Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. NOTIUNI GENERALE.
Orice cladire este alcatuita din elemente structurale (de rezistenta ) si nestructurale.
Elementele structurale au roluri bine definite, iar impreuna formeaza structura de rezistenta a
cladirii. Elementele structurale asi gura rezistenta, rigiditatea si stabilitatea cladirii . Acestea sunt:
- elemente de rezistenta verticale, - elemente de rezistenta orizontale, - elemente de contravintuire.
Elementele de rezistenta verticale preiau actiunile verticale gravitationale sau orizontale (seism,
vant) si le transmit catre fundatii. Aceste elemente pot fi stalpi, diafragme, pereti structurali.
Elementele de rezistenta orizontale preiau actiunile verticale gravitationale si le transmit
elementelor de rezistenta verticale. Aceste elemente pot fi planseele, grinzile. Elementele de
contravintuire preiau actiunile orizontale si le transmit pana la fundatii, asigura rigiditatea si
stabilitatea cladirii. Elementele nestructurale (despartitoare) sunt cele de inchidere, de
compartimentare, care nu fac parte din structura de rezistenta a cladirii.
In constructiile civile sunt multe tipuri de structuri dar cele mai des utilizate sunt urmatoarele:
structuri tip cadre si structuri tip pereti structurali. Alegerea tipului de structura se realizeaza dupa
urmatoarele criterii: - materialele utilizate (beton, caramida, metal, lemn); - planul de arhitectura,
(forma casei, deschiderile, marimea golurilor, regimul de inaltime etc.) - costuri.
Acoperisurile se pot clasifica astfel: - acoperisuri reci ventilate - acoperisuri calde neventilate
In cazul teraselor circulabile protectia hidroizolatiei se realizeaza prin placi sau dale de beton sau
mozaicate ce permit patrunderea apei prin rosturile dalelor dar aceasta se elimina in mod controlat
prin guri de scurgere.
2 CLASIFICAREA
ACOPERISURILOR
Rezolvarea acoperisului poate fi:
-curbe;
Forme de acoperisuri
b)bolti
c)cupole
d)conoizi
e)paraboloizi hiperbolici
Acoperisuri speciale:
d)acoperis suspendat
g)tip cor
• Functie de valoarea pantelor , acoperisurile cu ape plane inclinate pot fi :
- medie ( 8.. 20 % );
-duble:contin in alcatuirea lor un spatiu de aer ,de dimensiune mare,mediu sau mic volumul de aer
este denumit pod iar daca daca spatiul este amenajat pentru locuire poarta denumirea de mansarda
3. ACOPERISURI
3.1. Clasificarea acoperisurilor terasa
Acoperisurile cu pante reduse terase isi gasesc in arhitectura contemporana largi domenii
de aplicare atat la cladiri de locuit social-culturale,cat si la cele industriale .
-acoperis rece cu
strat de aer ventilat
pe inaltimea
structurii de
rezistenta
Acoperisurile-terasa pot fi:circulabile sau necirculabile :
-variatiile de temperature
-actiunea incendiilor
-planseul,elementul de rezistenta
-bariera de vapori
-termoizolatia
-protectia termoizolatiei
-suportul hidroizolatiei
-hidroizolatia
-protectia hidroizolatiei
-stratul de uzura
3.3 Materiale pentru realizarea elemetelor componente ale acoperisurilor terasa
*Bariera de vapori:se exuta din pelicule din vopsele pe baza de ulei in,bitum taiat aplicat in 2
straturi etc
In general acoprisul tip-terasa,este o solutie preferabila pentru cladirile cu regim mare de inaltime
ori pentru in care se urmareste desfasurarea unor activitati cu destinatii
speciale(dicoteci,restaurante,cofetarii,vizionare panoramica etc).
-de cele mai multe ori coloanele colectoare sunt mascate de elemente proiectoare
speciale;interventia la o coloana colectoare este o operatie extrem de pretentioasa deoarece
implica lucrari care se desfasoara la inaltime:
-coloanele colectoare sunt,,reci”si din acestpunct de vedere necesita operatii de interventie mai
numeroase decat coloanele,,calde”(situate la interior)
-normal
-in mod direct(atunci cand terasele sunt amplasate la acelasi nivel impreuna cu alte functiuni
interioare)
-circulabile
-necirculabile
Terasele circulabile au pante de proiectare cuprinse intre 2-7%(valoarea maxima rezultand
din conditia de a oferi siguranta la circulatie pet imp de iarna,in conditii de polei)
*goluri:
Calitatea acestei lucrari depinde de multi factori:de materialele utilizate,de tehnologia adoptata,de
gradul de calificare al muncitorilor etc.Sistemul ridica multe probleme sub aspectul gradului de
etanseitate obtinut,al duratei relativ scazute privind stabilizarea lucrarii in timp ceea ce implica
necesitatea efectuarii de lucrari suplimentare pentru etanseitatea legaturii cu tubul collector.
