MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN TIRASPOL

CATEDRA GEOGRAFIE UMANĂ, REGIONALĂ ŞI TURISM

Prunici Petru, Sochircă Elena, Taban Elena, Mamot Vitalie

GHID
PRIVIND ELABORAREA ŞI SUSŢINEREA TEZELOR
DE LICENŢĂ ŞI DE MASTER

Chişinău 2017
Aprobată de Senatul Universităţii de Stat din Tiraspol (cu sediul la Chişinău)

Referenţi:
Bejan Iu., doctor, conferenţiar universitar, IEG al AŞM
Grozav A., doctor, conferenţiar universitar, ASEM

Autori:
P. Prunici, Sochircă Elena, Taban Elena, Mamot Vitalie
Ghid privind elaborarea şi susţinerea tezelor de licenţă şi de master

Lucrarea conţine indicaţii metodice cu privire la elaborarea şi susţinerea tezelor

de licenţă şi de master şi se recomandă studenţilor şi profesorilor Facultăţii de
Geografie.

Descrierea CIP a Camerei naţionale a Cărţii

Prunici P.
Ghid privind elaborarea şi susţinerea tezelor de licenţă şi de master: (indicaţii
metodice) /P. Prunici, E. Sochircă, E. Taban, V. Mamot, – Ch.: UST, 2017. – 39 p.
Bibliogr. :
ISBN
100 ex.

2
 CUPRINS

INTRODUCERE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
1. Activitatea studentului în calitate de autor al tezei de licenţă/ master. . . . . . . . . . . 7
2. Rolul conducătorului ştiinţific al tezei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .8
3. Etapele elaborării şi susţinerii tezei de licenţă/ master . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
4. Teza de licenţă şi teza de master - cerinţe generale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
4.1. Structura tezelor de licenţă/ master . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .12
4.2. Aspectul grafic al tezelor de licenţă/ master . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
4.3. Prezentarea surselor bibliografice în teze . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .21
4.4. Prezentarea anexelor în teze . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24
5. Susţinerea preventivă a tezei la catedra de profil şi susţinerea publică în faţa
Comisiei pentru examenul de licenţă/ master. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24
5.1. Cerinţele faţă de raportul ştiinţific la susţinerea publică a tezelor . . . . . . . . . . 26
5.2. Evaluarea tezelor de licenţă/ master . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
Anexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

3
 INTRODUCERE
Studiile superioare de licenţă şi de master la UST se finalizează cu susţinerea
publică a tezelor în faţa Comisiei pentru examenul de licenţă/ master.
Elaborarea tezei relevă capacitatea studentului de a concepe, a realiza efectiv şi
a prezenta o cercetare ştiinţifică independentă. Sub îndrumarea metodică a unui cadru
didactic, studentul întreprinde în demersul tezei de licenţă/master, un exerciţiu de
gândire ştiinţifică autentică.
Cercetarea ştiinţifică este o activitate, ce solicită perseverenţă şi insistenţă din
partea cercetătorului. In cazul cercetărilor întreprinse cu scopul elaborării unei teze de
licenţă sau de master, cercetătorul este studentul ciclului I, sau ciclului II, ghidat de
conducătorul ştiinţific. Cercetările pot fi desfăşurate în laboratoare sau în mediul
natural, în arhive sau biblioteci, oficii sau întreprinderi etc., în funcţie de specificul
domeniului de studiu şi de problema supusă cercetării.
Obiectivele generale urmărite prin încadrarea studenţilor în cercetarea
ştiinţifică la treapta învăţământului superior ciclul I şi ciclul II sunt:
 formarea deprinderilor de cercetare;
 dezvoltarea spiritului de observaţie şi de evidenţiere a problemelor existente în
domeniul pentru care se specializează;
 formarea abilităţilor de informare şi documentare în domeniul de specialitate;
 iniţierea în metodele de cercetare şi însuşirea metodologiei de investigare;
 valorificarea potenţialului creativ, inventiv şi de cercetare a fiecărui student.
Aceste obiective se realizează nu numai prin participarea studenţilor ciclului I
şi ciclului II la conferinţe ştiinţifice, seminare, mese rotunde etc., dar şi prin
încadrarea nemijlocită în procesul de elaborare a tezelor de licenţă/master.
Teza de licenţă este o lucrare ştiinţifică, ce reprezintă o contribuţie personală a
studentului ciclului I la rezolvarea unei probleme teoretice sau practice, prezentată
sub formă scrisă şi executată de student cu scopul obţinerii titlului de licenţiat.

4
 Teza de licenţă reprezintă activitatea de cercetare a studentului pe parcursul a cel
puţin un an de studii şi constituie proba de evaluare finală a nivelului de pregătire
teoretică şi practică a acestuia pentru domeniul de specializare la ciclul I al studiilor
universitare. Elaborarea tezei de licenţă oferă studentului următoarele priorităţi:
 să-şi manifeste originalitatea ideilor şi viziunilor asupra problemei abordate;
 să-şi valorifice potenţialul creativ în soluţionarea diverselor probleme;
 să-şi confirme nivelul de pregătire pentru profesia aleasă la ciclul I al studiilor
universitare.
Absolvenţii ciclului I, deţinători ai diplomelor de licenţă, sunt admişi la studiile
superioare de masterat, care se finisează cu susţinerea tezei de master.
Teza de master este o lucrare originală fundamentată ştiinţific, care conţine
rezultate teoretice şi/sau experimentale în domeniul respectiv de studiu. Tematica
tezelor de master acoperă integral aria domeniului general de studii, vizează domenii
interdisciplinare cu un grad avansat de noutate, conţine probleme de cercetare la nivel
instituţional, naţional şi internaţional.
Studiile superioare de masterat la ciclul II se finalizează cu susţinerea tezei de
master, fapt care îi dă studentului-masterand următoarele priorităţi:
 să-şi asigure posibilităţi de formare intelectuală;
 să-şi lărgească orizontul de cunoştinţe şi de competenţe profesionale;
 să-şi antreneze, descopere şi valorifice la maximum potenţialul de investigaţie;
 să-şi asigure propria formare continuă în calitate de cercetător.
Tezele de licenţă şi tezele de master reprezintă investigaţii ştiinţifice
individuale, care demonstrează capacitatea studentului de aplicare în practică a
cunoştinţelor şi deprinderilor obţinute, de aplicare a diverselor metode şi mijloace de
cercetare, de utilizare a tehnicii de calcul şi altor mijloace tehnice moderne, de
organizare a timpului pentru cercetări etc.

5
 În scopul ameliorării calităţii tezelor de licenţă şi tezelor de master, iar prin
aceasta ș+63i a procesului de pregătire a viitorilor specialişti, ne-am propus să le
oferim studenţilor ciclului I şi ciclului II nişte repere, care le-ar facilita realizarea
acestui tip de activitate. Acestea conţin sugestii, recomandări în vederea iniţierii şi
realizării unei cercetări, care s-ar finaliza cu elaborarea şi susţinerea cu succes a
tezelor de licenţă şi tezelor de master.
Necesitatea elaborării acestei lucrări a fost impusă de realitatea existentă în
învăţământul superior la etapa actuală. In primul rând, încadrarea tuturor studenţilor
în cercetarea ştiinţifică a devenit o componentă a procesului de pregătire a
specialiştilor la treapta învăţământului superior ciclul I şi ciclul II în contextul
concepţiei de la Bologna. In al doilea rând, lipsa unor repere de care s-ar conduce
studenţii şi masteranzii în procesul de elaborare a tezelor.
Deşi procesul de elaborare a unei teze de licenţă, sau de master este creativ şi
individual, totuşi, este necesar să fie cunoscute şi respectate un şir de rigori, care ar
apropia respectiva lucrare de cerinţele unice, indispensabile unei asemenea lucrări.
Valoarea şi calitatea tezelor de licenţă/ master depinde în mare măsură şi de
actualitatea temei cercetate, de noutatea ştiinţifică, de coerenţa prezentării
conţinutului, atât sub formă de text cât şi sub formă grafică.
Luând în considerare cele menţionate mai sus, speram că lucrarea de faţă va fi
de un real ajutor celor care intenţionează să elaboreze o teză de licenţă
sau de master, iar sugestiile oferite vor contribui la prevenirea unor erori ce ţin:
de alegerea temei de cercetare, de cerinţele-standard referitoare la o lucrare ştiinţifică,
de aspectul grafic, de modul de susţinere publică a tezei etc.

