Sunteți pe pagina 1din 16

Cupr

ins
1. Numele, prenumele audientului, specialitatea.
2. Denumirea instituției de învățământ unde activează
3. Numele, prenumele mentorului școlar (responsabil de disciplină)
4. Observații cu privire la lecțiile /activitățile asistate și realizate
5. Dificultăți întânite în procesul de predare-învățare-evaluare și modalități de prevenire și depășire a acestora.
6. Alte activități la care s-a participat în timpul practicii ( consilii pedagogice, ședințe cu părinții, seminare, mese rotunde etc.)
7. Proiect de lungă durată la o clasă
8. Proiect de scurtă durată la o unitate de conținut
9. Analiza unui proiect de scurtă durată.
10. Observații privind organizarea și efectuarea practicii și doleanțe ale audientului cu scopul eficientizării acesteia.

1.Numele, prenumele audientului, specialitatea.


Morozovschi Valentina, Specialitatea FIZICA
2.Denumirea instituției de învățămînt unde activează.
IP Gimnaziul Cornești, satul Cornești, raionul Ungheni
3.Numele, prenumele mentorului școlar (responsabil de disciplină)
Antoniuc Anatolie, profesor de fizică și disciplini tehnice, grad didactic II
4. Observații cu privire la lecțiile /activitățile asistate și realizate.
În cadrul instituției IP Gimnaziul Cornești am asistat la lecțiile de matematică, limbă și literatură română, clase primare,
fizică, chimie și istorie.
Lecțiile au fost de diverse tipuri: mixte, Lecţia de formare a capacităţilor de dobândire a cunoştinţelor, Lecţia de
formare a capacităţilor de analiză-sinteză a cunoştinţelor, Lecţia de formare a capacităţilor de aplicare a cunoştinţelor. Toate
lecțiile au fost planificate după modelul ERRE.
La lecțiile de chimie și fizică am observat că s-a pus accentul mai mult pe partea practică de rezolvare a problemelor
cu conținut din cotidian.
În cadrul lecțiilor de matematică se pune accentul pr gândirea logică, dictarea matematică. La lecțiile de limbă și
literatură română, s-a pus accentul pe lectura expresivă.
Profesorul de istorie adapta strategiile didactice cele tradiționale și cele netradiționale apelând mai des la metodele de
învățare activă, (Problematizarea, Algoritmizarea, Mozaicul, Citirea ghidată, Pînza discuției,Turul galeriei,
Geamantanul, Pânza discuției, Triade, Explozia stelară, Graficul Stiu!Vreau! Învăț!, GraficulT, Clusteringul, Harta
textului, Harta problemei, Diagrama Wen, Ciorchinele, Reportajul, Asalt de idei, Învățarea dirijată, etc...) desfășurând
fiecare lecție într-o succesiune firească fără întreruperi nemotivate, utilizând bine timpul disponibil.
Învățătorii claselor primare captează și mențin în permanență atenția elevilor pe toată durata orei didactice aplicând diverse
activități de energizare (Bat din palme, Trenulețul, Silabele rătăcite, Evantai lexical, Bingo, Locomotiva buclucașă,
Piramida, Microfonul fermecat, Punguța cu surprize, Cincinelul, Gimnastica limbii, Drumul, Jocuri mimate, etc...)
creând un climat stimulator pentru începerea activitățiilor didactice.
La toate lecțiile asistate s-a utilizat TIC la diverse etape de lecție.

5. Dificultăți întâlnite în procesul de predare-învățare-evaluare și modalități de prevenire


și depășire a acestora.
În procesul de predare – invățare-evaluare m-am ciocnit cu așa dificultăți ca: lipsa inventarului de laborator pentru unele
lecții demonstrative, lucrări de laborator. M-am asigurat permanent să văd dacă elevii au înţeles conţinutul predat și la unele
lecții nu m-am încadrat în timp pentru a realiza sarcinile propuse în proiectul didactic. Nu toți copiii se încadrează activ în
procesul de predare-învățare – evaluare (nu-și pregătesc temele pentru acasă) și este mai dificil de predat la unele lecții.
Modalități de prevenire și depășire a dificultăților: dozarea cât mai corectă a timpului, aplicarea în procesul de predare-
învățare-evaluare a diverse tehnici ca: Brainstorming-ul, Conversaţia, Explicaţia,Descoperire individuală, Corespondența,
Dialogul, Creativitatea, Problematizarea, Argumentarea, Exercițiulș.a. Materialele trebuie atent alese, să fie atractive
pentru elevi, facilitând în mod sigur învăţarea și înțelegerea. Am folosit diferite materiale didactice, fişe de lucru, culegeri
de probleme, planşe, etc.

