ART.

585
Lucrările adăugate voluptuare
(1) În cazul lucrării voluptuare, proprietarul imobilului are dreptul:
a) să devină proprietarul lucrării, fără înscriere în cartea funciară şi fără nicio obligaţie
către autorul lucrării;
b) să ceară obligarea autorului de rea-credinţă al lucrării la desfiinţarea acesteia, cu
readucerea imobilului în situaţia anterioară şi plata de daune-interese.
(2) Autorul de bună-credinţă al lucrării poate să o ridice înainte de restituirea
imobilului către proprietar, cu condiţia de a readuce imobilul în situaţia anterioară.

ART. 578
Categoriile de lucrări
(1) Lucrările pot fi autonome sau adăugate, cu caracter durabil sau provizoriu.
(2) Lucrările autonome sunt construcţiile, plantaţiile şi orice alte lucrări cu caracter de
sine stătător realizate asupra unui imobil.
(3) Lucrările adăugate nu au caracter de sine stătător. Ele pot fi:
a) necesare, atunci când în lipsa acestora imobilul ar pieri sau s-ar deteriora;
b) utile, atunci când sporesc valoarea economică a imobilului;
c) voluptuare, atunci când sunt făcute pentru simpla plăcere a celui care le-a
realizat, fără a spori valoarea economică a imobilului.

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------

HOTĂRÂRE Nr. 273 din 14 iunie 1994

privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii
aferente acestora
ART. 7
(1) Comisiile de recepţie pentru construcţii şi pentru instalaţiile aferente acestora se
vor numi de către investitor şi vor fi alcătuite din cel puţin 5 membri. Dintre aceştia,
obligatoriu vor face parte un reprezentant al investitorului şi un reprezentant al
administraţiei publice locale pe teritoriul căreia este situată construcţia, iar ceilalţi vor fi
specialişti în domeniu.

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Suprafata construita este suma suprafetelor utile ale incaperilor, logiilor, balcoanelor, precum si a
cotei-parti din suprafetele partilor comune ale cladirilor (spalatorii, uscatorii, casa scarii, inclusiv
anexele pentru colectarea, depozitarea si evacuarea deseurilor menajere, casa liftului etc.), la care se
adauga suprafata aferenta peretilor interiori si exteriori ai locuintei; in cazul incalzirii cu combustibil
solid, se adauga suprafata aferenta sobelor si cazanelor de baie. Nu sunt cuprinse suprafatele aferente
boxelor de la subsol si ale garajelor care pot fi prevazute distinct.
Suprafata utila este suprafata desfasurata, mai putin suprafata aferenta peretilor. Suprafata utila a
locuintei este suma tuturor suprafetelor utile ale incaperilor. Ea cuprinde: camera de zi, dormitoarele,
baile, dusul, bucatariile, spatiile de depozitare si de circulatie din interiorul locuintei. Nu se cuprinde:
suprafata logiilor si a balcoanelor, pragurile golurilor de usi, ale trecerilor cu deschideri pâna la 1,00 m,
nisele de radiatoare, precum si suprafatele ocupate de sobe si cazane de baie (câte 0,50 m2 pentru
fiecare soba si cazan de baie), in cazul in care incalzirea se face cu sobe. In cazul locuintelor duplex,
rampa, mai putin palierele, nu se cuprinde in suprafata utila a locuintei. Uneori apare si notiunea de
suprafata utila totala (nedefinita in Legea locuitei) ca suma dintre suprafata utila si suprafata logiilor
si a balcoanelor.
Suprafata locuibila este suprafata desfasurata a incaperilor de locuit. Ea cuprinde suprafata
dormitoarelor si a camerei de zi.
Suprafata desfasurata a unei case este suma suprafetelor construite pentru toate nivelurile. Daca
imobilul are numai parter, atunci suprafata desfasurata este suprafata amprentei la sol a constructiei. In
cazul imobilelor cu mai multe niveluri, suprafata desfasurata este chiar suprafata construita. In acest
caz, uneori, prin suprafata suprafata construita se intelege suprafata amprentei construictiei. Acest
termne nu este definit de Legea locuintei.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------

