Sunteți pe pagina 1din 16

Biletele Logistica

1.Conceptul de logistica. Definitii generale ale logisticii


,,nu este un deficit in lume, unica problema cu care se confrunta lumea este logistica”
Cuv logistica deriva de la verbul grec ,, legein” – arta caluleor, arta de a discuta
in imperiul roman ,, logists” –magistratul, iar in greaca moderna –contabil
definitii :
1.AILOG (asociatia it de lg) logistica- este o totalitate de activitati organizative gestionale si strategice care
guverneaza in cadrul intrep, fluxurile de material de la achizitionarea materilor prime de la furnizori pina la
oferirea prod finite, clientilor si serviciilor post vinzare.
2.ELA (asociatia europ de lg) logistica – reprez organizarea, planificarea, executia si controlul fluxului de
bunuri si info de la aparitie si aprovizionare productiei si distributia pina la clientul final cu obiectul de a
satisface cererea pietei cu cost minim si cu o implicare minima a capitalului
3. CML(consiliul manag din Sua) logistica –este o parte a supply chain management, care s eocupa de
planificari, implimentari si controale eficiente, eficienta costurilor , stocul materialelor, relatarii fluxurilor de
info de la origine pina la consum in scopul conformarii cu cerintele cinsumat
Scopul lg se bazeaza pe 2 obiective:
1.Ob. de eficienta- cost min global de gestiune a fluxurilor fizice si informationale pe parcusul intregului
process
2.ob. de eficacitate- de a garanta clientilor finali serv predefinit determinat in baza parametrilor de
punctualitate, securitate, promtitudine
Dupa Grosvernor sistemul lg al intrep se bazeaza pe 5 reguli juste: produsul just; locul just; timpul just;
conditii juste; costul just.
LG opereaza pe 3 nivele concomitenete de spatiu: spatiu economic, organizativ, geographic.

2. Evolutia istorica a lg
Termenul de lg a fost utilizat p/u prima data in domeniul military , iar prima sa recunoastere teoretica vine
de la academia military din Sanpetersburg . lg militara reprezinta o totalitate de activit care studiaza
organizarea si coordoneaza miscarea trupelor militare pe un teritoriu inamic.
In activit economical g este utilizata mai intii in domeniul vinzarilor de bunuri de larg consum.
In anii ‘60diversificarea gamei de bunuri si marirea concurentei impune intrep de asi restructura activit
comerciala, iar lg era acea activit de care era nevoie
Criza eneregetica din anii ’70 care a afectat essential costurile in deosebi cel de transport a constituit un
imobil foarte important in dezvolt si utilizarea lg
O etapizare a evolutii lg in sua este cea prezentata de Bowersox conform careia evolutia lg in sua poate fi
prezentin urmat etape:
-coordonarea operatiunilor (crearea departamentelor)
-regruparea personalului( selectarea pers calificate si impartirea pe depart)
-lg integrate ( sa urmareasca obiectivele commune)
-lg strategic ( strategii pe activitati lg)
Factorii motorii ai aparitiei si evolutii lg :
1.sporirea in ritm rapid a chelt de transport
2.posibilitati limitate de crestere a eficientei productiei
3.schimbari inregistrate in gestiunea stocurilor
4.inoirea si diversificarea fara precedemt a productiei de marfuri
5.necesitatea organizarii si coordonarii adecvate a fluxurilor informationale
6.utilizarea pe scara larga a calculatoarelor si evolutia infromationala
7.initiativele referitoare la calitate
8.preocuparile de protejare a mediului inconjurator

3.Tipurile de baza ale activitatii lg (schema)


Intraile lg ( resurele material, financiare, umane, inromationale) –furnizori- mg lg (materii prime si material,
priductie finite, productie in curs de executie)-consumator – iesiri lg (diferentiale concurentiale, livrare
eficienta, utilizarea timpului si locului
Activit mg (planificare, realizarea,control)
Activit lg (aprovizionare , alegerea locului de aplasare a deposit, depozitarea, stocarea, servirea clientilor,
receptionarea comenzii, form comenzii, manipulare,transportarea)

4. Relatiile dintre mk si lg(relatiile dintre lg si produs,lg si pret,lg si promovasre,lg si distributie)


schema
Lg: manipularea materialelor; depozitarea prod finite; controlul stocurilor
Activit de interfatza: aprovizionarea; stabilirea ob de mk; localizarea depozitelor; proiectarea produslui; mg
stocurilor; proiectarea companiilor promotionale; trasportul
Mk: cercetari de ml; gestiunea fortei de munca ; stabilirea mixului.

5.Conceptul de servire a clinetilor


Impactul sau direct asupra vinzar si profiturilor impune stabilirea nivelului de servire ca obiectiv al strategi
lg a intrep
Intr-un mediu concurential foarte intens nivelul servirii constituie un mijloc important de diferntiere fata de
concurentii si cresteria loialitatii fatza de client
Def:
-p/u majoritatea practicienilor serv clientilor inseamna sa creezi inmintea cinsumatorilor perceptia ca intrep
ta este una dintre cele cu care se pot face afaceri cu usurinta
-serv clientilor- reprez asigurarea disoponibilt produselor p/u client
-serv clientilor- reprez lantul activitatii de vinzare si satisfacere a cerintelor clientilor, care incepe cu privire
comenzilor si se incheie cu livrarea produselor la client in unele cazuri cintinuind cu serviciile de intretinere
a echipamentului sau alte forme de spriin ethnic
-serv clientilor- reprez procesul de oferire a unor beneficii semnificative in privinta valorii adaugate, lantul
de aprovizionare-livrare intr-un mediu eficace sub aspectul costurilor.

6.Elementele servirii clientilor(el. pretranzactionale,tranzactionale si postranzactionale)sunt:


