Sunteți pe pagina 1din 4

Principalele evenimente din luna aprilie 1919

Prof. Dr. Dorin Stănescu, 02 Aprilie 2019

1 aprilie - La Iași apare trimestrial, din inițiativa lui Dimitrie Gusti, revista de
sociologie „Arhiva pentru știința și reforma socială”. În cadrul acesteia se publică
studii pe teme de actualitate românească. Colaboratorii de marcă sunt: Petre Andrei,
Henri H. Stahl, Mihai Ralea, Constantin Rădulescu-Motru, Tudor Vianu.
2 aprilie - La București se desfășoară „Procesul socialiștilor”. Presa națională
relatează pe larg cum liderii socialiști arestați pentru că participaseră la manifestația
din 13 decembrie 1918 sunt supuși unui proces marcat de numeroase vicii de
procedură.
14 aprilie - Potrivit unui act emis de Guvernul României Mari, „Decretul pentru
Libertatea Comerțului Intern”, și publicat în „Monitorul Oficial”, comerțul intern iese de
sub restricțiile impuse de război. Era unul dintre primele semne ale normalizării
situației care anunța, și pe această cale, că Marele Război și privațiunile sale au
rămas în istorie; Un comunicat emis de Marele Cartier General despre situația
militară ne arată: „Frontul de Est: Schimb rar de focuri între ambele maluri ale
Nistrului; Frontul de Vest: Inamicul a bombardat violent satele Leasa și Țigani și a
ocupat localitatea Igiriște. După câteva ore de luptă localitatea a fost reocupată de
trupele noastre”.
15 aprilie - Iancu Flondor demisionează din Guvernul liberal. Într-un interviu acordat
publicației „Chemarea” și citat în „Adevărul”, cauza demisiei sale este legată de
respingerea propunerilor, pe care le-a făcut în favoarea oamenilor din Bucovina, și a
politicianismului veros care începe să-și facă loc din nou în viața publică a epocii.
16-18 aprilie - Armata română poartă lupte grele în Munții Apuseni cu trupele
maghiare, care declanșaseră atacul asupra zonei. Pe 16 aprilie, Regina Maria acordă
prestigiosului ziar american „Chicago Tribune” un interviu în care vorbește despre
bolșevism, drepturile femeilor, situația din România. Interviul este publicat în ziarul
„Adevărul”.
17 aprilie - Bela Kun este numit de presa română „Omul zilei”, iar fotografia sa este
publicată pe prima pagină a unor periodice naționale.
19 aprilie - La București apare revista literară, artistică și culturală „Sburătorul”, sub
conducerea lui Eugen Lovinescu. Aceasta avea să fie una dintre cele mai importante
publicații de profil, în jurul ei formându-se o pleiadă de autori precum: Ion Barbu,
Hortensia Papadat-Bengescu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Tudor Vianu.
20 aprilie - Pentru prima dată pe întreg teritoriul României Mari, Paștile se
sărbătoresc cu fast. La București, „în Sâmbăta Paștilor, la ora 12 din noapte Maies-
tatea Sa Regele și Alteța Sa Regală Principele Moștenitor, urmați de Curțile Regală
și Princiară, escortați de regimentul de Escortă Regală, vor merge la Mitropolie la
Sfânta Înviere”, anunța presa națională.
23 aprilie - Comitetul Femeilor Române din Sibiu face apel către țară pentru a ajuta
familiile românești din Transilvania, care au fugit din zona aflată în linia de
demarcație controlată de către maghiari.
25 aprilie - Ziarul „Dacia” publică o știre despre anularea căsătoriei de la Odessa a
Prințului Carol, anulare făcută la București de către primarul capitalei, Emil Petrescu.
Acesta a cerut Oficiului Stării Civile să transcrie anularea căsătoriei de la Odessa a
Prințului Carol cu Zizi Lambrino.
28 aprilie - La Paris, în cadrul Conferinței de Pace, este aprobat Pactul Societății
Națiunilor, care urma să asigure securitatea colectivă a vieții internaționale post-
belice.

File de agendă

1 aprilie - S-a înființat Societatea Literară Română, care, în 1879, avea să devină
Academia Română; se înființează Opera Română din București (1921); 1939, în
Spania începe dictatura lui Franco; 2.500 de români sunt masacrați la Fântâna Albă
de către soldații Armatei Roșii (1941).
3 aprilie - Ziua NATO în România; Ziua Jandarmeriei Române.
7 aprilie - Ziua Mondială a Sănătății; Congresul național al românilor numește o
delegație condusă de Mitropolitul Andrei Șaguna pentru a expune împăratului Franz
Joseph I doleanțele românilor (1863).
8 aprilie - Ziua Internațională a Rromilor.
10 aprilie - Se naște părintele Ilie Cleopa (1912-1998), arhimandrit și duhovnic,
figură marcantă a Ortodoxiei contemporane.
18 aprilie - Ziua Internațională a Monumentelor și Locurilor Istorice; Ziua Mondială a
Radioamatorismului.
20 aprilie - 180 de ani de la nașterea lui Carol I (1839-1914), primul rege al
României; Ziua Internațională a Presei Libere (marcată din 1991, la inițiativa
organizaţiei „Reporteri fără frontiere”).
22 aprilie - Ziua Planetei Pământ.
23 aprilie - Creștinii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe,
purtătorul de biruință; Ziua Feroviarilor Români (care și l-au ales patron pe Sfântul
Gheorghe); Ziua Forțelor Armate Terestre; Ziua Internațională a Bibliotecarului și a
Bibliotecilor Publice (sărbătorită în România din anul 2005); Ziua Internațională a
Limbii Engleze.
25 aprilie - În 1859 a început construirea Canalului Suez, proiect finalizat în 1869;
145 de ani de la nașterea lui Guglielmo Marconi (1874-1937), fizician și laureat al
Premiului Nobel.
28 aprilie - Creștinii ortodocși prăznuiesc sărbătoarea Învierii Domnului.
29 aprilie - 140 de ani de la nașterea lui Gala Galaction (Grigore Pișculescu - 1879-
1961), preot, scriitor și traducător al Bibliei (1938); 101 ani de la moartea lui Barbu
Ștefănescu Delavrancea (1858-1918), scriitor, om politic și membru al Academiei
Române; Ziua Mondială a Dansului.

