Pedagogia jocului

INTRODUCERE ÎN ROLURILE ȘI NORMELE

PROGRAMULUI ,,KIP” PRIN JOCURI

SUPORT DE CURS

Propunător: Kovacs Blanka-Krisztina

2018
2
 CUPRINS

TEMA.........................................................................................................................................................4

SCOPUL......................................................................................................................................................4

OBIECTIVE...................................................................................................................................................4

Agenda sesiunii........................................................................................................................................5

Introducere..............................................................................................................................................6

Cum să folosești jocul pentru atingerea scopului?.................................................................................7

Concurs, cooperare, eșec, victorie, sentiment de realizare...............................................................8

Cum să aleg?........................................................................................................................................9

Cum să pui punctul pe „i”?................................................................................................................10

Prevenirea accidentelor și siguranță la pregătirea -, în timpul-, după joc........................................11

Prezentarea Programei de Instrucție Complexă..............................................................................13

În orele KIP..........................................................................................................................................13

Normele programei KIP......................................................................................................................14

Rolurile elevilor..................................................................................................................................14

Concluzii.................................................................................................................................................16

BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................................17

ANEXA NR.I..............................................................................................................................................18

3
TEMA
Introducere în rolurile și normele programului ,,KIP” prin jocuri

Grup țintă: 20 profesori pentru înv. primar și prof pt . clasele gimnaziale

SCOPUL
Cunoașterea și planificării jocurilor pentru programa KIP

OBIECTIVE
Cadrele didactice:

1. să cunoască eficiența jocurilor

2. să dobândească cunoștințe prin participare la ljocuri;

3. să folosească jocuri la introducerea normelor și rolurilor KIP adecvate la

clasele

4
Agenda sesiunii
Activitățile de formare se vor desfășura timp de 12 ore

05.10.2018, vineri
15.00 - 16.30 - prezentarea formatorului și a cursanților

- aplicarea prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în

muncă și în situații de urgență

- aplicarea normelor de protecție a mediului

- realizarea unui climat corespunzător desfășurării cursului de formare

- introducere în pedagogia jocului I

16.30 - 16.40 - pauză

16.40 - 18.00 – introducere în pedagogia jocului II

06.10.2018, sâmbătă
09.00 - 10.30 - introducere în metoda si normele KIP

10.30 - 10.40 - pauză

10.40 - 12.00 – planificarea jocurilor

12.00 – 13.00 – puză de masă

13.00 - 14.30 – practica jocurilor

14.30 - 14.40 - pauză

14.40 - 16.00 - practica jocurilor

16.00 - 16.10 - pauză

16.10 – 17.30 - practica jocurilor

17.30 - 18.00 - evaluare

07.11.2018, sâmbătă
Examen

5
Introducere

În noul context al globalizării, educaţia capătă noi dimensiuni iar politicile

educaţionale trebuie să ţină cont de noile realităţi, care înseamnă o perpetuă
mişcare, interacţiune, avalanşă informaţională, viteză, digitalizare… Principala
misiune a educaţiei pare să fie cea socială, pentru că, la finalul şcolarizării,
societatea aşteaptă să integreze absolvenţi capabili să „funcţioneze” după reguli
tot mai flexibile.

E o societate care trebuie să răspundă unor provocări tot mai presante, mai mari,
mai neaşteptate, provocări cărora generaţia care învaţă trebuie să le facă faţă, să
le înfrunte şi să le biruiască. Sistemul educaţional trebuie să funcţioneze în ritm
accelerat, pentru a se putea apela pe puternicul dinamism socio-economic. Altfel
este cu totul inutil.

Avem de pregătit elevii pentru o societate a cunoaşterii.

6
Cum să folosești jocul pentru atingerea scopului?

Ori care pedagog care își face profesiunea cu devotament nu poate să se mulțumească cu
metodele tradiționale. Lumea se schimbă. Ca să putem face față la provocări trebuie să
cumoaștem mai multe metode alternative. Pe care metodă? Cu cât mai mult atât mai bun. Pe
care trebuie să folosești? Tot timpul cel mai actual, care e mai potrivit pentru atingerea
scupului.

Jocul este o metodă pedagogică eficient pentru modelalrea situațiilor reale. Prin joc grupul țintă
poate să trăiască sentimentul eșecului, izolarea, fericirea, curajul, teama etc. Dar atunci ce este
diferența între sentimentul trăit în timpul jocului și între sentimentul trăit în situații reale?

Diferența este că sentimentul eșecului în cazuljocului nu are conseșințe. În timp ce în cazul real
sunt și conseșințe (dacă nu ai stricat sarmalele atunci nu numai un sentiment rău vei avea, văi
rămâi flămând). În timpul jocului participanții pot experimenta granițele lor și dă un ajutor și
pentru învingerea acestei.