6
 1. Activitatea studentului în calitate de autor al tezei de licenţă/ master

 Să aleagă tema tezei de licenţă sau de master din lista temelor propuse de
catedre, în corespundere cu abilităţile şi interesul faţă de o anumită direcţie de
cercetare;
 Să propună singur o temă pentru teza de licenţă sau teza de master;
 Să coordoneze cu cadrul didactic pentru a obţine acordul acestuia de a-i fi
conducător ştiinţific;
 Să depună la catedră cererea pentru a i se permite realizarea temei alese;
 Să solicite modificarea temei tezei o singură dată, dar nu mai târziu decât cu 4
luni până la susţinerea publică a tezei;
 Să elaboreze planul lucrării şi să-l structureze în comun cu conducătorul
ştiinţific;
 Să-şi organizeze timpul raţional pentru documentarea problemei cercetate şi
investigarea ştiinţifică.
 Să prezinte periodic conducătorului ştiinţific capitolele elaborate ale tezei
conform planului calendaristic;
 Să elaboreze raportul ştiinţific pentru susţinerea tezei şi prezentarea în format
PowerPoint, Prezi etc. şi să prezinte conducătorului ştiinţific pentru aprobare;
Studentul, în calitate de autor al tezei, este singurul responsabil pentru elaborarea
tezei şi veridicitatea datelor prezentate în lucrare şi în acest sens, studentul
completează o „Declaraţie” pe propria răspundere conform anexei 10.

7
 2. Rolul conducătorului ştiinţific al tezei

La elaborarea tezei de licenţă/master, fiecare student este ghidat de un

conducător ştiinţific. În calitate de conducător ştiinţific poate fi desemnat un cadru
didactic de la catedrele de profil: profesor universitar, conferenţiar universitar sau
lector universitar. Pentru tezele de master, conducătorul trebuie să dețină grad
științific de doctor sau doctor habilitat. Conducătorul ştiinţific al tezei desfășoară
următoarele activități:
 Propune studenţilor temele tezelor de licenţă şi tezelor de master;
 Realizează o discuţie cu studentul pretendent la tema aleasă şi acceptă ori
respinge candidatul;
 Coordonează elaborarea de către student a planului tezei de licenţă/ master;
 Consultă studentul ori de câte ori acesta solicită în orele de serviciu;
 Recomandă metode, procedee şi mijloace de cercetare ştiinţifică;
 Acordă susţinerea studentului spre a soluţiona diferite probleme apărute în
organizarea şi desfăşurarea cercetărilor, la documentarea, colectarea şi
prelucrarea datelor, la redactarea lucrării;
 Verifică periodic studentul în vederea organizării timpului necesar pentru
cercetare şi finisarea lucrării în termenul stabilit;
 Analizează conţinutul final al tezei şi întocmeşte „Avizul tezei de
licenţă/master” (Anexa 9 ), unde va aprecia lucrarea conform cerinţelor indicate
şi va accentua aspectele pozitive şi negative ale acesteia.
 Recomandă teza pentru susţinerea publică în faţa Comisiei de examinare.

8
 3. Etapele elaborării şi susţinerii tezei de licenţă/ master.

Formularea temei de cercetare corecte (a temei tezei de licenţă/master) este

punctul de plecare în elaborarea tezei. Tema se formulează laconic, reflectând sensul
principal al investigaţiilor. Nu se recomandă repetarea cuvintelor în denumirea tezei.
După aprobarea temei tezei de licenţă/master şi desemnarea conducătorului ştiinţific,
urmează procesul de elaborare propriu zisă a tezei, care se desfăşoară într-o anumită
succesiune, sau consecutivitate de paşi. Aceştia ar fi:
Pasul 1. Formularea temei de cercetare în domeniul specialităţii de care
studentul este interesat. Abordarea problemei trebuie să fie corectă şi precisă. Ea
trebuie interpretată pornind de la nivelul ei de rezolvare la momentul dat. Acest pas
solicită documentarea bibliografică a temei respective. Necesitatea corelării temei de
cercetare cu literatura din domeniu, asigură evitarea unor erori, care se pot comite prin
formularea unor probleme sau centrarea pe o problemă prea generală, care ar solicita
eforturile şi forţele unui colectiv întreg de cercetători, nu doar ale unui cercetător.
Analizând literatura științifică, studentul urmează să selecteze informaţia care se
referă la tema de cercetare. Totodată, studentul va selecta sursele care vor fi studiate și
incluse în lista bibliografică a tezei.
Pasul 2. Proiectarea cercetării. Se elaborează planul tezei şi planul calendaristic
de realizare a tezei (Anexa 1). La această etapă se determină obiectul de studiu,
scopul şi sarcinile cercetării. Pentru atingerea obiectivelor se selectează metodele,
procedeele şi mijloacele, care vor fi utilizate în cadrul cercetării. În cazurile când este
necesar, se fac şi unele precizări terminologice. Această necesitate apare atunci când
există o incertitudine în terminologie, condiţionate fiind de inconsecvenţe de
traducere din alte limbi, ori de înţelesuri diferite ale autorilor.
Pasul 3. Desfăşurarea propriu-zisă a cercetării. Aici se întreprind acţiuni de
documentare şi colectare a datelor, de constatare a cauzelor şi efectelor, de măsurare

9
a efectelor, de sistematizare, comparare şi înregistrare a datelor, de introducere a
inovaţiilor proprii etc.
Pasul 4. Prelucrarea datelor obţinute, reprezentarea grafică şi interpretarea
ştiinţifică a rezultatelor în textul tezei, elaborarea concluziilor şi recomandărilor
practice.
Pasul 5. Prezentarea şi discutarea rezultatelor obţinute în cercetare la
seminarele catedrei, la cercurile studenţeşti, conferinţele ştiinţifice studenţeşti, la
conferinţe ale tinerilor cercetători etc.
Pasul 6. Susţinerea preventivă a tezei la şedinţa catedrei de profil şi apoi
susţinerea publică în faţa Comisiei pentru examenul de licenţă/ master.
Pentru a fi considerată teza de licenţă/ master drept lucrare ştiinţifică, trebuie
să includă următoarele condiţii:
 să conţină cele 5 aspecte de bază ale unei cercetări - documentarea,
acumularea datelor, prelucrarea şi sistematizarea acestora (inclusiv
prelucrarea statistică sau cu elemente statistice), reprezentarea grafică a
investigaţiilor şi interpretarea ştiinţifică în textul tezei;
 prezentarea rezultatelor studiului să fie obiective, observabile, măsurabile şi să
ofere posibilitatea aplicării lor în practică;
 rezultatele cercetărilor trebuie să fie compatibile cu totalitatea faptelor şi a
datelor cunoscute în domeniul de cercetare.

