Stilul gotic

Stilul gotic
Stilul gotic este al doilea stil International, contemporan cu romanicul, elaborat în
Franța, în Ile-de-France, în sec. al XII-lea.

Carcassone - oras medieval

Acesta s-a maturizat intre sec. XII si XV, in toate tarile Europei centrale, apusene
si nordice, ajungând in Polonia si Transilvania, până în Carpați.

Denumirea de “gotic” este un termen convențional, apărut în Renaștere și atribuit

artei în perioada afirmării orașelor (sec. XII-XV).

-Stabilitatea vieții sociale, în urma încetării năvălirii barbarilor;

Desprinderea individului și familiei lui din dependența față de senior, organizarea

cetățenilor liberi în bresle meșteșugărești, devenite la rândul lor autorități
autonome, care decideau destinul colectivității;

-Societatea nu mai depindea așa mult de biserică;

-Progres material și cultural al societății europene.

Arhitectura

-Cea mai strălucită și cuprinzătoare formă de manifestare a artei gotice.

-Construcții civile si militare, catedrale si palate comunale, primării și palate de

justiție;

Orașul medieval

Evenimentele importante erau concentrate în piața publică unde se afla catedrala,

monument reprezentativ al orașului. Către piața publică și catedrală erau
direcționate toate străzile orașului, având ca limită zidurile de incintă, înalte și
groase. Piața publică era și piața comercială, deoarece zona de apărare trebuia să fie
cât mai mică. Străzile erau strâmte. Castelele cu fațada îngustă erau orientate către
stradă. Desfășurarea continuă a încăperilor excludea curțile și grădinile.

Carcassone - oras medieval, vedere de sus

Arhitectura de fortificație a dezvoltat sistemul medieval al îmbrățișării circulare

a orașului cu ziduri de incintă, prevăzute cu porți de apărare, coridor de strajă și
turnuri de observare și apărare. Turnurile zidurilor de fortificație aparțineau
breslelor, ale căror resurse economice și umane asigurau securitatea și paza
continuă.
Unul din orașele medievale din Franța, foarte bine păstrat, este Carcassone, datând
din secolul al XII-lea si amplificat in secolele XIII-XIV.

Carcassone

Arhitectura civila

Arhitectura civilă a orașelor includea palatele prelaților (Palatul arhiepiscopului din

Sens, Palatul Papilor din Avignon), palatele sfaturilor comunale (Palatul comunal
din Regensburg, Nurnberg, Germania), spitalele orășenești administrate de ordinele
călugărești, depozitele de produse și desfacere ale breslelor și ale negustorilor,
casele breslelor, podurile de piatră (Podul vechi din Praga), podurile cu arce frânte
cu fortificații.
Catedrala si universitatea sunt roadele acestei complexe societăți urbane europene a
secolelor care au urmat epocii stilului romanic.

Arhitectura religioasă

Catedrala exprimă nu numai înalta știință a construcțiilor din piatră, ci și

solidaritatea economică și socială a colectivelor orașului, forța și mândria culturală
a orașelor din centrul și apusul Europei.

Cu cât catedrala era mai impresionantă ca dimensiune și turnul-fleșă era mai înalt,
cu atât ilustra bogăția și orgoliul social al cetățenilor.
 Stilul gotic in Franța
Primele experiențe ale goticului prin construirea bolții cu arce frânte au fost
înregistrate la Bazilica Saint Denis, de lângă Paris, la indicațiile abatelui Suger.

Bazilica Saint-Denis

Compusă dintr-o navă cu două travee și două colaterale mai mici ca înălțime,
clădirea a fost acoperită cu bolți pe ogive încrucișate. Imediat după construirea
nartexului a urmat înălțarea noului cor, cu dublu deambulatoriu, cu același sistem
de boltire ogivala, gratie unei ogive suplimentare. Teza estetica formulate de Suger
avea ca reper principal lumina in biserica, sursa de iluminare a spiritului. Înălțarea
și lărgirea spațiilor, pătrunderea luminii prin marile vitralii ale ferestrelor permitea
jocul reflexelor, penumbrei și transparenței luminii.

Goticul lanceolat. Catedrala din Chartres

Prima etapă a goticului a avut drept caracteristică prezența turlelor-clopotnița, în

forma de lance, plasate deasupra intrării navelor laterale ale catedralei. Ascuțite,
înalte, acestea dădeau caracterul original de zveltețe și elansare a arhitecturii noi.
Desfășurarea verticalității edificiului, cu turnurile lance, asigură impresia generală
a sensului ascensional, opus orizontalei dominante și caracterului static și masiv al
construcțiilor romanice.
Catedrala Notre-Dame, Chartres Catdrale de la St. Denis, Sens si Senlis

Goticul radiant. Catedrala Notre-Dame din Paris

Este considerat momentul clasic al stilului, având caracteristică ponderea,

echilibrul proporțiilor, armonia ansamblului. Prezența ferestrei în formă circulară,
rozetă sau rozasa, plasată pe fațada vestică a catedralei, dădea de asemenea
particularitatea goticului radiant. Rozeta era considerată centrul compozițional al
structurii plastic a fațadei.
 Catedrala Notre-Dame, Paris

Catedrala Notre-Dame din Paris este capodopera goticului radiant. Toate reperele
dimensionale urmează corespondentele geometrice care converg spre centrul
marcat de rozetă. Armonia proporțiilor ansamblului, fără excese, fără
ascensionalitatea proeminentă a turlelor-clopotniță, a determinat aprecierea
goticului radiant ca fiind etapa “clasică”.

