Criza economica

Criza financiara si economica actuala pare sa fie fara precedent în ultima jumatat
e de secol. Recesiunea economica se extinde în SUA, Europa si Japonia si se contur
eaza a fi mult mai dureroasa decât caderea economica din 1929-1933. Aceasta "noua"
criza financiara a inceput in iulie 2007, momentul in care investitorii america
ni si-au pierdut increderea in ipotecarea securitizata a condus la o criza de li
chidita?i ce a determinat o injectare substan?iala de capital în pie?ele financiar
e din partea Rezervei Federale americane, a Bancii Angliei ?i a Bancii Centrale
Europene. Criza s-a agravat în 2008, întrucât bursele de valori din lume s-au prabu?it
sau au intrat într-o perioada de instabilitate acuta. Un numar mare de banci, cre
ditori ?i companii de asigurare au dat faliment în saptamânile ce au urmat. Prabu?ir
ea Administra?iei Federale pentru Locuin?e (S.U.A.) este adesea facuta responsab
ila pentru producerea crizei. Însa vulnerabilitatea sistemului financiar a fost pr
ovocata de contractele ?i opera?iile financiare complicate ?i supuse efectului d
e pârghie, politica monetara a S.U.A. stabilind un pre? neglijabil pentru credit ?
i astfel favorizând o cota foarte ridicata a efectului de pârghie ?i, conform econom
istului american John Bellamy Foster, o hipertrofie a sectorului financiar
Mugur Isarescu, guverantorul BNR, a explicat intr-un comunicat de presa amplu ca
uzele fundamentale ale declansarii crizei economice: "Cauza profunda a crizei fi
nanciare a fost lichiditatea abundenta creata de principalele banci centrale ale
lumii si de dorinta tarilor exportatoare de petrol si gaze
de a limita aprecierea monedei. De asemenea, a existat o suprasaturare cu econom
isiri, generata de integrarea crescânda în economia globala a unor tari (China, Asia
de Sud- Est în general), cu rate mari de acumulare, dar si de redistribuirea glob
ala a avutiei si a veniturilor catre exportatorii de bunuri tari (titei, gaze na
turale etc.). Lichiditatea abundenta si suprasaturarea cu economisiri au creat r
esurse disponibile pentru investitii, inclusiv în instrumente financiare sofistica
te, nu usor de înteles de catre unii investitori. Consecintele existentei lichidit
atii abundente au fost ratele foarte scazute ale dobânzii si volatilitatea redusa
a acestora. Împreuna, aceste consecinte au condus la cresterea apetitului pentru a
ctive cu câstiguri mari. În plus, volatilitatea redusa de pe piata a creat tendinta
de subestimare a riscului si o adevarata lipsa de vigilenta a investitorilor. Ma
rjele de risc au fost si ele foarte scazute si nediscriminatorii. Împreuna, ratele
scazute ale dobânzii, apetitul pentru active cu câstiguri mari, vigilenta scazuta f
ata de risc si marjele mici au mascat semnalele preturilor pe pietele financiare
si au condus la insuficienta întelegere a riscurilor implicate."
Desigur, cauze au fost multe, insa consecintele acestui fenomen in plina desfasu
rare sunt cele ce conteaza. La nivel global, falimentul si rata somajului sunt i
n plina ascensiune, PIB-ul este in descrestere, piata de munca este un cerc inch
is, scumpirile deregleaza conceptul de piata transparenta, lipsa fondurilor duce
la o degradare continua a nivelului de trai, iar coruptia este in floare. Au fo
st luate masuri, date pachete de legi, micsorate salarii, micsoarate pensii, ins
a criza se adanceste. Trebuie totusi observata o diferenta intre Europa de Vest
si Europa de Est. Apsul a iesit deja partial din criza, cu mari dificultati, ins
a mai optimisti. Este necesara o reformare toatala a Europei Rasaritene pentru a
iesi din criza, pentru ca un pachet de legi ce a functionat in alte parti sa fu
nctioneze si aici?
Desigur, acesta criza financiara a dat peste cap lumea, stabilind o noua ordine,
noi criterii, pe care mai devreme sau mai tarziu, toti va trebuie sa le adaptam
. Intrebarea este: cand? cum? unde?