FACTORI IMPLICAȚI ÎN DEPRESIA ADOLESCENȚILOR

Absolvent: Costel
Coordonator: Lect.univ.dr. Aurelia Moraru
Universitatea „Andrei Șaguna” din Constanța, Facultatea de Psihosociologie

Abstract

Introducere: Adolescenţa este o etapă a schimbărilor, iar parcurgerea multitudinii de

lucrări care explică această problematică arată că nici o altă perioadă nu a mai fost descrisă prin
atâtea atribute, metafore şi epitete. J.J.Rousseau denumeşte această etapă „revoluţie furtunoasă”
dar şi „vârsta raţiunii”, „a doua naştere” (1973, p.194), Stanley Hall o numește „furtună şi
stress”, Schopenhauer „vremea neliniştii” iar Mihai Ralea „timpul în care Universul este luat
prea în serios”. În alte texte vom găsi denumiri precum: „vârsta ingrată”, „vârsta de aur”, „vârsta
marilor elanuri”, „vârsta crizelor”, „vârsta dramei”, „a nesiguranţei”, „a anxietăţii”, „vârsta
integrării sociale”, „a insatisfacţiei”, „a contestaţiei”, „a marginalităţii”, „vârsta subculturii” etc.
Se afirmă în mod generalizat faptul că adolescenţa este perioada vieţii caracterizată ca
fiind foarte „dificilă”, perioadă în care adolescenţii sunt stresaţi şi instabili afectiv, datorită
faptului că trebuie să facă faţă schimbărilor enorme din viaţa lor, atât biologice, cât şi psihologice
şi sociale. Studiile recente au demonstrat că frecvența depresiilor majore este mai mare la
adolescenți, rata frecvenței depresiei în perioada adolescenței fiind cuprinsă între 4 și 8,3%. Cu
toate acestea 70-80% dintre adolescenții depresivi nu primesc tratament.
Obiective: Obiectivul general al lucrării este identificarea factorilor implicați în depresia
adolescenților din lotul de cercetare.
Obiectivele specifice ce derivă din obiectivul general sunt: identificarea principalelor
diferențe legate de factorii implicați în depresia adolescenților în funcție de vârstă și identificarea
principalelor diferențe legate de factorii implicați în depresia adolescenților în funcție de genul
biologic.
Ipotezele propuse derivă din obiective în vederea atingerii acestora, astfel: Prin ipoteza
principală a lucrării se prezumă că există o gamă variată de factori implicați în depresie în
perioada adolescenței. Ip1. Se prezumă că la adolescenții cu vârstele de 14 și 18 ani (clasele a
VIII-a și a XII-a), printre ceilalți factori implicați în depresie, factorul reprezentat de stresul
performanței școlare ia amploare; Ip2. Se prezumă că ponderea factorilor implicați în depresia
adolescenților diferă în funcție de genul biologic.
Lot de subiecți: Studiul a fost efectuat pe un eşantionul alcătuit din 53 de adolescenți, 28
de fete și 25 de băieți, cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani, cu scoruri mici, medii și mari de
depresie.
Instrumente de cercetare: Inventarul de depresie Beck (BDI-II) – pentru a identifica
gradul de depresie și un chestionar propriu construit pe cinci dimensiuni, cu 45 de itemi, pentru a
identifica factorii implicați în depresie.
Metodologia și aparatul statistic: Metoda de cercetare este ancheta pe bază de
chestionar.
Analiza și interpretarea rezultatelor: Verificarea ipotezei principale a evidențiat că
există o gamă variată de factori implicați în depresia adolescenților participanți la studiu;
Verificarea celei dea doua ipoteze a evidențiat că implicarea factorului reprezentat de
performanța școlară în depresie este mai mare la participanții din clasele aVIII-a și a XII-a;
Verificarea celei dea treia ipoteze a evidențiat diferențele între sexe privind ponderea de
implicare a anumitor factori în depresia participanților.
Concluzii: S-a observat că adolescenții din clasele a VIII-a și a XII-a simt întradevăr o
presiune mai mare față de ceilalți legată de performanțele școlare, dar și o frustrare mai mare din
cauza faptului că efortul pe care aceștia îl depun nu este recompensat pe măsură iar adolescenții
nu se simt îndeajuns de motivați și apreciați. De asemenea s-au identificat ca principali factori ai
cazurilor de depresie majoră situațiile traumatizante analizate și condiția de boală netratabilă, în
restul cazurilor fiind implicat un cumul de factori personali, familiali, sociali și financiari. De
asemenea, în funcție de genul biologic, diferențele remarcate au arătat că factorii reprezentați de
dimensiunile „Auto-percepție”, „Familie și societate” și „Sănătate și aspect fizic” sunt mai
implicați în starea depresivă a fetelor decât a băieților, iar factorii reprezentați de dimensiunea
„Situație financiară” conduc mai mulți băieți decât fete spre depresie. Nu au fost identificate
diferențe între genuri privind ponderea de implicare în starea depresivă a factorilor cuprinși în
dimensiunea „Activități/hobby-uri”.

Key words: adolescență, depresie, factori implicați în depresie.