ART. 1*)
(1) Executarea lucrărilor de construcţii este permisă numai pe baza unei autorizaţii
de construire sau de desfiinţare, emisă în condiţiile prezentei legi, la solicitarea
titularului unui drept real asupra unui imobil - teren şi/sau construcţii - identificat prin
număr cadastral, în cazul în care legea nu dispune altfel.
ART. 3
(1) Construcţiile civile, industriale, agricole, cele pentru susţinerea instalaţiilor şi
utilajelor tehnologice, pentru infrastructură de orice fel sau de oricare altă natură se
pot realiza numai cu respectarea autorizaţiei de construire, precum şi a reglementărilor
privind proiectarea şi executarea construcţiilor, pentru:
a) lucrări de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, reabilitare,
schimbare de destinaţie sau de reparare a construcţiilor de orice fel, precum şi a
instalaţiilor aferente acestora,
h) lucrări de construcţii cu caracter provizoriu: chioşcuri, tonete, cabine, spaţii de
expunere, corpuri şi panouri de afişaj, firme şi reclame, copertine şi pergole situate pe
căile şi spaţiile publice, anexe gospodăreşti, precum şi anexele gospodăreşti ale
exploataţiilor agricole situate în extravilan;
ART. 26*)
(1) Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de
condiţii încât, potrivit legii, să fie considerate infracţiuni:
a) executarea sau desfiinţarea, totală ori parţială, fără autorizaţie a lucrărilor prevăzute
la art. 3, cu excepţia celor menţionate la lit. b), de către investitor şi executant;
#M9
b) executarea sau desfiinţarea, cu nerespectarea prevederilor autorizaţiei şi a
proiectului tehnic, a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepţia celor prevăzute la lit. b),
precum şi continuarea executării lucrărilor autorizate fără solicitarea unei noi
autorizaţii de construire în situaţiile prevăzute la art. 7 alin. (15), de către investitor şi
executant;
#B
c) aprobarea furnizării de utilităţi urbane, ca urmare a executării de lucrări de
branşamente şi racorduri la reţele pentru construcţii noi neautorizate;
d) menţinerea după expirarea termenului prevăzut prin autorizaţie sau după terminarea
lucrărilor autorizate ori adaptarea în alte scopuri faţă de cele prevăzute în autorizaţie a
construcţiilor, lucrărilor şi amenajărilor cu caracter provizoriu;
e) neaducerea terenului la starea iniţială de către investitor, după terminarea lucrărilor
prevăzute la art. 3 lit. c), precum şi nerealizarea lucrărilor de curăţare, amenajare ori
degajare, după caz, a amplasamentului şi/sau a terenurilor adiacente ocupate temporar pe
durata execuţiei, o dată cu încheierea lucrărilor de bază;
f) împiedicarea ori sustragerea de la efectuarea controlului, prin interzicerea accesului
organelor de control abilitate sau prin neprezentarea documentelor şi a actelor solicitate;
#M12
g) neanunţarea datei începerii lucrărilor de construcţii autorizate, în conformitate cu
prevederile art. 7 alin. (8);
h) neemiterea certificatelor de urbanism în termenul prevăzut la art. 6 alin. (2),
precum şi emiterea de certificate de urbanism incomplete ori cu date eronate, care nu
conţin lista cuprinzând avizele şi acordurile legale necesare în raport cu obiectivul de
investiţii, sau eliberarea acestora condiţionat de elaborarea prealabilă a unei
documentaţii de urbanism sau a oricăror documentaţii tehnice de definire a scopului
solicitării, cu depăşirea termenului legal, sau refuzul nejustificat ori condiţionarea
furnizării informaţiilor de interes public prevăzute la art. 6 alin. (1);
h^1) neemiterea autorizaţiilor de construire în termenul prevăzut la art. 7 alin. (1);
#B
i) emiterea de autorizaţii de construire/desfiinţare:
- în lipsa unui drept real asupra imobilului, care să confere dreptul de a solicita
autorizaţia de construire/desfiinţare;
- în lipsa sau cu nerespectarea prevederilor documentaţiilor de urbanism, aprobate
potrivit legii;
- în baza unor documentaţii incomplete sau elaborate în neconcordanţă cu prevederile
certificatului de urbanism, ale Codului civil, ale conţinutului-cadru al proiectului pentru
autorizarea executării lucrărilor de construcţii, care nu conţin avizele şi acordurile legale
necesare sau care nu sunt verificate potrivit legii;
- în lipsa expertizei tehnice privind punerea în siguranţă a întregii construcţii, în cazul
lucrărilor de consolidare;
- în baza altor documente decât cele cerute prin prezenta lege;
j) neorganizarea şi neexercitarea controlului privind disciplina în autorizarea şi
executarea lucrărilor de construcţii de către compartimentele abilitate din cadrul
aparatului propriu al consiliilor judeţene şi al primăriilor, în unităţile lor administrativ-
teritoriale, potrivit prevederilor art. 27 alin. (3) şi (4), precum şi neurmărirea modului de
îndeplinire a celor dispuse de Inspectoratul de Stat în Construcţii, potrivit dispoziţiilor
art. 29 alin. (3);
k) neîndeplinirea, la termenul stabilit, a măsurilor dispuse de Inspectoratul de Stat în
Construcţii la controlul anterior;
l) refuzul nejustificat sau obstrucţionarea sub orice formă a accesului persoanelor
fizice sau al reprezentanţilor persoanelor juridice la documentele prevăzute la art. 34
alin. (7).
#M9
m) *** Abrogată
#M12
(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1), săvârşite de persoanele fizice sau juridice, se
sancţionează cu amendă după cum urmează:
- de la 1.000 lei la 100.000 lei, cele prevăzute la lit. a);
- de la 3.000 lei la 10.000 lei, cele prevăzute la lit. f);
- de 10.000 lei, cele prevăzute la lit. c);
- de la 3.000 lei la 10.000 lei, cele prevăzute la lit. b), d) şi e);
- de la 5.000 lei la 30.000 lei, cele prevăzute la lit. h), h^1) şi i);
- de la 1.000 lei la 5.000 lei, cele prevăzute la lit. j) şi k);
- de 2.000 lei, cele prevăzute la lit. l);
- de 1.000 lei, cele prevăzute la lit. g).
#B
(3) Cuantumul amenzilor se actualizează anual prin hotărâre a Guvernului.
(4) Sancţiunea amenzii poate fi aplicată şi reprezentantului persoanei juridice.
(5) Sancţiunea amenzii pentru faptele prevăzute la alin. (1) lit. h) şi i) se aplică
funcţionarilor publici responsabili de verificarea documentaţiilor care stau la baza
emiterii certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire sau de desfiinţare,
precum şi semnatarilor, potrivit atribuţiilor stabilite conform legii.
#M9
(6) În condiţiile prezentei legi nu se aplică sancţiunea avertisment.
#CIN
§2. Folosirea apelor
ART. 604
Regulile privind curgerea firească a apelor
(1) Proprietarul fondului inferior nu poate împiedica în niciun fel curgerea firească a
apelor provenite de pe fondul superior.
(2) Dacă această curgere cauzează prejudicii fondului inferior, proprietarul acestuia
poate cere autorizarea justiţiei spre a face pe fondul său lucrările necesare schimbării
direcţiei apelor, suportând toate cheltuielile ocazionate.
(3) La rândul său, proprietarul fondului superior este obligat să nu efectueze nicio
lucrare de natură să agraveze situaţia fondului inferior.
 Reglementări similare:
- alin. (1): art. 26 alin. (1) din Legea nr. 107/1996 (dispoziţii rămase în vigoare)
Reglementări anterioare:
- alin. (1): art. 578 alin. 1 din vechiul Cod civil
- alin. (1): art. 578 alin. 2 din vechiul Cod civil
- alin. (3): art. 578 alin. 3 din vechiul Cod civil

