⊄“ nu este inclus

„∉“ nu aparþine A este submulþime a lui B
Egalitatea mulþimilor. A = B dacã A ⊂ B ºi B ⊂ A (A ºi B au aceleaºi elemente).

1.2. Operaþii cu mulþimi

Intersecþia Reuniunea

A ∩ B = {x | x ∈ A ºi x ∈ B} A ∪ B = {x | x ∈ A sau x ∈ B}
!
 CAPITOLUL 1

Complementara Diferenþa

+EA = {x | x ∈ E ºi x ∉ A} A \ B = {x | x ∈ A ºi x ∉ B}

Produsul cartezian. A × B = {(a, b) | a ∈ A, b ∈ B}.

Observaþie: A × B ≠ B × A.

2. Mulþimea numerelor reale

Numerele sunt un produs al inteligenþei omului, cu ajutorul cãrora acesta percepe aspectele
cantitative ale lumii înconjurãtoare ºi stabileºte relaþii de ordine între ele.
Acest instrument – numerele – s-a perfecþionat o datã cu dezvoltarea necesitãþilor omului.
Astfel au rezultat urmãtoarele mulþimi de numere: numerele naturale, numerele întregi,
numerele raþionale, numerele reale.
Pornind de la mulþimea numerelor naturale, pot fi construite toate celelalte mulþimi
de numere.
Fundamentul acestei construcþii logice îl constituie teoria mulþimilor ºi logica matematicã.

2.1. Mulþimea numerelor naturale; operaþii algebrice

Cea mai simplã mulþime de numere este mulþimea numerelor naturale:
N = {0, 1, 2, 3, ..., n, …}.
Definiþie

O dreaptã pe care fixãm un punct O(numit origine), un segment OU a cãrui

lungime se considerã egalã cu unitatea ºi un sens pozitiv indicat de sãgeatã (de la
O spre U) se numeºte axa numerelor sau axã de coordonate.

Numãrului natural 0 îi corespunde punctul O. Numãrului natural 1 îi corespunde punctul U.

4
 Elemente de logicã matematicã ºi teoria mulþimilor

Definiþie

Oricãrui numãr natural a îi corespunde punctul P aflat pe semidreapta (OU

astfel încât lungimea segmentului OP este a. Punctul P se numeºte imaginea
numãrului a, iar a se numeºte abscisa punctului P.

Pe mulþimea numerelor naturale se definesc douã operaþii algebrice: adunarea ºi înmulþirea.

Aceste operaþii au urmãtoarele proprietãþi:
a) a + b = b + a; a · b = b · a, oricare ar fi a, b ∈ N (comutativitate);
b) (a + b) + c = a + (b + c); (a · b) · c = a · (b · c), oricare ar fi a, b, c ∈ N
(asociativitate);
c) a + 0 = a, oricare ar fi a ∈ N (0 este element neutru pentru adunare);
a · 1 = a, oricare ar fi a ∈ N (1 este element neutru pentru înmulþire);
d) a · (b + c) = a · b + a · c, oricare ar fi a, b, c ∈ N (distributivitatea înmulþirii faþã
de adunare).
Observaþii:
1. Fiind date numerele naturale a ºi b, dacã existã numerele naturale x ºi y astfel încât
a + x = b, a · y = b (a ≠ 0), atunci x = b – a reprezintã diferenþa celor douã numere,
iar y = b : a reprezintã câtul celor douã numere. Dacã aceste douã numere existã, atunci
ele sunt unic determinate ºi a + (b – a) = (a + b) – a = b, a · (b : a) = (a · b) : a = b.
2. Scãderea ºi împãrþirea sunt operaþiile inverse adunãrii, respectiv înmulþirii. Totuºi,
diferenþa ºi câtul nu existã pentru orice numere naturale a ºi b.
Exemple:
1. Dacã a = 3 ∈ N ºi b = 2 ∈ N cu 3 + x = 2, atunci x = 2 – 3 ∉ N.
2. Dacã a = 5 ∈ N ºi b = 3 ∈ N cu 5  y = 3, atunci y = 3 ∉ N.
5

Pentru a ∈ N* ºi n ∈ N* se noteazã an = a
14⋅ a4
⋅244 ⋅ a puterea a n-a a lui a.
a ⋅ ... 3
de n ori

Înmulþirea, ridicarea la putere ºi împãrþirea puterilor se fac dupã urmãtoarele reguli.

