Sunteți pe pagina 1din 2

STUDIU DE CAZ

INFORMAŢII DESCRIPTIVE

Nume: C.C.
Vârsta: 16 ani
Gen: masculin
Naţionalitatea: română

DATE DESPRE FAMILIE:


Copilul analizat aparţine unei familii cu un singur copil, adoptat la vârsta
de 3 ani, părinţii adoptivi neputând avea copil în mod natural.

PREZENTARE:
Copilul C.C. provine dintr-o familie cu o situaţie materială foarte bună.
De-a lungul anilor de copilărie el a primit toate jucăriile pe care şi le-a dorit –
jucării de foarte bună calitate, diversificate, scumpe, aproape imposibile pentru
alţi copii. Datorită afacerii proprii ale părinţilor, copilul şi-a petrecut majoritatea
timpului liber în preajma adulţilor: părinţi, bunici, rude mai ales. El nu a avut
ocazia să participe la excursii cu colegii de clasă, organizate la sfârşit de
săptămână sau tabere, deoarece week-end-urile sau vacanţele copilului
reprezentau pentru părinţi oportunităţi valoroase în desfăşurarea activităţilor
implicate de afacere (administrare pensiune, turism rural). De asemenea, copilul
refuza și el să participe la activităţi sportive sau recreative din timpul
săptămânii, după orele de curs, el preferând să stea cu tatăl lui. Copilul a
participat cu părinţii, de mic, în excursii de câte 10 zile în diferite ţări, meciuri
de fotbal, în timpul anului şcolar, absentând astfel, destul de mult de la şcoală.
Aceste învoiri pentru vacanţa şi distracţiile familiei au contribuit la
marginalizarea copilului de către colegii de clasă, conflicte verbale sau chiar şi
acte de violenţă. Datorită comportamentului colegilor, care între timp au aflat şi
faptul că C.C. este un copil adoptat, şi care, din neglijenţă i-au şi divulgat acest
lucru, copilul în cauză a refuzat, pe perioade destul de lungi, să se prezinte la
cursuri. Astfel s-au acumulat şi mai multe absenţe, respectiv şi mai multe lacune
în pregătirea lui intelectuală. Copilul se simţea trădat de către părinţi, care
negau, în continuare, faptul că el este un copil adoptat. El a refuzat în mod
constant să-şi facă temele, să înveţe, să-și ia notițe la ore, să se prezinte la
anumite cursuri. Aceste situaţii au durat aproximativ 4 ani, când, în urma unui
incident, copilul a refuzat pur şi simplu să se mai prezinte la şcoală. (C.C. a
primit nota 1 la limba română în ultima săptămână de şcoală, aflându-se astfel
în situaţie de corigenţă)
Diriginta lui C.C. a încercat de nenumărate ori să discute cu el despre
aspectele care îl deranjează în mediul școlar sau cel familial. Copilul răspundea
cu indiferență întrebărilor despre planurile de viitor, despre sentimentele lui față
de părinți.
Cu ocazia ultimei intervenții a dirigintei, o vizită la domiciliul copilului,
C.C. încă dormea la ora 13.00, nici nu a dorit să se ridice din pat pentru a purta
o discuţie cu profesorul diriginte.
Din cele povestite de către mama copilului, în timpul nopţii el se juca pe
calculator, în reţea, purta discuţii cu adulţi din diferite ţări, care îl îndemnau să
se lase de școală și să se angajeze în străinătate. C.C. o trezea pe mama lui în
timpul nopții de mai multe ori pentru a-i pregăti mâncare, iar spre dimineaţă se
culca.
Tot din discuţiile purtate cu mama a reieşit că dacă ea ar spune adevărul
despre situaţia copilului, soţul ei ar divorţa de ea.

Soluţia adoptată în cazul acestui copil a fost solicitarea încheierii studiilor


obligatorii la domiciliu. Astfel, copilul şi-a putut încheia situaţia şcolară pentru
clasa a X-a.