Caracteristicile limbajului la nevazatori

-Limbajul verbal permite unei anumite forme de operativitate a gândirii sà se construiască si sa

determine activitatea de cunoaştere in perimetrul normalitatii in pofida inexistentei imaginilor
mintale vizuale sau in pofida slabei lor functionalităti,

prin limbaj verbal nevăzători iau cunoştintă cu o reálitate materialā relativ incoerentàă pentru éi
şi au acces la operatile logice ale gândiri, ceea ce le permite ascensiunea spre sferele abstracte
ale cunoaşteri.

Totuşi deficitul de vedere are unele repercusiuni defavorizante asupra dezvoltärii limbajului
precum:

un ritm de dezvoltare relativ lent al limbi, ceea ce face ca in perioada antrepreşcolară preşcolara
vorbirea să fie săracă, vocabularul redus, cu multe imprecizii in pronuntare

exprimarea verbală nu e însotita şi sustinută în mod adecvat de mimică;

gesticulatia ca element ce accentuează expresivitatea comunicării lipseşte;

slaba functionare a legaturii dintre imaginea obiectelor si notiunile carre le desemneaza

-cel mai frecvent fenomen intâlnit în cadrul tulburărilor dislalice este cel al deformarii sunetelor
si al omisiunilor; cele mai frecvente se refera la grupurile biconsonantice si triconsonatice cele
mai frecvente sunt de tipul r cu l, c cu g, s cu j

-slaba dezvoltarea a limbii se datoreaza si neimplicarii parintillor in dezvoltarea limbajului

consecintele deficientei de vedere asupra activitatii perceptive

Dificultatile perceptiei vizuale la ambliopi

-ambliopia face posibila perceptia vizuala dar uneori o limiteaza drastic

-inn procesul de invatamant ambliopul va deprinde modalitati diverse de investigare vizuala

determiand o amelioarea semnificativa a perceptiei vizuale

-dificultatile perceptiei vizuale apar in toate fazele actului perceptiv:-impulsul declansator al

perceptiei e diminuat; -dificultatea elevilor ambliopi in perceperea imagii grafice; -perspectivsa
aeriana din unele desene atunci cand contururile sau contrastele sunt greu de sesizat;

Faza de identificare si recunoastere presupune raportarea la o anumita clasa de obiecte si

integrarea noului obiect in aceea clasa. odata ce este facutase constituie o motivatie pozitiva
pentru procesul de cunoastere.

Specificul actiunii perceptive in condiitile absentei vederii

-in absenta vederii obiectele si fenomenele ce alcatuiesc "microspatiul" sunt cunoscute cu
ajutorul perceptiei olfactive si tactile, iar spatiul mare indepartat este cunoscut cu ajutorul
auzului.

-prin intermediul senzatiilor tactil-kinestezice se realizarea doua structuri informationale

modulul informational al propriului fizic si sistemul modelelor informatioanle ale obiectelor

-in cazuk didactic perceptia caracterelor limbajului Braille ce se efectueaza pe asa zisa "fovei
tactile" valoarea media a perceptiei de presiune cutanata este de 3mm, pe suprafata dorsala a
palmelor este de 6-7 mm, pe palme de 11,3mm

-la nevazatori receptia senzoriala tactil-linestezica are o functie cognitiva prin intermediul careia
se elaboreaza imaginea perceptica tactil-kinestezica a obiectelor, diferentierea si identificarea lor

-Golu M.(1970) arata ca in condiitile cecitatii sensibilitatea tactila se restructureaza calitativ in

contextul activitatilor practive de cunoastere si se formeaza asa numitul complex functional
operational tactil-kinestezic

-Damaschin arata ca palmarea determinata de contactul cu obiectul devine un mecanism,

tipologia de reglarea a fluxului informationale asigurand orientarea si aranjarea succesiva a
diferitelor pucte de receptarea pt o cuprindere mia ampla a sufprafetei si conturului obiectului.

-in perceperea greutatii singurul aparat specializat este analizatorul proprioceptiv-kinestezic

-miscarile de cautare si pregarire caracterizate prin viteza mare de desfasurare, fixarea obiectului
intr-o anumita anumita pozitie, urmaresc impartirea zonei in portiuni mici usor de investigat

-miscarile de urmarire cucaracter orientat au traiectorii mult mai scurte

-reprezentarile cu privire la insusirile ale obiectelor pot fi formate exclusiv pe cale tactila

-prin interemediul perceptiilor si reprezentarilor tactile orbul detine date informative, obiecive,
adecvate realtitatii, perceptia tactil-kinestezica fiind cea mia importanta pt ei

-reprezentarile substitutive de gradul 1 sunt neadecvate, eronate, imprecise asupracalitatilor

spatiale ale obiectelor

-reprezentariel substituitve de gradul 2 apar la orbii lipsiti complet de reprez vizualre care
substituie reprezentari strict optice ale obiectelro cum snt de ex culorile.