Pentru a, b, n, m ∈ N* avem:
1. an · am = an + m; 2. (a · b)n = an · bn; 3. an : am = an–m, n > m;

()
n n
4. a = an , b ≠ 0; 5. (an)m = an · m.
b b

2.1.1. Ordonarea numerelor naturale

Pentru douã numere naturale oarecare a ºi b se introduce o relaþie de ordine în felul
urmãtor: dacã existã un numãr c ≠ 0 astfel încât a = b + c, atunci se spune cã a este mai mare
decât b ºi se noteazã a > b (Putem spune ºi cã b este mai mic decât a ºi notãm b < a).
Aceastã relaþie este într-adevãr o relaþie de ordine.

5
 CAPITOLUL 1

2.1.2. Proprietãþile relaþiei de ordine pe mulþimea numerelor naturale

Trichotomie. Douã numere naturale oarecare a ºi b sunt neapãrat într-una din relaþiile
a > b, b > a sau a = b.
Monotonia adunãrii ºi înmulþirii. Dacã a > b, iar c ºi d sunt douã numere naturale
nenule, atunci a + c > b + c ºi a · d > b · d.
Axioma lui Arhimede. Pentru douã numere naturale oarecare a ºi b, a > 0, existã un
numãr natural n astfel încât a · n > b.
Þinând seama de aceste proprietãþi, mulþimea numerelor naturale se spune cã este
liniarã ºi arhimedic ordonatã.

2.2. Mulþimea numerelor întregi; operaþii algebrice

Anterior am vãzut cã scãderea ºi împãrþirea nu se pot efectua întotdeauna în mulþimea
numerelor naturale. Acest fapt a condus la extinderea mulþimii N la mulþimea numerelor întregi
Z = { ... –2, –1, 0, 1, 2, ...}.

Pe mulþimea numerelor întregi se definesc douã operaþii: adunarea ºi înmulþirea. Proprie-

tãþile verificate de aceste operaþii în cazul numerelor naturale rãmân valabile ºi pentru
numerele întregi. În plus, la acestea se mai adaugã unele proprietãþi noi.

Definiþie

Pentru orice a ∈ Z, existã elementul –a ∈ Z care se numeºte opusul lui a ºi

are proprietatea:
a + (–a) = (–a) + a = 0

2.2.1. Proprietãþile operaþiilor de adunare ºi înmulþire cu numere întregi

a) Dacã x = y, atunci x + z = y + z ºi xz = yz, oricare ar fi x, y, z ∈ Z.
b) Dacã x + z = y + z, atunci x = y, oricare ar fi x, y, z ∈ Z.
c) Dacã xz = yz, z ≠ 0, atunci x = y, oricare ar fi x, y, z ∈ Z.
d) Dacã x, y > 0 sau x, y < 0, atunci x · y > 0, oricare ar fi x, y ∈ Z.
e) Dacã x > 0, y < 0 sau x < 0, y > 0, atunci x · y < 0 oricare ar fi x, y ∈ Z.
f) Dacã x = 0, y ∈ Z sau y = 0, x ∈ Z, atunci x · y = 0.
g) În mulþimea numerelor întregi, diferenþa a douã numere întregi este tot un numãr întreg.

Vom nota mulþimea numerelor naturale nenule cu N*, iar mulþimea numerelor întregi
nenule cu Z*.

6
 Elemente de logicã matematicã ºi teoria mulþimilor

2.3. Mulþimea numerelor raþionale; operaþii algebrice

Împãrþirea necesitã o mulþime de numere în care sã se poatã efectua ºi alte operaþii
decât cele admise pentru numerele întregi.
Rezolvarea ecuaþiei de forma ax = b, cu a, b ∈  a condus la introducerea numerelor

raþionale ºi a mulþimii  = { ab }
a , b ∈ ], b ≠ 0 .

Aºadar, un numãr raþional este o fracþie a , unde a, b ∈ , b ≠ 0.

b

Definiþie

Fracþiile a ºi c , a, c ∈  ºi b, d ∈ * se numesc echivalente dacã a · d = b · c.

b d
Mulþimea tuturor fracþiilor echivalente cu o fracþie datã se numeºte numãr raþional.