6. Alte activități la care s-a participat în timpul practicii ( consilii pedagogice, ședințe cu
părinții, seminare, mese rotunde etc.)
În cadrul instituției am participat la ședințele Consiliului profesoral din decembrie 2018 cu subiectul: „Eficiența
utelizării TIC în cadrul procesului educațional la matematică”, „Asigurarea continuității la nivelul clasei a IV-a și a V-a din
perspectiva EDC” – martie 2019, la ședințele Consiliului de administrație cu subiectul „Calitatea și nivelul realizării
lucrărilor de laborator la fizică”. Am participat la ședințele generale cu părinții cu subiectul „Instrucțiunea privind
managementul temelor pentru acasă în ciclul primar și gimnazial. Probleme, soluții, bune practici.” – în luna decembrie
2018 și ianuarie 2019 - la clasele a II-a, a V-a, a IX/a.

7. Proiect de lungă durată la o clasă.


CLASA: a VI-a
Proiectare didactică de lungă durată
Repartizarea orelor, 1 oră pe săptămână

Din ele
Nr. Total 18 - 4 12
temei Tema 34 ore Predare- Rezolvarea Lucrări de Recapitulare
învăţare problemelor laborator şi evaluare
I Fizica – ştiinţa despre natură 4 3 - - 1
II Fenomene mecanice. 8 3 - 3 2
III Fenomene termice. 8 5 - 1 2
IV Fenomene electrice şi magnetice. 6 4 - - 2
V Fenomene optice. 6 4 - - 2
Rezarvă 2 - - - 2
ÎNVĂŢAREUNITATEA DE

Indicatorii competenţelor
specifice (CS) şi Nr. Conţinuturi Nr. Data Resurse
subcompetenţelor (SC) crt. ore pedagogice
CS SC

- Observarea (dirijată , individuală ) a


3 * Descrierea obiectului şi 1.1 Ce este fizica? Fenomen fizic. 1 diverselor fenomene fizice;
metodelor de cercetare ale - Realizarea unui experiment simplu conform
Fizica - ştiinţa despre natură fizicii. Metode de cercetare în fizică. etapelor stabilite .
3 1.2 Mărimi fizice. Măsurări. 1 - Documentarea şi colectarea informaţiilor,
* Argumentarea necesităţii Determinarea valorii mărimii fizice. imaginilor despre fenomenele fizice.
fizicii în activitatea umană; Valoarea medie a mărimii măsurate. -Determinarea lungimii, ariei suprafeţelor
1 Eroarea absolută. Eroarea relativă regulate şi neregulate, duratei, volumului
* Recunoaşterea unor (nivel calitativ) corpului solid şi al lichidului.
fenomene fizice din - Înregistrarea datelor în tabel.
activitatea zilnică şi cea de 1.3 Corp. Substanţă. Proprietăţi. 1 - Calculul erorii absolute.
4 laborator.
1.4 Evaluarea inițială 1 - Evaluarea inițială
* Extrapolarea determinării
valorii unor mărimi fizice în
situaţii din viaţa cotidiană.
Mişcarea şi repausul. Interacţiunea
corpurilor. Efectele interacţiunii.
1 * Definirea conceptelor Masa. - Studiul experimental al mişcării, repausului,
mişcare şi repaus; 2.1 1 şi interacţiunii corpurilor.

3 * Descrierea procesului de - Observarea efectelor interacţiunilor dintre


cîntărire a unui corp în 2.2 Densitatea. 1 corpuri.
Fenomene mecanice

situaţii concrete. Lucrare de laborator: „Determinarea - Lucrări de laborator.


