Școala Națională de Științe Politice și Administrative

Facultatea de Administrație Publică

Psihologia conducerii în domnia lui

Ștefan cel Mare

PROIECT MTELA

Bostan Sorin Georgian

București
2017
 Școala Națională de Științe Politice și Administrative
Facultatea de Administrație Publică

1. Introducere

Colectivitățile umane fie ele în număr mare fie în număr mic au simțit încă din primele
timpuri ale formării acestora nevoia de a fi conduse de o putere care să fie deasupra tutror și care
să îi ghideze și să le administreze traiul în locul lor, dar care să răspundă în fața colectivității în
cazul în care acestea își depașesc atribuțiile,si voi trata o formă mai veche de conducere ,dar care
trezește un sentiment de noblețe în inimile altora numit monarhie totuși acest tip de conducere
are partea lui întunecată, și anume monarhia totalitară care este un fel de comunism mai vechi.În
cadrul acestei părți a lucrării axarea se va face pe conducerea domnitorului Ștefan cel Mare din
viziunea Letopisețului Țării Moldovei scris de Grigore Ureche.

2. Stefan cel Mare

“Domnitorul se arată poporului cu inimă deschisă, politică voievodului se bazeaza pe

încrederea ce i-o arătau acești oameni. De aceea el preferă să se afle în mijlocul nărodului care l-
a făcut domnitor”( http://lagradinacudetoate.blogspot.ro/2011/04/ ).Din aceasta rezultă faptul că
întâlnim un conducător ce se pliază teoriei conducerii tranzacționale, Ștefan cel Mare primește
încrederea din partea poporului și el va da o conducere cât mai aproape de oameni , în
concordanță cu nevoile sale,asta însemnând profitul celor 2 părți.

“Figură domnitorului este văzută în momente caracteristice : călătorind prin țara, făcând
județe, întâlnindu-se cu dregătorii, conducând oștirea sau examinându-și poporul.”(
http://lagradinacudetoate.blogspot.ro/2011/04/).Din această caracterizare reiese că este un
conducător interesat de oamenii săi, poporul din subordine,oștirea, antrenarea armatei pentru a fi
pregătiți de un eventual conflict.

O conducere bună și responsabilă duce numai la bine pliindu-se cu o maturitate crescută

automat având subordonații capabili și motivați la un nivel înalt Țara Moldovei cunoaște belșug
de roade și vânat.

“Toată țara ia parte la luptă, direct sau indirect; oștirea moldovenească rezistând împotrivă
mult mai numeroasei armate turcești, formată din luptători de profesie, mercenari. Bătălia de la
Vaslui din 1475 demonstrează că nu mulțimea luptătorilor, ci patriotismul hotărăște victoria.

București
2017
 Școala Națională de Științe Politice și Administrative
Facultatea de Administrație Publică

Explicația victoriei lui Ștefan constă în sprijinul neprețuit din partea poporului. Dând pământ
țăranilor, făcându-i răzeși, domnitorul și-a asigurat osteni
devotați.”(http://lagradinacudeatoate.blogspot.ro/2011/04/ ).”Turcii au venit cu o armată
covârșitoare, cu circa 120.000 de ostași și au pierdut războiul de la Vaslui în față a 60.000 de
oameni. O contribuție uriasă în câștigarea luptei au avut-o și cei 5.000 de secui veniți drept ajutor
din Sud-Estul Transilvaniei. Sunt izvoare istorice care arată că, pe langă aceștia, au mai fost
2.000 de unguri, 2.000 de cavaleri din Polonia și poate și 1.000 de lituanieni. Ștefan cel Mare i-a
pus pe aliați în prima linie pentru a-și proteja ostașii moldoveni”1. Potrivit Blacke &
Mouton(1964), Ștefan este centrat pe grup – munca este îndeplinită de oameni responsabili ,
organizația rezolvă interdependență diferitelor departamente legate de acelas trunchi comun.
Raporturile sunt fondate pe încredere și respect mutual.