ART. 605
Regulile privind curgerea provocată a apelor
(1) Proprietarul fondului inferior nu poate împiedica nici curgerea provocată de
proprietarul fondului superior sau de alte persoane, aşa cum este cazul apelor care
ţâşnesc pe acest din urmă fond datorită unor lucrări subterane întreprinse de proprietarul
acestuia, al apelor provenite din secarea terenurilor mlăştinoase, al apelor folosite într-un
scop casnic, agricol sau industrial, însă numai dacă această curgere precedă vărsarea
într-un curs de apă sau într-un şanţ.
(2) În acest caz, proprietarul fondului superior este obligat să aleagă calea şi
mijloacele de scurgere de natură să aducă prejudicii minime fondului inferior, rămânând
dator la plata unei despăgubiri juste şi prealabile către proprietarul acestui din urmă
fond.
(3) Dispoziţiile prezentului articol nu se aplică atunci când pe fondul inferior se află o
construcţie, împreună cu grădina şi curtea aferentă, sau un cimitir.
ART. 606
Cheltuielile referitoare la irigaţii
(1) Proprietarul care vrea să folosească pentru irigarea terenului său apele naturale şi
artificiale de care poate dispune în mod efectiv are dreptul ca, pe cheltuiala sa exclusivă,
să facă pe terenul riveranului opus lucrările necesare pentru captarea apei.
(2) Dispoziţiile art. 605 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător.