Aticul poate lipsi sau poate exista(in aceasta situatie trebuie rezolvat astfel incat sa confere
siguranta persoanelor ce desfasoara diverse activitati la nivelul terasei).Din punct de vedere al
tehnologiei folosite la executie,aticul poate fi:
-de tip prefabricat:se realizeaza din beton armat de grosime minim 10cm
-antiseismic
In cazul terasei circulabile rostul existent intre suprafata de circulatie si atic se prefera sa fie
acoperit cu un material realizat din aluminiu.
Sunt necesare daca distanta de la gura de colectare la atic depaseste 10cm ori daca suprafata de
colectare depaseste 100mp.
3.5 Rezolvari ale structurii teraselor
Structura suport a terasei poate fi planseul de la ultimul nivel realizat din beton armat,
metal etc,dar poate fi si o structura speciala pentru acoperis.Natura materialului de baza din care
se realizeaza structura suport a terasei,sistemul constructive si tehnologic introduc particularitati
ce impun alcatuiri specifice ale structurilor terasei datorate comportarii:
-higrotermice
-structurale:o deformata a structurii support a terasei peste valorile admisibile duce la aparitia
-de la elementele de constructie puse in opera prin tehnologii umede(planseul din beton
armat,betonul de panta,sapa etc)si care au o umiditate in exces ca urmare a reducerii timpului de
realizare al terasei
-in solutie mixta : interiorul cladirii pe la atic, prin deflector. Interventiile efectuate la
terasele inverse aflate in exploatare au aratat ca existenta unei umiditati sub hidroizolatie nu ridica
probleme in sensul deprecierii performantelor terasei(cantitatea vaporilor de apa acumulata in
interiorul terasei este foarte mica ea putandu-se elimina fara probleme in timpul sezonului cald
cand sensul difuziei vaporilor de apa este de la exterior catre interiorul cladirii);masuratori
experimentale au aratat ca aceata eliminare a vaporilor de apa de la terasa spre interiorul cladirii
se realizeaza chiar si in timpul sezonului rece;datorita diferentei de temperatura se formeaza un
circuit:vapori de apa(planseu,beton de panta),in sens ascendant-picatura de apa(fata inferioara a
hidroizolatiei)-vapori de apa(plan-
In cazul adoptarii de tip terasa inversa singurul material termoizolant ce se poate folosi
este polistirenul celular ecruisat,acesta fiind practic impermeabil la picatura de apa.
*Hidroizolatia
Bitumul de tip APP poate fi folosit si in conditiile climatice specifice ale tarii
noastre,alege-
rea lui insa trebuie efectuata cu mult discernamant spre exemplu se poate folosi:la terasele
inverse,la terasele gradina,ca bariera contra vaporilor etc.Armatura hidroizolatiei poate fi
constituita si din folie de Aluminiu sau Cupru de 0,08mm grosime.Armatura metalica este
recomandata de producatori,a se utiliza in special pentru:
-aplicarea pea tic si in special in lungul aticului,reducand astfel numarul de zone de lipituri
-circulabila,de tip:
-realizate din materiale naturale ori compozite pe baza de piatra si aplicata pe un strat de baza
(sapa,pietris etc)
-realizat din beton vibrat,lemn sau dale ceramice,pe support continuu-firma SOPREMA si aplicate
pe un sistem de platouri reglbile de 15-20cm inaltime
Terasa inversa
Dintre avantajele pe care le confera terasa inversa comparativ cu terasa clasica,se pot
enumera urmatoarele:
-simplitatea executiei
Stratul – suport al planseului trebuie sa aiba o planeitate suficienta. Acest lucru este
necesar pentru ca, ulterior, sa nu se incarce inutil cu straturi de egalizare. In cazul denivelarilor, se
executa o sapa de egalizare.
Straturile de termoizolatie, realizate din beton usor turnat, sunt intrerupte din loc in loc de
rosturi, umplute ulterior cu mastic bitumat.
