EEA Reactia Negativa in Amplificatoare 2015

Elemente de Electronică
Analogică (EEA)
11. Reacţia negativă în amplificatoare
Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare
Reacţia negativă în amplificatoare:
• Considerente generale;
• Analiza circuitelor cu recţie;
• Influenţa reacţiei negative serie de tensiune asupra
performanţelor unui amplificator;
• Influenţa reacţiei negative paralel de tensiune asupra
performanţelor unui amplificator;
• Influenţa reacţiei negative asupra tensiunilor
perturbatoare;
• Influenţa reacţiei negative asupra benzii de trecere

Reacţia negativă în
amplificatoare
1. Generalităţi
Considerente generale
Reacţia = procedeu folosit în circuitele electronice pentru a controla performanţele (şi

funcţiile) acestora; (amplificatoare, oscilatoare, etc.)
Reacţia: aplicarea la intrarea amplificatorului a unei tensiuni sau curent proporţional

cu unul dintre parametrii semnalului de la ieşire, tensiune sau curent; semnalul de
reacţie se aplică peste semnalul se amplificat;
❶ Mod apariţie:
Neintenţionată:
• Introdusă de elemente parazite (ex. C)
• Ca efect secundar (ex. Re pentru polarizarea TBIP în conexiune EC)
Intenţionată:
• Când este introdusă prin circuite adecvate în scopul modificării
performanţelor amplificatorului.

Considerente generale (2)
❷ Combinarea semnalului de reacţie cu semnalul de amplificat:
• reacţie pozitivă – când cele două semnale sunt în fază (modulul

amplificării de tensiune creşte);
• reacţie negativă – când cele două semnale sunt în antifază (modulul
amplificării de tensiune scade);
❸ Schema de principiu:
vi + via vo Un sistem cu reacţie negativă este

C A format din 4 componente:
_ 1) Sistemul de amplificare,
vr 2) Mecanismul de sens,
r 3) Reţeaua de reacţie şi
4) Comparatorul (sumatorul)

❹ Presupuneri (aproximaţii):
• Transferul direct se face numai prin amplificatorul de bază;

• Transferul invers (reacţia) se face numai prin circuitul de reacţie.
❺ Relaţii:
vi + via vo
Amplificatorul de bază (A): C A
_
vo  Avia vr
r
Circuitul de reacţie (r):
vr   r vo
vo  Avi   r vo 
Circuitul de comparare (sau de diferenţă) (C):
A
via  vi  vr vo  vi
1  r A
❻Amplificarea cu reacţie: vi via vo
+
C A
A _
A' 
1  r A
vr
r
Relaţie Tip
1 r A  1 Reacţie negativă;
1  r A  1 Reacţie pozitivă;
1  r A  1 Oscilator vo  0 vi  0
Toate cele trei cazuri au aplicaţii în circuitele electronice
Analiza circuitelor cu reacţie
1. Cuadripoli
2. Triporţi
3. Analiza simplificată

❶ Cuadripoli:
vi + via vo
C A
A şi r pot fi cuplaţi în mai multe moduri: _
vr
r
Amplificatorul
Circuitul de reacţie

❶ Cuadripoli (2):
• La intrare se compară
tensiunile (reacţie serie sau de
tensiune) sau curenţii (reacţie
paralel sau de curent);
• La ieşire se eşantionează
tensiunea (reacţie paralel sau
de tensiune) sau curentul de
ieşire (reacţie serie sau de
curent);

❶ Cuadripoli (3):
Modul de realizare a comparării este independent de modul de realizare a

eşantionării:
• Reacţie serie de tensiune

(reacţie serie‐paralel);
• Reacţie serie de curent (reacţie
serie‐serie);
• Reacţie paralel de tensiune
(reacţie paralel‐paralel);
• Reacţie paralel de curent (reacţie
paralel‐serie);
Toate tipurile de reacţii sunt utilizate.