“Apărarea initială cu contraatacurile ulterioare, decisive, asupra forțelor atacatoare. Istoria

militară inregistrează o serie de procedee tactice folosite de armatele acestui prinț, cu nimic
inferioare celor folosite de contemporanii săi din centrul și vestul Europei: atacul de flanc și
încercuirea.”2

„Viteazul om de arme impune respect și admirație. Deși scund de statură, cei dinaintea sa,
opriți la zece păși, păreau că se uită la el de jos în sus.”3

Întâlnim o luptă a lui Ștefan cu boierimea, adică cu clasă proprietarilor de pămant. Luptă
această se repetă în cursul istoriei noastre că și a altor tări, între puterea monarhică și aristocrație.
Este un conducător realizator îndeplinind cele 3 dimensiuni sarcină+relatii umane+eficientă.

La urcarea pe tron, Sfântul Ștefan cel Mare găsește Moldova slăbită de luptele interne
pentru domnie, care au durat un sfert de veac, și multă anarhie. “Autoritatea Domnitorului era
slăbită, iar unii boieri se preocupau prea mult de interese și câștig personal decât de binele țării și
al poporului. Era nevoie de multă dreptate și unitate în țara, de înnoire și organizare socială.”4 De
aceea, Sfântul Ștefan cel Mare începe să se sprijine mai mult pe popor și pe Biserică, decât pe

1
http://adevarul.ro/locale/vaslui/cat-mare-era-Stefan-marer-zece-lucruri-nu-stiai-despre-domnitor-adevar-mit-
avut-sute-femei-era-mai-sangeros-decat-Tepes-1_54e4cf86448e03c0fdbf30d7/index.html
2
http://www.usv.ro/index.php/ro/17/%C5%9Etefan%20cel%20Mare/123/2
3
http://6profu.ro/testing/blog/page/300/
4
http://patriarhia.ro/apArAtor-Si-rugAtor-al-poporului-romAn-7351.html

București
2017
 Școala Națională de Științe Politice și Administrative
Facultatea de Administrație Publică

marii boieri dornici de privilegii. La a două venire a lui Ștefănel pe tronul Moldovei, găsește un
tărâm la pamând, suborice critică, dar că cu ajutorul poporului și al Bisericii va înflori iar.

„În asemenea circumstanțe, domnitorul a trebuit să inițieze ample măsuri de redresare a

situației social-economice. Pentru a-și asigură suportul politic necesar stabilitătii guvernării,
Ștefan cel Mare a eliminat tendințele mării boierimi de anarhie și de nesupunere fată de puterea
centrală, a favorizat consolidarea economică a tărănimi libere , a încurajat clasă negustorească și
legăturile comerciale externe. În plus, a acordat o atenție aparte structurilor militare tradiționale
ale tării . Măsurile sale militare au vizat și intărirea capacitătii defensive a tării, prin consolidarea
și modernizarea cetătilor Hotin, Tighină, Soroca, Chilia, Cetatea Albă, Suceava, Neamț,
Crăciuna.”5

Bineînțeles că face toate aceste lucruri și pentru gloria sa ,pentru a demonstra boierimii, lui
Vlad Țepeș că este superior tuturor și că este invincibil, având doar 5 războaie pierducte,aceastea
fiind dezastruoase.

3.Concluzie

În concluzie psihologia conducerii se pliază asupra temei discutate, conducerea lui

Ștefan cel Mare din prisma unui vechi tip de conducere exercita de o singură persoană care
stă cu grija traiului poporului său si care își apără țara de invaziile inamice.

4.Bibliografie:

 http://adevarul.ro/locale/vaslui/cat-mare-era-Stefan-marer-zece-lucruri-nu-stiai-despre-
domnitor-adevar-mit-avut-sute-femei-era-mai-sangeros-decat-Tepes-
1_54e4cf86448e03c0fdbf30d7/index.html
 Letopisețul Țarii Moldovei, Grigore Ureche, 1642-1647
 https://en.wikipedia.org/wiki/Liga_Comunista_23_de_Septiembre

5
http://www.usv.ro/index.php/ro/17/%C5%9Etefan%20cel%20Mare/123/2

București
2017
 Școala Națională de Științe Politice și Administrative
Facultatea de Administrație Publică

 https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/munca-de-cenzor-in-comunism
 https://en.wikipedia.org/wiki/Securitate

București
2017