I.elemente pretranzactionale- in aceasta categorie sunt incluse elementele care creeaza un climat favorabil
serv clientilor. Aceste element care legatura reciproca cu politiciile, program si ob intrep care constituie
cadru necesar serv clientilor. Fac parte:
1.declaratia scrisa referitor la polit de serv clientilor
2.planurile de rezerva p/u situatiile de forta ,ajora
3.flexibilitatea sistemelor
4.programa de perfectionare a personalului
II. elementele tranzactionale- se refera la elemen serv clientilor care sunt determinate de indeplinirea
efectiva a f-tii lg. fac parte :
1.disponibilitatea produselor
2.durata ciclului comenzii
3.furnizarea de info referitoare la stadiul indelinirii comenzii
4.precizia executarii comenzii
5. starea marfurilor la receptive
III. elementele post-tranzactionale- dupa efectuarea nemijlocita a cumparaturii de catre client produsul este
sustinut de servicii care asigura obtinerea de catre clinet a benficiilor suplimentare. Aceste elemente
prelungesc procesul de vinzare si dupa momentul in care a intrat clientul in posesia bunului.fac parte:
1.oferirea de garantii
2.instalarea produselor
3.efectuarea de reparatii si asigurarea cu piese de schimb
4.inlocuirea temporara a produs p/u repararea
5.solutionarea recalmatiilor
6.posibilit de returnare sai retragere a produs cu defecte de pe piata.
In ceia ce priveste performanta furnizorilor viteza reprez un element important de caracterizare a nivelul de
servire. Pe linga element dat mai sunt prezentate si alte elemente:
-consecventa-reflecta capacitatea intrep de a respecta o anumita durata a timp de livrare, pe parcusul unui nr
mai mare de cicle de performante
-flexibilitatea- capacitatea furnizor de a indeplini cerintele special si neasteptate ale clientilor
-capacitatea de reversare- capacitatea intrep de a gasi solutii adecvate in cazul f-tionarii necorespunzatoare a
sistemului lg
-seriozitatea

7.Masurarea nivelului de servire


p/u exprimarea si cuantificarea nivelul de servire este necesar ca nivelul de serv prestart clientilor sa fie
masurat. Sunt 2 categorii de variabile utilizate in procesul de masurare a nivel de serv a clientilor
variabile absolute:
1.nr comenzilor primate
2.nr de returnarii de produse
3.nr. rupturilor de stoc
4.nr de comenzi anulate
5.nr reclamatiilor primate
6.timpul de la primirea comenzii la livrarea marfii catre client
7.nr. comenz effectuate in timp de urgent
8. nr. Comenziilor expediate in stare incomplete
Variabile relative:
1.Ponderea articolelor inexistente in stoc in nr total al articolelor din gama furnizor
2.ponderea comenzilor executate in nr total al comenz primate
3.ponderea comenzilor executate in mod correct in nr total al comenz primate
4.ponderea timpului de ansamblul a comenz in durata ciclul comenzii
5.pon reclamatiilor primate p/u anumit produs in nr total al reclamatiilor clientilot.
Sub aspect temporal nivelul de servire a clientilor poate fi masurat in 2 sectiuni;
1.sect transversala- reflecta situatia serv clientilor la un anumit moment
2.sect longitudinala – indica evolutia in timp a capacitatii de serv a intrep
Categorii de unitati de masura utilizate in nivelul de serv :
-unitati cantitative
-unit valorice
f-la de calcul p/u masurarea nivel de derv : Ns=m/M*100
Ns-nivel de serv
m-val cantitativa a nivel efectiv de serv lg
M- val cantit a nivel theoretic de serv lg

8.Componentele majore ale servirii clientilor(disponibilitatea produselor in stoc,durata ciclului


comenzii,retrageraea produselor de pe piata)
Componentele de baza a serv clientilor:
1.disponibilitate produselor in stoc reprezinta probabilitatea existentei produs in stoc in momentul in care
sunt solicitate de catre client. In vederea satisfacerii cereiii previzionale intrep isi constituie un stoc de baza.
Inafara de acest stoc intrep isi formeaza si un stoc de siguranat protectia fata de variati neasteptate ale cererii
sau de incertitudine in privinta intervalul de reaprovizionare de la furnizori.
Pe masura disonibilit produs in stoc se apeleaza m multe variabile :
1.frecventa rupturilor de stoc- reprez probabilitatea absentei unui produs dins toc in cazul in care acest
produs este solicitat de catre client
2.indiciile de executie- masoara marimea sau impactul rupturii de stoc in decusrsul timpului. Spre deosebire
de frecventa rupturilor de stoc, indiciile de executie coreleaza disponibilitatea prod cu cerea exprimata de
catre client. Lisa unui produs din stoc afecteaza niv de serv numai in situatia in care intrep primeste comenzi
de la client. Ie= Qlivrata/Qcamandata. Ie-indiciile de executie
3.nr livrarilor de comenzi complete –reprez nr situatiilor in care intrep este capabila sa onoreze in mod
integral comnda clientului. O comanda etse onorata complet atunci cind intrep dispune de toata gama de
produse solicitate si in cantitati cerute.
2.durata ciclului comenzii repez o component important a procesului serv clientilor . aceasta var poate fi
analizata din 2 punct de vedre:
1.din perspective clientului, ciclul comenzii repez intervalul de timp de la momentil transmiterii
comenziicatre furnizor pina la primirea marf solicitate
2.din perspective furnizorului, cilclul comenzii reprez intervalul de timp care incepe in momentul primirii
comenzii de la client pina la transmit marf comandate cleintului
Etapele ciclului comenzii :
1.transmiterea comenzii
2.prelucrarea comenzii
3.prelucrarea si asamblarea comenzii
4.procurarea stocului suplimentar
5.livrarea comenzii
3.retragerea produsului de pe piata
Cauzele de retragere de pe piata:
-defecte de calitate
-ambalare si etichetare necorespunzatoare
-metode de distributie neadecvata
Actiune de retragere a prod depe piata sunt cunoscute ca lg reversibila (inversa)
In f-tie de fiecare produs in parte procesul de retragere a prod de pe piata presupune urmat modalitati de
actiuni:
-rambursarea
-inlocuirea
-repararea
-retragerea totala

9. CONCEPTUL DE CUMPARARE

Cumpararea consta din achizitionarea de bunuri si serv necesare, la costul optim, din surse competente si
sigure.

Aprovizionarea consta in administrarea fluxului de bunuri si serv de care intrep are nevoie pentru
continuarea functionarii sale, satisfacerii cererii si asigurarea rentabilitatii.

Caracteristici ale cumpararii:


1)examinarea necesitatii cumpararii
2)procurarea de bunuri si serv
3)cumpararea la cel mai favorabil cost
4)selectia atenta a surselor.

Obiectul operatiunilor de cumparare il pot constitui: materii prime, materiale, semifabricate, echipamente,
utilaje, articole de reparatie.
In cadrul intrep cumpararea nu e responsabila de: resurse umane, atragerea de anumite fonduri,
achizitionarea bunurilor imobiliare, procurarea de actiuni, efectuarea de investitii.
Logistticianul are responsabilitatea de a alege punctele de livrare a marfii catre furnizor, de a stabili
cantitatea de prod ce va fi comandata, de a repartiza in timp fluxurile de marf, de a selecta modul de transp.