❶ Cuadripoli (4):
• Reacţie serie de tensiune (reacţie serie‐paralel);

❶ Cuadripoli (5):
• Reacţie serie de curent (reacţie serie‐serie);

❶ Cuadripoli (6):
• Reacţie paralel de tensiune (reacţie paralel‐paralel);

❶ Cuadripoli (7):
• Reacţie paralel de curent (reacţie paralel‐serie);

❶ Cuadripoli (4):
Reţeaua de reacţie este plasată în serie cu sursa de intrare.
• Reacţie serie de tensiune

(reacţie serie‐paralel);
• Reacţie serie de curent (reacţie
serie‐serie);
• Reacţie paralel de tensiune
(reacţie paralel‐paralel);
• Reacţie paralel de curent (reacţie
paralel‐serie);
Reţeaua de reacţie este plasată în paralel cu sursa de intrare.
❶ Cuadripoli (5):
Prin cuadripoli:
• Se determină parametrii de cuadripol ai circuitului cu reacţie în funcţie de

parametrii de cuadripol adecvaţi ai amplificatorului de bază şi ai
circuitului de reacţie şi
• Se determină performanţele amplificatorului cu reacţie ca un circuit
caracterizat prin parametrii de cuadripol;
Amplificator cu reacţie serie de curent
via  iia  vir  iia 

v   Z 
a   v   Z 
r  
 oa  ioa   or  iir 
vi  via  vir ii  iia  iir
vo  voa  vor io  ioa  ior
vi  ii 
v   Z i  Z   Z a   Z r 
 o  o
Amplificatorul
Se calculează apoi mărimile caracteristice: Au , Ai , Z int , Z ies
Dezavantaje:
• Nu se pot pune în evidenţă explicit cei doi cuadripoli
Circuitul de reacţie (cu excepţia configuraţiei paralel de tensiune);
• Pentru fiecare mărime este necesar un calcul separat;
• Nu se poate pune în evidenţă efectul global al reacţiei;

❷ Analiza circuitelor cu reacţie prin triporţi:
Avantaj:
• Se poate justifica foarte uşor desfacerea buclei de reacţie pentru
calculul performanţelor amplificatoarelor;
❸ Analiza simplificată a celor patru tipuri de reacţie
Influenţa reacţiei negative

serie de tensiune asupra
performanţelor unui
amplificator

Reacţia negativă serie de tensiune
❶ Schema de principiu:
Amplificatorul de bază caracterizat prin:

(se neglijează transferul invers
A , Z ia , Z oa prin amplificator);
Circuitul de reacţie caracterizat prin:
 r , Zir , Z or (se neglijează transferul direct

prin circuitul de reacţie);
În mod obişnuit:
Z ia  Z ir ; Z oa  Z or
(circuitul de reacţie trebuie să influenţeze cât mai
puţin amplificatorul de bază)
❷ Amplificarea cu reacţie:
vo Z s Z or
A'  vo  A via  AZ s , Z or via
vi Z oa  Z s Z or
AZ s , Z or  Amplificarea amplificatorului de

bază ţinând seama de impedanţa
de sarcină şi de încărcarea pe care
o produce circuitul de reacţie;
La intrare:
via 
Z ia
vi   r vo  (prin divizor);
Z ia  Z ir
Z ia
vo  AZ s , Z or  vi   r vo 
Z ia  Z ir
❷ Amplificarea cu reacţie (2):
Se notează:
Z ia
AZ s , Z or , Z ir   AZ s , Z or 
Z ia  Z ir
Amplificarea amplificatorului de bază cu
încărcările pe care le produce circuitul de
reacţie şi sarcina;
A' 
vo


A Z s , Z or , Z ir 
 
Rezultă:
vi 1   r A Z s , Z or , Z ir
Dacă: Z oa  Z or
Z ia  Z ir AZ s , Z or , Z ir   AZ s   A
Z oa  Z s
❸ Impedanţa de intrare:
Curentul de intrare este acelaşi prin Zia şi Zir , (condiţie greu de realizat)

via vo 1
ii  
Z ia AZ s , Z or  Z ia
AZ s , Z or 
Z int 
vi vi
 AZ s , Z or Z ia  1   r AZ s , Z or , Zia Zia 
ii vo AZ s , Z or , Z ir 
Z ia  Z ir
 1   r AZ s , Z or , Zia Zia 
Z ia
 Zia  Zir   r AZ s , Z or , Zia Zia  Zir  
 Z 
 Zia  Zir   r AZ s , Z or Zia  Z ia 1   r AZ s , Z or   ir 
 Z ia 
Dacă: Z ia  Z ir Z int  Zia 1   r A Concluzie:
Impedanţa de intrare este
mărită substanţial.
❸ Impedanţa de intrare (2):
Rif  Ri 1   r A
 r A  1
Concluzie:
Impedanţa de intrare este
mărită substanţial.
❸ Impedanţa de intrare (3):
r
Vin
 Rin 1  A r 
I in
Concluzie:
Impedanţa de intrare este mărită substanţial.
❹Impedanţa de ieşire:
Se pasivizează tensiunea de intrare iar impedanţa generatorului de semnal rămâne

