1.

Obiectul de studiu
Odată cu apariţia primei generaţii de calculatoare electronice, (anii `50), a primelor lucrări de cibernetică şi a
primelor echipe de cercetare operaţională, se promovează informaţia şi decizia printre elementele de bază ale
etapei ce se parcurge firma.

Perioada curenta se caracterizeaza printr-o evolutie in domeniul organizarii si conducerii organizatiei.

Aici s-au conturat urmatoarele discipline:

a) cercetarea operaţională - reprezinta pregătirea ştiinţifică a pentru luarea deciziilor si se caracterizeaza

prin elaborarea de metode care duc la luarea deciziilor optime
b) cibernetica- este ştiinţa care se ocupă de studiul sistemelor complexe
c) informatica- reprezintă disciplina prelucrării datelor cu ajutorul echipamentelor electronice
d) psihologia organizării – reprezinta prezenta omului care ia decizii în legătură cu organismul economic
e) teoria generală a sistemelor – sintetizeaza ideile privind diversele orientări in privinta organizării şi
conducerii.

Modelarea şi simularea proceselor economice are legături strânse cu toate domeniile şi ofera managerilor
modele şi tehnici necesare acţiunilor in organizatie. Este un domeniu economic de graniţă cu tehnica de calcul
şi matematica. Se ocupă de fundamentarea deciziei manageriale cu ajutorul unor modele matematice flexibile
şi utilizeaza tehnica simulării.

Modelarea economică oferă managerului latura riguroasă a acţiunilor sale prin o metoda de punere de acord
a resurselor umane, materiale, financiare care au obiectivele formulate pentru o anumită perioadă de timp.
2 Metode si tehnici de prelucraree a datelor in matematica
Algoritmul reprezinta operatiuni logice reprezentate prin modele pentru rezolvarea unor probleme economice
care au o formulare matematica .

Algoritmul este caracterizat prin coerenta instructiunilor ceea ce inseamna ca rezultatele trebuie sa fie
prelucrate de urmatoarele instructiuni:

a) universalitate care poate prelucra un nr mare de probleme

b) timitudine care reprezinta durata de timp in care se obtin analizele
c) determinism care reprezinta obtinerea informatiilor cu ajutorul algoritmilir exacti

Algorintmul se caracterizeaza prin

a) concurenta instructiunilor -

Din punct de vedere al deciziei prelucrarii datelor, prelucrarea se imparte in:

a) Metoda exacta permite obţinerea unei solutii care îndeplineşte, fără nici o eroarecondiţiile de optim,
cerute prin criteriile de eficienţă. S-S* =0
b) Metodele aproximative permit obţinerea unei soluţii S, diferită de soluţia adevărată printr-un 2
vectori. IS – S*I = IE ≤ EaI
c) Metodele euristice se obţine într-un timp relativ scurt, o soluţie S, acceptata din punct de vedere
practic , fără a avea garanţii asupra rigurozităţii rezolvării. IS – S*I =IE ≤ EaI
3 Structura de multimi a unui sistem
Sistemul reprezinta un ansamblu de fenomene, obiecte,procese,sau grupuriinterconectate printr-o multime
de relatii reciproce cu mediul care actioneaza in comun pentru realizarea unor obiective.Abordarea sistemica
este aplicata la fiintele vii si la produsele omului.

Ca o veriga de baza a economiei nationale este firma care este in legatura cu alte unitati economice si
administrative fiind influentata de intrarile si iesirile din sistem.

Sistemele firma sunt specifice prin functia de reglare si comanda fiind realizate de catre prezenta omului.

Subsistemele unei firme sunt grupate in:

a) Studiul pietei si acoperirea cu contracte de productie

b) Cercetarea, dezvoltarea si conducerea tehnologiilor noi
c) Programarea productiei, aprovizionarii, evidentei contabile si personalului

Sistemul de cutie neagra primeste impulsuri de mediul inconjurator ( X ), pe care il transforma in actiuni
asupra mediului inconjurator (Y). In cazul in care pa langa X,Y apare si reglarea sistemul devine cibernetic.In
sistemul cibernetic Y se compara cu X, unde apare un regulator DX care genereaza o marime de corectie astfel
incat iesirile sa fie ca obiectivele.