Reglementări anterioare:
- alin. (1): art. 582 din vechiul Cod civil

ART. 607
Obligaţia proprietarului căruia îi prisoseşte apa
(1) Proprietarul căruia îi prisoseşte apa pentru necesităţile curente este obligat ca, în
schimbul unei juste şi prealabile compensaţii, să ofere acest surplus pentru proprietarul
care nu şi-ar putea procura apa necesară pentru fondul său decât cu o cheltuială
excesivă.
(2) Proprietarul nu poate fi scutit de obligaţia prevăzută la alin. (1) pretinzând că ar
putea acorda surplusului de apă o altă destinaţie decât satisfacerea necesităţilor curente.
El poate însă cere despăgubiri suplimentare proprietarului aflat în nevoie, cu condiţia de
a dovedi existenţa reală a destinaţiei pretinse.
 ART. 608
Întrebuinţarea izvoarelor
(1) Proprietarul poate acorda orice întrebuinţare izvorului ce ar exista pe fondul său,
sub rezerva de a nu aduce atingere drepturilor dobândite de proprietarul fondului
inferior.
(2) Proprietarul fondului pe care se află izvorul nu poate să îi schimbe cursul dacă
prin această schimbare ar lipsi locuitorii unei localităţi de apa necesară pentru
satisfacerea nevoilor curente.

Reglementări anterioare:
- alin. (1): art. 579 din vechiul Cod civil
- alin. (2): art. 581 din vechiul Cod civil

ART. 609
Despăgubirile datorate proprietarului fondului pe care se află izvorul
(1) Proprietarul fondului pe care se află izvorul poate cere repararea prejudiciilor
cauzate de persoana care, prin lucrările efectuate, a secat, a micşorat ori a alterat apele
sale.
(2) Dacă starea de fapt o permite, proprietarul fondului poate pretinde restabilirea
situaţiei anterioare atunci când apa era indispensabilă pentru exploatarea fondului său.
(3) În cazul în care izvorul se întinde pe două fonduri învecinate, dispoziţiile alin. (1)
şi (2) se aplică în mod corespunzător, ţinând seama de întinderea izvorului pe fiecare
fond.
ART. 610*)
Regulile speciale privind folosirea apelor
Dispoziţiile prezentului paragraf se completează cu reglementările speciale în materia
regimului apelor.
#CIN
*) A se vedea Legea apelor nr. 107/1996.