10. OBIECTIVELE CUMPARARII


Conform teoriei clasice obiectivele cumpararii sunt:
-calitatea justa
-sursa justa
-locul potrivit
-timpul potrivit
-pretul potrivit

Conform teoriei moderne, obiectivele activ de cumparare sunt:


-asigurarea la momentul potrivit a bunurilor si serv necesare pentru ca intrep sa poata onora la timp
comenzile clientilor
-realizarea celei mai avantajoase combinatii dintre calitate, pret, serv si timp
-reducerea la minim a pierderilor legate de stocuri
-dezvoltarea relatiilor cu furnizorii competenti
-identificarea si dezvoltarea unor surse alternative de incredere pentru a diminua dependenta de o singura
sursa de cumparare
-valorificarea avantajelor standardizarii si simplificarii
-urmarirea tendintilor pietii si mentinerea pozitiei competitive a intrep
-mentinerea unor relatii bune intre departamentul de aprovizionare si celelalte departamente din intrep
-administrarea functiei de cumparare in mod eficient si eficace in conditiile respectarii prevederilor legale si
standardelor pietii
-dezvoltarea profesionalismului in domeniul cumpararii prin recrutarea, selectarea, motivarea si promovarea
unui personal competent.

11. SURSELE DE CUMPARARE

La baza oricarei decizii de cumparare sta criteriul cost.

Principalele aspecte ale costului:


1)costul marginal (fac parte costurile cu materialele si munca directa, chelt directe si chelt indirecte
variabile)
2)costul de oportunitate (se calc ca venitul maxim pe care lar fi obtinut intrep in cazul in care aceleasi
capacitati utilizate pentru productie ar fi fost utilizate in alt scop)
3)invatarea (in cazul cind intrep va cumpara din exterior, spre deosebire de fabricarea cu fortele proprii,
oportunitatea de invatare este mai mica).

Pe linga cost la baza deciziei de cumparare se afla criteriile:


-disponibilitatea capacitatii de productie
-disponibilitatea de resurse umane specializate
-controlul calitatii
-flexibilitatea intrep
-cantitatea de prod necesare
-evolutia pietii pe termen lung.

Factorii de cumparare resurselor externe:


1)inexistenta unei capacitati de productie si a resurselor specializate
2)costurile prea mari determinate de fabricarea unei cantitati nu prea mari de productie
3)costul mare al achizitionarii si utilizarii unor echipamente speciale si a unei forte de munca specializate
4)posibilitatea de reducere a stocurilor de materii prime, materiale
5)divizarea riscului comercial intre vinzator si cumparator
6)obtinerea prod necesar la un nivel de calitate mai inalt
7)anticiparea evolutiei pietii.

Factorii in luarea deciziei de a fabrica cu fortele proprii:


1)disponibilitatea unei capacitati de productie
2)existenta experientei de a produce acest produs, personal specializat
3)reducerea intervalului de timp necesar pentru obtinerea produsului
4)cunoasterea costurilor legate de forta de munca
5)independenta fata de furnizor
6)situatia favorabila a pietii pe termen lung.

12. STRATEGII LOGISTICE REFERITOARE LA CUMPARARE

Din punct de vedere al timpului si al cantitatii cumpararii, strategii:


1)"de pe o zi pe alta" - consta in procurarea de cantitati mici de marfa in conditiile lansarii frecvente a
comenzilor catre furnizor. Obiectivul este de a reduce la minim stocurile in per de recesiune sau de fluctuatii
a pretului. (prod perisabile, lipsa de depozit, instabilitatea cererii si pretului)
2)strategia de cumparare in functie de cerintele curente - se caracterizeaza prin lansarea unei comenzi mai
mari dar cu o frecventa relativ mai mica. (cerere constanta, preturi stabile)
3)strategia cumpararii anticipate - achizitionarea de produse in avans (cresterea cererii si a pretului, avans cu
aprovizionarea)
4)strategia cumpararii speculative - cumpararea unei cantitati foarte mari de produse care depaseste
necesarul curent sau cel previzibil al intrep pentru a valorifica o oportunitate temporala de pret.

13. LOCUL SI ROLUL TRANSP IN ACTIV EC. PRINCIPALELE PARTI PARTICIPANTE LA


TRANZACTIILE DE TRANSP

Transp - deplasarea fizica a marf si persoanelor intre 2 puncte.

Parti implicate la tranzactiile de transp:


1)participantii primary(furnizorii de marfuri si clientii sai)
2)transportatorii
3)guvernul(reglem/sustinerea activitatii date)
4)publicul (clientii finali).

La nivel microeconomic, importanta transp e infl de urm factori:


1)utilitatea de loc
2)utilitatea de timp
3)utilitatea de forma
4)impactul asupra competivitatii
5)contributia la costuri si preturi
6)infl asupra profitului
7)impactul asupra altor activ logistice
8)infl asupra activ generale ale intrep.

La nivel macroeconomic, importanta transp e infl de urm factori:


1)posibilitatea specializarii geografice
2)productia pe scara mare
3)intensificarea concurentei
4)dezvoltarea economica.

14. STRUCTURA COSTURILOR DE TRANSP

Clasificarea costurilor de transp:


1)dupa criteriul variatiei:
-costuri fixe
-costuri variabile.
Costurile fixe sunt costurile care nu variaza in dunctie de volumul de activ. In ele se includ:
-costuri legate de incherierea spatiilor de parcare
-costuri legate de terminale
-administrarea activ de transp
-costuri legate de intretinerea sist informationale.
Costurile variabile se modifica in mod direct in functie de nivelul de activ in cadrul unei anumite per de
timp. In ele se includ:
-costuri de combustibile
-costul fortei de munca
-costul de intretinere a echipamentului
-costul de incarcare/ descarcare.
La stabilirea tarifelor de transp se iau in considerare 2 dimensiuni importante: distanta si volumul marf de
transp.

2)dupa criteriul separabilitatii:


-costuri separabile (pot fi alocate cu usurinta unei anumite iesiri, destinatar sau expeditor)
-costuri asociale (oferirea unui serv logistic ce atrage dupa sine oferirea altui serv)
-costuri comune (se aseamana cu cele asociale dar deosebirea este ca oferirea unui serv nu conduce in mod
inevitabil la oferirea altui serv).

15. MODURILE DE TRANSP SI CARACTERISTICILE LOR

Principalele moduri de transp:


-rutier
-feroviar
-aerian
-prin conducte
-pe apa
-prin fire de telegraf
-de date
-intermodal.