4. Teza de licenţă şi teza de master – cerinţe generale

Temele tezelor de licenţă/master sunt propuse de cadrele didactice, fiind

discutate şi aprobate la şedinţa catedrelor specializate, după care sunt confirmate la
Consiliul Facultăţii. Temele sunt aprobate numai după stabilirea actualităţii acestora,
gradului de accesibilitate a datelor factologice, a posibilităţii de elaborare a tezei în

10
termenii stabiliţi şi, bineînţeles, dacă este asigurată îndrumarea (conducerea)
ştiinţifică.
O importanţă deosebită o are stabilirea titlului tezei, care laconic indică
rezumativ şi sugestiv subiectul lucrării, adică problema ştiinţifică în cauză.
Studentul îşi alege tema tezei de licenţă în penultimul an de studii, iar tema
tezei de master – la începutul ciclului II de studii la masterat. El alege tema din cele
recomandate de către cadrele didactice - pretendente la conducerea ştiinţifică a
tezelor, sau îşi propune singur tema, dar trebuie să fie acceptată de către conducătorul
ştiinţific. Alegerea trebuie să fie dictată de interesul de cunoaştere al studentului şi de
oportunităţile activităţii desfăşurate în viaţa cotidiană, însemnând timp disponibil,
acces la sursele de informaţie şi perspectivele spre aplicare în practică. Reieşind din
complexitatea şi importanţa lucrării preconizate, studentul trebuie să aibă o atitudine
pragmatică în ceea ce priveşte alegerea temei de cercetare, imaginându-şi o
reprezentare realistă asupra efortului, atractivităţii, productivităţii temei de cercetare şi
consultaţiilor cu conducătorul ştiinţific.
Conducerea ştiinţifică a lucrării şi controlul îndeplinirii ei, este realizată de
conducătorul ştiinţific. Conducătorul ştiinţific acordă ajutor ce ţine de specificul
cercetărilor de specialitate, de însuşirea deprinderilor metodico-ştiinţifice de lucru,
de organizarea cât mai raţională a timpului rezervat pentru pregătirea tezei de licenţă.
Cu toate acestea, atragem atenţia studenţilor că ei înşişi sunt principalii responsabili
de elaborarea şi susţinerea tezelor de licenţă/master în termenii stabiliţi.
Cerinţele generale referitoare la teza de licenţă/ master sunt: structura bine
chibzuită şi clară, coerenţa expunerii materiei în textul lucrării, argumentarea veridică
şi convingătoare a rezultatelor obţinute, formularea concluziilor rezultate din
cercetările efectuate, excluderea repetării datelor în diferite capitole ori paragrafe ale
tezei.

11
 4.1. Structura tezelor de licenţă/ master
Tezele sunt alcătuite din următoarele componente :
1. Pagina de titlu,
2. Cuprinsul lucrării,
3. Adnotarea,
4. Abrevieri (opțional),
5. Introducere,
6. Sinteză bibliografică a temei studiate,
7. Materiale şi metode de cercetare,
8. Rezultatele cercetărilor,
9. Concluzii,
10. Lista bibliografică,
11. Anexe,
12. Declaraţie pe propria răspundere.
PAGINA DE TITLU este elaborată conform cerinţelor în vigoare. Modele de
alcătuire sunt prezentate în anexele 2,4 (pentru tezele de licenţă la specialităţile de
geografie şi turism) şi anexele 3,5 (pentru tezele de master).
În CUPRINSUL (Planul) lucrării este relevată structura tezei, sunt menţionate
toate capitolele, paragrafe, puncte ale paragrafelor etc., cu precizarea paginilor la care
acestea pot fi găsite. Cuprinsul lucrării se plasează imediat după pagina de titlu.
Maniera în care acesta este prezentat este foarte importantă: un cuprins prezentat
neglijent poate genera întrebări suplementare, nedumeriri sau confuzii asupra lucrării.
Cuprinsul lucrării trebuie să fie clar şi expresiv, astfel încât să se distingă succesiunea,
logica expunerii materialului pe capitole şi paragrafe (Modele de cuprins vezi anexele
6, 7).
ADNOTAREA se elaborează pe o singură pagină, fiind plasată după cuprins. În
adnotare se prezintă numele de familie, prenumele autorului, titlul tezei de
licenţă/master, domeniul de studiu, structura tezei (de exemplu: introducere, 3

12
capitole, concluzii generale, bibliografie din 30 de titluri, 15 figuri, 5 tabele, 10 anexe,
60 de pagini de text). Urmează descrierea următoarelor aspecte ale studiului: scopul şi
obiectivele lucrării, problema ştiinţifică studiată, valoarea aplicativă a lucrării ( Model
de adnotare vezi anexa 8).

În teză se admite opţional ABREVIEREA combinaţiilor de cuvinte,

cuvintelor compuse, cuvintele frecvent folosite, dar numai în conformitate cu regulile
lingvistice şi cu condiţia ca ele să nu îngreuieze citirea textului şi să nu producă
ambiguităţi. În aceste situații se face lista abrevierilor în ordinea alfabetică și se
amplasează pe foaie aparte după cuprins. Sunt indicate în listă toate acronimele
folosite în text şi se indică semnificaţia iniţialelor. De exemplu: UE – Uniunea
Europeană, CTN – complex teritorial natural, UNESCO – organizaţia naţiunilor unite
pentru învăţământ, ştiinţă şi cultură, OMT – Organizația Mondială a Turismului
(UNWTO) etc.
În INTRODUCERE autorul tezei argumentează actualitatea problemei studiate,
motivele care au stat la baza alegerii temei de licenţă/master (necesitatea studiului),
evidenţiază scopul şi sarcinile pe care le urmăreşte în cercetare, menţionează
metodele, procedeele şi mijloacele utilizate în cercetare. În introducere nu se folosesc
citate. Se descrie structura şi volumul tezei - se menţionează numărul de capitole şi
paragrafe, de tabele şi figuri, de anexe şi surse bibliografice utilizate şi se indică
numărul total de pagini al tezei. Prin urmare, acest compartiment va fi completat după
ce vor fi finisate celelalte compartimente. Introducerea nu se numerotează ca un
capitol aparte, iar ca volum conţinutul nu va depăşi 2-3 pagini.
SINTEZA BIBLIOGRAFICĂ A TEZEI se prezintă într-un capitol, redat în 4-6
pagini, unde se expune partea teoretică a tezei. Se analizează sursele bibliografice care
ţin de subiectul aflat în studiu. Se menţionează ce este cunoscut în ştiinţă despre
problema abordată în teză şi cine a studiat aspecte ale acestei probleme. Materialul se
expune în ordine cronologică. Se atrage atenţia la literatura autohtonă, dar şi cea
străină. La expunerea materialului, studentul face trimitere la sursele bibliografice,
13
indicând numele de familie a autorului şi anul publicării lucrării sau se indică numărul
de ordine din lista bibliografică de la sfârşitul tezei, luat în paranteze pătrate.
(Cerinţele vezi mai jos „... modalităţi de referire în text la sursele bibliografice ...”
pagina 23).
Intr-un capitol aparte se prezintă „MATERIALE ŞI METODE DE
CERCETARE” care, de regulă este expus pe 3-4 pagini (dacă lucrarea nu este
dedicată unei cercetări metodice). În acest capitol se menţionează de materialele care
au fost folosite la scrierea tezei. Aici se face trimitere la anexele unde se prezentă baza
de date acumulată sub formă de tabele, scheme, fotografii, documente etc. Se
menţionează locul şi condiţiile efectuării cercetărilor (laborator, în câmp, arhivă,
bibliotecă, sau complex etc.). Sunt descrise metodele şi procedeele de cercetare
utilizate. Se descrie modul observărilor fenologice, sau alte analize şi lucrări în teren,
conţinutul chestionarelor, structura algoritmului de caracterizare etc.
La specialitatea Turism se permite îmbinarea „sintezei bibliografice” şi
„materiale şi metode de cercetare” într-un capitol, unde se va descrie concepţiile,
teoriile şi metodele expuse în literatura de specialitate, astfel integrând partea
teoretică a studiului într-un capitol.
Rezultatele cercetărilor se vor expune în 1-3 capitole, care la rândul lor sunt
divizate în paragrafe şi puncte ale paragrafelor, în dependenţă de tematica tezei şi va
constitui 50-60% din volumul tezei.
Pentru specialitatea Turism, tezele vor conține un capitol referitor la studiul de
caz, fie realizat pe baza materialelor colectate din cadrul unei entități din domeniul
turismului (structuri de cazare, alimentație publică, transport, agrement, turoperatori,
agenții de turism etc.), fie pe baza unor țări, regiuni, localități, traseie turistice, etc.
Studiul de caz v-a conține analiza cu referire la tema investigată:
- analiza aspectelor manageriale ale entității/(lor) studiate (descrierea activităților
desfășurate, structura organizatorică, politicile aplicate cu referire la marketing,
prețuri, resurse umane, cultura organizațională, oferta turistică etc.);