Ce este scopul tău?

În vederea scopului trebuie să fi atent la mai multe aspecte:

 Care este scopul bun?

 Cum să-l realizezi?

 Cum poți măsura?

Scopul atunci este bun dacă este măsurabil. Ca să pui scopuri konrete e simplu: trebuie să te
gândești unde stai acum și unde vrei să ajungi, ce este rezolvarea, rezultatea. Când pui un scop
trebuie să știi ce experiență au participanți: dacă propui un scop foare grea va fi eșec, dacă
scopul e prea ușor de atins vor plictisi.

N.B.:

 Jocurile tot timpul au un scop.

7
  Poți să joci cu multe scopuri, dar e bine să alegi jocul care te duce mai aproape de
scopul pedagoci.

 Scopul bun e concret și măsurabil

 Când grupul duce întro altă parte decât tu ai planificat, trebuie să reacționez în modul
potrivit. Trebuie să fi flexibil și să-l ajuți ca să aducă la suprafață cât mai bine scopul
tău principal.

Concurs, cooperare, eșec, victorie, sentiment de realizare

Participanți jocului prin concurare se compară cu ceilalți și își găsesc locul lor în echipă. Dacă
nu sunt puse în concurare nu înseamnă că nu o să fie concurare. Zi de zi stau în concurare spus
sau ne spus (cine are cel mai bun telefon, cine are cei mai buni prieteni, etc.). Decizia e a ta că
faci situații de concurare pentru atingerea scopului tău pedagogic. Participanți prin victorie
simt bucuria, recunoasterea. Dar e necesar ca sa simte și insuccesul, prin aceasta învață să
prelucrează și eșecul.

E nevoit ca experimentul concursului să fie schimbat pe bucuria alcătuiri în comun. Grupul

trebuie să coopereze, acese situații le învață că nu atunci câștigă dacă înving pe ceilalți, fiindcă
de multe ori concurează cu termene limite, cu teama etc.

N.B.:

 Concursul și cooperarea au locul lor în spektumul larg a jocurilor. Ambele au avantaje

și dezavantaje.

 Concursul nu numai pentru ultimul poate atinge în mod negativ. Sunt cazuri când și
câștigătorul este afectuat negativ.

 În învinsul trebuie conștientizat că nu el este cel învins, asta e doar un caz și e doar o
aptitudine din cele multe.

 Atitudinea ”Nu e important ca să eu câștig, important e ca toți ceilalți să piardă” e

dăunător atât pentru individ cât și pentru grup. Concursul e pentru învingerea sinelui nu
pentru invingerea colegilor.

8
  Regulile jocului și concurența pot fi schimbate liber în interesul atingeri scopului
pedagogic.

Cum să aleg?
Locul

Meteo – dacă orcie comonent al vremii (ploaie, soare, ceață, vânt, temperatură etc.) te piedică
în activitatea e bine venit dacă ai un plan B pentru jocuri pentru înauntru (dacă grupul țintă nu
se teme de vremea rea poți să le anunți din timp ca să aibă vestimentația corespunzător).

Cerințe de spațiu - trebuie să alegi jocul în funcție de numărul grupului și spațiului. Nevoia
unui joc cu multă mișcare e mult mai mare decât unui joc care trebuie jucat șezut pe scaune.
Dacă cu intenție vrei să joci jocul în spațiu mai mic, pentru a vedea cum se mișcă grupul și
atunci trebuie să alegi jocul ca să învhepe echipa. Dar dacă alegi un spațiu prea mare echipa se
rătăcește, nu are contact echipa, nu are atmosferă potrivit.

Teren – trebuie ținut cont de tipul jocului. Fie jocul pentru spațiu închis sau spațiu de aer liber.
Un joc de tip „mâță” poate fi foarte periculos în aer liber între copaci sau în sala de mese. Dar
se paote că la un joc sunt bine venite obstacolele.

Participanții/jucătorii

Numărul participanților – trebuie să ști câți participanți ai. Sunt jocuri care nu funcționeză la
grupuri mari și la grupui mici. Dacă nu ști câte persoane vor fi e bine să te pregătești cu mai
multe jocuri pe diferite număr de grup. Iar dacă numărul grupului nu este constant trebuie sa
alegi jocuri unde se poate iesi si intra liber.

Dacă ai număr mare trebuie să fi atent cât de complexe sunt regurile. Întrun grup mare e mai
greu să înțelegi reguli foarte complexe. De numărul grupului depinde și atmosfera jocului, dacă
sunteți prea puțin la un joc mai bine alege un alt joc.