Cele mai importante caracteristici:


1)costul
2)timpul de tranzit (este timpul mediu necesar pentru ajungerea marf de la expeditor la destinatar)
3)viteza
4)consecventa (capacitatea unui mod de transp de a mentine durata de tranzit pe parcursul timpului)
5)disponibilitatea (capacitatea modului de transp de a deplasa marf intre orice 2 puncturi)
6)flexibilitatea (reflecta capacitatea modului de transp de a indeplini cerinte speciale ale utiliz serv de
transp)
7)frecventa (indica nr de livrari programate intrun anumit interval de timp)
8)siguranta (capacitatea de mentinere a calitatii prod in per tranzitului si de a evita pierderea sau deteriorarea
prod).

Transp intermodal - combinarea a 2 sau mai multe moduri de transp, intre punctul de origine si destinatia
finala a marfii in vederea deplasarii eficiente sub aspectul timpului si costului.

16. DECIZIILE REFERITOARE LA TRANSP DE MARF


Una dintre cele mai importante decizii tactice adoptate de managerii de transp este selectia transportatorilor.
Aceasta decizie se bazeaza pe evaluarea minutioasa a posibilitatii existente si este urmata de deciziile
strategice refiritoare la modul sau modurile de transp care urm a fi utilizate. In timp ce alegerea modurilor
de transp este in competenta managerului logistic, care urmareste obtinerea unui anumit nivel de servire in
conditiile unui cost convenabil, responsabilitatea selectiei firmelor de transp revine managerului de transp.

17. EVALUAREA SI SELECTIA TRANSP

Procesul de evaluare si selectie a transportatorilor are urm etape:


1)cercetarea pietii serv de transp
2)definirea criteriilor de selectie
3)evaluarea preliminata
4)evaluarea detaliata
5)alegerea transportatorului.

Lista criteriilor de selectie:


-costurile de transp
-timpul de tranzit
-variatia timpului de tranzit
-disponibilitatea
-flexibilitatea
-siguranta.

CONDITIILE DE LIVRARE INCOTERMS


Grupele:
I."E" Vinzatorul pune marfa in propriul depozit la dispozitia cumparatorului
1)EXW (ex works) vinz isi indeplineste obligatia de livrare cind pune marfa la dispozitia cumparartorului,
nevamuite pentru export si fara a le incarca in vehiculul care le preia
II."F" Transp principal nu e platit de vinz care remite marfa unui transp desemnat
2)FCA (free carrier) vinz isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in care livreaza marf vamuite
pentru export carausului numit de cumparator la locul convenit
3)FAS (free alongside ship) vinz isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in care marfa a fost pusa
dea lungul navei, vinz vamuieste marfa pentru export
4)FOB (free on board) vinz isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in care marfa a trecut de
balustrada navei, vamuirea pe seama vinzatorului
III."C" Transp principal e platit de vinz care suporta chelt dar nu si riscurile pe per transportarii
5)CFR (cost & freight) vinz isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in care marfa trece balustrada
navei, vinz plateste costurile si navlu necesar pentru a duce marfa in portul convenit, dar riscurile si
costurile aparute dupa momentul livrarii se transfera de la vinz la cumparator, vamuirea o efectueaza vinz
6)CIF (cost, insurance and freight) vinz isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in care marfa trece
balustrada navei, vinz achita costurile si navlu necesar, dar riscurile si costuri aparute dupa momentul
livrarii se transfera de la vinz la cumparator, vinz trebuie sa procure asigurarea maritima impotriva riscului
cumparatorului de pierdere sau deteriorarea marf pe per transp
7)CPT (carriage paid to) vinz isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in care livreaza marfa
carausului numit de el, vinz trebuie sa plateasca costul transp pina la destinatia convenita, cumparatorul
suporta toate riscurile si alte costuri aparute dupa ce marf a fost livrata
8)CIP (carriage and insurance paid to) vinz isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in care livreaza
marfa carausului numit de el, plateste costul transp pina la destinatia convenita, trebuie sa procure
asigurarea impotriva riscului cumparatorului de pierdere sau deteriorarea marf pe timpul de transp, vinz
contracteaza asigurarea si plateste prima de asigurare
IV.”D” Vinz suporta toate chelt si riscurile pentru transp marf la locul de destinatie convenit
9)DAF (delivered at frontier) vinz isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in care marf vamuita
pentru export dar nevamuita pentru import a fost pusa la dispozitia cumparatorului, pe mijloc de transp care
a sosit, nedescarcata, in punctul si locul convenit de la frontiera, dar inainte de punctul vamal de frontiera al
tarii linitrofe
10)DES (delivered ex ship) vinz isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in care marfa pusa la
dispozitia cumparatorului la bordul navei in portul de destinatie convenit, dar nevamuite pentru import, vinz
trebuie sa suporte toate riscurile si chelt legate de aducerea marf in portul convenit inainte de descarcare
11)DEQ (delivered ex quay) vinz isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in care marf nevamuita
pentru import au fost puse la dispozitia cumparatorului pe chei in portul convenit, vinz trebuie sa suporte
costuri si riscurile legate de aducerea marf in portul convenit si de descarcarea marf pe chei
12)DDU (delivered duty unpaid) vinz isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in care marf a fost
pusa la dispozitia cumparatorului la locul convenit, nevamuita pentru import si nedescarcate
13)DDP (delivered duty paid) vinz isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in care marf a fost pusa
la dispozitia cumparatorului la locul convenit, vamuit pentru imoprt dar nedescarcate.

Conditiile FAS, FOB, CFR, CIF, DES, DEQ sunt utilizate doar pentru transp pe apa.
Conditiile EXW, CPT, CIP, DAF, DDP sunt utilizate pentru toate modurile de transp.

18. Importanta stocurilor in cadrul st logistic


Termenul de stoc este utilizat p/u a defeni in expresia valorica sau cantitative material prime, component,
subansamblele prod in curs de prelucrare sau produs finite care sunt mentinute in vederea utilizari lor pe
masura aparitei nevoiei.
Stocurile sunt definite ca active circulante material destinate utliziari in procesul de productie fabricate in
cadul acestui process sau cumparate in vederea revinzarii
In cadrul sistemului lg stocurile exista in m multe puncte:
-in mijl de transport
-in depozite aflate in cadrul unit de productie
-in centre de distributie proprii
-in magazine
Daca ne referim la procesul lg al unie intrep producatoare putem spune ca stocurile se afla in 3 faze al
procesului lg al intrep:
1.faza de parovizionare
2.faza de productie
3.faza de distributie
In esenta roulul stocurilor este de a realize:
-imbunatatirea sev lg p/u client
-echilibru relatiei dintre cerer si oferta
-reducerea costurilor
-diminuarea incertitudinii