2.3 1
4 masei unui corp”
* Aplicarea conceptelor de - Rezolvarea problemelor
volum, masă şi densitate la Lucrare de laborator:
2.4 1
3 rezolvarea problemelor. „Determinarea densităţii”
Forţa-măsură a interacţiunii. Forţa
2.5 1
* Descrierea deformărilor de greutate.
elastice, plastice şi
4 interacţiunilor mecanice Lucrare de laborator: „Măsurarea
2.6 1
folosind conceptul de forţă; forţei cu dinamometrul”. -Evaluare sumativă
Sistematizarea, generalizarea
* Aplicarea conceptului achiziţiilor.
2.7 1
„forţă de greutate” la Analiza testului de autoevaluare.
rezolvarea problemelor.
2.8 Evaluare sumativă 1
* Explicarea proprietăţilor Structura moleculară a substanţei.
3.1
corpurilor solide, lichide şi Difuziunea. 2 - Confecţionarea modelelor de molecule şi de
1 gazoase în baza concep-ţiilor 3.2 Încălzirea. Răcirea. Echilibrul reţele cristaline din plastilină.
despre structura mole- termic. Temperatura. Termometrul. 2 - Observarea difuziunii în lichide şi în gaze.
Fenomene termice culară a substanţei; Lucrare de laborator: „Măsurarea
3 * Descrierea fenomenului temperaturii corpurilor solide, - Observarea dilatării corpurilor solide,
difuziunii; 3.3 1
lichide şi gazoase”. lichide şi gazoase.
* Explicarea fenomenelor
1 termice în baza concepţiei 3.4 Dilatarea termică a corpurilor 1 -Lucrare de laborator
despre structura discretă a (calitativ).
substanţei; Sistematizarea, generalizarea
* Aplicarea cunoştinţelor 3.5 achiziţiilor. 1
1 despre starea termică a Analiza testului de autoevaluare.
corpurilor în definirea
3 echilibrului termic;
3.6 Evaluare sumativă 1
* Descrierea procesului de -Evaluare sumativă
măsurare a temperaturii şi
principiului de funcţionare
al termometrului cu lichid;
2 * Demonstrarea experimen. 4.1 Electrizarea corpurilor. Două 1 -Electrizarea corpurilor prin frecare, prin
Fenomene electrice şi magnetice

a electrizării corpurilor, tipuri de sarcini electrice. contact şi prin influenţă.


1 evidenţiind proprietăţile 4.2 Conductoare şi izolatoare. 1
corpurilor electrizate; 4.3 Fenomene electrice în natură. 1
1 * Clasificarea corpurilor în 4.4 Magneţi permanenţi. Interacţiuni 1 -Observarea interacţiunii magneţilor, acţiunii
conductoare şi izolatoare magnetice. magneţilor asupra corpurilor şi asupra acului
2 electrice; Sistematizarea, generalizarea magnetic.
* Recunoaşterea şi 4.5 achiziţiilor. Analiza 1
explicarea unor fenomene testului de autoevaluare. -Evaluare sumativă
electrice din natură. 4.6 Evaluare sumativă 1
*Demonstrarea
experimentală a
interacţiunilor între magneţi
şi a existenţei polilor
magnetici;
Fenomene optice

1 * Recunoaşterea surselor de 5.1 Surse de lumină. Corpuri 1 - Clasificarea surselor de lumină.


lumină şi a corpurilor transparente şi corpuri opace.
1 luminate, Propagarea rectilinie a luminii. - Clasificarea fasciculelor de lumină.
* Clasificarea corpurilor în 5.2 Fascicol luminos. Raze de lumină. 1
transparente, opace şi 5.3 Umbra şi penumbra. Eclipsa de 1 - Studiul formării umbrei şi penumbrei.
1 translucide; Soare şi de Lună
* Explicarea unor Sistematizarea, generalizarea
fenomene optice în baza 5.4 achiziţiilor. Analiza 1 - Evaluare sumativă
legii propagării rectilinii a testului de autoevaluare.
luminii. 5.5 Evaluare sumativă 1
5.6 Lecţie de totalizare 1
5.7 La dispoziţia profesorului 2 (p/u sinteză şi evaluare sem.II)