Calendar popular/sătesc aprilie


Despre vreme

Luna aprilie se mai numește și Prier, adică deschizător. În popor se spune că Prier
priește/ Dară și jupuiește, cu referire la faptul că vremea este schimbătoare: când
frumoasă, când urâtă. Dacă luna aprilie este frumoasă și călduroasă, luna următoare,
mai, va fi rece, iar dacă aprilie e friguroasă și întunecată atunci luna mai va fi caldă și
frumoasă. Dacă tună-n cer, să nu mai aibi teamă de ger! În aprilie te simți așa de
ușor și de sănătos, parcă ai zbura.

Sfaturi pentru săteni

În această lună trebuie să semănați in, ovăz, linte, măzăriche, fasole, mei, lucernă și
cartofi. Când pomii au înflorit și nopțile sunt geroase trebuie să faceți foc în
apropierea lor. După Sfântul Gheorghe vitele se scot la islaz.

Obiceiuri

În ziua de Sfântul Lazăr, copiii merg cu steagul bisericii înainte și cu sălcii în mână de
cântă pe la casele oamenilor. În Joia Mare roșesc femeile ouăle și le duc la biserică
de le pun sub prestol ca să citească cele 12 Evanghelii asupra lor. Noaptea la denie
fac baere și la fiecare sfârșit de Evanghelie fac câte un nod; aste baere sunt bune de
friguri. La Paști se roșesc ouă și se fac cozonaci: la biserici se dau paști la cine nu se
grijește. În toată săptămâna se dau copiii și fetele în dulap și călușei pe ouă. La
Sfântul Gheorghe se împodobesc casele cu ramuri de sălcii și se cântăresc oamenii
și copiii în cântare așezate pe la răspântii.

1 aprilie - Cuvioasa Maria Egipteanca. Ziua păcălelilor. În această zi se sădesc


pomii, dar se și spun minciuni, se fac glume și oamenii se păcălesc unii pe alții, apoi
se spune adevărul, menționându-se că este ziua de 1 aprilie, ziua păcălelilor.
8 aprilie - Sf. Apostoli Irodion, Agav și Ruf. În tradiția populară, ziua Apostolului
Irodion se ține post, deoarece postul ne dă sănătate, iar oamenii se pot „spăla de
boale vechi”.
11 aprilie - Această zi mai este numită în popor și „Sărbătoarea dinților” deoarece
Sfântul Antipa care se cinstește în 11 aprilie era considerat în tradiția populară ca
„vindecător de dinți și de măsele”.
22 aprilie - Ajunul Sf. Gheorghe sau Sângiorzul vacilor. În calendarul tradițiilor
populare ziua de 22 aprilie este o sărbătoare importantă pentru că are două
semnificații pastorale și agricole. Acum natura revine la viață, se deschide jumătatea
caldă a anului, iar sătenii desfășoară ritualuri de împodobire a gospodăriei și
anexelor. Seara se pune înaintea ușilor o brazdă verde. Acum se aleg ciobanii, dar și
locul unde se va așeza stâna, se aleg miei din oi, iar acestea sunt pregătite pentru
primul muls, tot în această zi se face și primul caș. Se crede că dacă în această
noapte oamenii nu dorm și stau de veghe vor fi vioi și sănătoși tot anul.
23 aprilie - Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință. Acum se
tocmeau ciobanii, se arendau moșiile și se închiriau casele. În unele sate, tânărul
care ieșise primul cu plugul era aruncat în apă de ceilalți tineri ai satului. Se crede că
cine se va spăla cu rouă va fi sănătos toată vara, iar fetele care se spală cu rouă pe
față vor fi mai frumoase. În unele zone în această zi cei tineri practică udatul sau
urzicatul. În ziua de Sf. Gheorghe se fac colaci care sunt duși acolo unde se mulg
oile și vacile. Colacii sunt stropiți cu lapte de la mulsoare, iar cel care mulge este
însoțit de cineva apropiat și pune colacul pe sub animal. Unul „spune: cucu!, celălalt
răspunde: răscucu! și după ce s-a spus de trei ori, se rupe colacul”. Dacă în ziua de
Sf. Gheorghe este rouă multă e semn bun că anul va fi bogat, iar dacă plouă se va
face grâu mult.
30 aprilie - Ajunul Armindenului. În această zi femeile nu lucrează nici la câmp și nici
în casă pentru ca familiile lor să fie ocrotite de vifor și grindină. (Sursa: Calendar
pentru toți românii 1884, Antoaneta Olteanu, „Calendarele poporului român”,
Elena Niculiță-Voronca, „Datinile și credințele poporului român”)