Clasificare:

a) Dupa natura lor sunt: sisteme naturale analogice sistemelor vii si a celor elaborate
b) Dupa modul de functionare : sisteme deschise si inchise
4 Simularea proceselor reale
Tehnologia simularii reprezinta experimentefacute cu ajutorul calculatorului in care se construiesc modele
matematice si logice care descriu un sistem real intr-o perioada de timp.

Simularea nu reda solutii exacte, fiind o tehnica de cercetare la nivelul unei firme, folosita pentru a studia
problemele complexe existente cu ajutorul modeleleor modernizate.

Elementele simularii:

a) Sistemul real - sistem inteles cu ajutorul simturior omului

b) Modelul real – sistem real care corespunde sistemului initial
c) Modelul abstract – trecerea de la sistemul real la modelul real stabilind legatura dinrte acestea
d) Validarea rezultatelor – veifica datele dintre sistemul real si modelul real
5 Activitatile de modelare si rolul in firma
Teoreticienii si persoanele din conducere sunt interesati de modelarea conducerii pentru obtinerea unor
rezultate superioare.

Organizatiile sunt angajamente de oameni care conduc la atingerea unor obiective prin alocarea unor functii si
responsabilitati dinstribuite mai multor persoane.

Fazele de elaborare a unui sistem economic matematic:

a) Cunoasterea realitatii organizatiei

b) Elaborarea unui sistem clasic. Se stabileste o analiza intre realitatea organizatiei si instrumentul de
modelare
c) Experimentarea
d) Valorificarea modelelor prin folosirea in productie
6 Definirea noţiunii de model
Modelul reprezinta realizarea obiectivelor, ce se subordonează scopului cercetării.Modelul reprezinta asemanari intre 2
obiecte: unul original si altulfiind modelul sau.

Prin model se înţelege construcţia reală sau imaginară a oricărui obiect, proces, fenomen, care reflectă trăsăturile
esenţiale ale obiectului cercetat.

Modelele se împart în:

a) modele descriptive - cunoaşterea întreprinderii şi reprezintă, o simplificare a realităţii

b) modele normative - permit obţinerea unui comportament viitor care conduc, la creşterea performanţelor
activităţii economice.

După natura fizică a modelelor acestea se împart în:

a) modele fizice - reproduc un obiect pentru a-i reda structura sau unele proprietăţi. Model poate fi in stare fizică
si poate avea stare geometrică ca acesta;
b) modele abstracte - sunt imagini ale obiectului real şi descriu proprietăţile esenţiale într-un limbaj simbolic
c) modele hibride: conţin, alături de elemente fizice, şi elemente abstracte

Modelele abstracte se împart în:

a) cantitative
b) calitative - includ doar specificarea formei
c) deterministe- se bazează pe aplicarea unor legi generale
d) statistice
e) Stocatice
f) fuzzy: sunt acele modele vagi in care se face referinta la o anumită proprietate a sistemului
g) mixte: urmăresc determinarea parametrilor stocastici

Modelele, după natura matematică a relaţiilor se impart in:

a) modele lineare - restricţiile şi funcţiile sunt de gradul întâi

b) modele neliniare – restricţiile şi funcţiile obiectiv sunt de grad superior

Modele după factorul timp se impart in:

a) modele statice: existenţa unor parametri independenţi de timp

b) modele dinamice: aproximează realitatea. Modelele dinamice pot fi stabile şi nestabile.

Modelele după obiectul cercetării se împart în:

a) modele macroeconomice – cuprinde o serie deprocese economice, la nivelul economiei naţionale

b) modele mezo economice – analizeaza fenomene şi procese care se produc la nivel de ramură
c) modele microeconomice - analiză fenomene şi procese economice e care se desfăşoară la nivel de firmă

Modelele după natura lor se împart în:

a) modele discrete
b) modele continui
7.Modelarea fenomenelor de piaţă – modelarea cererii

Cererea pieţei reprezintă un proces complex ce se referă la aspecte cantitative şi calitative. În cercetările de
piata se folosesc date statistice privind evoluţia cererii şi ofertei de produse, cât şi informaţii culese direct din
cadrul pieţei, locul de confruntare a cererii cu oferta.

1.Raportul cerere-preţ

Teoria cantitativă a cererii porneşte de la următoarele ipoteze:

a) Daca exista un venit constant, cererea pentru o marfă scade odată cu creşterea preţului. Ipoteza
permite modele numerice care să previzioneze creşterea cererii în cazul reducerii sau cresterii
preţului.Cererea este sensibila si este exprimata prin coeficientul de elasticitate şi care arată cu cât se
modifică cererea dacă preţul se modifică.
b) În cazul unui venit variabil, cererea pentru un bun creşte odată cu creşterea venitului şi scade cu
creşterea preţului. Raportul dintre cerere si venit poate fi reprezentat sub forma unor curbe care se
deplaseaza in functie de venit.

