Stilisticd - Seminar 2018-2019 Semestrul al II-lea Limba lui Creanga Sitieat dat anrStilistted imi romhihe Butuyests Rattis Simic AG Te * lordan, lorgu, Limba literard, Craiova, Scrisul Romanesc, 1977, pp. 217-262, = lordan,lorgu, Limba Iterard, Craiova, Serisul Romanesc, 1977, pp. 265-308. Observatii asupra limbii lui Mihail Sadoveanu Observattasupra timbil romanulat ,Nicoard Potcoava” Tonia. long Limbo iteror, Cron, Serisl Remanese, 1977, pp. 316328, 329-339, Dubla intentie a limbajului si problema stilulut Stilistica timpurilor verbale #Vianu, Tudor, Arta prozatorilor romani, Bucuresti, Editura pentru Literatura, 1966, pp. 11-19, 283-345, + Vianu, Tudor, Studi de stilisticd, Bucuresti, Editura Didacticd si Pedagogic’, 1968, pp 69-108. Arhitectura si structura limbii Competenfa lingvistica #Coseriu, Eugen, ,Arhitectura si structura limbit”, Prelegeri si conferinge, lasi, Institutul de Filologie Romana ,A. Philippide’, 1994, pp. 49-64. Coseriu, Eugen, ,Competenta lingvistica”, Prelegeri si conferinge, asi, Institutul de .A. Philippide’, 1994, pp. 27-47. Filologie Roman: Lingvistica si poetica. Definire lingvisticd a stilului eJakobson, Roman, ,Lingvistica si poetica", Probleme de stilisticd, Bucuresti, Editura Stiingifics, 1964, pp. 83-125. « Riffaterre, Michael, ,Incercari de definire lin Bucuresti, Editura Stiintificd, 1964, pp. 53-82. istic’ a stilului’, Probleme de stilistica,iertare pentru aceasta c& este necesard — acelasi ca si predecesorli, con’ nd, neesentiale. $ ceasta se d sd foloseasca aces! ité, produs al geniul ngvistic, adicd sim} ba sa materna cd el este totusi reste faptului ca acelasi timp sub- artisticd, privité sub sirea cuvintelor si imbinarilor de cuvinte celor mai po! Pentru exprimarea ideilor si sentimentelor, Din acest punct de vederé contribufia lui Ia ‘area si perfectionarea limbajului poe urlasd, In acest sens trebuie luata afirmafia de mai sus, c& Eminescu fécut foarte mult in materie de limba : uzind de libertatea 'e care i-o dicta imensul stu talent, el si-a permis toate in- dréanelile, aferé de una, eceea de a nesocoti sistemul, regu- ile objective ale limbii noastre nationale. In aceasta privinta, el este, trebuie sa fie, mereu mn model vrednic de imitat, Si lui, imediati sau de mai tirziu, cind au fost poefi av Jou imitat, fara pagubé, dimpetriva, cu cigtig sf pen tru ei si pentru p romaneasca til pentra | acest aspect, se manifesta in 1964 Li de haw Lap pur Mito! Pavecii Corey $2 | ‘ ) c 5 Ly Lak ba Ey pp 2-202 \ LIMBA LUI CREANGA \ Ly Lime hoy Shy \ Cind mi-am propus sé pregatesc un studiu marelai povestitor moldovean, n-amt ba Voi fi nevoit si m4 limitez la un singur aspect al e! fel, cel mai caracteristic si totodata cel mai punctul de vedere al istoriei limbii romanesti 1i- aspectul ei autentic popular. Tntenfia mea initials, po ¢ nam parésit-o decit pentru moment, era sé cercetez limba lui Creanga pe toate fefele, aplicind aceeasi metoda si acelasi plan ca la i lmbii roménesti considerate ia in~ treghne: sunete, forme gramaticale, constructii sintactice si vocabular, plus fapteld de stil atit general (stil al limbii), cit si individual Stiom cit de bogat si de variat este material cuprins In cele citeva sute de pagini scrise de povestito: humulestean, si, cu toate acestea, de-abia in cl inceput sé meditez mai serios asupra probleme! mi-am dal seama c@ a cerceta, mai mult ori mai putin exhaustiv, acest extrom de prejios tezaur insemneaza a face 0 carte la fel de voluminoasa ca intreaga Ini oper’. Se poate spune c&, dup’ cum, In ce priveste continutul, Amintirile si Povestile fiseaz’ un adevarat univers — universul viotii rurale ror nesti de acum un secol — tot asa limba folosit’ de auto lor reprezinta chintesenta vorbirii noastze populace din a easi epocé, Nu exist paging care sé nu pun’ un numer de probleme, nu exist& pasaj, oricit de redus ca intindere, in faja ciruia s& nu te Intrebi prin ce minune acest {ran pu cultivat a izbutit sd creeze, cu mijloacele cele mai simple, 217 he DL. Cee =a fr 268 4