Tesutul modal (tesutul excitoconductor)

Este format din miocite de dimensiuni reduse bogate în sarcoplasma și cu striații mai puțin
evidente.
Aceste miocite și pot aseza la nivelul cordului în doua moduri.
1. O așezare de tip compact ce va forma nodulii
2. O așezare diseminata cr va forma fascicule, ramuri și rețeaua lui purkinje

Nodulul sinoatrial
-se găsește în peretele atriului drept în apropierea orificiului venei cave superioare.
-are o lungime de cca 15-20 mm și un diametru de cca 2-5mm
-portiunea lu superioara se gaseste subepicardic iar port inferioara ajunge subendocardic
Acest nodul are o frecventa de descărcare a stimulilor normala în repaus de cca 60-80 pe min.
Acest lucru va genera la nivelul cordului ritmul sinusal.

Stimulii de la nivelul acestui nodul vor fi preluați de musculatura atriala ce va avea o viteza de
transmitere a impulsului de cca 1 m/s.

Nodulul sinoatrial repr în mod normal centrul de comanda cardiac din urmat motive:
● Poziția inalta pe care o ocupa la nivelul cordului
● Nodulul e străbătut central de arteriola modulului sinoatrial. Pulsatiile acesteia stimulând
mecanic celulele ce formează nodulul.
● Nodulul are strânse aporturi de vecinătate cu o serie de celule ganglion are el fiind foarte
sensibil la concentrațiile sgv de catecolamine.
Exista doua situații când nodulul își poate pierde fct de comanda.
1.Când frecventa sa scade sub cea normala
2.cand exista un focar e topic (alta zona cardiaca) ce are o rata de descărcare în repaus mai
mare decat rata nodulului sinoatrial.

Nodulul atrioventricular.

Îl gasim in partea inferioara a septului atrialal, Subendicardic la nivelul atriului drept sub trigon ul
lui koh.
El preia impulsurile de la niv miocardului atrial având în partea lui superioara o viteza de
conducere de 0.2m/s. Aceasta viteza mica va det o decalate, un asincronism între contractia
atrialal și cea ventriculara. La nivelul miocardului atrial în mod normal nu exista cai de
conducere preferențial, conducerea fiind asigurata în același număr de toate cel atrial.

Apariția unor cai preferențiale (fascicule internodale, interatriale) determina o contractie

prematura a nodulului sinoatrial ceea ce va det o contractie ventriculara prematura ce poarta
denumirea de sindrom de preexcitatie. (Wolf parkinson white)

Fasciculul his(atrio ventricular)

Continua portiunea inferioara a nodulului atrioventricular găsindu se inițial la nivelul peretelui
interatrial.

Trunchiul fasciculului strabate trigon ul fibros drept ajungând subendocardic pe partea dreapta a
septului interventricular. La limita dintre port membr și musculara a septului trunchiul se va
împărți în doua ramuri:
1. Ramura drwapta ce ii continua traiectul. Și care se va ramifica la baza m papilari
formand rețeaua purkinje
2. Ramura stânga strabate septul la limita dintre portiunile mb și musculare ajungând pe
partea stânga a acestuia unde aceasta Ramura stânga se va împărți în doua hemiramuri
anterior și posterior. Acestea doua la rândul lor se vor ramifica în rețea ajungând și ele la
baza m. Papilari.
In cazul ambilor ventriculi reteaua are rol de a transmite mai repede contractia m papilari puțin
înaintea contracției ventriculare.
In cazul afectării nodulului sinoatrial centrul de comanda e preluat de nodulul atrioventricular.

Aceasta va avea în mod normal un ritm de descărcare a impulsurilor de cca 40/min.(ritm nodal
sau ritm JONCTIONAL.
In cazul afectării doar a fasciculului his sau nodulu atrioventricular atriile se vor contracta cu
viteza impusa de n sinoatrial Ventricul ii funcționând în ritm propriu generat de fasciculul his sau
ramurile acestuia, ritm f variabil și care poarta denum de ritm idioventricular.
Aceasta situație în care e afectat poarta denum de disociate atrioventrivulara.