Exemplu:

{ }
Mulþimea fracþiilor 1 , 2 , 3 , ... obþinute prin
3 6 9
amplificare sau simplificare reprezintã numãrul

raþional unic 1 .
3

Observaþii:
1. Orice numãr întreg poate fi scris ca o fracþie cu numitorul 1.
2. În clasele anterioare, pe mulþimea numerelor raþionale a fost definitã o relaþie de ordine.
3. Mulþimea numerelor raþionale este înzestratã cu operaþiile de adunare ºi înmulþire.

Considerãm cunoscute proprietãþile relaþiei de ordine ºi ale operaþiilor cu numere raþionale.

{ }
Mulþimea numerelor raþionale pozitive se noteazã + = a | a, b ∈ ], b ≠ 0, a > 0 .
b b

Mulþimea numerelor raþionale negative se noteazã  = { a | a, b ∈ ], b ≠ 0, a < 0} .

–
b b

7
 CAPITOLUL 1

2.3.1. Forme de scriere a unui numãr raþional

În clasele anterioare am învãþat cã orice numãr raþional poate fi scris în douã moduri:
n sub formã de fracþie ordinarã (ca raport de douã numere întregi);
n sub formã de fracþie zecimalã (finitã sau infinitã periodicã).

2.3.1.1. Trecerea de la o fracþie ordinarã la o fracþie zecimalã

Aplicând algoritmul de împãrþire a numerelor naturale putem trece de la o fracþie ordinarã
a (unde a ≥ 0, b > 0) la o fracþie zecimalã (finitã sau infinitã, periodicã simplã ori mixtã).
b
Exemple:
Sã transformãm în fracþii zecimale urmãtoarele fracþii ordinare:
a) 4 ; b) 41 ; c) 7 .
5 33 12
Trecerea de la forma de scriere fracþionarã la cea cu virgulã se face prin împãrþirea
numãrãtorului la numitor. Avem:
a) 4 =0,8; b) 41 = 1,2424...; c) 7 = 0,5833... .
5 33 12

Aceste scrieri sunt unice. În exemplul a) fracþia zecimalã obþinutã este finitã deoarece
dupã virgulã avem un numãr finit de zecimale nenule.
În exemplele b) ºi c), fracþiile zecimale obþinute sunt infinite, având la dreapta virgulei
un numãr infinit de zecimale.
Fracþiile zecimale în care una sau mai multe zecimale se repetã de o infinitate de ori se
numesc fracþii zecimale periodice.
În exemplul b), gruparea (24) se numeºte perioadã. Aceastã fracþie se scrie mai
simplu 1,(24).
În exemplul c), perioada este 3, iar fracþia 0,5833... se scrie sub forma 0,58(3).

Definiþii

n Fracþiile la care perioada urmeazã imediat dupã virgulã se numesc fracþii

periodice simple.
n Fracþiile la care perioada nu urmeazã imediat dupã virgulã se numesc fracþii
periodice mixte.
n Fracþiile periodice mixte au dupã virgulã una sau mai multe zecimale care
nu se repetã de o infinitate de ori. Aceastã parte a fracþiei care nu se repetã
se numeºte partea neperiodicã.

Prin urmare, orice numãr raþional poate fi scris ca fracþie zecimalã finitã (exactã) sau
ca fracþie zecimalã infinitã periodicã. De asemenea, orice fracþie zecimalã finitã sau infinitã
periodicã, cu perioada diferitã de (9) reprezintã un numãr raþional.

8
 Elemente de logicã matematicã ºi teoria mulþimilor

2.3.1.2. Trecerea de la fracþia zecimalã finitã sau infinitã periodicã

la fracþie ordinarã
a1 a2 ...ak
a) Dacã a0 ∈ N ºi a1, a2, ..., ak sunt cifre, atunci a0 , a1a2 ...ak = a0 .
1 00...0
123
k zerouri
Exemple:
3,24 = 3 24 = 3024 = 378 ; –3,024=–3 24 = – 3024 = – 378 .
1000 1000 125 1000 1000 125

a1 a2 ...ak
b) Dacã a0 ∈ N ºi a1, a2, ..., ak sunt cifre, atunci a0,(a1a2...ak) = a0 .
9 9...9
123
k cifre
Exemple:
0,(236) = 236 ; –0,(236) = – 236 .
999 999
c) Dacã a0 ∈ N ºi a1, a2, ..., ak , ak+1, ..., ak+p sunt cifre, atunci
a1 a2 ...ak + p − a1 a2 ...ak
a0,a1a2...ak(ak + 1...ak + p) = a0 .
99...9
123 00...0
123
p cifre k cifre