Placile semirigide de vata minerala -termoizolatie estetica - se aseaza fara rosturi, iar
pentru evitarea unei tasari excesive a termoizolatiei si a umezirii, stratul de protectie (mortar de
ciment) se asterne odata cu aplicarea termoizolatiei.
• suprafata fasiilor sa fie astfel aleasa, incat sa existe conditiile de acoperire a termoizolatiei cu o
hidroizolatie;
in timpul executiei, suprafata acestui strat se va acoperi provizoriu cu cartoane bitumate sau folii
de polietilena.
In cazul planseelor cu pod, termoizolatia (granulit, saltele de vata minerala, placi b.c.a. sau
polistiren celular) se va acoperi cu un carton simplu, pentru a se evita umezirea – la podurile
necirculabile – si cu o sapa de beton slab armat – la podurile circulabile.
Termoizolatia din placi de b.c.a. se aseaza cu rosturi stranse pe un pat de nisip sau mortar,
pentru a nu deteriora bariera de vapori.
Termoizolatia din placi de polistiren celular se aplica pe bariera contra vaporilor, prin
lipire continua cu un strat de bitum cald . Avand in vedere rezistenta mica a polistirenului celular
la temperaturi inalte, hidroizolatia se aplica prin intermediul unui strat de difuzie a vaporilor, dupa
ce placile de polister au fost acoperite, inaintea montarii pe acoperis, cu o pelicula din mortar de
ciment cu aracet.
Alta solutie ar fi ca placa de polistiren celular sa fie acoperita prin lipire in prealabil cu un
strat al hidroizolatiei.
Racordarea invelitorii.
• la rosturile de deformatii.
Plinta se realizeaza din mortar armat cu plasa de rabit si o retea de fier beton. La partea
superioara a parapetului, hidroizolatia se fixeaza prin introducerea in rostul zidariei. Plinta de
protectie a hidroizolatiei verticale se poate ancora in copertina.
Etanseitatea perfecta in jurul conductei se obtine cu: tabla subtire de plumb, panza
impregnata, bitum sau mastic bituminos, care fac legatura intre conducta interioara de scurgere si
hidroizolatia curenta a terasei. Aceste materiale se muleaza in forma de palnie si sunt presate, cu
ajutorul unui inel, in gura de scurgere. Ultimul strat al hidroizolatiei se aplica peste flansa
orizontala. In cazul terasei necirculabile, la nivelul ultimului strat de izolatie hidrofuga se
monteaza in stut un guler de tabla zincata cu sectiunea de cornier, de care este fixat un gratar de
sarma zincata. Racordarea hidroizolatiei la rosturile de deformatii trebuie astfel rezolvata, incat sa
permita deplasarea relativa a celor doua tronsoane de cladire, dar totodata sa nu introduca tensiuni
in stratul de hidroizolatie.
La terasele necirculabile, rostul se rezolva prin executarea unor reborduri pe care se ridica
hidroizolatia. Acest strat se executa cu o bucla si se aplica pe un strat de mortar de ciment, obtinut
cu scafe rotunjite. Acoperirea rostului se realizeaza cu piese prefabricate sau cu tabla galvanizata,
asigurand scurgerea apelor direct pe terasa.
*Terasa vegetala si terasa gradina sunt utilizate tot mai mult in ultimul timp datorita
avantajelor pe care le ofera:
-sunt ecologice
Stratul vegetal se realizeaza in general din humus sau turba si este rezolvat sub forma de
casoleta sau paletizat pentru a putea fi usor de inlocuit sau indepartat.Stratul vegetal poate fi de
20-30cm la terasa vegetala si de 120-150cm la terasa gradina.
Terasa gradina poate contine inclusiv arbusti.Sunt prevazuti in sistem casoleta armata cu
plasa si ancorata in stratul vegetal.Se impune ca straturile 10,9 si 8 sa fie rezolvate in conformitate
stricta cu documentatia tehnica,in caz contrar straturile vegetale retin o cantitate mare de apa si
conduc la supraincarcari necontrolate ale placii de planseu.
*Terase cu functiuni multiple:
Sunt folosite pentru iluminarea naturala a spatiilor interioare;sunt realizate din structura
metalica si metracrilat sau policarbonat si are inaltimi de la 1,40pana la 3,40m si diametre 3,40-
10,0m.
4.
BIBLIOGRAFIE