Experiența jucătorilor – dacă cunoți experiența jucătorilor poți să alegi un joc pe care încă nu le
cunosc, sau poți să complici puțin jocul. Dacă grupul se joacă împreună au o experiență despre
structură, norme, limbaj așadar poți să duci jocuri mai complexe.

Vârsta – Dacă pentru cei mici te pregătești cu jocuri dedicate pentru mai mari se poate că copii
nu vor înțelege jocul sau încă nu sunt destul de abili și se încurcă. Dacă la mai mari duci jocuri
pentru o vârstă mai scăzut vor plictisi. E un caz special când ai vârstă mixtă. În acest caz merită
să alegi jocuri pentru vârsta de mediu sau vârsta mai mare, cei mici joacă mai cu entuziasm
jocuri pentru „mari”.

Timpul alocat pentru joc

9
Dacă numai 20 de minute ai pentru un joc e bine să te încadrez în 20 de minute cu pregătire și
evaluare. Dar cert se întâmplă că jocul nu durează atât cât ai planificat în acest ca e bine dacă ai
jocuri de rezervă. Dar ce să faci dacă jocul e mai lung cât ai planificat? Dacă ai posibilitatea
du-l jocul până la capăt! Dacă e necesar anunță pe grupul și cere voia lor. Asta e important mai
ales la adolescenți și adulți. Dacă nu ai posibilitate de a duce la capăt: alege un alt joc care
înlocuieste pe jocul original; scurtează-l jocul.

N.B.:

 Trebuie să ți cont de multe aspecte dacă vrei să te pregătești bine pentru conducerea
jocului.

 Merită să investeși timp pentru pregătirea jocurilor așa poți asigura cel mai bine
dezvoltarea grupului și sinelui.

 listă pentru alegerea jocului potrivit:

o loc

o cerință de spațiu

o meteo

o numărul participanților

o experiența jucătorilor

o vârsta jucătorilor

o timpul alocat

o terenul

Cum să pui punctul pe „i”?

Încheierea are scopul ca să conștientizarea că jocul s-a sfârșit. E important ca să fie clar
încheierea jocului în caz contrarparticipanții pot să se confundă. Cel mai simplu încheiere a

10
jocului: „Jocul s-a sfârșit”. E bine dacă: mulțumești jocul, le lauzi etc. Poți să faci mime
teatrice dacă povestea cadru dă posibilitatea. Dar toate acestea trebuie să fie foarte clare.

Evaluarea urmează după încheierea jocului. Nu aparține de joc, în acest moment ne uităm
dinafară pe joc, la participanții, la întâmplările.

Evaluarea nu e posibilitae ci necesitate în cazul când participanți sau o parte din participanți are
experiență care poate afecta negativ dacă nu vorbesc despre cele întâmplate. (dacă s-a
accidentat în timpul jocului, ceilați au fost foare ținici, a trăit jocul ca un eșec). Trebuie să fi
foarte atent ca să poți direcționa în mod pozitiv. Întâmplările efectează și pe cei care sunt doar
observatori, sau participă pasivi în joc.

N.B.:

 Tot timpul trebuie să încheiem un jocul.

 Încheierea tot timpul să fie clar.

 Evaluarea urmează după încheierea

 Nu-i necesar evaluarea fiecărui joc.

 Încheierea conduce conducătorul jocului, un aparat o persoană din afară jocului.

Evaluarea fac participanți. Conducătorul doar moderează facilizează sau dă un
feetback.

 Sunt cazuri când evaluarea nu e o posibilitate ci e necesitate.

Prevenirea accidentelor și siguranță la pregătirea -, în timpul-,

după joc.
Nu există joc safe. Dar tu, ca conducătorul jocului trebuie să reduci riscurile și nu nivelul
provocării. Dacă tu nu asiguri pentru grupul țintă provocări pe care le poate îndeplini v-a găsi
el provocări care sunt mult mai periculoase. Deci tu trebuie să reduci riscul în așa fel cât să
rămână ocupațiile emoționante. Problema nu e dacă întrun joc trebuie să alergi, ci dacă terenul

11
e plin cu gropi, nu e problemă dacă trebuie să te urci la un nivelde 12 m, problema daca
terenul nu a fost asigurat de către experți, nu e problemă dacă se întâmplă un accident
împotriva că te-ai pregătit și ai redus riscurile problema e dacă nu știi ce trebuie să faci în acest
caz.

Cu cât mai bine cunoști grupul țintă cu atât mai bine poți să măsuri capabilitatea lor. Un joc
poate să aiba diferite aspecte periculoase la diferite grupuri.