1. Raportul cerere-venit

Cererea pentru un anumit bun variaza in functie de venit, indicand cresterea procentuala. Modificarea
preţurilor determină deplasarea curbelor de cerere. Curbele care exprimă dependenţa dintre cerere şi venit
sunt cunoscute ca curbele de tip Engel.

Dependenţa cerere-venit poate fi exprimată prin următoarele tipuri de funcţii:

a) Bunurile de stricta necesare - pe măsura creşterii veniturilor , cererea creşte mai slab. Se reprezinta
printr-o curba exponentiala cu plafonare.
b) Bunuri de consum curent - prezintă aproximativ aceeaşi dependenţă cerere-venit deoarece are un prag
de saturaţie.
c) Bunurile de lux - este specifică pentru produsele la care cererea creşte continuu pe măsura creşterii
veniturilor.
d) Bunurile iesite din uz - este caracteristică pentru produsele care după un anumit nivel al veniturilor ies
din uz. Cererea la început marcheaza o creştere, atinge un maxim pentru, după care începe să scadă
ajungând la zero.
8.Modelarea fenomenelor de piaţă – modelarea ofertei

Indicatorii ofertei:

a) cantitatea de produse existentă la un moment dat pe piaţă

b) valoarea produselor,
c) structura pe categorii de produse,
d) durata de aşteptare a produselor pe piaţă pentru a fi vândute,
e) frecvenţa solicitării produselor de către consumatori,
f) vârsta produselor,
g) şansa lor de supravieţuire pe piaţă,
h) competitivitatea.

Caracteristicile dinamicii ofertei de mărfuri:

a) Creşterea cantitatilor,
b) Calitatea inalta
c) diversificarea sortimentelor,
d) înnoirea produselor în timp

Fiecărui articol i se poate stabilii uşor vârsta. Oferta, la un moment dat, cuprinde produse de vârste foarte
diferite.

Viata produselor are 4 etape:

a) Lansare
b) Crestere
c) Maturitate
d) Declin

Curba vânzărilor arată stabilitatea relativă din perioada de maturitate, concurenţa pe care produsele noi o fac
celor vechi, sfârşind prin eliminarea acestora de pe piaţă.

Lanturile Markov reprezinta procese stocastice in care tranzitia dintre diverse stari este probabilista.Tranzitia
de la osstare succesiva depinde de starea actuala.

Proprietatile procesului Markov:

a) Lanturile sunt diverse teorii intre stadii si se realizeaza in mod probabil

b) Probabilitatea nu depinde de tranzitiile efectuate
c) Probabilitatea depinde de starea actuala

Metoda lanturilor Markov parcurge urmatorii pasi:

1. Se construieste o matrice cu probabilitatea ca suma elementelor de pe linie sa fie 1

2. Se scrie distributia sub forma unui vector linie
3. Se determina o noua stare a elementelor. Se inmulteste probabilitatea cu distributia initiala.
9 Metode de prognozare a vânzării produselor
Metoda de livrare a spectorilor se foloseste pentru perioade scurte de timp. Aceasta se bazeaza pe
descompunerea a unei comenzi pe baza datelor din trecut.

Un vestor spectral reprezinta un vector coloana care de tip V1,V2,..,Vn , cu proprietatea ca suma elementelor
este 1.

Se va intocmi matricea comenzilor care cuprinde valoarea comenzilor din trecut si comenzile viitoare.
Comenzile viitoare se determina ca inmultirea matricei din trecut cu vectorul spectral.

Etapele aplicarii vectorilor:

a) Se construieste matricea cu datele din rtecut

b) Se construieste vectorul spectral
c) Se construieste matricea comenzilor

Metoda ajustarii exponentiala ( Brown) - reprezintă o sumă ponderată a datelor din trecut, cu ponderea cea
mai mare plasată asupra celei mai recente informaţii.