#B
§3. Picătura streşinii
ART. 611
Picătura streşinii
Proprietarul este obligat să îşi facă streaşina casei sale astfel încât apele provenind de
la ploi să nu se scurgă pe fondul proprietarului vecin.

Reglementări anterioare:
- art. 615 din vechiul Cod civil

§4. Distanţa şi lucrările intermediare cerute pentru anumite construcţii, lucrări

şi plantaţii
 ART. 612
Distanţa minimă în construcţii
Orice construcţii, lucrări sau plantaţii se pot face de către proprietarul fondului numai
cu respectarea unei distanţe minime de 60 de cm faţă de linia de hotar, dacă nu se
prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism, astfel încât să nu se aducă
atingere drepturilor proprietarului vecin. Orice derogare de la distanţa minimă se poate
face prin acordul părţilor exprimat printr-un înscris autentic.

Reglementări anterioare:
- art. 610 din vechiul Cod civil

ART. 613
Distanţa minimă pentru arbori
(1) În lipsa unor dispoziţii cuprinse în lege, regulamentul de urbanism sau a obiceiului
locului, arborii trebuie sădiţi la o distanţă de cel puţin 2 metri de linia de hotar, cu
excepţia acelora mai mici de 2 metri, a plantaţiilor şi a gardurilor vii.
(2) În caz de nerespectare a distanţei, proprietarul vecin este îndreptăţit să ceară
scoaterea ori, după caz, tăierea, la înălţimea cuvenită, a arborilor, plantaţiilor ori a
gardurilor vii, pe cheltuiala proprietarului fondului pe care acestea sunt ridicate.
(3) Proprietarul fondului peste care se întind rădăcinile sau ramurile arborilor
aparţinând proprietarului vecin are dreptul de a le tăia, precum şi dreptul de a păstra
fructele căzute în mod natural pe fondul său.

Reglementări anterioare:
- alin. (1): art. 607 din vechiul Cod civil
- alin. (2): art. 608 alin. 1 din vechiul Cod civil
- alin. (3): art. 608 alin. 2 din vechiul Cod civil
- alin. (3): art. 608 alin. 3 din vechiul Cod civil

§5. Vederea asupra proprietăţii vecinului

ART. 614
Fereastra sau deschiderea în zidul comun
Nu este permis să se facă fereastră sau deschidere în zidul comun decât cu acordul
proprietarilor.

Reglementări anterioare:
- art. 611 din vechiul Cod civil

ART. 615
Distanţa minimă pentru fereastra de vedere
(1) Este obligatorie păstrarea unei distanţe de cel puţin 2 metri între fondul, îngrădit
sau neîngrădit, aparţinând proprietarului vecin şi fereastra pentru vedere, balconul ori
alte asemenea lucrări ce ar fi orientate către acest fond.
(2) Fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrări neparalele cu linia de
hotar spre fondul învecinat sunt interzise la o distanţă mai mică de un metru.
(3) Distanţa se calculează de la punctul cel mai apropiat de linia de hotar, existent pe
faţa zidului în care s-a deschis vederea sau, după caz, pe linia exterioară a balconului,
până la linia de hotar. Distanţa, şi în cazul lucrărilor neparalele, se măsoară tot
perpendicular, de la punctul cel mai apropiat al lucrării de linia de hotar şi până la
această linie.

Reglementări anterioare:
- alin. (1): art. 612 din vechiul Cod civil
- alin. (2): art. 613 din vechiul Cod civil
- alin. (3): art. 614 din vechiul Cod civil

ART. 616
Fereastra de lumină
Dispoziţiile art. 615 nu exclud dreptul proprietarului de a-şi deschide, fără limită de
distanţă, ferestre de lumină dacă sunt astfel construite încât să împiedice vederea spre
fondul învecinat.