Vascularizatia codrului
1.arterele coronare

Coronara stanga

Are originea la nivelul Sinusului coronar stâng, deasupra valvei semilunare stangi. Are un traiect
scurt posterior de trunchiul pulmonar de cca 1.5 cm și ajunge inferior de auriculul stâng în segm
stâng al șanțului coronar. La acest nivel se va împărți în doua ramuri:
1. Artera interventriculara anterioara cu traiect descandent prin santul
interventricular anterior și va intersecta marginea dr a cordului la nivelul incizurii
vf cordului continuând se pe fără diafragmatica cu artera apexiana posterioara.
Ramurile arterei interventricular anterioare:
1. Ram pt ventriculul drept vasuclarizeaza o fâșie îngustă de cca 1 cm din
apropierea septului interventricular
Rmauri septale ce vasuclarizeaza ⅔ anterioare din
Ramuri pt ventriculul stang cea mai imp artera diagonala a ventriculului stâng.
2. Artera circumflexa își continua drumul prin santul coronar stâng, trece peste fata
pulmonara a cordului, terminând se pe fata diafragmatica. Ramurile
circumflexei:
1.ram pr atriul stâng cea mai Imp fiind artera atriala a marginii stângi din care în
45 %cazuri se desprinde artera nodulului sinoatrial
 2. Ram pt ventriculul stâng, mai Imp fiind artera marginii stang.

Astfel artera Coronara stanga vasuclarizeaza parțial muschiul papilar anterior drept, m. Papilar
anterior stang, parțial m Papilar posterior stâng, m. Papilari septali, Ramura dreapta a fasciculul
ui His și hemiramul anterior stâng.

Artera Coronara dreapta

Are origine în aorta ascendenta superior de

Artera pătrunde în segm drept a sanțului coronar inferior de auriculul drept. Intersectează
marginea dreapta a cordului ajungând pe fata diagragmatica și va pătrunde sub forma arterei
interventriculare posterioare în santul omonim.

Ramuri:
● Atriale pt atriul drept cea mai. Imp. Fiind artera atriala a margini drepte din care în cca
60% din cazuri se desprinde artera nodului sinoatrial.
● Ramuri ventriculare pt ventriculul drept. Cele mai. Imp fiind artera marginii drepte și
artera diagonala a ventriculului drept.
● Ramuri septale pt treimea posterioara a septului interventriculat
 ● Ramuri pt ventriculul stâng ce vasuclarizeaza o fâșie îngustă de cca un cm din peretele
posterior al acestuia.
Astfel Coronara dreapta se distribuie parțial m Papilar ant drept, m Papilar posterior drept,
parțial m Papilar post stâng, și hemiramul ui posterior stâng al fasciculul ui His.

Teritoriul de vasc al celor 2 art coronare e delimitat de un plan oblic, plan ce trece la niv fetei
sternocostale a cordului la un cm lateral dreapta de santul interventricular anterior iar la niv fetei
diafragmatice la un cm lateral stânga de santul posterior.

Avand in vedere aceasta distribuție în mod normal se considera ca la nivelul cordului exista o
dominanta stânga în ceea ce privește Vascularizatia acestula.

Caracteristicile circulației coronariene:

● Circulația coronariana e de tip terminal în mod normal neexistând anastomoze între
teritoriile coronariene. Cu toate acestea au fost identificate o serie de anastomoze care
se manifesta insa doar în cazul în care sunt deschise lent.
1. Anastamoze între cele doua artere coronare în santul interventricular posterior, la nivelul
m papilari, în septul interventricular.
 2. Între ramurile aceleiași coronare se pot realiza fie in grosimea m. Papilari fie
subendocardic
3. Realizate cu vasele din jur (vasa-vasorum) vasele din pereții vaselor.
4. Anastomoze cu cavitățile cordului cu dimensiuni reduse de cca 250 microni
(anastomoze arterio sinusal) sau de 1 mm (anastomoze arterio luminale)
● Circulația coronariana e îngreunată în timpul sistolei ventriculare.
● Circulația coronariana e puternic influientata vegetativ simpaticul având efect
coronar dilatator iar parasimpatic ul ușor cornaro constructor.
● Circ Coronara e cea mai rapida, traseu parcurs în cca 8 sec
● Circ coronariana e f abundenta raportul între nr capilarelor și nr fibrelor musc fiind
1.

Circulația venoasa
60% din sângele venos al corpului e drenat prin sinusul venos coronarian. Rept cea mai mare
vena a cordului colectandule le pe celelalte mari și deschizând se direct în atriul drept printr un
orificiu prevăzând cu Valva lui thebesius.
Sinusul venos coronarian se găsește pe fata diafragmatice a cordului în segm stâng al sanțului
coronar. El colectează sângele de la:
● Vena mare a cordului și are originea în santul interventricular anterior, urca prinacesta,
merge prin santul coronar stâng, trece pe fata pulmonara deschizând se în sinusul
venos coronar
● Vena mic ai cepe la niiv v drept pe fata sternocostala, strabate santul coronar drept
trecând peste marginea dreapta ajungând sa se verse în sinusul coronar, pe fata
diafragmatice.
● Vena medie se formează la niv șanțului ventricular posterior pe fata diafragmatica,
deschizând se în același sinus

40% din sângele venos al cordului va fi drenat astfel: prin venele mici are atriului drept ce trec
peste santul coronar drept varsăndu se în atriul drept și venele mici ale ventriculului.