8. Proiect de scurtă durată la o unitate de conținut


PROIECT DIDACTIC LA FIZICĂ
PROFESOR: Morozovschi Valentina
INSTITUȚIA: IP Gimnaziul Cornești
CLASA a VI-a
DATA:
TEMA: Densitatea corpurilor
TIPUL LECȚIEI: de comunicare de noi cunoştinţe
SUBCOMPETENȚE:
 Descrierea procesului de cîntărire a unui corp în situaţii concrete.
 Aplicarea conceptelor de volum, masă şi densitate la rezolvarea problemelor.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1: să definească densitatea corpurilor;
O2: să precizeze unitatea de măsură şi instrumentul pentru măsurarea densităţii;
O3: să recunoască formula de calcul a densităţii;
O4: să determine experimental densitatea unor corpuri;
O5: să aplice cunoştinţele însuşite în rezolvarea unor probleme practice
STRATEGII DIDACTICE:
a.)METODE: conversaţia euristică, explicaţia, demonstraţia, problematizare şi învăţarea prin descoperire
b.)MIJLOACE: computer PPT, lînă, paie, fier, sare, apă, cartof, ouă
c.)FORME DE ORGANIZARE: frontal, pe grupe.
BIBLIOGRAFIE:
M. Marinciuc, M. Miglei: ”Fizica, manual pentru clasa a VI-a”,Știința, 2011.
M. Marinciuc, V. Ghețu, M. Miglei, M. Potlog: ”Fizică, culegere de probleme pentru cl. VI - VII”

SCENARIUL DIDACTIC
Etapele Actvitatea profesorului Activitatea elevului Strategii Evaluarea
lecției didactice
Evocarea Salutul, verificarea prezenței. Se pregătesc de lecție. Conversația Frontal
Ce ați avut pentru acasă? Dar cum ați procedat Răspund la întrebări, descriu experimentele Individual
pentru fiecare caz? effectuate la lecția trecută.

Ați observat că uneori, un corp mic e mai greu Își spun părerile, argumentează. Problematizarea
decît un corp cu volum mai mare? Puteți da
exemple? Cum explicăm?
Realizarea Se anunță tema lecției: Densitatea corpurilor. Scriu tema în caiete. Prezentare PPT Observarea
sensului Folosind datele experimentale de la lecția Lucrează în grup asupra sarcinii primate apoi Lucrul în grup elevilor
trecută determinați vă rog raportul m/V pentru scriu rezultatele pe postere fiecare grup cu
fiecare dintre corpurile cercetate (5 min) culoarea sa. Compară rezultatele obținute și Învățarea prin Pe grupe
formuează concluzii: pentru una și aceeași descoperire Observarea
Raportul dintre masa corpului și volumul său substană raportul m/V este aproximativ egal. elevilor
reprezintă o mărime fizică nouă numită Notează în caiete, deduc formulele de calcul
densitate, se notează prin litera grecească – ρ, pentru masă și volum utilizînd triunghiul
expresia de calcul: memorării.
m Analizează tabelul denstăților din manual și
ρ= V ; problemar.
Unitatea de măsură în sistemul internațional de
unități:
[m]
[ρ]SI = [V ] = 1kg/m3
Deasemeni este foarte des utilizat submultiplul
1g/cm3. Densitatea se măsoară cu
densimetrul.De reținut: Densitatea corpurilor
solide se calculează, nu se măsoară. Corpurile cu volum mic au densitate mai mare Problematizarea
Care corpuri au densitatea mai mare? și invers, corpurile cu volum mare au densitate
mică.

Rezolvarea problemelor: Transcriu în caiete și respect regula de


Se dă: F-le: Calcule: rezolvarea problemelor la fizică.
m 2,7 kg
m=2,7 kg ρ= ρ=
V 0,001m 3
=2700kg/m3
V=0,001m3
ρ=? R-s: ρ=2700kg/m3

Reflecția Ia să-mi spuneți voi din ce este alcătuit corpul Fiecare elev cunoscîndu-și masa corpului și Conversația Frontal
omenesc, așa eu v-am rugat să vă înscrieți pe considerînd densitatea corpului uman euristică Individual
coperta caietului masa corpului vostru, dacă aproximativ egală cu densitatea apei își
știm că 90% din corpul nostrum este apă determină volumul propriului corp.
determinați volumul corpului vostru. Problematizarea
Cum altfel am putea determina volumul Elevii își expun părerile.
corpurilor? Observarea
(Povestea lui Arhimede și coroana regală.) elevilor
Rezolvarea problemelor din problemar Învățarea prin
Rezolvă la tablă problemele descoperire