§6. Dreptul de trecere

ART. 617
Dreptul de trecere
(1) Proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publică are dreptul să i să
permită*) trecerea pe fondul vecinului său pentru exploatarea fondului propriu.
(2) Trecerea trebuie să se facă în condiţii de natură să aducă o minimă stânjenire
exercitării dreptului de proprietate asupra fondului ce are acces la calea publică; în cazul
în care mai multe fonduri vecine au acces la calea publică, trecerea se va face pe fondul
căruia i s-ar aduce cele mai puţine prejudicii.
(3) Dreptul de trecere este imprescriptibil. El se stinge în momentul în care fondul
dominant dobândeşte un alt acces la calea publică.
#CIN
*) Sintagma "să i să permită" nu este corectă din punct de vedere gramatical, însă ea
este reprodusă exact în forma în care a fost publicată la pagina 75 din Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 15 iulie 2011. Menţionăm că, anterior
republicării Legii nr. 287/2009, sintagma folosită de legiuitor era "să i se permită".

Reglementări anterioare:
- alin. (1): art. 616 din vechiul Cod civil
- alin. (2): art. 618 din vechiul Cod civil

#B
 ART. 618
Exercitarea dreptului de trecere în situaţii speciale
(1) Dacă lipsa accesului provine din vânzare, schimb, partaj sau dintr-un alt act
juridic, trecerea nu va putea fi cerută decât celor care au dobândit partea de teren pe care
se făcea anterior trecerea.
(2) Când lipsa accesului este imputabilă proprietarului care pretinde trecerea, aceasta
poate fi stabilită numai cu consimţământul proprietarului fondului care are acces la calea
publică şi cu plata dublului despăgubirii.

Reglementări anterioare:
- alin. (1): art. 627 din vechiul Cod civil

ART. 619
Întinderea şi modul de stabilire a dreptului de trecere
Întinderea şi modul de exercitare a dreptului de trecere sunt determinate prin
înţelegerea părţilor, prin hotărâre judecătorească sau printr-o folosinţă continuă pe timp
de 10 ani.

Reglementări anterioare:
- art. 623 din vechiul Cod civil
- art. 624 din vechiul Cod civil

ART. 620
Prescripţia acţiunii în despăgubire şi restituirea despăgubirii încasate
(1) Termenul de prescripţie pentru dreptul la acţiunea în despăgubire pe care o are
proprietarul fondului aservit împotriva proprietarului fondului dominant începe să curgă
din momentul stabilirii dreptului de trecere.
(2) În cazul în care încetează dreptul de trecere, proprietarul fondului aservit este
dator să restituie despăgubirea încasată, cu deducerea pagubei suferite în raport cu
durata efectivă a dreptului de trecere.

Reglementări anterioare:
- alin. (1): art. 619 din vechiul Cod civil

§7. Alte limite legale

ART. 621
Dreptul de trecere pentru utilităţi
(1) Proprietarul este obligat să permită trecerea prin fondul său a reţelelor edilitare ce
deservesc fonduri învecinate sau din aceeaşi zonă, de natura conductelor de apă, gaz sau
altele asemenea, a canalelor şi a cablurilor electrice, subterane ori aeriene, după caz,
precum şi a oricăror alte instalaţii sau materiale cu acelaşi scop.
(2) Această obligaţie subzistă numai pentru situaţia în care trecerea prin altă parte ar fi
imposibilă, periculoasă sau foarte costisitoare.
(3) În toate cazurile, proprietarul are dreptul la plata unei despăgubiri juste. Dacă este
vorba despre utilităţi noi, despăgubirea trebuie să fie şi prealabilă.
(4) Clădirile, curţile şi grădinile acestora sunt exceptate de la acest drept de trecere,
dacă ea are ca obiect conducte şi canale subterane, în cazul în care acestea sunt utilităţi
noi.
ART. 622
Dreptul de trecere pentru efectuarea unor lucrări
(1) De asemenea, proprietarul este obligat să permită folosirea fondului său pentru
efectuarea unor lucrări necesare fondului învecinat, precum şi accesul vecinului pe
terenul său pentru tăierea crengilor şi culegerea fructelor, în schimbul unei despăgubiri,
dacă este cazul.
(2) Dispoziţiile art. 621 alin. (2) sunt aplicabile.