14
- analiza economico-financiară (analiza (dinamica, ponderea) a indicatorilor
micoeconomici în cazul studiului bazat pe o întreprindere – volumul vânzărilor,
costul vânzărilor, rezultatele activității (profit/pierdere), rentabilitatea, numărul
mediu de angajați, productivitatea muncii, etc. și/sau macroeconomici în cazul
studiului bazat pe o țară, regiune, etc. – PIB, ponderea venitului din activitățile
turistice în venitul global, numărul de turiști vizitatori, numărul mediu de
zile/nopți cazare etc.);
- analiza efectelor sociale ale turismului (suma impozitelor vărsate în Bugetul
Public Național, numărul de locuri de muncă oferite, salariul mediu per angajat
din sfera turismului, contrubțiila asupra culturii și bazei tehnico-materiale a
societății, țării, regiunii, localități etc.)
În CONCLUZII studentul va face o generalizare a studiului efectuat şi va
elabora concluziile generale şi recomandările (dacă sunt) pentru aplicarea în practică.
Este necesar formularea concluziilor succinte, laconice şi argumentate corespunzător,
să rezulte acestea din investigaţiile efectuate. Tot aici se menţionează însemnătatea
practică, socio-economică şi ştiinţifică a lucrării. Concluziile generale trebuie să
corespundă obiectivelor studiului în cauză şi se scriu la sfârşitul tezei, fiind
numerotate cu cifre arabe (1, 2, 3…). CONCLUZIILE nu se numerotează ca un
capitol aparte.
LISTA BIBLIOGRAFICĂ trebuie să conţină numai lucrările principale care au
fost utilizate la elaborarea tezei, în număr de 20-35. Bibliografia indică calitatea
documentării teoretice a studentului. Nu se permite indicarea surselor bibliografice
care nu au fost consultate. De asemenea, toate sursele bibliografice citate în teză
trebuie să se regăsească în lista bibliografică. Sursele bibliografice vor fi aranjate în
ordine alfabetică (cerinţele urmează în punctul 4.3).
ANEXELE conţin materiale care completează conţinutul tezei, făcându-se
referinţe la acestea în text. Anexele nu se includ în volumul tezei şi sunt plasate la

15
sfârşitul lucrării (după bibliografie). Fiecare anexă începe cu pagină nouă, trebuie să
conţină titlu şi este numerotată cu cifre arabe.

4.2. Aspectul grafic al tezelor de licenţă/ master

Perfectarea tezelor de licenţă/ master, aspectul lor grafic, trebuie să corespundă
cu Standardele de Stat, adică să întrunească condiţiile referitoare la lucrările
recomandate pentru tipar.
Textul tezei se scrie cu fontul Times New Roman. Imprimarea se efectuează cu
culoare neagră saturată, pe o singură parte a foii, de format A4. Intensitatea
imprimării caracterelor este uniformă pe tot parcursul rândului, paginii şi a tezei în
ansamblu. Drept mijloace de evidenţiere în text se admite utilizarea majusculelor,
sublinierea, spaţiul dublu dintre litere, evidenţierea anumitor cuvinte cu Bold şi
evidenţierea cu altă culoare.
Spaţiul dintre rândurile textului trebuie să fie de 1,5 intervale, iar mărimea
caracterelor de 14 puncte.
Pe paginile tezei este necesar de respectat următoarele câmpuri:
 în stânga – 30 mm;
 sus – 20 mm;
 în dreapta – 15 mm;
 jos – 20 mm.

Numele de familie, denumirile instituţiilor, organizaţiilor şi alte nume

proprii sunt prezentate în textul lucrării în limba originalului. Se permite traducerea
numelor proprii şi denumirea organizaţiilor în limba română, dar cu condiţia că la
prima menţionare să fie indicată şi denumirea în original.
Abrevierile de cuvinte şi de îmbinări de cuvinte trebuie să corespundă cu
regulile ortografice şi de punctuaţie, conform standardelor în vigoare. Pe parcursul

16
întregii lucrări este necesar să fie păstrată uniformitatea termenilor, semnelor
convenţionale, abrevierilor etc.
În dependenţă de tema de cercetare abordată, cu sursele informative utilizate,
timpul acordat cercetării şi obiectivele urmărite, teza poate să aibă un număr mai mic
sau mai mare de pagini. Judecând obiectiv, o teză de licenţă sau de master la
specialitatea geografie sau turism nu este edificatoare (convingătoare), dacă are sub
45 de pagini. De asemenea, în condiţiile în care tema aleasă duce la elaborarea unei
lucrări voluminoase, conţinutul acesteia ar trebui totuşi limitat la 70-80 de pagini. De
regulă, volumul total al tezei de licenţă este cuprins între 50 şi 60 de pagini, iar
volumul tezelor de master 60-80 de pagini (lista bibliografică şi anexele nu sunt
luate în consideraţie).
Textul de bază al tezei se împarte în capitole, paragrafe, puncte ale paragrafelor,
iar în unele cazuri, şi în subpuncte.
Titlul capitolului este indicat cu litere majuscule, cu Bold, fiind centrat
simetric la mijlocul paginii. Fiecare capitol începe cu pagină nouă. Titlurile
paragrafelor se scrie cu caractere de mărime normală, în afară de primul, care se scrie
cu majusculă, se centrează în pagină şi se evidenţiază cu Bold. În titluri trecerea
cuvintelor dintr-un rând în altul nu se permite. După titlu nu se pune punct. Dacă
titlul este alcătuit din două propoziţii, ele se despart printr-un punct. Distanţa dintre
titlul capitolului şi text trebuie să fie de 1,5 ori mai mare decât dintre rândurile
textului.
De obicei, capitolele se numerotează cu cifre romane, iar paragrafele şi
punctele paragrafelor se numerotează cu cifre arabe urmate de punct. De exemplu :
I; II; III; etc. – capitole,
1.1. ; 1.2. etc. – paragrafe,
1.1.1. ; 1.1.2.; 1.1.3; etc. – puncte ale paragrafelor.

17
 Numărul paragrafului constă din numărul capitolului şi paragrafului, despărţite
printr-un punct. De exemplu: 1.1. (capitolul 1, paragraful 1). Următoarele componente
ale tezei: introducere, concluzii, bibliografie şi anexe nu se numerotează.
Teza nu va avea nici un fel de însemnări, corectări de creion şi stilou,
ştersături, pete, adăugări la pagină, curmări sau file îndoite. Nu se admit suprapunerile
de litere sau conturarea acestora cu stiloul. În mod obligatoriu se utilizează litere cu
diacritice specifice limbii române (ă, â, î, ş, ţ şi majusculele acestora). Semnele de
punctuaţie (?; !; „”; , .) sunt urmate în mod obligatoriu de un spaţiu.
Figurile se notează cu abrevierea “Fig.” şi se numerotează succesiv cu cifre arabe
“Fig. 8.3”. Toate figurile trebue să conţină titlu. Titlul figurii este aranjat sub figura
respectivă. De exemplu :

Fig. 8.3. Volumul deșeurilor menajere și industriale depozitate în rampele din raionul
Ștefan Vodă ( Sursă: Secţia Raională Control Ecologic Ştefan Vodă)