Exemple:
1,2(36) = 1 236 − 2 = 1 234 = 1 13 ; –1,2(36) = –1 13 .
990 990 55 55

Observaþie: Orice fracþie zecimalã finitã este periodicã de perioadã zero.

Reciproc, avem urmãtorul rezultat:

Teoremã

Orice numãr raþional se reprezintã în mod unic sub forma unei fracþii zecimale
finite sau a unei fracþii zecimale infinite periodice cu perioada diferitã de 9.

Observaþie: Dacã am admite existenþa fracþiilor zecimale cu perioada 9, atunci aplicând

regula de mai sus am obþine aparent, rezultate diferite.
Exemplu:
17,(9) = 17 9 = 17 + 1 = 18, iar 18 = 18,(0).
9

Pentru a pãstra unicitatea scrierii numerelor raþionale ca fracþii zecimale, nu vom lua
în considerare fracþiile zecimale cu perioada 9, dar vom admite scrierea fracþiilor zecimale
finite ca fracþii infinite periodice cu perioada 0.

9
CAPITOLUL

Exerciþii ºi probleme
11 recapitulative
1. Algebrã
1. Cercetaþi dacã existã numere naturale care împãrþite la 2n + 2 sã dea restul 2n ºi
împãrþite la 2n sã dea restul 2n – 1, unde n este numãr natural nenul.
2. a) Determinaþi n ∈  pentru care numãrul 1! + 2! + 3! + ... + n! este pãtrat perfect.
b) Arãtaþi cã un produs de 2 numere naturale consecutive nu este pãtrat perfect.
c) Arãtaþi cã un produs de 3 numere naturale consecutive nu este cub perfect.
3. a) Arãtaþi cã existã 7 numere naturale consecutive neprime.
b) Arãtaþi cã existã n numere naturale consecutive neprime, oricare ar fi n∈ *.
4. Arãtaþi cã urmãtoarele numere sunt prime între ele:
a) 3n + 2 ºi 4n + 3, n ∈ ; b) k · n + k – 1 ºi (k + 1)n + k, n ∈ , k ∈ *.

5. a) Arãtaþi cã fracþia n + 2 este ireductibilã, oricare ar fi n ∈ .

2n + 3
b) Arãtaþi cã fracþia n+k , n ∈ , k ∈ * este ireductibilã.
2n + 2k − 1
6. Determinaþi n ∈  astfel încât:
a) n2 + 1 ∈ ; b) n2 + 2003 ∈ .
7. Determinaþi x, y ∈  astfel încât:
a) x + y = 1960 ; b) x + y = 2250 .

8. a) Fie k ∈  ºi mulþimea H = {a + b 2 | a, b ∈ , a2 – kb2 = 1}. Determinaþi o

valoare strict pozitivã a lui k astfel încât pentru orice x, y ∈ H sã avem xy ∈ H.
b) Fie k ∈  ºi mulþimea H = {a + b 3 | a, b ∈ , a2 – kb2 = 1}. Determinaþi o
valoare strict pozitivã a lui k astfel încât pentru orice x, y ∈ H sã avem xy ∈ H.
9. a) Fie a, b, c ∈  astfel încât a + b + c ∈  ºi a2 + b2 + c2 ∈ .
Demonstraþi cã ab + bc + ca ∈ .
b) Fie a, b, c ∈  astfel încât a + b + c ∈ , a2 + b2 + c2 ∈ , a3 + b3 + c3 ∈ .
Demonstraþi cã abc ∈ .