19.Tipologia stocurilor
In managementul stocurilor sunt planificate si urmarite mai multe tipuri de stocuri,ce sunt clasificate dupa
mai multe criterii:
-conform SNC :materiale,animale la crestere si ingrasat,OMVSD,produse in curs de executie,produse
finite,marfuri.
-dupa destinatie :stocuri pt. consum final ;stocuri de m. ce intra in procesul de producctie ;stocuri de m ce
intra in procesul de comert ;
-dupa locul de constituire (formare) :stocuri la unitatile producatoare ;st. la unitatile consumatoare ; st. la
unitatile de comert cu ridicata ;st. la unitatile de comert cu amanuntul ; st. la consumatorii individuali
(acasa) ; st. la consumatorii colectivi (furnizori) ;stocuri in rezerva de stat ; st. aflate in tranzit ; st. aflate in
curs de aprovizionare ;
- dupa perioada pt. care se formeaza si in functie de organizarea utilizarii lor in productie sau
vinzare :curente,de siguranta,sezoniere,de conditionare,in curs de transport;
-dupa functiile lor in managementul productiei si aprovizionarii:st. Initial,final,mediu,preliminar;maxim
normat;minim normat
-dupa ritmul de miscare:cu miscare rapida,cu miscare lenta;fara miscare;st. strategice (de rezerva)
-dupa modul de calcul si fundamentare: cu fundamentare stiintifica;fara fundamentare stiintifica;
Stocurile pot fi exprimate in urmatoarele unitati:unitati fizice, valorice si zile.

20. Costurile generate de stocuri


Principalele costuri generate de stocuri sint:
1.costurile de achizitionare-acele costuri asociate efectuarii comenzilor in vederea crearii sau completarii
stocurilor:
-costurile selectiei furnizorului
- c. Legat de negociei
-c. Formularii comenzii
-c . transmiterii comenzii catre furnizor
-c. Transportului comenzii
-c de receptie a marfurilor
-c. De manipulare a produselor
-c. Incarcare/descarcare
2. costurile de mentinere a stocurilor-sunt determinate de pastrarea marfurilor o anumita perioada pina la
momentul solicitarii lor de catre clienti.Aceste costuri sunt relativ proportionale cu volumul mediu de
marfuri detinute in stoc:
- c. financiare;se refera la costul capitalului investit in stocuri.Stabilirea acestor costuri ia in considerare
rata dobinzii si costurile de oportunitate.
-c. de depozitare;sunt determinate de pastrarea marfurilor in spastiile de depozitare
- c. de asigurare;poarta un caracter facultativ
- costul deteriorarii sau uzurii marfurilor;pe parcursul pastrarii in spatiile de depozitare,marfurile s epot
deteriora fizic sau moral.Estimarile referitoare la costurile asociate deteriorarii si uzurii se iau in considerare
urmatoarele componente:pierderea valorii produsului,costul operatiunii de remediere a operatiei,costul
procurarii unui produs similar de la o alta intreprindere.
3.Costuri datorate rupturilor de stoc- sint determ. de absenta prod in stod in mom. solicitat.
- c. vinzarii pierdute- anularea comenzii, in locul aminarii pina la un moment in care prod, va fi disponibil;
-c.pierderea loialitatii clientilor-;
-c. unei noi comenzi.

21.Planificarea stocurilor(planificarea in conditii de certitudine si incertitudine)


O activitate de baza in procesul planificarii stocurilor il reprezinta lansarea comenzii de aprovizionare si a
cantitatii comenzii. In ceea ce priveste planificarea stocurilor in ependenta de gradul de certitudine avem:
Planificarea in conditii de certitudine si planificarea in conditii de incertitudine
Conditiile de certitudine - se refera la faptul ca cererea viitoare si durata viitoare a ciclului de performanta
sunt cunoscute.
Stabilirea punctului de reaprovizionare- determinarea marimii stocului la care se impune lansarea unei noi
comenzi in vederea asigurarii satisfacerii cererii.Punctul de reaprovizionare indica momentul cind anume
trebuie sa fie lansata o noua comanda,nu si marimea acesteia.
In conditiile de certitudine punctul de reaprovizionare se calculeaza astfel: P =D * T ,unde D e cererea
medie zilnica,iar T-durata ciclului de performanta
In conditii de incertitudine se presupune ca mai este nevoie si de un stoc de siguranta.In acest caz punctul de
reaprovizionare se calculeaza astfel: P= D* T +Ss, unde Ss-stoc de siguranta;

22.Controlul stocurilor(controlul continuu si cel periodic,metoda JIT)


Controlul stocurilor consta in activitatile care mentin elementele depozitate la nivelurile dorite. Aplicarea
politicii referitoare la stocuri presupune desfasurarea unei proceduri de control continuu sau periodic.
Controlul continuu consta in analiza zilnica a stocului, pentru a determina necesitatile de reaprovizionare.
Fezabilitatea controlului continuu este dependenta de disponibilitatea permanenta a datelor referitoare la
nivelul stocului pentru fiecare produs in parte.
Conform procedurii de control continuu, se va comanda o cantitate Q dintr-un anumit produs, atunci cand
suma dintre cantitatea existenta in stoc si cantitatea care a fost deja comandata la furnizori si care urmeaza
sa fie primita de firma este sub linia punctului de aprovizionare.
O caracteristica a controlului continuu e caracterul fix al cantitatii comandate.
Controlul periodic consta in analiza stocurilor la anumite intervale de timp,de ex. Saptaminal sau
lunar.Aceasta procedura de control fasce necesar ao ajustare a punctului de reaprovizionare,pt. a reflecta
intervalele dintre doua controale succesive.
Metoda JIT : este o filosofie de control a stocurilor,al carei scop este mentinerea cantitatii necesare de
material in locul potrivit,la momentul potrivit,pt a realiza cantitatea potrivita de produse.Principalele
caracteristici ale metode sunt:
-relatii strinse cu un nr mic de furnizori si transportatorii; utilizarea in comun a informatiilor de catre clienti
si furnizori; frecventa mare a productiei,cumpararii si transportului unor cantitati mici,ceea ce conduce la
niveluri minime ale stocurilor.