Extinderea Pe masă aveți o fișă cu întrebări și probleme, Elevii aleg variant de răspuns corectă și o Frontal
deasemeni le aveți proiectate la ecran, prezintă, rezolvă probleme. Individual
raspundeți la întrebări sau rezolvați după caz. Pe grupe
Tema de
acasă Pentru acasă tema 5, ex 1-3 p34 din manual.

Anexe:
1.Uleiul are densitatea: mai mare decît apa, la fel ca apa, mai mică decît apa?
2. Care substanță are densitatea mai mare: lemn, fier, apa?
3. Care substanță are densitatea mai mică: lemn, fier, apa?
4. Ce material are densitate mai mică: plumb, oțel, apă, celuloză?
5. Unitatea de măsură a densității este: kilogram, m3, kg/m3, Newton?
6. Care substanță are densitatea mai mare: petrol, aluminiu, apa, lemn?
7. Două corpuri din oțel au volume diferite: unul e mare, altul e mic. Care are densitatea mai mare?
8. Ce densitate are un corp cu masa de 3,6 tone și volumul de 6000 dm3?
9. Cît cîntărește un corp cubic din lemn (densitatea 600 kg/m3) cu latura de 2 dm?
10. Ce greutate are un geam din sticlă (densitatea 2500 kg/m3) cu lungimea 2m, înălțimea 8 dm și grosimea 0,5 cm?
11. Aflați volumul și latura unui zar (cubic) din plastic, densitatea 2 g/cm3, știind că zarul cîntărește 16 g?
Povestea lui Arhimede și coroana regală
Problema regelui Regele Siracuzei Hieron al II-lea dorea să ofere o coroană de aur zeilor, astfel încât i-a dat unui bijutier o cantitate adecvată de aur şi a cerut
fabricarea coroanei. Înţeleptul rege a măsurat exact cât cântăreau bucăţile de aur respectiv coroana. Coroana era deosebit de frumoasă, astfel încât Hieron al II-lea a
fost foarte mulţumit. Masa ei era egală exact cu aceea a bucăţilor de aur pe care le dăduse bijutierului. Însă prin Siracuza a început să circule un zvon ciudat. Se
spunea că deseori bijutierii luau o parte din aur şi o înlocuiau cu argint, fără a se putea observa la cântar. Hieron al II-lea s-a dus la prietenul lui de încredere,
savantul Arhimede şi l-a rugat să verifice dacă într-adevăr coroana era din aur pur sau dacă fusese amestecat şi ceva argint prin ea. „Dar vezi să nu strici
coroana!” Arhimede a fost pus în încurcătură. Argintul e mai uşor decât aurul. Dacă era ceva argint amestecat în ea, o coroană de aceeaşi masă ar avea un volum
mai mare. În esenţă, dacă ar fi putut afla volumul coroanei ar fi avut răspunsul. Dar există vreo metodă prin care să îi calculezi volumul fără a o dezasambla în bucăţi
mici? Apa care a curs din cadă La început Arhimede a primit cu greu rugămintea regelui, însă treptat problema a început să-l obsedeze în asa fel încât uita să
mănânce, să doarmă sau să se mai îngrijească. Văzând acest lucru, elevii lui au început să fie îngrijoraţi de starea lui de sănătate. Văzându-l pe maestrul lor cufundat
în gânduri zi după zi, discipolii lui şi-au spus „Trupul lui nespălat cu siguranţă se va îmbolnăvi”, aşa încât l-au târât până la baia publică. Discipolii l-au frecat bine.
Din întâmplare, Arhimede s-a lăsat cu totul în cada de baie, iar apa a dat pe dinafară… Astfel a făcut el descoperirea. „Asta este!” Arhimede a ţâşnit din cadă, i-a
ignorat pe discipoli care îl implorau să rămână şi a luat-o la fugă pe străzile Siracuzei, gol puşcă. Alergând spre casă, el tot striga „Evrika! Evrika!” În limba greacă
evrika înseamnă „Am descoperit”. Apa care a curs pe dinafară din cadă a avut exact acelaşi volum ca şi corpul lui. Acesta este exact principiul excluziunii pe care l-
a descoperit Arhimede. El a umplut imediat un vas cu apă, a pus coroana în apă pentru a-i stabili volumul şi a făcut acelaşi lucru cu aurul pur, ce avea aceeaşi masă.
Calculele sale au arătat că volumul de aur pur era un pic mai mic decât volumul coroanei, ceea ce însemna că în aurul coroanei fusese amestecat un material cu masă
mai mică pentru a fabrica coroana, ceea ce a scos afară un volum mai mare de apă. Prin urmare, a fost clar că în aur fusese amestecat argint, iar bijutierul se făcea
vinovat de înşelarea regelui.
9. Analiza unui proiect de scurtă durată