10. Arãtaþi cã 2 , 2 + 3 , 2 + 3 + 5 nu sunt numere raþionale.

11. Fie a, b, c ∈  astfel încât a3 + b3 + c3 ºi a + b + c se divid cu 7.
Demonstraþi cã abc se divide cu 7.
xy
12. Fie x, y ∈ * ºi z = , x + y ≠ 0. Arãtaþi cã x2 + y2 + z2 este pãtratul unui numãr raþional.
x+ y
(RMT 2/185)
239
 Cuprins
1. Elemente de logicã matematicã ºi teoria mulþimilor ........................................ 3
1. Relaþii ºi operaþii cu mulþimi (recapitulare) ............................................................... 3
1.1. Relaþii ......................................................................................................................... 3
1.2. Operaþii cu mulþimi .................................................................................................... 3
2. Mulþimea numerelor reale .......................................................................................... 4
2.1. Mulþimea numerelor naturale; operaþii algebrice ....................................................... 4
2.2. Mulþimea numerelor întregi; operaþii algebrice .......................................................... 6
2.3. Mulþimea numerelor raþionale; operaþii algebrice ...................................................... 7
2.4. Mulþimea numerelor reale ........................................................................................ 11
2.5. Intervale de numere reale ........................................................................................ 25
* 2.6. Inegalitãþi remarcabile ............................................................................................. 29
3. Elemente de logicã matematicã ................................................................................ 37
3.1. Enunþ, propoziþie, valoare de adevãr ....................................................................... 37
3.2. Operaþii logice elementare în mulþimea propoziþiilor ............................................... 38
3.3. Predicate. Cuantificatori ........................................................................................... 44
3.4. Echivalenþa ºi corelarea operaþiilor logice elementare cu operaþiile ºi relaþiile
cu mulþimi ................................................................................................................ 49
3.5. Condiþii necesare, condiþii suficiente ........................................................................ 51
4. Tipuri de raþionamente logice .................................................................................. 54
4.1. Legea dublei negaþii ................................................................................................. 54
4.2. Legea terþiului exclus ............................................................................................... 54
4.3. Reducerea la absurd ................................................................................................. 54
4.4. Inducþia matematicã ................................................................................................ 55
2. Funcþii definite pe mulþimea numerelor naturale: ºiruri, progresii.
Probleme de numãrare ..................................................................................... 61
1. Modalitãþi de a defini un ºir; ºiruri mãginite, ºiruri monotone ............................... 61
1.1. ªiruri; generalitãþi .................................................................................................... 61
1.2. Modalitãþi de a defini un ºir ..................................................................................... 62
1.3. ªiruri mãrginite ........................................................................................................ 63
1.4. ªiruri monotone ....................................................................................................... 64
2. Progresii aritmetice ................................................................................................... 69
2.1. Definirea progresiei aritmetice ................................................................................. 69
2.2. Proprietãþile progresiei aritmetice ............................................................................ 70
2.3. Formula termenului general al unei progresii aritmetice .......................................... 71
2.4. Formula sumei primilor n termeni ai unei progresii aritmetice ................................ 72
3. Progresii geometrice ................................................................................................. 76
3.1. Definirea progresiei geometrice ............................................................................... 76
3.2. Proprietãþile progresiei geometrice .......................................................................... 77
3.3. Formula termenului general al unei progresii geometrice ........................................ 78
3.4. Formula sumei primilor n termeni ai unei progresii geometrice ............................... 79