Alege materiale pentru joc cu care poți reduce riscul accidentelor.La alegerea locului asigurăte
că ai destul loc potrivit pentru ocupația ta. Gândeștete la regurile jocului dacă e destul de safe,
dacă nu modifică-l și în timpul jocului.

N.B.:

 Fi pregătit pentru accidente! La planificare gândeștete ce pasuri poți să faci pentru

prevenire și ce o să faci dacă se întâmplă ceva cu careva jucător.
 Verifică-ți materialele și gândeștete cum le poți înlocui cum poți să le pui mai safe.

 Cu ajutorul unui expert fă-ți un bagaj de prim ajutor pe care ști cum să-l folosești.

 Dacă nu ai posibilitate, caută cutia de primajutor cel mai apropiat uităte ce conține.
Dacă e deficient atrage atenția responsabilului.

 Informeazăte în caz de urgență la ce număr poți aplea la ambulanța, medic. Salvează

numărele în telefon. În timpul programului telefonul sa aiba baterie și să fie reîncărcat,
în caz de nevoie să poți utiliza. Lângă număr de telefon să ai informația când e
disponibil persoana, să ai minim un număr de la poți primi ajutor oricând.

12
Prezentarea Programei de Instrucție Complexă

Programa Complex Instruction Program a fost elaborată de către Universitatea americană

Stanford în anii ’70 de către Elizabeth G. Cohen and Rachel Lotan și a fost preluată și adaptată
de către Școala Generală „IV. Béla” din Hejőkeresztúr, Ungaria, programa fiind numită
Komplex Instrukciós Program (KIP) – Programă de Instrucție Complexă.

În contextul acestui model de învăţare, elevii devin, unii pentru alţii, resurse, iar profesorul are
ca sarcină principală, crearea condiţiilor de interacţiune şi egalitate de status în grupe de lucru.

Metoda KIP este o metodă cooperativă specială care face posibil profesorilor organizarea unui
lucru în echipă de nivel înalt în clase în care există mari diferențe între nivelul de cunoștință și
expresia culturală, și metodă care - ca urmare a lucrului în echipă - încetinează sau oprește
abandonul școlar.

O caracteristică a programului este faptul că consideră importante componentele cognitive, cât

și pe cele morale și afective ale procesului de învățare; dezvoltarea științifico-intelectuală,
dezvoltarea competențelor sociale și civice și dezvoltarea personalității sunt la același nivel de
importanță.

Aplicarea metodei KIP pe de o parte ajută recuperarea elevilor cu rezultate slabe de învățare,
care provin din familii dezavantajate, pe de altă parte, aplicarea metodei complexe de instrucție
în clase eterogene face posibil elevilor dezvoltarea creativității, găsirea talentului personal,
dezvoltarea competenței de cooperare și a simțului responsabilității: elevii sunt responsabili
pentru performanța individuală, grupul este responsabil pentru ajutorul acordat colegilor din
echipă

În orele KIP...
 Elevul este participant activ al actului didactic.
 Favorizează interacţiunea directă.
 Contribuie la dezvoltarea încrederii în forţele proprii şi la rezolvarea unor probleme de
status.

13
  Asigură oportunităţi de dezvoltare în funcţie de propriile posibilităţi, facilitează
comunicarea.
 Contribuie la dezvoltarea abilităţilor sociale şi de autonomie personală (autodisciplină,
efort voluntar).
 Dezvoltă creativitatea, încurajează iniţiativa personală şi gândirea critică.
 Favorizează învăţarea trans- şi croscurriculară
 Asigură permanent un proces de evaluare și autoevaluare.

Normele programei KIP

În programă monitorizarea muncii elevilor se face pe baza unor norme și roluri.

În activitatea comună se realizează respectarea următoarelor norme:

 Ai dreptul să ceri ajutor de la fiecare membru din grup.

 Toată lumea să lase ordine după el.

 Nu uita! Toată lumea are un domeniu în care nu este cel mai bun.

 Împreună suntem capabili de mai mult decât singuri.

 Este datoria ta să ajuți pe cei care îți cer ajutorul.

 Ajută-i pe ceilalți, dar nu rezolvă exercițiul în locul lor.

 Întotdeauna termină sarcina ta.

Aceste norme sunt afișate în sala de clasă, iar elevii sunt amintiți de ele de fiecare dată.

Rolurile elevilor
În timpul orelor KIP elevii îndeplinesc diferite roluri. Rolurile se schimbă prin rotație, iar
grupurile rămân neschimbate până ce fiecare elev a îndeplinit fiecare rol.