23.Controlul stocurilor(metoda MRP,metoda DRP,controlul agregat al stocurilor)


Metoda MRP reprezinta planificarea cerintelor de materiale.Acest sistem consta intr-un set de proceduri
corelate,decizii,reguli si inregistrari ce traduc un program de productie principal in cerinte nete,precum si in
satisfacerea planificata a acestor cerinte,pt. fiecare articol din stoc,care e necesar pt. indeplinirea
programului respectiv.Aceasta metoda are drept scop minimizarea stocului si mentinerea programelor de
livrare.Obiectivele sale sunt:sincronizarea,promovarea planificarii comune,actiunea rapida,previziunea
vinzarilor,etc.
Metoda DRP e o extensie a perspectivei MRP si reprezinta planificarea cerintelor de distributie.Ea e o
metoda de planificarea si control a stocurilor ce implica principiile MRP la domeniul distributiei.Principiul
de baza al metodei e ca cererea unui nivel superior,de ex. Un depozit central,e dependenta de cererea de la
nivelul imediat inferior,respectiv depozitele regionale.Metoda se focalizeaza asupra programarii ce
coordoneaza cerintele de distributie pt. un anumit orizont de timp.
Controlul agregat nu urmareste doar produsele individuale ci si grupele de produse,eventual ansamblul
produselor oferite de firma clientilor sai.Controlul agregat se realizeaza prin metodele:viteza de circulatie si
nr de rotatii,analiza ABC,regula radacinii patrate,relatia dintre stoc si cerere,etc.

24. Conceptul de depozitare


Depozitele de distribuţie sunt spaţii, respectiv puncte de stocare, care sunt implantate în drumul fizic al unui
produs de la producător la utilizatorul final.
In functie de forma de proprietate,depozitele pot fi: ale producatorului,comertului en-gros,comertului cu
amanuntul sau ale unor mandatari.Intr-un sens restrains,spatiile de vanzare ale comertului cu amanuntul nu
apartin depozitelor de distributie,deoarece structura lor,de regula,nu este legata intrinsic de logistica.
Depozitul este o cladire comerciala folosita in scopul inmagazinarii bunurilor. Depozitele sunt folosite
de fabricanti, importatori, exportatori, en-grossisti, firme de transport, vami etc. Depozitele sunt de obicei
cladiri simple, mari aflate in suprafetele industriale ale oraselor. Depozitele sunt echipate cu platforme de
incarcare pentru a incarca si descarca, camioanele; sau uneori sunt incarcate direct de la cai ferate,
aeroporturi sau porturi. Ele de asemenea au macarale si elevatoare de furca pentru a transporta bunuri, care
sunt de obicei puse pe paleti standard ISO.
Deciziile referitoare la alegerea tipurilor de depozite presupun analizarea de catre logisticieni a
variantelor posibile. Selectia anumitor tipuri si modul lor de combinare sunt direct influentate de
caracteristicile cererii clientilor, politica firmei, avantajele si limitele fiecarui tip de depozit si existenta pe
piata a unor operatori de incredere, specializati in oferirea de servicii de depozitare.1

25. Rolul si functiile depozitelor


Rolul important al depozitelor de distributie rezulta din urmatoarele considerente:
- disponibilitate a produselor la locul si timpul solicitat de catre client;
- diminueaza timpul de livrare;
- Transporturile in cantitati de masa sunt mai ieftine decat transporturile mici;expedierea in cantitati mari se
face pe distante mari:producator-depozit de distributie;expedierea de cantitati mici poate sa limiteze pe
1
distante mici;
Functiile depozitului de distributie:
1)Functii de miscare:
- Primirea produselor(descarcare)
- Depozitare/pastrare(manipulare)
- Comisionare(primirea comenzilor)
- Expeditie
2)Functii de alimentare:
- Depozitare pe TS;
- Depozitare pe TL, determinate de: -solicitari sezoniere; -varfuri de cerere; -maturizarea prod. (vin);
-actiuni de mk

Alaturi de cele doua categorii de functii depozitele de distributie pot exercita si alte functii
suplimentare,cum sunt:
- Marcare,etichetare;
- Controlul produselor care intra si ies din deposit;
- Derularea comenzilot;
- Ambalare;

26. Tipologia depozitelor


Dupa felul marfurilor depozitate si conditiilor de depozitare asigurate:
 depozitele de marfuri generale – capabile sa pastreze o gama larga de produse
 depozitele specializate – un anumit produs sau grupa de produse, care ofera conditii adecvate
caracteristicilor specifice ale marfurilor
Dupa rolul indeplinit:
 depozite de pastrare pe termen lung(de stocare) – specifice viziunii traditionale asupra rolului
depozitelor. Produsele sunt mentinute in stoc pentru a asigura, in special, coordonarea cererii cu
oferta si obtinerea de economii de costuri
 centru(depozit) de distributie – tip de depozit care pune accentul pe circulatia rapida a bunurilor. 2
Rolul sau consta in accelerarea miscarii marfurilor si reducerea la minim a duratei de depozitare.
Pastrarea are doar caracter temporar.
Dupa forma de proprietate:
 depozitul privat – aflat in proprietatea si managementul aceleiasi firme care detine proprietatea
asupra bunurilor pastrate si manipulate in depozit
 depozitul public – ce apartine unei firme specializate in operatiuni de depozitare sau logistice, care
ofera servicii clientilor interesati, in schimbul unei taxe
 depozitul contractual – bazat pe un aranjament pe termen lung si destinat in exclusivitate unui
anumit client

27. Metode de amplasare a depozitelor( a unui depozit,si a mai multor depozite)


Pentru localizarea unui singur depozit se pot utiliza metode exacte, grafice sau de aproximare. Metoda
frecvent utilizata pentru stabilirea amplasamentului este metoda centrului de gravitatie. Astfel se poate
determina amplasamentul care asigura satisfacerea cererii clientilor, in conditiile celui mai mic cost total.
- O prima varianta de amplasare a depozitului este cea bazata pe centrul de gravitatie in functie de
cantitate. In acest caz, este considerata numai una dintre cele trei variabile: distanta, cantitate si timp.
-Amplasarea unui singur depozit se poate realiza si prin metoda centrului de gravitate in functie de
distanta. Solutia obtinuta indica punctul care minimizeaza varianta bazata pe cantitate, stabilirea celui mai
bun amplasament presupune parcurgerea unui proces iterativ, pentru a obtine o localizare din ce in ce mai
buna a depozitului.

2
- Varianta centrului de gravitatie in functie de cantitate si distanta este superioara in raport cu celelalte
doua variante analizate.Comparativ cu metoda bazata numai pe distanta, ia in considerare frecventa
livrarilor la fiecare destinatie.
-Considerarea tuturor factorilor care influenteaza costurile conduce la varianta centrului de gravitatie in
functie de timp, cantitate si distanta.
Metode de amplasare a mai multor depozite: Categoria metodelor exacte include metoda centrului de
gravitatie multiplu si metodele de programare liniara.
- Metoda centrului de gravitatie multipla determina amplasamentele depozitelor care genereaza costul de
transport minim.
-Ca variante metodologice de programare liniara, pentru localizarea mai multor depozite, se utilizeaza
optimizarea retelei si programarea cu numere intregi mixta. Optimizarea retelei are scopul de a minimiza
costurile variabile de productie si transport, in conditiile anumitor restrictii legate de oferta, cerere si
capacitati.