285
 CUPRINS

4. Probleme de numãrare ............................................................................................. 83

4.1. Completarea unui ºir cu încã p termeni, p  * ....................................................... 83
4.2. Numãrarea termenilor dintr-un ºir ........................................................................... 83
4.3. Determinarea termenului de pe locul n, n  1, dintr-un ºir ...................................... 84
4.4. Aflarea sumei primilor n termeni dintr-un ºir .......................................................... 84
4.5. Numãrarea unor numere care au o anumitã proprietate .......................................... 85
4.6. Aflarea poziþiei ocupate de un numãr într-un ºir ...................................................... 87
4.7. Numãrarea apariþiilor unei cifre în scrierea unui numãr .......................................... 88
3. Funcþii, lecturi grafice ....................................................................................... 91
1. Reper cartezian, produs cartezian ............................................................................ 91
1.1. Reper cartezian ........................................................................................................ 91
1.2. Produsul cartezian a douã mulþimi .......................................................................... 92
1.3. Drepte în plan de forma x = m sau y = m, m   94
2. Funcþii ....................................................................................................................... 95
2.1. Noþiunea de funcþie .................................................................................................. 95
2.2. Modalitãþi de a descrie o funcþie .............................................................................. 96
2.3. Funcþii egale ............................................................................................................. 97
2.4. Prelungirea ºi restricþia unei funcþii ......................................................................... 98
2.5. Graficul unei funcþii ................................................................................................. 98
2.6. Imaginea ºi preimaginea unei funcþii ....................................................................... 98
2.7. Funcþia identicã ...................................................................................................... 100
2.8. Lecturi grafice ........................................................................................................ 100
3. Funcþii numerice. Operaþii cu funcþii numerice ...................................................... 104
3.1. Operaþii cu funcþii numerice ................................................................................... 104
3.2. Graficul unei funcþii numerice ................................................................................ 104
3.3. Intersecþia graficului cu axele de coordonate ......................................................... 105
3.4. Funcþii mãrginite .................................................................................................... 105
3.5. Funcþii pare ºi funcþii impare ................................................................................. 106
3.6. Simetria graficului unei funcþii faþã de drepte de forma x = m, m  ,
sau faþã de puncte oarecare din plan ...................................................................... 106
3.7. Funcþii monotone ................................................................................................... 107
3.2. Funcþii periodice .................................................................................................... 108
4. Compunerea funcþiilor ............................................................................................ 109
*5. Inversa unei funcþii ................................................................................................. 112
4. Funcþia de gradul întâi ................................................................................... 115
1. Definiþia funcþiei de gradul întâi ºi reprezentarea geometricã a graficului ........... 115
2. Monotonia ºi semnul funcþiei de gradul întâi ........................................................ 117
3. Inecuaþii de forma ax + b  0, ax + b  0, ax + b > 0, ax + b < 0 ........................ 119
3.1. Semnul unui produs ............................................................................................... 120
3.2. Semnul unui raport ................................................................................................ 121
4. Poziþiile relative a douã drepte în plan ................................................................... 122
ax  by  c
5. Sisteme de forma , a, b, c, m, n, p   122
mx  ny  p
5.1. Metode de rezolvare ............................................................................................... 123
6. Sisteme de inecuaþii de gradul întâi ....................................................................... 125

286
 CUPRINS

5. Funcþia de gradul al doilea ............................................................................. 130

1. Definiþia funcþiei de gradul al doilea ...................................................................... 130
2. Reprezentarea geometricã a graficului funcþiei de gradul al doilea ....................... 131
3. Relaþiile lui Viète ..................................................................................................... 134
x + y = s
4. Rezolvarea sistemelor de forma  , s, p   ............................................. 135
 xy = p
6. Interpretarea geometricã a proprietãþilor algebrice
ale funcþiei de gradul al doilea ...................................................................... 137
1. Monotonia funcþiei de gradul al doilea ................................................................... 137
2. Semnul funcþiei de gradul al doilea ........................................................................ 139
3. Inecuaþii de gradul al doilea ................................................................................... 141
3.1. Exemple de rezolvare ............................................................................................. 141
3.2. Alte tipuri de inecuaþii de gradul al doilea ............................................................. 142
3.3. Imagini ºi preimagini ale unor intervale ................................................................. 143
mx  n  y
4. Sisteme de forma , a, b, c, m, n   ................................................ 144
ax2  bx  c  y
4.1. Metoda de rezolvare .............................................................................................. 144
4.2. Poziþia relativã a unei drepte faþã de o parabolã .................................................... 145
4.3. Interpretarea geometricã ........................................................................................ 145
4.4. Sisteme reductibile la cele studiate ........................................................................ 147

5. Sisteme de forma , a1, a2, b1, b2, c1, c2 ∈ , a1 ≠ 0, a2 ≠ 0 ..... 148

5.1. Metoda de rezolvare .............................................................................................. 148