Numărul figurii se compune din numărul de ordine al figurii în teză şi numărul

capitolului căruia aparţine, despărţite prin punct. De exemplu: Fig. 8.3 (figura 8 al
capitolului 3).
Figurile se plasează în text în aşa mod, încât să fie bine văzute fără rotirea
manuscrisului, sau cu rotirea lui după acele ceasornicului.
18
 La alcătuirea graficelor, pe axa absciselor (linia orizontală) se depune valorile
numerice ale mărimii considerate argument, pe axa ordonatelor (verticală) – valorile
funcţiei. Scările graficelor se aleg independent pentru fiecare axă, astfel încât graficul
să ocupe nu mai mult de o pătrime din aria suprafeţei paginii. Iar curba obţinută
trebuie să fie aproape de axa absciselor. Nu este obligatoriu ca axele (absciselor şi
ordonatelor) să înceapă cu valoarea “0”.
Tabelele se numerotează succesiv cu cifre arabe în dreapta tabelului, deasupra
titlului acestuia. Ca şi figurile, tabelele se numerotează prin două cifre, care relevă
numărul de ordine al tabelului în teză şi numărul capitolului. De exemplu :
Tabelul 3.2
Compoziţia chimică a apei râului Ichel. (indici medii anuali, 2016)
Amoniu Nitriţi Nitraţi Fosfaţi
Staţiile (NH4+) (NO2-) (NO3-) (PO4-)
Răciula 0,62 0,23 44,52 0,15
Oneşti 1,36 0,52 61,80 0,45
Cricova 6,48 1,2 89,7 0,64
Coşerniţa 2,08 0,68 97,4 0,81

Dacă apare necesitatea de a trece o parte din tabel pe o altă pagină, atunci
cuvântul „Tabelul” şi numărul ei se indică o singură dată în dreapta, deasupra primei
părţi al tabelului, iar deasupra părţii a doua se notează “continuare”. Dacă în lucrare
sunt mai multe cazuri de acest fel, atunci după cuvântul “continuare” se menţionează
numărul tabelului. De exemplu: Continuarea tabelului 2.4.
Nu este necesară construirea unui tabel, dacă valorile incluse nu sunt
informative, formează un rând sau două şi conţin două-trei cifre, sau dacă forma
tabelului necesită mult spaţiu doar pentru prezentarea a câtorva valori.

19
 Se recomandă ca tabelele să fie înlocuite cu grafice sau diagrame, în special
atunci, când este necesar să demonstrăm evoluţia unui proces, să stabilim structura
unor caracteristici, să prezentăm diferite corelaţii etc.
Este important ca tabelul să fie alcătuit corect şi să ocupe un spaţiu minimal. El
trebuie să fie înţeles şi fără textul însoţitor. Iar în textul unde este comentat conţinutul
tabelului se formulează principalele concluzii ce rezultă din analiza acestuia, astfel,
completându-se înţelesul datelor şi în nici un caz nu trebuie să se limiteze doar la o
reproducere a conţinutului tabelului.
Titlul tabelului trebuie să fie formulat succint şi să corespundă conţinutului.
Titlurile rubricilor orizontale şi verticale din tabel încep cu literă mare. În tabel, de
obicei, nu se include rubrica cu “Nr.” (numărul de ordine), aceasta se permite numai
dacă în text sunt referiri la unele rânduri din tabel.
În cazurile când lipsesc datele din unele celule ale tabelului, în ele se introduce
cratimă sau trei puncte (-) (…).
Este necesar ca tabelele şi figurile să urmeze imediat după fragmentele din text
unde au fost menţionate.
Dacă sunt note explicative la figuri şi tabele, ele se aranjează sub figura sau
tabelul respectiv. Notele în care se indică date explicative se numerotează consecutiv
cu cifre arabe. Dacă sunt câteva note atunci după cuvântul “Notă” se pune două
puncte. De exemplu, dacă în tabel avem abrevierile (min., org.), atunci sub tabel
indicăm nota în felul următor:
Notă: 1. min. – mineral,
2. org. – organic.
Formulele (dacă sunt mai mult de două) se numerotează cu cifre arabe.
Numărul formulei se compune din numărul de ordine al formulei în teză şi numărul
capitolului, despărţite prin punct. Numărul se indică în partea dreaptă a paginii la
nivelul formulei în paranteze rotunde. De exemplu :

20
 n
A  100 (4.2)
N

unde, A = abundenţa
n = numărul indivizilor unei specii,
N = numărul total de indivizi cercetaţi aparţinând şi altor specii,
100 = factorul pentru raportarea procentuală.
Explicarea semnificaţiei simbolurilor şi coeficienţilor numerici se efectuiază în
ordinea prezentării acestora în formula respectivă. Semnificaţia fiecărui simbol din
formulă este prezentat din rând nou, iar primul rând se începe cu cuvântul “unde”
urmat de virgulă (vezi exemplul de mai sus).Este necesar ca formula să fie delimitată
de text printr-un interval dublu.
Referirile (referințele) la formule în text se indică cu numărul de ordine al
formulei în paranteze rotunde. De exemplu “… în formula (3.5)”.
Referirile la capitole, paragrafe, puncte ale paragrafelor, figuri, hărţi etc., se fac
prin indicarea numerelor de ordine a acestora. De exemplu: „În figura 3.2….” etc.
Este necesar ca toate tabelele, figurile, hărţile-scemă, etc., să fie menţionate în
textul lucrării. Când se fac referiri repetate (se menţionează figura, tabelul, etc., de
mai multe ori în teză) se indică cuvântul “vezi” şi prescurtat “tab.”, “fig.” (vezi tab.
3.6; vezi fig. 1.3;).
Lucrarea trebuie paginată (numerotată) cu cifre arabe, inclusiv ilustraţiile şi
suplimentele ce ocupă toată pagina. Drept primă pagină se consideră foaia de titlu, dar
aceasta nu se numerotează. Numerotarea începe cu pagina următoare, unde se indică
în colţul din dreapta de jos cifra 2. Numerotarea trebuie să cuprindă toate paginile,
inclusiv şi paginile cu anexe. Nu sunt admise lipsuri, repetări sau apendice literare de
tipul (-5 a), (-5 b-) etc.
Teza se imprimă în două exemplare, fiind copertate în condiţii poligrafice.

4.3. Prezentarea surselor bibliografice în teză

21
 Lista bibliografică este o parte componentă importantă a tezei de
licenţă/master. Ea exprimă autenticitatea surselor bibliografice şi serveşte drept o
reflectare a gradului de documentare a studentului, care, de obicei, se răsfrânge
asupra conţinutului studiului. Regulile de descriere bibliografică a publicaţiilor sunt
stabilite de Standardele de Stat [5, 6].
Lista bibliografică începe cu pagină nouă şi este alcătuită conform ordinii
alfabetice. Aici sunt incluse numai sursele bibliografice folosite la scrierea tezei şi la
care se fac referiri în text. În descrierea bibliografică a publicaţiilor trebuie respectate
normele ortografice curente şi regulile de abreviere conform Standardului de Stat.
Informaţia despre publicaţii ( monografii, manuale, articole, dicţionare etc.)
conţine următoarele elemente obligatorii :
1. Numele de familie şi prenumele autorului.
2. Titlul (denumirea lucrării).
3. Indicii de titlu (locul editării, denumirea ediţiei, anul).
4. Caracteristici cantitative (numărul de rând al volumului, numărul de pagini).
După prenumele autorului se pune punct. Dacă sunt doi autori, numele acestora
se despart prin virgulă, fără a folosi particula “şi”. De exemplu: Anghel Gh., Ravarut
M., Turcu Gh. Geobotanica. Bucureşti: Editura “Ceres”, 1971. - 387 p.
După titlul lucrării se pune punct dacă prezintă o ediţie aparte. Dacă, însă,
lucrarea reprezintă o parte componentă a unei culegeri, a unei reviste, atunci după
denumirea ei urmează două bare (//) şi numirea bibliografică a culegerii, revistei, etc.
De exemplu: Dediu I. Relaţiile om-natură şi managementul ecologic. //
Managementul ecologic şi dezvoltarea durabilă. Chişinău, 1996. - p. 3-6.
După denumirea lucrării se indică locul editării fără a scrie cuvântul “oraşul”.
Denumirile de oraşe se scriu deplin, după care urmează două puncte, dacă numim
editura. Locul editurii se separă prin virgulă de anul apariţiei, după care urmează
indicii cantitativi – numărul volumului, numărul de pagini al monografiei, iar dacă