în serie cu impedanţa de intrare a amplificatorului de bază.
vo  A via vo
io  
Z oa Z or
Z ia
vi  0 via    r vo (divizor de tensiune)
Z ia  Z ir
Z ia
vo  A   r vo 
Z ia  Z ir vo
io  
Z oa Z or
❹Impedanţa de ieşire (2):
Rezultă:
Z oa Z oa
Z ies  Z or  Z or
1   r A
Z ia 1   r AZ ir , Z g 
Z ia  Z ir
Dacă:
Z oa
Z ir  Z ia Z ies  Z or
1   r A
Observatie:
Impedanţă de ieşire foarte mică, amplificatorul se
comportă ca un generator de tensiune la ieşire.

Altfel: Z oa
Z or
Z oa 1   r A ( Z ir )
Z ies  Z or  
1   r A ( Z ir ) Z  Z oa
1   r A ( Z ir )
or
Z or Z oa
Z or Z oa Z or  Z oa
 
Z or  Z oa   r A ( Z ir ) Z or 1   A ( Z ) Z or
r 
Z or  Z oa
ir
Z or Z oa
Z ies 
1   r A ( Z or , Z ir )
Observatie:
Impedanţă de ieşire fără reacţie, cu influenţa circuitului de reacţie
micşorată cu diferenţa de întoarcere
O
A
r
Vo Ro

I o 1  A r  Concluzie:
Impedanţa de ieşire este
micşorată substanţial.
paralel de tensiune asupra
performanţelor unui
amplificator
Reacţia negativă paralel de tensiune
Reacţia paralel presupune o impedanţă a generatorului de semnal diferită

de zero, altfel reacţia dispare.

❶ Schema de principiu (2):
Cazul cel mai des întâlnit, reacţia printr‐o

impedanţă cuplată între intrare şi ieşire:
Se echivalează circuitul de ieşire

pentru a lua în considerare efectul
impedanţei de sarcină:
ZS
A( Z S )  A
Z S  Z oa

Ro
Vo Ro

I in 1  Ro  r 
r
❷ Impedanţa de intrare:
via  vo
iia 
1 i i Z2 i 1 via  vo 1 1  v 
 ia ir   ia    1  o 
Z int via via via Z 2 via Z ia Z 2  via 
Dar:
Z 2  Z1 Z ia Z oa Z s
vo  AZ s via
Z ia
 vi 
Z 2  Z1 Z ia  Z oa Z s Z ia  Z1 Z 2  Z1 Z ia  Z oa Z s
 AZ s via  AZ s , Z or via

Z or (al doilea termen este neglijabil, el
Z or  Z oa Z s reprezintă transferul direct prin
circuitul de reacţie care se neglijează);

❷ Impedanţa de intrare (2):
AZ s , Z or   AZ s 
Z or Zs Z or
 A 
Z or  Z oa Z s Z s  Z oa Z or  Z oa Z s
Z s Z or
 A • Influenţa sarcinii;
Z or  Z s Z or • Influenţa încărcării circuitului de reacţie.
Rezultă:
Z2
Z int  Z ia
1  AZ s , Z or 
• Amplificarea de tensiune este negativă;

• Importanţa esenţială a celui de al doilea termen;
• Impedanţă de intrare foarte mică.
❸ Amplificarea de tensiune:
Tensiunea de le intrarea
amplificatorului:
Z ia
vi '  vi
Z1  Z ia vo v'
 i
Z1 Z ia Z Z1 Z ia
r  via  2   r vo  1   r vi '
Z 2  Z1 Z ia 1

1
Z 2 Z1 Z ia
Z or Z oa Z s
vo  AZ s via  vi ' (al doilea termen se neglijează
Z or  Z oa Z s Z or  Z oa Z s fiind transferul direct prin
circuitul de reacţie)
Z or
 AZ s via  AZ s , Z or via
Z or  Z oa Z s

❸ Amplificarea de tensiune (3):
vo  AZ s , Z or  r vo  1   r vi '