Ajustarea lui Brown presupune apartenenta la unul din fenomenele:

a) Evolutia liniara caracterizata de medie

b) evolutie dinamica caracterizata printr-o evolutie ascendenta
c) Evolutia liniara orizontala caracterizata de medie
d) Evolutia sezoniera

Pentru a se forma o previziune trebuie sa luam in calcul urmatoarele informatii:

a) Vanzarile din ultima perioada

b) Previziunile pentru vanzari
c) Valoarea functiei
10 Extrapolarea fenomenologică
Extrapolarea fenomenologică presupune cunoaşterea evoluţie fenomenului studiat exprimat sub forma unei
funcţii matematice numită funcţie de extrapolare.P roblema acestui tip de prognoză este aceea a stabilirii
tipului funcţiei de extrapolare, adică a alegerea unei funcţii matematice care să fie in corespondenta cu
fenomenul economic studiat.

Principalele funcţii matematice ce pot fi utilizate în prognozarea fenomenelor economice sunt:

a) curba liniară cu plafonare

b) curba exponenţială
c) curba variaţiei sigmoide
d) curba funcţiei logice
e) curba gausiană

Extrapolarea fenomenologică permite aprecierea evoluţiilor viitoare a unui proces economic.

Utilizarea funcţiilor matematice capătă un sens economic numai în condiţiile în care mărimile luate în
considerare prezintă o interdependenţă reală.

Complexitatea relaţiilor economice face necesară utilizarea funcţiilor de corelaţie cu mai multe variabile
independente şi mai puţin a corelaţiei simple.

Obţinerea rezultatelor satisfăcătoare depinde în mod esenţial de alegerea acelor funcţii matematice care
descriu cel mai bine evoluţia procesului economic studiat.
11 Analiza situatiilor concurentiale – Elemente din teoria jocurilor
Modelarea matematica a procesului decizional se realizeaza cu ajutorul jocului strategic. Jocul strategic
cuprinde mai multi participanti dar macar unul trebuie sa fie inteligent care poate analiza situatia si poate
hotari pentru activitatile viitoare. Cele mai bune jocuri strategice decizionale sunt cele cu 2 participanti.

Caracteristicile jocului:

a) Periroada – jocul se desfasoara pe baza unor reguli iar la sfarsit exista posibilitatea de a castiga sau a
pierde
b) Strategia – succesiune de actiuni facuta de catre jucator impotriva andevrsarului in scopul atingerii
obiectivelor proprii, posibilul castig. Fiecare dintre component fiind pregătită ca o reacţie faţă de
strategia adversarului.

Punct ȘA – reprezinta impunerea adoptarii unei strategii optime de partea ambilor jucatori .

Ansamblul celor două strategii optime constituie o soluţie a jocului.

Ansamblul celor două strategii optime constituie o soluţie a jocului.

In Jocurile fără punct şa oricât de riguros este jocul nu-i va convinge sa aleaga una dintre perechile de strategii.

Solutiile constau in determinarea unei strategiilor mixte optime ale celor doi parteneri prin metode algebrice
iterative şi a programelor specializate.

In cazul jocurilor cu 2 adversari exista conflicte, fiecare din parti aleg o strategie care să-i asigure un rezultat
cât mai avantajos.Cand exista un singur participant alege o strategie optima care nu depinde de altii. Aceste
împrejurări se numesc stări ale naturii.

Natura nu actioneaza ca un decident inteligentcare vrea sa stabileasca un venit sau o pierdere. Decidentul care
are adversar natura poate sa isi aleaga propria strategie tinand cont de evolutia sau procesul studiat.

Cand jucatorul joaca cu natura poate lua urmatoarele decizii:

a) Decizii in conditii de certitudine unde exista informatii clare despre evolutia firmei
b) Decizii in conditii de incertitudine nde nu exista informatii clare despre starile naturii
c) Decizii in conditii de risc cand se cunosc problemele de maniferstare a naturii
12 Functii de utilitate atasate unui proces decizional
Functia de utilitate se diferentiaza in functie de decident.

Functiile de utilitate cuprinde urmatoarele componente ale decidentului:

a) Functia liniara - decidentul este neutru fata de risc . Este o probabilitate de 50% sa se manifeste intr-
un castig sau intr-o pierdere. Decidentul este neutru deoarece algerile se fac doar pe baza valorii
asteptate.
b) Curba utilitatii converse- decidentul este prietenos cu riscul. Decidentul este impunator din punct de
vedere economic riscand cu capitalul firmei.
c) Decidentul sfios fata de risc – precaut fata de pierderile semnificative, dar castigurile sunt subevaluate.
Decidentul este interesat atunci cand este mai mare decat previziunile asteptate.
d) Curba concav convexa – are un comportament prudent si este cea mai intalnita.
13 Luarea deciziilor in conditii de incertitudine si de risc
Luarea deciziilor se face prin tehnici si motode aplicate la realitatea practica, in forma manuala pentru situatii
reduse ca complexitate, si prin tehnici de calcul pentru cazuri complexe.