22
este o culegere se indică pagina amplasării articolului şi alte date care se izolează prin
cratimă (vezi exemplele de mai sus).
În lista bibliografică se înregistrează mai întâi sursele în limba română, apoi
alte surse bibliografice cu caractere latine, după care urmează cele cu caractere
chirilice etc. Dacă sunt indicate câteva lucrări ale unui singur autor (grup de autori),
se începe cu sursa cea mai veche, după care sunt indicate şi celelalte, în ordinea anilor
de ediţie. Informaţiile bibliografice sunt expuse în limba în care a fost scris originalul.
Pentru sursele preluate din internet, vor fi notate adresele de pagină Web. În
bibliografia finală, acestea trebuie să se regăsească în finalul listei.
Sunt două modalităţi de referire în text la sursele bibliografice de unde a fost
luată informaţia. La sfârşitul expunerii ideii se numeşte autorul şi anul ediţiei, ambele
fiind izolate de text prin paranteze pătrate. De exemplu : În Asia podişurile ocupă 44,6
% [Marin I., 1995].
A doua modalitate constă în indicarea numărului de ordine din lista
bibliografică de la sfârşitul tezei, luat în paranteze pătrate. De exemplu: În cadrul
Podişului Moldovei Centrale terenurile agricole ocupă 63 % [8]. Se foloseşte mai des
a doua modalitate.
Cerinţele pe care le comportă integrarea bibliografiei într-o lucrare ştiinţifică
este atât de ordin tehnic, cât şi de ordin etic. Astfel, cel care elaborează o lucrare
trebuie să le respecte, făcând distincţie între ideile, concepţiile ce-i aparţin lui ca autor
şi cele preluate de la autorii surselor bibliografice utilizate.
Este necesar de remarcat faptul că o problemă ce ţine de integrarea bibliografiei
într-o lucrare este cea a citării sau a citatelor. Citatul este un fragment dintr-o lucrare,
reprodus cu exactitate într-o altă lucrare, care este folosit cu scopul argumentării sau
concretizării unor idei, opinii etc.
Cerinţele faţă de citare sunt următoarele:
- citatul să fie complet şi precis, pentru a putea fi verificat,

23
- textul se reproduce fără nici o modificare, chiar dacă în text s-au strecurat unele
greşeli (în acest caz se pune între paranteze un semn al exclamării (!),
- adăugările în interiorul unui citat se pun între paranteze pătrate […],
- mărimea citatului să fie de cel puţin o propoziţie şi maxim câteva fraze (nu se
admite nicidecum o jumătate sau o pagină),
- înaintea sau după citat se cere un comentariu care ar sublinia valoarea, necesitatea şi
scopul utilizării acestuia,
- forma de prezentare a citatelor – între ghilimele „……”,
- trimiterile la autorul citatului se face imediat la sfârşitul citatului, cu indicarea
numărului sursei din lista bibliografică şi paginii [2, pag. 148].
4.4. Prezentarea anexelor în teze
Anexele sunt alăturate la tezele de licenţă/master, constituind o parte
componentă a acestora, care dezvoltă sau explică textul (capitol, paragraf, afirmaţie
etc.). Fiecare anexă trebuie începută pe pagină nouă cu indicaţia în colţul din dreapta
cu majuscule ”ANEXĂ”. Anexa are de obicei un titlu.
Dacă la lucrare sunt inserate mai multe anexe, ele se numerotează succesiv cu
cifre arabe (de exemplu : ANEXA 1, ANEXA 2, etc.).
Când într-o anexă se conţin mai multe figuri şi tabele, ele se numerotează
consecutiv în limitele anexei date. De exemplu: Fig. A. 1.6. ; 2.6. ; etc. (figura 1 a
anexei 6; figura 2 a anexei 6).
În anexă pot fi incluse materiale care servesc pentru îmbogăţirea conţinutului
de bază a tezei sub formă de dovezi intermediare – formule şi calcule, tabele cu date
statistice suplimentare, descrieri ale aparatajului folosit la efectuarea diferitelor
măsurători sau experienţe, instrucţiuni metodice, descrieri algoritmice şi programe,
desene, scheme, hărţi, acte ale cercetărilor, etc.
În textul tezei se v-a face trimiteri la anexe. De exemplu: În baza ofertei
turistice (anexa 3) și contractului (anexa 4) entitatea turistică eliberează voucherul
turistic (anexa 5).

24
 5. Susţinerea preventivă a tezei la catedra de profil şi susţinerea publică în faţa
Comisiei pentru examenul de licenţă/master
Cu o lună înainte de susţinerea publică a tezei de licenţă/master, studentul
prezintă lucrarea redactată şi imprimată (dar nu copertată) la şedinţa catedrei, unde se
ia decizia de a fi admisă ori nu la susţinerea publică în faţa Comisiei pentru examenul
de licenţă/master. Studentul trebuie să cunoască bine conţinutul tezei şi să fie capabil
să răspundă la întrebările membrilor de catedră. În această privinţă cel mai bun
antrenament pentru pregătirea către susţinerea tezei este participarea studenţilor la
conferinţele ştiinţifice studenţeşti, care au loc, de regula, anual în lunile aprilie-mai.
Studenţii care au participat la conferinţa ştiinţifică studenţească, unde au prezentat şi
au discutat rezultatele cercetării – parte componentă a tezei de licenţă/ master, dacă
decide catedra de profil, pot fi eliberaţi de susţinerea preventivă a tezei. Iar la
aprecierea finală a tezei, Comisia pentru examenul de licenţă va ţine cont de
publicaţiile studenţilor şi de diplomele de gradul I, II şi III obţinute la conferinţele
ştiinţifice.
După înlăturarea obiecţiilor expuse de membrii catedrei la susţinerea
preventivă, teza se copertează şi se prezintă la catedră pentru semnarea admiterii tezei
la susţinerea publică în faţa Comisia pentru examenul de licenţă. Teza de
licenţă/master trebuie să fie însoţită de „Avizul” conducătorului ştiinţific (forma –
Anexa 9). Alt aviz la teză nu este obligatoriu.
Susţinerea tezei în faţa Comisiei pentru examenul de licenţă/master este
publică. Studentul este obligat să respecte următoarele cerinţe:
 Să expună esenţa tezei de licenţă/master sub formă de raport ştiinţific,
prezentând slaidurile PowerPoint, Prezi ș.a., ce conţin principalele rezultate în
formă de grafice, diagrame, tabele, scheme, hărţi-scheme şi alte materiale
ilustrative;
 Să răspundă la întrebările membrilor Comisiei pentru examenul de
licenţă/master.

25
 Răspunsurile studentului trebuie să fie clare, laconice şi la subiect, bine
argumentate. Studentul poate să nu fie de acord cu unele observaţii, dar trebuie să-şi
expună punctul său de vedere bazându-se pe literatura de specialitate, pe observaţiile
proprii, pe experienţe, calcule şi alte argumente. Argumentarea opiniei proprii
demonstrează nivelul de pregătire al studentului, gradul de inteligenţă şi erudiţie etc.