Fișa de analiză a lecției


Unitatea de învățământ: IP Gimnaziul Cornești
Data:22 februarie 2019
Numele și funcția cadrului didactic inspectat / asistat: Antoniuc Anatolie, profesor de fizică
Specialitatea: profesor de fizică și disciplini tehnice
Clasa: a VIII-a. Numărul de elevi prezenți 20, numărul de elevi absenți:0.
Disciplina/disciplinele la care se realizează inspecția/asistența: Fizica
Unitatea de învățare/unitățile de învățare: Fenomene electromagnetice
Tema lecției/temele lecțiilor: Circuitele electrice
Tipul lecției/tipurile lecțiilor: mixtă
Tipul inspecției: asistență în cadrul practicii pedagogice
Numele inspectorului/asistentului: Morozovschi Valentina
Aspect Criterii de evaluare Constatări Recomandări
/ Aprecieri
1. 2. 3. 4.
Evaluarea Planificarea și proiectarea activității didactice FB Lecția a fost planificată în conformitate cu
Proiectarea didactică de lungă durată și Corriculum
activității — Planificarea activității didactice modernizat la fizică, 2010. Lecția a fost planificată
cadrului — Proiectarea activității didactice confor cadrului ERRE.
didactic — Corelarea elementelor proiectării didactice În cadrul lecției au fost utilizate și prezentări PPT.
Fiecare element al unui circuit electric simplu copii
—Tipul, calitate și diversitate strategii și metode îl descopereau prin ghițitori.
didactice incluse în cadrul proiectării activităților Fixarea cunoştinţelor este importantă deoarece în
didactice de predare – învățare - evaluare acest fel elevul pleacă cu o parte din cunoştinţele
— Elemente de creativitate în selectarea strategiilor și noi însuşite din clasă şi totodată are posibilitatea de
a pune întrebări în cazul în care nu a înţeles ceva
metodelor didactice din explicaţiile profesorului
— Elemente de tratare diferențiată a elevilor, incluse
în cadrul proiectării didactice, în special a elementelor
care vizează elevii cu nevoi speciale
Desfășurarea activității didactice FB Cadrul didactic cunoaște conținutul
— Concordanța activității didactice realizate cu disciplinei, conținuturile transmise sunt
planificarea și proiectarea didactică propusă corecte din punct de vedere științific.
— Cunoașterea conținuturilor disciplinei Expresiile formulate sunt clare. În cadrul
— Corectitudinea științifică a conținuturilor transmise lecţiei se stabilește un echilibru între
— Organizarea informațiilor transmise materialul teoretic şi aplicarea acestuia în
— Claritatea explicațiilor practică.
— Strategia didactică realizată: metode de învățământ: conversația
— metode și procedee utilizate euritică, experimentul, explicația,
— activități de învățare descoperirea dirijată sau independentă,
problematizarea.
— forme de organizare a activităților elevilor
mijloace de invatamant:
— mijloace de învățământ
trusa de fizică: becuri, conductoare de
— Respectarea particularităților clasei de elevi (ritm
legatură, întrerupatoare, baterii, alte
de lucru, accesibilizarea conținuturilor, predarea
dispozitive aduse de elevi;
diferențiată, sarcini suplimentare)
în clasă predomină un stil de conducere
— Integrarea elementelor de evaluare încadrul
democrat, se ascultă și se discută ideile
strategiei didactice (tipuri de evaluare, metode)
elevilor referitor la subiectul lecției.
— Conducerea activității didactice (stil de conducere,
crearea motivației necesare,
— încurajarea elevilor și stimularea interesului pentru
studiu, dozarea sarcinilor, comunicarea cu elevii)
—Tema pentru acasă ( modul de utilizare, volum,
individualizare)
Evaluarea Atitudinea față de învățare B Se lucrează mult pe sistemul întrebări-răspunsuri,
între profesor şi elevi existând un dialog permanent.
activității —Atitudinea și responsabilitatea elevilor față de Lecțiile despre curentul electric sunt cele mai
elevilor rezolvarea sarcinilor de lucru din clasă și a sarcinilor interesante pentru mulți elevi și unii din ei chiar au
de lucru pentru acasă venit pregătiți de acasă cu circuite simple
confecționate de ei.
— Relațiile elevilor cu profesorul, colaborarea cu
Un elev a ajutat copiii cu CES din această clasă să
acesta în procesul de învățare construiască un circuit electric simplu, dând dovadă
— Relațiile elevilor cu colegii, colaborarea cu aceștia de colaborare între colegi.
în procesul de învățare
Competențele dobândite de elevi FB În cadrul lecției asistate am observat că
— Competențele și nivelul competențelor specifice elevii au acumulat deprinderi de a
disciplinei demonstrate de elevi (cunoștințe, conecta mai mulți consumatori electrici
deprinderi, atitudini) la o sursă de curent, aplicând legarea în
— Gradul de utilizare a cunoștințelor, deprinderilor și serie și legarea în paralel.
atitudinilor în contexte noi de învățare
— Progresul realizat de elevi în timpul lecției