Participarea proceselor cognitive la compen deficientelor de vedere

rolul memoriei

-in implicarea memoriei se face distinctie intre memoria senzoriala adica cea concreta, intuitiva
care evoca imagni mintale figurale si memoria logico-verbala.
-un rol importatn il are memoria senzoriala in compensarea orbirii

-memoria senzorialaintervine in cunoasterea spatiilor mari care sunt investigate succesiv si

structurate mintal intr-o imagine globala

-prin palpare se formeaza reprezentari tactil-kinestezice

-meomria vizuala face puntea intre obiectul initial si intre obiectul mai mic

-memmoria verbal-logica este implicata datorifa faptului ca acestai cauta sa retina cat mai bine
informatiile cunoscute pe cale logico-verbala pt a le putea folosii in situatii similare

Rolul gandirii

-gandirea invervine in mod activ in procesul cunoasterii, noi percem gandind air cadn perceptia
vizuala devine neclara gandirea se intensifica

-cand datele senzoriale sunt sarace e necesar ca ele sa fie mai bine prelucrate si atunci intervine
gandirea

-gandirea are functie de dirijare activa a perceptiei in procesul de compensatie si de interpretare

a mesajului senzorial

-limbajul vine sa fixeze proprietatiile esentiale ale obiectelor desprinse din experienta individuala
sau sociala

-se cunoaste o tentinta de verbalism la deficientii de vedere, cand limbajul este bogat acopera o
experienta senzoriala precara sau nula

-la vederea slaba prin implicarea proceselor cognitive superioare, imaginea oprica saraca se va
amplifica ca urmarea a acestui mecanism de compensare

-lipsa de exerienta senzoriala in cazul deficientei vizuale totate nu poate sa fie suplinita in
totalitate de reprezentari verbale si berbal-logice

ROlul atentiei

-orientarea selectiva si concentrarea activitatii de cunoastere este o conditie a reusitei

compensatorii

-experienta unei atentii concentrate dar fara crispareconduce la o perceptie cat mai clara a
obiectului

-nevazatorii compenseaza in buna parte prin concentrarea atentiei si sabilitatea ei

-in general atentia intervine in procesul de compensare printr-o intensitate a reflexului de

orientare pe fondul atentiei involuntare

Procesul de compensatie def de vedere

factori conditionali:

-mul de compensare: acesta este conditionat de deficienta primara, de natura, gradul, gravitatea
cauzele deficientei si eventualele deficiente asociate, varsa la care a aparut deficienta vizuala,
instalarea timpurie a mecanismelor compensatiei sau formarea lor tarzie

-existenta unor consecinte secundare negative ale deficientei vizuale:acesta determina dificultati
in procesul de compensatie, consecintele negative pot aparea la nivelul dezvoltarii fizice,
intelectuale, psiho-motorii sau pe plan afectiv atitudinal.toate acestea solicita forme specifice de
compensare.procesele psihice care intervin in compensatie pot uneori contracara bunul mers al
compensatiei.

-mediul ambiant; acesta are un rol important; atitudinea celor din jur fata de copil, cerintele fata
de el, dragostea, neglijarea lui, condioneaza desfasurarea procesului compensatiei

Principii

La baza fenomenului compensatiei stau o baza de principii si legi dintre care cele mai pregnant
implicate in compensarea deficientului vizual sunt:

-principiul integrarii si ierarhizarii

-principiul activismului

-principiul unitatii

-analizei si sintezei

Alaturi de aceste principii generale intervin o serie de principii pedagogice:

principiul intuitiei

principiul sistematizarii

principiul gradarii sarcinii de la simplu la complex

Tipuri de explicatii

Explicatiile strict fiziologiste prezinta compensatia ca pe o reactie fiziologica automata,

neconditionata. Nevazatorul poate obtine pe cale auditiva saut tactil-kinestezica o bogatie foarte
mare de informatii, dar aceste informatii nu sunt un proces total automat, nu se rezuma doar la
implicarea receptorilor senzoriali.Pragurile senzorilor analizatorilor supleanti nu se schimba in
mod semnificativ la nevazatori deci o explicatie fiziologica este unilaterala
Explicatiile psihologice pornesc de la faptul ca in geneza handicapului un rol important in au
factorii psiho-sociali, si anume situatiile speciale care creeaza deficienta si efectele launtrice ale
acestei situatii.

Adeptii psihanalizei au explicat mecanismul de compensatie ca fiind mecanismul de aparare al

Eului.Pentru Freud sublimarea capata sensul unei compensari si are efect pshihoterapeutic.
A.Adler arata ca organismul pentru a contrabalansa starile produse de deficiente are o atitudine
de sens contrar, adica inferiaoritatea este compensata de dorinta spre superioritate. C.G.Jung
vede compensatia ca un fenomen general de autoreglare a intregului aparat psihic.