5.1. Cerinţele faţă de raportul ştiinţific la susţinerea publică a tezelor

Raportul prezentat la Comisia pentru examenul de licenţă/master trebuie să
includă informaţia ce permite punerea în evidenţă a esenţei lucrării date şi modul de
realizare a studiului. Informaţia trebuie să fie succintă, bazată pe argumente ştiinţifice
obţinute în rezultatul investigaţiilor. Durata prezentării raportului ştiinţific, inclusiv a
concluziilor şi recomandărilor practice (dacă sunt) la teza de licenţă este de 8-10
minute, iar la teza de master – până la 15 minute. După prezentarea raportului,
studentul răspunde la întrebările membrilor Comisiei pentru examenul de
licenţă/master.
În scopul utilizării eficiente a timpului rezervat pentru prezentare, se recomandă
elaborarea unui plan de expunere a raportului, care ar conţine următoarele
componente:
 Tema tezei şi argumentarea alegerii ei,
 Scopul şi obiectivele studiului,
 Metodele utilizate în cercetare,
 Rezultatele cercetărilor,
 Concluziile generale.
 Anunţarea temei tezei, argumentarea alegerii ei, menţionarea scopului şi
obiectivelor studiului, va dura 1-2 minute.
 Materialele şi metodele de cercetare (până la 2 minute). Se indică obiectul de
studiu, locul şi durata de timp pentru elaborarea lucrării, se menţionează
metodele de cercetare.
26
  Expunerea rezultatelor cercetării va dura 6-8 minute. Materialele demonstrative
sub formă de tabele, grafice, etc., trebuie prezentate în programul PowerPoint.
 Raportul se finisează cu expunerea concluziilor generale şi recomandărilor
practice (dacă sunt) (1-2 min.).

5.2. Evaluarea tezelor de licenţă/master

Comisia pentru examenul de licenţă/master apreciază teza în baza calităţii
lucrării, rezultatelor susţinerii şi avizul conducătorului ştiinţific. Nota finală reprezintă
media aritmetică a notelor membrilor Comisiei, care se stabileşte la şedinţa închisă a
Comisiei pentru examenul de licenţă/master.
Pentru evaluarea tezelor, membrii Comisiei vor utiliza criteriile și ponderea
stabilite în tabelul de mai jos:
Criteriile de evaluare a tezelor de licenţă/master
Nr. Criteriul de evaluare Ponderea
1 Actualitatea temei, relevanţa practică. 0,1
2 Realizarea obiectivelor studiului. 0,1
3 Aplicarea metodelor de cercetare. 0.1
4 Rezultatele studiului, calitatea/complexitatea și 0,3
relevanţa practică a studiului efectuat.
5 Respectarea regulilor de redactare, reprezentare grafică 0,2
a rezultatelor şi elaborarea concluziilor.
6 Calitatea prezentării raportului şi răspunsul la 0,2
întrebările Comisiei pentru examenul de licenţă/master.

În cazul depistării plagiatului de către Comisia pentru examenul de

licenţă/master, teza este apreciată cu notă negativă.
Studentul are dreptul să conteste evaluarea tezei. Pentru contestare se depune o
cerere la secretarul Comisiei pentru examenul de licenţă în termen de maximum 24
ore de la comunicarea rezultatelor. Comisia va examina contestarea în termen de 48
ore de la depunerea cererii, în prezenţa unui membru al Comisiei de evaluare a

27
calităţii studiilor la UST, desemnat prin ordinul rectorului. Comisia decide schimbarea
notei prin creşterea sau prin micşorarea acesteia. Decizia Comisiei este definitivă.
În cazul în care studentul nu a susţinut teza de licenţă/master, acesta are dreptul
să o susţină repetat, de cel mult două ori în decurs de 3 ani cu suportarea cheltuielilor
de examinare. Pentru a doua susţinere, studentul va solicita reconfirmarea temei tezei
de licenţă cu cel puţin 5 luni până la examenul de licenţă/master, prin depunerea
cererii pe numele rectorului UST, avizată de către şeful catedrei de profil şi decanul
facultăţii.

28
 Bibliografie
1. Regulament-cadru privind organizarea examenului de finalizare a studiilor
superioare de licenţă (Ord. ME nr. 1047 din 29.10.2015).
2. Regulamentul UST cu privire la organizarea examenului de finalizare a studiilor
superioare de licenţă. www.ust.md
3. Regulamentul cu privire la organizarea studiilor superioare de masterat, ciclul II,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 464 din 28 iulie 2015. // Monitorul Oficial
Nr. 197-205/528 din 31.07.2015
4. Ghid privind perfectarea tezelor de doctorat şi autoreferatelor. Hotărârea
Comisiei de Atestare a CNAA, Nr.AT03/11 din 23 aprilie 2009..
http://www.cnaa.md/files/normative-acts/normative-acts-cnaa/normative-acts-
cnaa-attestation/guide_thesis/guide_thesis_2016.pdf
5. http://edu.gov.md/sites/default/files/ordinul_nr._1047_din_29.10.2015

29
 ANEXA 1
Planul calendaristic de realizare a tezei de licenţă/master

al studentei/ului_______________________________

Tema:
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________

Nr. Tipul de activitate Data realizării Semnătura

conducătorulu
Planificat Realizat i ştiinţific
1. Aprobarea temei tezei la catedra de 01.10.2017
profil.
2. Studierea surselor bibliografice. permanent

3. Elaborarea şi aprobarea planului tezei 15.10.17

4 Elaborarea şi prezentarea capitolului I 15.11.17

(sau 30 % din teză).
5 Elaborarea şi prezentarea capitolului 15.12.17
II (sau 60 % din teză).
6 Elaborarea şi prezentarea capitolului 15.02.18
III (sau 80 % din teză).
7 Prezentarea variantei finale a tezei 30.03.18
conducătorului ştiinţific.
8 Susţinerea preventivă a tezei la Conform
catedra de profil. orarului
9 Susţinerea publică în faţa Comisiei Conform
pentru examenul de licenţă/master orarului

Studentul (a), grupa____________________

(semnătura)

Conducătorul ştiinţific________________
(semnătura)

30
 ANEXA 2

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

U N I V E R S I TAT EA D E S TAT T I RAS PO L
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
CATEDRA GEOGRAFIE UMANĂ, REGIONALĂ ŞI TURISM

Domeniul general de studii:

Ştiinţe ale Educaţiei

Specialitatea:
Geografie şi biologie

TEZĂ DE LICENŢĂ
Evaluarea impactului antropic asupra
componentelor mediului în raionul Ștefan-Vodă

Autor:
Studentul (a) ciclului I Gurduz Ana

Conducător ştiinţific:
Dr. conf. univ. Petru Prunici

31
 Chişinău 2017

ANEXA 3

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

U N I V E R S I TAT EA D E S TAT T I RAS PO L
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
CATEDRA GEOGRAFIE UMANĂ, REGIONALĂ ŞI TURISM

Domeniul general de studii:

Ştiinţe ale Educaţiei

Denumirea programului de master:

Geografie şi Tehnologii Educaţionale

TEZĂ DE MASTER
Aplicarea și dezvoltarea creativității la lecțiile de
Geografie, treapta liceală

Autor:
Student ul (a) ciclului I Fiodorciuc Daniela

Conducător ştiinţific:
Dr., conf. univ. Elena Sochircă

32
 Chişinău 2017

ANEXA 4

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT TIRASPOL
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
CATEDRA GEOGRAFIE UMANĂ, REGIONALĂ ȘI TURISM

Domeniul general de studii:

Servicii publice

Specialitatea:
Turism

TEZĂ DE LICENȚĂ

POLITICA DE PERSONAL ȘI ROLUL EI ÎN PERFECȚIONAREA

RESURSELOR UMANE ÎN TURISM

Autor:
Studentul ciclului I Balan Dumitru

Conducător științific:
Dr., conf. univ. Taban Elena

33
 Chişinău 2018
ANEXA 5

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN TIRASPOL
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
CATEDRA GEOGRAFIE UMANĂ, REGIONALĂ ȘI TURISM

Domeniul general de studii:

Servicii publice

Programul de masterat:
Managementul strategic în turism

TEZĂ DE MASTER
NOI OPORTUNITĂŢI DE DEZVOLTARE ŞI PROMOVARE
A TURISMULUI RURAL ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Autor:
Studentul ciclul II Tudor MOCANU

Conducătorul ştiinţific:
Dr. , conf. univ. Elena TABAN

34
 Chişinău 2018
ANEXA 6
Planul – model al tezei la programul de master „Geografie şi Tehnologii
Educaţionale” cu tema: Studiul geografic complex al oraşului Cricova

CUPRINS
ADNOTARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
INTRODUCERE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
I. MATERIALE ŞI METODE DE CERCETARE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
II. ANALIZA BIBLIOGRAFICĂ. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .8
III. CARACTERIZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ A ORAȘULUI CRICOVA 12
3.1 Poziţia geografică. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12
3.2 Tectonica, structura geologică şi resursele minerale utile. . . . . . . . . . . . . . . . . 14
3.3 Relieful şi procesele geomorfologice actuale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18
3.4 Condiţiile climatice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
3.5 Resursele acvatice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
3.6 Solurile, vegetaţia şi lumea animală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32
3.7 Problemele ecologice şi căile de soluţionare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .39
IV. CARACTERIZAREA SOCIO-ECONOMICĂ A ORAȘULUI CRICOVA ..
44
4.1 Demografia oraşului Cricova . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
4.1.1 Structura populaţiei după criteriul vârstei şi al sexului . . . . . . . . . . . . . . . . 48
4.1.2 Structura etnică şi confesională a populaţiei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .52
4.2 Economia locală şi direcţiile de dezvoltare strategică . . . . . . . . . . . . . . . . . .54
4.2.1 Industria prelicrătoare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
4.2.2 Agricultura. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .61

35
4.2.3 Serviciile publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .67
CONCLUZII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
BIBLIOGRAFIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71
ANEXE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .72
ANEXA 7
Planul - model al tezei la programul de licenţă „Turism” cu tema: Politica de
personal şi rolul ei în perfecţionarea resurselor umane în turism

CUPRINS
ADNOTARE..................................................................................................................3
ABREVIERI...................................................................................................................5
INTRODUCERE.. .....................................................………… ………………...6
CAPITOLUL I. DELIMITĂRI CONCEPTUALE CU PRIVIRE LA POLITICA DE
PERSONAL ÎN TURISM
1.1. Noțiuni teoretice cu privire la managementul resurselor umane........................8
1.2. Tipuri de structuri organizatorice în cadrul entității turistice...........................10
1.3. Politica de personal și compartimentele acesteia.............................................11
CAPITOLUL II. PARTICULARITĂȚILE MANAGEMENTULUI RESURSELOR
UMANE ȘI A POLITICILOR DE PERSONAL ÎN TURISM
2.1. Particularităţile procesului de angajare............................................................18
2.2. Politica de personal privind menținerea și dezvoltarea resurselor umane........26
2.3. Motivarea și recompensarea personalului în cadrul entității turistice..............30
CAPITOLUL III. ASPECTE PRACTICE ȘI STRATEGII DE PERFECŢIONARE A
POLITICII DE PERSONAL ÎN CADRUL HOTELULUI „SAVOY”
3.1. Analiza activității și a politicii de personal al hotelului „SAVOY”................34
3.2. Evaluarea și analiza SWOT a managementului resurselor umane ..................39
3.3. Aspecte problematice şi recomandări practice cu privire la perfecționarea
politicilor de personal în cadrul hotelului „SAVOY”.............................................47
CONCLUZII..........................................................................................................52
36
BIBLIOGRAFIE...................................................................................................55
ANEXE...................................................................................................................58

ANEXA 8
ADNOTARE
Gurduz Ana. Impactul antropic asupra componentelor mediului în raionul Ştefan
Vodă, teză de licenţă, Chişinău, 2017.
Domeniul general de studiu: 14. Ştiinţe ale Educaţiei.
Structura tezei: introducere, două capitole, concluzii generale, bibliografie din 30 de
titluri, 5 anexe, 25 figuri şi 8 tabele, 55 pagini text de bază.
Cuvinte-cheie: component al mediului, impact antropic, peisaj, poluant, poluare,
resurse şi condiţii naturale, eutrofizare, măsuri de protecţie.
Problema ştiinţifică: Evaluarea impactului antropic asupra componentelor mediului
în raionul Ştefan Vodă şi elaborarea măsurilor de protecţie a aerului, a apelor şi a
biocomponentelor (soluri, floră, faună).
Scopul tezei: Stabilirea particularităţilor specifice ale componentelor mediului din
cadrul raionului Ștefan Vodă şi evaluarea impactului antropic asupra acestora.
Obiectivele acestui studiu a fost: Studierea bibliografiei ce reflectă particularităţile
specifice ale componentelor mediului din cadrul raionului Ștefan Vodă; acumularea
datelor statistice ce ține de poluarea și protecția componentelor mediului în raionul
Ștefan Vodă; cunoașterea cu metodologia și metodele de cercetare; evaluarea poluării
aerului atmosferic, sursele de poluare și protecția lui; evaluarea resurselor acvatice,
sursele de poluare și protecția; aprecierea resurselor pedologice, evaluarea poluării
solurilor, sursele de poluare și măsurile de protecție;
Valoarea aplicativă a lucrării: Studiul poate fi folosit în scop didactic
multidisciplinar, ca bază informativă de elaborare şi implementare a actelor legislative
cu privire la protecţia mediului. Studiul poate fi util ca suport teoretic pentru

37
disciplinele gimnaziale şi liceale precum ar fi: Geografie clasa a V-a, Geografia Fizică
a Republicii Moldova clasa a VIII-a, Protecţia Mediului clasa a XII-a etc. Datele
obţinute sunt utile pentru Administraţia Publică Locală, pentru locuitorii raionului
Ştefan Vodă.
ANEXA 9
AVIZ

la teza de licenţă/master cu tema:

_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
elaborată de absolventul/a: __________________________________________
grupa: ________
Cu privire la conţinutul lucrării facem următoarele constatări:

Nr Calificativul
. Criteriul de apreciere
Nesatisfăcător Satisfăcăto Bine Foarte
r bine
1. Structura lucrării. Coerenţa conceptuală şi
concordanţa cu obiectivele de cercetare.
2. Abordarea teoretică a temei.
3. Transpunerea studiului într-o aplicaţie
practică (studii de caz, exemple reale etc.).
4. Analiza informaţiei statistice internaţionale
şi naţionale.
5. Elaborarea introducerii, concluziilor şi
contribuţia personală a autorului.
6. Diversitatea, actualitatea şi calitatea
resurselor bibliografice.
7. Prezentarea grafică (redactarea, plasarea în
pagină, referinţe la sursele bibliografice,
intitularea figurilor şi tabelelor etc.)

Obiecţii:
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
Remarci suplimentare

38
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________

Data _________
Conducător ştiinţific: ______________

ANEXA 10

Declarație

Subsemnatul/a, _________________________, ciclului _______, Facultatea de

Geografie, Universitatea de Stat din Tiraspol (cu sediul la Chișinău), specialitatea
____________________, declar pe propria răspundere că materialele prezentate în
teza de licență cu tema: _________________________________________________
________________________________________________________________
_______________________________________________________________, sunt
rezultatele propriilor cercetări ştiinţifice. De asemenea, declar că toate sursele
utilizate, inclusiv cele din Internet, sunt indicate în lucrare, cu respectarea regulilor de
evitare a plagiatului:
- toate fragmentele de text reproduse exact, chiar şi în traducere proprie din altă
limbă, deţin referinţa precisă a sursei;
- reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alţi autori deţine
referinţa precisă;
- rezumarea ideilor altor autori deţine referinţa precisă la textul original.

Data: ___________

Nume, prenume ________________

Semnătura __________

39
40