AZ s , Z or 
Rezultă: vo  1   r vi ' 
1   r AZ s , Z or 
AZ s , Z or  Z2 Z ia Z1
 vi 
1   r AZ s , Z or  Z 2  Z oa Z s Z ia  Z1 Z1
AZ s , Z or  Z 2
 vi
1   r AZ s , Z or  Z1
Z 2 AZ s , Z or 
Deci: A'  Amplificator inversor; pentru
Z1 1   r AZ s , Z or  ca reacţia să fie negativă este
Z2 necesar ca A<0 ;
Dacă:  r A( Z s , Z or )  1 A'   Stabilitatea amplificării cu
Z1
reacţie;
❹ Impedanţa de ieşire:
Circuitul echivalent:
v v  A  r v

v 1 i Z  Z1 Z ia Z oa
Z ies    2
i Z ies v v
1 1 1   r A Z oa
  Z ies  Z or
Z ies Z or Z oa 1   r A
Impedanţa de ieşire este foarte mică

❹ Impedanţa de ieşire (2):
1 Z  Z or   r A Z or Z oa  Z or  Z or 
 oa  1   r A 
Z ies Z or Z oa Z or Z oa  Z or  Z oa 
1

1
1   r A( Z or )
Z ies Z oa Z or
Z oa Z or
Sau: Z ies  Z oa Z or este impedanţa de ieşire
1   r AZ or  fără reacţie
Reacţia negativă serie de curent
Gm
Io Gm

Vin 1  Gm  r 
r

Gm
r
 Rin 1  Gm  r 
Vin
I in
❸ Impedanţa de ieşire:
Gm
r r
 Rout 1  Gm  r 
Vx
O foarte buna sursă de curent
Ix
Reacţia negativă paralel de curent
Ai
Io Ai

r I in 1  Ai  r 
Ai
r
Vx Rin

I x 1  Ai  r 

❸ Impedanţa de ieşire:
Ai
r
 Rout 1  Ai  r 
Vx
O foarte buna sursă de curent
Ix

asupra tensiunilor
perturbatoare

Influenţa reacţiei negative asupra tensiunilor
perturbatoare
❶ Surse:
• Zgomote proprii ale componentelor electrice şi electronice;

• Modificări ale PSF;
• Variaţia tensiunilor de alimentare, inclusiv zgomote suprapuse peste acestea;
• Neliniarităţi ale circuitelor.
❷ Schema echivalentă la ieşire fără tensiuni perturbatoare şi fără reacţie:
Notaţie
• indice s = semnal
• indice p = perturbaţie
Zs
vo  A via  v os
Z s  Z oa

perturbatoare
❸ Schema echivalentă la ieşire cu tensiuni perturbatoare şi fără reacţie:
Zs Zs
vo  A via  ep  vos  vop
Z s  Z oa Z s  Z oa
vos
Se defineşte raportul semnal/perturbaţie: Rsp 
vop
Observaţie:
Raportul semnal/perturbaţie se defineşte pentru
valoare nominală a semnalului.

perturbatoare
❹ Schema echivalentă la ieşire cu tensiuni perturbatoare,
fără semnal util la intrare şi cu reacţie:
via  vir    r vopr
vopr  Zs
Z s  Z oa e p  Z s Z sZ oa A  r vopr  vop  A r vopr
vop
vopr 
1 r A
vos r vos vos

Raportul semnal/perturbaţie R sp 
r
   Rsp 1   r A
pentru circuitul cu reacţie: vopr vopr vop
1 r A
• Raportul semnal/perturbaţie se măreşte;
• Semnalul util este acelaşi la ieşire;
• La circuitul cu reacţie se va aplica la intrare un semnal util mult mai mare.

asupra benzii de trecere

Influenţa reacţiei negative asupra benzii de
trecere
❶ Elemente care afectează caracteristica de frecvenţă a unui amplificator:
• La frecvenţe mari: capacităţile TBIP, capacităţile parazite, capacitatea de

intrare a sarcinii, dependenţa factorului de amplificare în curent de frecvenţă,
capacităţi de compensare;
• La frecvenţe joase: capacităţile de cuplare şi de decuplare, capacităţi de
compensare.
❷ Dependenţa A(f) (numai pentru frecvenţe înalte):
Se presupune o dependenţă cu un singur pol:

Ao
A f  
f
1 j
fs
A0 ‐ Amplificarea de tensiune la frecvenţe
joase fără reacţie;
fs ‐ Frecvenţa de tăiere la frecvenţe înalte fără
reacţie

trecere
❸ Amplificarea cu reacţie :
Ao
f
1 j
A( f ) fs Ao
Ar ( f )   
1   r A( f ) 1   Ao f
1  j   r Ao
r
f fs
1 j
fs
Ao
1   r Ao Aor
Ar ( f )  
f f
1 j 1 j r
f s (1   r Ao ) fs

trecere
❸ Amplificarea cu reacţie (2) :
unde:
Ao
Aor  f sr  f s (1   r Ao )
1   r Ao
Concluzie:
Banda de trecere a amplificatorului se măreşte.
Observaţie:
Produsul amplificare‐bandă este constant indiferent de gradul
de reacţie:
Aor f sr  Ao f s  ct.

trecere
❸ Amplificarea cu reacţie (3) :
Sistem
3 poli

Concluzii la utilizarea reacţiei negative în
amplificatoare
• Modulul amplificării de tensiune scade;

• Stabilitatea amplificării de tensiune la diferite variaţii creşte;
• Se pot controla impedanţele de intrare şi de ieşire;
• Se reduc tensiunile perturbatoare inclusiv cele introduse de
neliniarităţile circuitului;
• Se măreşte banda de trecere a amplificatorului;
• Există posibilitatea apariţiei unei instabilităţi dinamice
(producere de oscilaţii).

❶ Cuadripoli (4): Tensiune‐Tensiune
Vout A0

Vin 1  A0
❶ Cuadripoli (4): Tensiune‐Curent
V out RO

I in 1   RO

❶ Cuadripoli (4): Curent‐Tensiune
I out Gm

Vin 1   G m

❶ Cuadripoli (4): Curent‐Curent
I out AI

I in 1  AI

EEA Reactia Negativa in Amplificatoare 2015

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EEA Reactia Negativa in Amplificatoare 2015

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Elemente de Electronică

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Reacţia negativă în amplificatoare:

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Reacţia = procedeu folosit în circuitele electronice pentru a controla performanţele (şi

Reacţia: aplicarea la intrarea amplificatorului a unei tensiuni sau curent proporţional

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

• reacţie pozitivă – când cele două semnale sunt în fază (modulul

vi + via vo Un sistem cu reacţie negativă este

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Considerente generale (3)

• Transferul direct se face numai prin amplificatorul de bază;

Toate cele trei cazuri au aplicaţii în circuitele electronice

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Analiza circuitelor cu reacţie

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Analiza circuitelor cu reacţie

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Modul de realizare a comparării este independent de modul de realizare a

• Reacţie serie de tensiune

Toate tipurile de reacţii sunt utilizate.

Analiza circuitelor cu reacţie

• Reacţie serie de tensiune (reacţie serie‐paralel);

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

• Reacţie serie de curent (reacţie serie‐serie);

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Analiza circuitelor cu reacţie

• Reacţie paralel de tensiune (reacţie paralel‐paralel);

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

• Reacţie paralel de curent (reacţie paralel‐serie);

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Analiza circuitelor cu reacţie

• Reacţie serie de tensiune

Analiza circuitelor cu reacţie

• Se determină parametrii de cuadripol ai circuitului cu reacţie în funcţie de

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Amplificator cu reacţie serie de curent

via  iia  vir  iia 

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

❷ Analiza circuitelor cu reacţie prin triporţi:

❸ Analiza simplificată a celor patru tipuri de reacţie

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Influenţa reacţiei negative

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Amplificatorul de bază caracterizat prin:

Circuitul de reacţie caracterizat prin:

 r , Zir , Z or (se neglijează transferul direct

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Reacţia negativă serie de tensiune

AZ s , Z or  Amplificarea amplificatorului de

❷ Amplificarea cu reacţie (2):

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Reacţia negativă serie de tensiune

Curentul de intrare este acelaşi prin Zia şi Zir , (condiţie greu de realizat)

❸ Impedanţa de intrare (2):

Reacţia negativă serie de tensiune

❸ Impedanţa de intrare (3):

Se pasivizează tensiunea de intrare iar impedanţa generatorului de semnal rămâne

Elemente de Electronică Analogică (EEA) – specializarea Calculatoare

Reacţia negativă serie de tensiune

❹Impedanţa de ieşire (2):