Din lectura O.G. 2/2001 nu rezulta in mod imperativ imposibilitatea ca o fapta sa constituie in acelasi timp
contraventie si infractiune.

Totusi, urmatoarele articole par sa sugereze contrariul:

art 13 alin. 3: Când fapta a fost urmărită ca infracţiune şi ulterior s-a stabilit că ea constituie
contravenţie, prescripţia aplicării sancţiunii nu curge pe tot timpul în care cauza s-a aflat în faţa organelor
de cercetare sau de urmărire penală ori în faţa instanţei de judecată, dacă sesizarea s-a făcut înăuntrul
termenului prevăzut la alin. (1) sau (2). Prescripţia operează totuşi dacă sancţiunea nu a fost aplicată în
termen de un an de la data săvârşirii, respectiv constatării faptei, dacă prin lege nu se dispune altfel.

art 30 alin.2: În cazul în care fapta a fost urmărită ca infracţiune şi ulterior s-a stabilit de către procuror sau
de către instanţă că ea ar putea constitui contravenţie, actul de sesizare sau de constatare a faptei,
împreună cu o copie de pe rezoluţia, ordonanţa sau, după caz, de pe hotărârea judecătorească, se trimite
de îndată organului în drept să constate contravenţia, pentru a lua măsurile ce se impun conform legii.

Articolul 7
Nici o pedeapsă fără lege

1. Nimeni nu poate fi condamnat pentru o acţiune sau o omisiune care, în momentul în care a fost
săvârşită, nu constituia o infracţiune, potrivit dreptului naţional sau internaţional. De asemenea, nu se
poate aplica o pedeapsă mai severă decât aceea care era aplicabilă în momentul săvârşirii infracţiunii.

2. Prezentul articol nu va aduce atingere judecării şi pedepsirii unei persoane vinovate de o

acţiune sau de o omisiune care, în momentul săvârşirii sale, era considerată infracţiune
potrivit principiilor generale de drept recunoscute de naţiunile civilizate.
ARTICOLUL 4
Dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori
1. Nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit penal de către
jurisdicţiile aceluiaşi stat pentru săvârşirea infracţiunii pentru
care a fost deja achitat sau condamnat printr-o hotărâre
definitivă conform legii şi procedurii penale ale acestui stat.

La 11 noiembrie 1999, reclamantul a fost implicat intr-un incident in care, conform raportului
politiei chemate la fata locului, a spart usa unui vecin, a patruns in apartamentul acestuia si l-
a lovit cu pumnii. Urmare a raportului politiei, primarul orasului Gabrovo l-a amendat
contraventional pe reclamant pentru tulburarea linistii si ordinii publice cu 50 de leva (25
euro). Sanctiunea contraventionala a devenit definitiva, nefiind contestata in instanta.

Ulterior, parchetul a inceput urmarirea penala si l-a trimis in judecata pentru violare de
domiciliu si loviri si alte violente, in legatura cu evenimentele din 11 noiembrie. Judecatoria
Gabrovo l-a achitat pentru violare de domiciliu si l-a condamnat pentru loviri si alte violente
la pedeapsa cu inchisoarea de 18 luni. Soluţia a fost menţinuta in apel de Tribunalul Gabrovo
si in recurs de Curtea Suprema de Justitie a Bulgariei.

In fata Curtii Europene, reclamantul a invocat incalcarea articolelor 6 din Convenţie şi 4 din
Protocolul nr. 7 la Convenţie (care garantează dreptul de a nu fi urmarit sau condamnat penal
de doua ori pentru aceleasi fapte – ne bis in idem).