Rolurile elevilor și atribuțiile acestora sunt:

14
  profesor mic: atribuția lui este de a asigura că toți membrii grupului au înțeles ce au de
făcut; el împarte sarcinile colegilor; numai el poate cere ajutorul profesorului;
 prezentator (raportor): după terminarea rezolvării sarcinii, prezintă munca grupului în
fața clasei;
 scriptor: elaborează munca scrisă a grupului; scrie frumos și citeț; organizează scrisul
pe foaie;
 responsabil de materiale: asigură grupului toate materialele necesare pentru rezolvarea
sarcinii; verifică, ajută folosirea materialelor; îi implică pe colegi din echipă în folosirea
materialelor și în ordonarea materialelor;
 responsabil de liniște: atrage atenția colegilor asupra liniștei; ajută comunicarea în grup;
încearcă să rezolve situațiile conflictuale care pot să apară;
 responsabil de timp: alocă timp rezolvării sarcinii și îi amintește colegii de cât timp mai
stă la dispoziție.

Este important ca elevii să înțeleagă că în afara îndeplinirii rolului, toți trebuie să participe în
rezolvarea sarcinii grupului.

15
Concluzii

Jocul modelează situații reale. Așadar este perfect pentru introducerea rolurilor care ajută
eficiența programei KIP.

 -elevul se adaptează cu ușurință la lumea contemporană;

 -absenteismul scade deoarece elevii vin cu plăcere la cursuri chiar dacă sunt din familii
dezavantajate;

 -se va observa mărirea statusului elevilor și motivația lor, ”elevii buni” vor coopera cu
mare plăcere cu ceilalți ajutându-se reciproc;

16
 BIBLIOGRAFIE

 Oltea Prelucă:CLIM – o alternativă educaţională, în iTeach: Experienţe didactice, Nr.

45 / mai 2015, http://iteach.ro/experientedidactice/wp-content/experiente-didactice/5-2015.pdf
(10.09.2018)

 K. Nagy Emese: KIP-könyv I-II, Miskolci Egyetemi Kiadó, 2015.

 Besnyi Sabolcs – Nagy Gabor Mapo: A Játék nem játék, Optimustrening, 2015

 Besnyi Sabolcs – Nagy Gabor Mapo: A Játék nem játék 2, Optimustrening, 2017

 Werner Michl: Elmenypedagogia, Magyar Tapasztalati Tanulas Alapitvany, 2017

 Jan Neuman: Education and learning through outdoor activities, IYNF, 2004

 Dusan Bartunek – Andy Martin: Games in nature, An innovative approach to outdoor

and environmental activities for young children

17
 ANEXA NR.I

Cum să descrii un joc?

Numele jocului, titlul

Scrie titlul jocului (scurt) care se referă la activitatea jocului.

Scopul pedagogic al jocului

Ce dezvoltă jocul?

Tipul jocului

De cunoaștere, energizant, spargere de gheață, formarea grupelor, cooperare etc.

Nivelul riscului de accident

Mic, mijlociu, înalt?

Pasurile necesare pentru prevenirea accidentelor

La ce trebuie să fiu atent înaintea, în timpul și după joc ca să reduc la minimum riscul
accidentelor.

18
Numărul participamților (minimum - maximum)

Vârsta participanților (minimum - maximum)

Timpul Jocului

Timpul efectiv al jocului (fără pregătire)

Locul, necesitatea de spațiu

Nu numai mărimea terenului ci și tipul terenului (Ex.teren de fotban, clasă, coridor, în aer liber
etc)

Necesitate de instrumente

Completează numai, dacă ai nevoie de instrumente. Ex. Minge, zar, cărți, jucări etc.

Necesitate de instrumente technice

Ex. Scaun pt. fiecare participant, masă, calculator etc.

Pregătirea

19
Ce trebuie să facă conducătorul jocului (se poate și cu includera participanților) înainte de joc.
Ex. Să decolează ceva, pregătirea instrumentelor, aranjarea mobilelor.

Timpul necesar pentru pregătirea jocului.

Posibilitatea integrării participanților în pregătirea jocului.

(cu ce se putem accorda pe partcipanți la jocul respectiv; ex. Preparăm împreună decorațiunea,
pregătirea instrumentelor în comun)

Deschiderea jocului

Cum introduci jocul?

Parcurgerea jocului. Regurile jocului

Închiderea jocului

Cum închei jocul? când se termină jocul?

Evaluarea jocului

Ce se întâmplă după încheierea jocului? Ce fel de feedback dăm/cerem de la participanții?

20
Dezvoltarea jocului

Cum putem varia jocul, cum putem dezvolta jocul pentru diferite grupuri?

Alte observații.

Data jocului

21