28 Aranjarea marfurilor in deposit


Obiectivele urmarite in procesul de aranjare a produselor sunt: minimizara costurilor de manipulare ,
utilizarea la max a spatiuui de depozitare,indeplinirea anumitor cerinte referitoare la compatibilitatea
produselor, preluarea marfurilor pt asamblarea comenzilor, la securitate si evitarea incendiilor.
Pt aranjarea marf in deposit se aplica reguli cae se bazeaza pe criteriile:
1. Complementaritatea. Prod care sunt folosite impreuna in consum si sunt solicitate de client in
cadrul aceleiasi comenzi vor fi amplasate in apropiere.
2. Compatibilitatea . aranjarea marfurilor in depozittre sa ia in considerare caracteristicile lor
merceologice.
3. Popularitatea .utilizarea acestui criteriu e determinate de diferentele existente intre produse.in cazul
in care un produs cu circulatie rapida e preluat din stoc in cantitati mai mici decit cele in care este
furnizat, se recomanda amplasarea lor in apropierea punctelor de expediere spre client.
4. Marimea – marf. de dimensiuni mici se aplaseaza in apropierea zonelo de expediere. Se asigura
astfel o desitate mare de produse in proximitatea punctelor de livrare. Ac criteriu garanteaza cel mai
mic cost de manipulare doar in situatiile in care produsele de dimensiuni mici sunt cele care au o
circulatie rapida

29 Notiuni generale privind logistica procesului de productie


Procesul de productie e functia centrala a oricarei # industriale. El asigura transformarea inputurilor in
outputuri, destinate satisfacerii consumatorilor. Inputurile –terenuri resursele umane, cladirile
echipamentele, tehnolodia , iar outputurile-bunurile si serviciile destinate clientilor. Pt a eficientiza procesul
de transformare a resurselor de a sincroniza diferite moment de productie si de consum in cadrul # se
distinge o noua functie - logistica procesului de productie . ea isi gaseste intrebuintarea in 3 etape ale
procesului logistic.
1. Aprovizionarea cu materii prime si componente
2. Productia bunurilor
3. Distributia fizica a produselor finite
logistica procesului de productie- asigurarea producerii complete si calitative a bunurilor in
conformitate cu necesitatile consumatorilor, reducind la minim durata ciclului de productiesi
optimizind costurile de productie
logistica procesului de productie-gestiunea fluxurilor de material in sfera producerii b si s
logistica de productie- activitatea de planificare si organizare a proceselor de dezvoltare a
sistemelor de productie
scopul logisticii de productie e optimizarea fluxurilor materiale in interiorul # , concetizat in
urmatoarele:
 Planificarea productiei in conformitate cu evolutia cererii
 Elaborarea planului de productie si a graficelor de lucru a sectiilor de productie si a altor
subcomunitati de productie
 Stabilitea normativelor de productie si urmarirea respectarii lor
 Controlul asupra cantitatii si calitatii productiei finite
 Participarea la elaborareasi realizarea noilor tehnologii
 Controlul asupra costurilor de productie

30.Sistemul de impingere utilizat in gestiunea fluxurilor de material


Sistemul de impingere - presupune ca # tre sa dispuna de rezerve materiale la toate etapele de de
productie, pt a preintimpina rupturile de stoc si a se conforma schimbarilor cererii. Pesupune existent unor
stocuri suplimentare intre diferite etape de productie, ceea ce conduce la inghetarea unor mijloace .
instalarea unor mijl suplimentare , precum si un nr. m. mare de muncitori.
Sistemul de impingere si-a gasit utilizarea nu numai in sfera productiei , dar si in sfera realizarii productiei.
Avantajele:
 Permite planificarea productiei
 Evita rupturile de stoc
 Permite prevederea ajusterilor capacitatilor de productie
Dezavantajele:
 Costuri mari
 Suprastocaj al produselor in curs de fabricatie

31 Sist de tragere utilizat in gestiunea fluxurilor de material


Sist de tragere- presupune ca detaliile si semifabircatele sa treaca de la etapa precedenta de fabricatie la
etapa urmatoare doar in masura necesitatilor. Sist de tragere permite centrului de conducere al #sa nu se
implice in fiecare veriga logistica, nu stabileste sarcini pt fiecare sectie. Functia principala a centrului
reducanduse la stabilirea sarcinii pt ultima veriga a lantului care ulterior va stabili de sine statator sarcini pt
veriga precedent
Scopurile de baza ale sist. de tragere
 Previziunea fluctuatiilor cererii si impacturilor asupra volumului de productie
 Reducerea la min a fluctuatiilor stocurilor intre diferite etape ale procesului de productie
 Simplificarea la max a gestiunii stocurilor in cagrul procesului de productie pe calea descentralizarii

32 Continutul, scopul si functiile logisticii informationale


Importanta sist. informational in cadrul lantului de aprovizionare –livrare :
cresterii rolului informational in mg eficace si eficient al fuxurilor de produse si al relatiilor cu organizatiilor
partenere, in vederea satisacerii nevoilor si asteptarilor acestora.
Sistemul informational logistic SIL – consta in resursele umane , echipamentele , solutiile informatice,
metodele si procedurile utilizate pt asigurarea datelor si echipamentelor necesare pt adoptarea deciziilor
strategice si operationale referitoare la activitatile logistice ale organizatiei.
Activitatile SIL: specificarea, culegerea , prelucrarea , analiza , interpretarea , raportarea si distribuirea
infirmatiilor. Pt a fi utile procesului decizional logistic, info tre sa aiba urmat caracteristici: actualitate ,
relevanta, acuratete, accesibilitate.
Sistemul informational are menirea de a identifica nevoile specifice de info ale managerilor responsabili de
sist logistic sau de lantul de aprovizionre –livrarede, a culege din surse primare si secundare datele si info
respective si de a le distribui in formatul adecvat, la momentul dorit, factorilor de decizie din ac. arie
functionala precum si managerilor din alte arii ale caror decizii sunt influentate de sau influenteaza
performantele sist .logistic al organizatiei.