Caracteristicile compensatiei intersistematice in def vizuala

In ambliopia coderna are loc in mod intensiv o compensatie intrasistematica si mia putin una
interssitematica, spre deosebire de cazul cecititatii totale in care functia vizuala deficitara este
substituita prin compensatie intersistematica.

Compensatia intersistematica este inlocuirea funciei vizuale cu modalitati senzoriale ramanese

intacte.

In primul radn sistemul tactil este primordial petnru educarea nevazatorilor. e vorba de o
perceptie tactil-kinestetizata astfel copilul cunoaste prin palmarea cu mana in miscare

Acest mod de cunoastere se realizeaza prin sanzatii succesive care iau nastere in urma palparii
succesive.

Strategia acestei explorari include o parcurgere rapida a spatiului de explorare, urmata de o

cautare a puctelor de reper.

Pe plan mintal se realizeaza o simultaneitate mintala a acestor impulsuri succesive.

Este interesant la nevazatori fuga de oribecte, adica investigarea foarte rapida a obiectului fara
dorinta de a se intoarce la el. Aceasta frica duce la o cunoastere superficiala a obiectului, la
creearea unor confuzii in termeni.

Pe masura constientizarii unor scheme perceptive, teama o sa fie invinsa.

Carcteristicile compensarii intrasistematica

Compensarea intrastematica reprezinta tendinta organismului dea autiliza aceste potential

restatn pt a ajunge la o imagine vizuala mai buna.

In cazul restrangerii campului vizual compensarea accentueaza prin miscari ample ale capului.

Imaginile vizuale ale obiectului pot fi completate, mai precise sau mai clare prin functii
compensatorii ale interactiunii analizatorilor

La ambliopi in mod deosebit este necesara asigurarea dominantei vizuale folosind celelalte cai
senzoriale doar ca sprijin.

clasificarea def vizuale

a. cecitate totală

– A.V. este între 0 şi 1/200 (0- 0,005), ceea ce reprezintă între0% – 0,5%dintr-o vedere normală.
Aceşti copii sunt şcolarizaţi la şcolile pentru nevăzători.

b.cecitate practică – A.V. între 1/200 şi 1/50 (0,005 - 0,02) ceea ce reprezintă între0,5% şi
2%dintr-o vedere normală. Şi aceştia sunt şcolarizaţi la şcolile pentru nevăzători.

c.ambliopie gravă– A.V. între 1/50 şi 1/20 (0,02 - 0,05) ceea ce reprezintă între2% şi5%dintr-o
vedere normală. Pot fi şcolarizaţi la şcolile pentru nevăzători sau pentru ambliopi.

d.ambliopie medie– A.V. 1/20 şi 1/5 (0,05 - 0,20), ceea ce reprezintă între5% şi 20%dintr-o
vedere normală. Sunt şcolarizaţi la şcolile pentru ambliopi sau pot fi integraţi înînvăţământul de
masă.

e.ambliopie uşoară– percepe mai mult de 1/5 (0.2) din capacitatea normală, adică arepeste
20%dintr-o vedere normală. Pot fi şcolarizaţi la şcolile pentru ambliopi sau integraţi
înînvăţământul de masă

Factorii genetici factorii cauzali

Factori ereditatri:Datorita factorilor ereditari pot aparea malformatii ca:-nedezvoltarea globului

ocular, ceea ce duce la asa numita anoftamie sau microoftamie

-lipsa irisului sau a cristalinului

-tumori ale nervului optic

-anomalii de pozitie a globilor oculari

-pupile asezate excentric care ingreuneaza formarea imaginii bioculare

Factorii perinatali: nasterile cu forcepsul, traumatisme obstetricale pot cauza leziuni sau anomalii
de dezvoltare anatomo-fiziologica ale analizatorului vizual

Factorii postnatali: bolile infectioase ale copilului:gripa, variola, scarlatina, herpesurile, tusea
convulsiva, diferia, bolile sangelui toate acestea pot determina diferite forme de afectiuni
oculare

Afectarea analizatorului vizual

Tulburarile excretiei oculare pot duce la deficiente vizuale

Tulburari de reglare corticala a tensiunii intraoculare.

Aceste tulburari sunt caracteristice unei boli numite glaucom ce este o anomalie de dezvoltare a
ochiului. in urma acestei boli pot aparea fotolopia, miopie forte, si se poate ajunge la cecititate si
chiar enucleatie. Se recomanda un tratament daca glaucomul s-a instalat la persoane cu varste
inaintate

Functia de acoperire a ochiului poate determina disfunctii vizuale

Apaaratul lecrimal poate determina de asemenae disfunctii ale functiei vizuale.