Metode de aplicare a luarii deciziilor:

a) Criteriul prudent sau pesimist – tehnica pesimista presupune ipoteza ca varianta decizionala optima
presupunerea de obtinerea de avantaje mari. Optimizarea deciziilor conduce la un rezultat in functie
de natura criteriului supus analizei. Cea mai buna varianta decizionala este aceea in care profitul este
cel mai mare, sau pierderea este cea mai mica.
b) Criteriul Laplace – tehnica proportionalitatii. E alege varianta care aduce cea mai mare valoare a
profitului . Toate starile naturii au aceeasi probabilitate de manifestare.
c) Criteriul regretelor – cuprinde matricea regretelor unde are informatii despre rezultatul maxim
manifestat prin natura, si celelalte variante pt aceeasi stare a naturii. Se aplica criteriul minim- maxim
la matricea regretelor.
14. Simularea prin joc a proceselor economice

Jocurile de intreprindere au urmatoarele scopuri:

a) Contribuie la formarea conducerii

b) Dezvoltarea aptitudinilor de abordare a procesului de somulare
c) Dezvoltarea creativitatii la nivelul conducerii

Jocurile de întreprindere s-au dezvoltat din jocurile de război care urmăreau stabilirea unei strategii de luptă prin
simularea unor activităţi.

Jocurile de conducere duc la formarea unor specialisti din diverse domenii de conducere.

Principalele criterii de clasificare a jocurilor de canal:

A. Dupa sfera de cuprindere:

a. Jocuri pentru toata echipa – se simuleaza functiile intreprinderii si legaturile dintre acestia
b. Jocuri functionale – se refera la o anumita functie a firmei
c. Jocuri complexe – se realizeaza intre relatiile intreprinderii sau cele din mediul extern
d. Jocuri pentru zone specifice de activitate – testarea unor strategii
B. Dupa natura competivitatii:
a. Jocuri concurentiale- fiecare jucator isi face propria strategie pentru a intrece adversarul. Jocurile
concurentiale pot fi:
 Interdependente – propriul jucator este influentat de propriile strategii adoptate dar si de cele
ale adversarului
 Independente - propriul jucator isi adopta singur stategia de joc fara a intervine asupra
adversarului
b. Jocuri cooperative – 2 jucatori coopereaza impotriva celorlalti adversari
c. Jocuri impotriva naturii – un jucator isi concentreaza atentia asupra unui jucator fictiv, care este defapt
mediul ambiant al firmei
C. Dupa modul de producere al rezultatelor :
a. Jocuri cu ajutorul calculatorului – informatiile sunt prea multe, de aceea au nevoie de ajutorul
calculatorului pentru a reduce timpul.
b. Jocuri manuale – majoritatea informatiilor sunt preluate de persoanelor umane.
D. Dupa scopul urmarit:
a. Jocuri de instruire
b. Jocuri de fundamentare a deciziilor
15. Etapele de desfasurate a unui joc de intreprindere
Pentru ca un joc sa-si atinga scopultrebuie sa respecte anumite etape:

A. Instruirea participantilor - se face de catre un arbitru care trebuie sa respecte:

a) Regulile jocului – se va arata situatia inteprinderii si unii indicatori
b) Restrictiile - posiblitatea aparitiei unor factori perturbatori
c) Scenariul – datele care ii sunt puse la dispozitie
B. Adoptarea deciziilor – sunt luate decizii pe baza solutiilor decizionale adoptate cu ajutorul calculatorului sau
manual. Fiecare decizie adoptata este luata cu ajutorul unei iteratii care corespunde unei perioade urmatoare de
timp. Nr de iteratii este stabilit de catrearbitru.
C. Efectuarea calculelor de catre arbitrudupa ce s-au primit toate deciziile adoptate.
D. Publicarea rezultatelor de catre arbitru. Dupa verificarea rezultatelor jucatorii pot sa isi schimbe deciziile.
E. Efectuarea unui test de catre arbitru
F. Anuntarea sfarsitului jocului. Arbitrul ofera calificative fiecarui participant. Se stabileste o ierarhie a
participantilor