5.2. Interpretarea geometricã ........................................................................................ 148
7. Vectori în plan ................................................................................................. 154
Introducere ................................................................................................................... 154
1. Vectori ..................................................................................................................... 154
1.1. Segment orientat, relaþia de echipolenþã, vectori, vectori coliniari ........................ 154
1.2. Direcþie ................................................................................................................... 155
1.3. Sens ....................................................................................................................... 156
1.4. Lungime ................................................................................................................. 156
1.5. Segmente echipolente. Vectori ............................................................................... 157
2. Operaþii cu vectori .................................................................................................. 159
2.1. Adunarea vectorilor ............................................................................................... 159
2.2. Înmulþirea unui vector cu un numãr real ............................................................... 161
2.3. Raportul în care un punct împarte un segment orientat ........................................ 162
2.4. Descompunerea unui vector dupã douã direcþii date ............................................. 162
8. Coliniaritate, concurenþã, paralelism – calcul vectorial în geometria planã .... 165
1. Vectorul de poziþie al unui punct ............................................................................ 165
2. Vectorul de poziþie al punctului care împarte un segment într-un raport dat.
Teorema lui Thales; condiþii de paralelism ............................................................. 167
2.1. Vectorul de poziþie al punctului care împarte un segment într-un raport dat ......... 167
2.2. Teorema lui Thales ................................................................................................. 168
2.3. Condiþii de paralelism ............................................................................................ 169

287
 CUPRINS

3. Vectorul de poziþie al centrului de greutate al unui triunghi.

Concurenþa medianelor unui triunghi .................................................................... 169
3.1. Vectorul de poziþie al centrului de greutate al unui triunghi .................................. 169
3.2. Concurenþa medianelor .......................................................................................... 170
4. Teorema bisectoarei. Vectorul de poziþie al centrului cercului înscris
într-un triunghi ....................................................................................................... 171
4.1. Teorema bisectoarei ............................................................................................... 171
4.2. Vectorul de poziþie al centrului cercului înscris într-un triunghi ............................. 173
5. Ortocentrul unui triunghi. Relaþia lui Sylvester. Concurenþa înãlþimilor ............... 174
5.1. Relaþia lui Sylvester ºi aplicaþii ............................................................................... 174
5.2. Concurenþa înãlþimilor ........................................................................................... 176
6. Teorema lui Menelaos; teorema lui Ceva ................................................................ 177
6.1. Teorema lui Menelaos ºi aplicaþii ........................................................................... 177
6.2. Teorema lui Ceva ºi aplicaþii .................................................................................. 179
9. Elemente de trigonometrie ............................................................................ 184
1. Cercul trigonometric ............................................................................................... 184
2. Funcþii trigonometrice definite pe [0, 2 ], respectiv [0, ] .................................... 187
3. Funcþii trigonometrice definite pe  190
3.1. Funcþiile sinus ºi cosinus ........................................................................................ 190
3.2. Funcþia tangentã .................................................................................................... 192
3.3. Funcþia cotangentã ................................................................................................. 194
4. Formule de reducere la primul cadran ................................................................... 196
5. Formule trigonometrice (pentru sume, diferenþe) ................................................. 200
6. Formule trigonometrice pentru dublul unui numãr ............................................... 206
7. Formule pentru sin x ºi cos x în funcþie de tg x ...................................................... 207
2
8. Formule pentru transformarea sumei în produs .................................................... 213
9. Formule pentru transformarea produselor de funcþii trigonometrice
în sume sau diferenþe ............................................................................................. 214
10. Aplicaþii ale trigonometriei ºi ale produsului scalar a doi vectori
în geometria planã ......................................................................................... 220
1. Produsul scalar a doi vectori ................................................................................. 220
1.1. Definiþie, proprietãþi ............................................................................................... 220
1.2. Teorema cosinusului ............................................................................................... 222
* 1.3. Teorema lui Stewart ............................................................................................... 224
1.4. Rezolvarea triunghiului dreptunghic ...................................................................... 225
2. Aplicaþii vectoriale ºi trigonometrice în geometrie ................................................ 227
2.1. Teorema sinusurilor ............................................................................................... 227
2.2. Rezolvarea triunghiului oarecare ........................................................................... 227
2.3. Calculul razei cercului înscris ºi a cercului circumscris triunghiului ....................... 229
2.4. Calculul lungimilor unor segmente importante din triunghi .................................. 230
2.5. Calcul de arii .......................................................................................................... 233
11. Exerciþii ºi probleme recapitulative .............................................................................. 239
Indicaþii ºi rãspunsuri .................................................................................................... 259
Bibliografie .................................................................................................................... 284

288