33 Fluxurile informationale in cadrul sist. logistic


Un sistem informational logistic eficace asigura circulatia fluxurilor informationale pe 2 niveluri , respective
unul intraorganizational si interorganizational. Din perspectiva intraorganizationala , e necesara
realizarea schimburilor de info intre logistica si celelalte arii functiionale: mk, productie, financiara etc. Din
perspectiva interorganizationala , sistemul informational asigura armonizarea organizatiei cu ceilalti
perteneriai lantului de aprovizionare-livrare.
In activitatea logistica exista mai multe fluxuri infocare pot fi clasificate :
I. In dependenta de directia fluxurilor: orizontale , vertical
II. In dependenta delocul de provenienta: interne externe
III. In dependenta de directia fata de sist lg :de intrare , de iesire
IV. In dependenta de functiile logistice :elementare , complexe ,de baza, esentiale
V. In dependenta de purtatorul de info : pe purtator de hirtie , magnetic , electronic
VI. In dependenta de timpul aparitieisi periodicitatea utilizarii: frecvente, periodice, operative, online ,
offline
VII. In dependenta de destinatia informatiei: de coordonare, normative, de control, ajutatoare
VIII. In dependenta de gradul de confidentialitate : deschise , inchise , comerciale, secrete ,simple ,
comandate
IX. In dependenta de modul de transmitere: prin curier posta , telefon, posta electronica , radio.

34 Tipurile de sist informationale utilizate in logistica


Sistemul de management al comenzilor e constituit din 2 subsisteme, unul referitor le comenzile
clientilor , altul privind propriile comenzi ale organizatiei, adresate furnizorilor. Ac.sistem e corelat cu
sistemul de mg al depozitului si al transportului .
In cazul relatiilor cu clientii info referitoare la aspectele : evolutia si structura cererii, existenta unui anumit
produs in stoc , locul in care este present produsul in reteaua logistica , cantitatea disponibila , programarea
in timp a fabricatiei unui anumit articol , intervalul de timp estimate .SMC va obtine date din SI financiar al
org , cu scopul de a obtine info referitoare la creditul clientului
Sistemul de management al depozitului se refera la urmatoarele activitati logistice : receptia parfurilor ,
prelucrarea comenzilor , preluarea marfurilor din deposit ,pregatirea livrarii. Info din SMD sunt disponibile
si si la nivelul SMC si SMT , cu scopul de a asigura corelarea diferitelor activitati logistice
Sistemul de management al transportului gestioneaza info referitoare la transportul materiilro prime ,
materialelor, produselor de la fornizori , si la tansportul subansamblurilor componentelor , produselor la
client.

35. Evolutia structurilor organizatorice


Organizarea alocarea resurselor organizatiei in vederea indeplinirii obiectivelor sale strategice. F.de
organizare preasupune 3 activitati successive : defalcarea sarcinilor pe posturi , combinarea posturilor pt a
crea departamente, si delegarea de autoritate .
Structura organizatorica e un instrument pe care managerii il utilizeaza pt a obtine rezultatele asteptate
prin valorificarea eficienta si eficace a resurselor .poate fi definite ca :
1. Setul de sarcini formale atribuite indivizilor si departamentelor;
2. Relatiile formale de raportare , incluzind liniile de autoritate , responsabilitatea decizionalanr
nivelurilor ierarhice si domeniul de control al managerului
3. Proiectarea sistemelorpt asigurarea coordonarii eficace transdepartamentale a angajatilor
In organizarea activitatii lg sunt utilize mai multe strusturi organizatorice : structura functional verticala . str
pe divizii si str de tip matrice.
In ultimul timp a aparut un nou concept de organizare a activitatii logistice - Organizatia care invata.
Organizatia care invata este definite ca aceea in care fiecare e implicat in identificarea si solutionarea
problemelor, oferind organizatiei posibilitatea sa experimenteze, sporind capacitarea de a se dezcolta , invata
si asi indeplini misiunea.
Organizatia care invata in mod continuu incurajeaza schimbarea , structura orizontala si comunicarea.
Ac.filosofie devine posibila numai in masura in care organizatia are caracteristicile :
1. Structura bazata pe echipe si retele
2. Accesul deschis la info
3. Descentralizarea deciziilorsi elaborarea participative a strategiilor
4. Imputernicirea angajatilor
5. Cultura adaptarii

36 Schimbarile inregistrate in organizarea logistica


Evolutia exemplelor de organizare logistica este relative similara cu evolutia structurilor organizatorice ale
firmelor.
Succesiunea de stadii majore pe care le considera expertii americani:
1. Stadiul fragmentarii. Activitatile logistice erau fragmentate fara a fi coordonate
transdepartamental. Rezultatul unei astfel de organizari era adesea una ineficienta deoarece se realize
aceeasi acrivitate in mai multe departamente . Liniile de autoritata si responsabilitatie referitoare la
activitatile de natura logistica erau neclare
2. Stadiile de agregare functional . idea cresterii eficientei prin gruparea functiiloor logistice a
inceput sa cistige teren incepind cu ’50 . 3 decenii si jum filosofia integrarii bazate pe proximitate
organizational a promovat ideea performantei totale a sist si a impactului pe care deciziile referitoare
la o functie logistic ail au asupra celorlalte arii logistice
3. Stadiile de integare a proceselor incepind cu mijl an ’80 e analizata contributia logisticiila orocesul
de creare a valorii pt client. Orgnizatia nu mai pune accentual asupra functiilor ca in cazurile
anterioare, se reorienteaza de la mg functiilor logistice la mg procesului lg
Tehnologia informatiei va schimba radical structura organizatiilor. In domeniul logistic , va facilita
dezvoltarea retelelor de firmein care vor fi implicate operatori specializati in oferirea de servicii logistice

37 Restructurare si reengineering
Restructurare- reducerea in privinta nr de angajati divizii , sau unitati si a nr de niveluri ierarhice din
structura organizatorica . Firmele apeleaza la restructurare atunci cund urmaresc scaderea costurulor,
cresterea eficientei si eficacitatii. Necesitatea restructurarii e adesea semnalata de de indicatori relative, pe
baza carora se compara , situatia proprie cu cea a concurentilor cei mai important. Printre indicatorii
considerate se inscriu: raportul dintre nr angajatilor si vv , raportul dintre personalul existent la nivel central
si personalul operativ.
Reegineering - reproiectarea radicala a proceselor , fluxurilor de activitatisi a posturilor cu scopul de a
impunatati costurile calitatea , serviciile si vitaza .
Reengineeringul se deosebeste de Restructurare . in timp ce restructurarea raspunde in primul rind de
interesele actionarilorde crestere a eficientei si eficacitatii; Reengineeringulee preocupat I primul rind de
situati angajatilor si a clientilor. Procesul de restructurare e focalizat asupra eliminarii , micsorarii si
repozitionarii departamentelor, in cadrul organizatiei. Principiul promovat de Reengineering e schimbarea
modului in care se desfasoara procesele.
Reengineeringul presupune regindirea completa a proceselor-cheiepr promovarea coordonarii orizontale si
cresterea flexibilitatiiin raport cu schimbarile mediului .