Alte Mediul educațional FB Profesorul permanent informa elevii


componente și — Locul de desfășurare la unitatea de învățământ a despre pericolul electrocutării cu
observații lecției curentul electric, elevii au fost atenți le
— Dispunerea mobilierului în funcție de activitate conectarea și deconectarea surselor de
— Dotarea, resursele materiale și auxiliarele curent la/de la priză.
curriculare utilizate în lecție În cabinetul de fizică sunt afișate diverse
— Expunerea materialelor/lucrărilor elevilor informații despre curentul electric, sunt
— Atmosfera generală în clasă plasate la loc vizibil, chiar și unele
Alte observații circuite simple ale colegilor de școală
din promoțiile precedente.
În general, atmosfera în clasă este
calcmă, atmosferă de lucru,
CALIFICATIV FINAL FB Am apreciat lecția dată cu calificativul
Foarte Bine.

10. Observații privind organizarea și efectuarea practicii și doleanțe ale audientului cu


scopul eficientizării acesteia.

Practica pedagogică reprezintă activitatea cu caracter didactic nemijlocit, desfășurată in cadrul școlilor, în cadrul căreia
studentul practicant, viitor profesor, își formează, își dezvoltă, exersează și operationalizează competențele sale practice de
proiectare a întregului demers didactic, de realizare a predării-învățării și evaluării/autoevaluării, sub îndrumarea comună a
unui membru al corpului didactic și a unui profesor cu experiență din acea școala (profesor mentor). In acest fel se
realizează o legatură organică între priceperile, deprinderile și cunoștințele de psihologie școlară, de pedagogie și didactică,
inclusiv de didactică specialitătii, și competențele didactice practice, atât de necesare absolvenților care intenționează să
devina profesori.
Am efectuat practica pedagogică în IP Gimnaziul Cornești din satul Cornești, raionul Ungheni, unde activez ca
profesor de matematică și fizică, sub atenta îndrumare a colegilor – profesorului de fizică (Antoniuc Anatolie) din comisia
metodică „Matematică și Ştiinţe” și alți profesori din instituție. . Am realizat atât proiectele lecţiilor predate în cadrul
proiectului cât şi alte proiecte de lecţie. De fiecare dată când am avut nevoie, colegii m-au îndrumat şi mi-au răspuns la
nedumeriri.
Nu am întâlnit dificultăți în procesul de realizare a practicii pedagogice.