Catedrala Notre-Dame, Paris

Goticul flamboyant

Arhitectura perioadei are caracteristica abundența decorării fațadelor cu sculpturi în

relief și ronde-bosse, dominarea golului asupra plinului fațadelor și acoperirea
golului cu vitralii.

Catedrala din Reims și Catedrala din Amiens sunt reprezentative pentru această
perioadă, în care vitraliile ocupă o mare parte a fațadelor, asigurând ambianță
feerică a luminii.

Sculptura în ronde-bosse și relief creează grandiosul spectacol al împodobirii

întregului exterior al catedralei, siluetele și scenele figurative fiind amplasate și
 integrate arhitecturii de la sol până la acoperiș și muchiile acestora, dispuse pe
arcele boutante și stâlpii de sprijin ai acestora.

Catedrala Notre-Dame, Amiens Catedrala Notre-Dame, Reims

Catedrala Notre-Dame, Reims-vedere din spate

 Catedrala Notre-Dame, Reims

Planul catedralelor gotice păstrează în linii mari planul bisericilor romanice, cu

distribuția spațiilor caracteristice: nava centrală, două, patru sau șase nave laterale,
plasate simetric de o parte și alta față de nava centrală, un transept, un
deambulatoriu, in jurul absidei, și absidiole, acestea din urmă fiind totdeauna în
număr impar.

Planul Catedralei Notre-Dame, Chartres

Planul Catedralei Notre-Dame, Reims

Elevatia. Interiorul catedralei gotice se desfășoară pe mai multe niveluri decât în
biserica romanică, dar păstrând distribuția cunoscută.

Elevatia-Catedrala Notre-Dame, Chartres

Primul nivel rămâne în continuare cel al arcadelor din dreapta și din stânga navei
central care, prin suita arcelor sprijinite pe coloane, permit legătura și comunicarea
între nave. Nivelul superior al triforium-ului sau tribunei se înalță adeseori pe două
etaje deasupra navelor laterale, permițând circulația și vizibilitatea spațiilor navei
central și altarului.
Transeptul Catedrala Notr-Dame, Amiens
 Altarul Catedrala Notre-Dame, Amiens

Ultimul nivel este al ferestrelor care asigura luminarea directa a navei central.
Ferestrele de la triforium, transept si absidiole ca și cele ale navei centrale sunt
acoperite cu vitralii.

Sistemul de acoperire – bolta nervurată cu arce frânte. Se deosebește fundamental

de cel al bisericii romanice. Bolta gotică se bazează pe arcele frânte (ogivale).
Intersectată prin nenumărate deschideri nervurate, bolta gotică se înalță la zeci de
metri de sol. Între nervuri nu există bolțari (ca la bolta romanică), ci umplutura de
zidarie nefuncțională. Desfășurarea clădirii pe înălțime, atingând 35 m (N-D Paris)
si 48 m (C.din Amiens), s-a putut realiza datorita folosirii arcelor ogivale, care au
permis bolților gotice și înălțime impresionantă.

Primele încercări ale arcelor ogivale cu fost efectuate de abatele Suger la C. St.
Denis. Față de bolta romanică, masivă și rigidă, stilul gotic a folosit sistemul de
acoperire suplu și grațios. Bolta era realizată din multiple arce frânte, între ele
având umplutura de zidărie. Cu cât arcele ogivale urcau mai sus, cu cât ele erau
mai înalte în raport cu deschiderea, cu atât unghiul de împingere în zidurile laterale
era mai mic. Traversarea, întretăierea și întâlnirea arcelor frânte se realiza in
mijlocul bolții, punct numit cheie de boltă, marcată, de obicei, cu un relief sculptat.

Bolta - Catedrala Notre-Dame, Amiens

Nava centrala - Catedrala Notre-Dame, Amiens

Structura catedralei gotice este un schelet de rezistenta. El este construit din arce
frante (ogivale), coloane, stâlpi fasciculați și arce boutante. Arcele ogivale se
sprijină pe coloane la interior, dând împingeri orizontale care tind să îndepărteze
coloanele cu rol de stâlp de sprijin. Pentru a prelua împingerile, constructorii
goticului au folosit la exteriorul zidurilor arce boutante (de descărcare). Astfel,
preluarea împingerilor și descărcările acestora le efectuează arcele boutante.
Din aproape în aproape, de sus în jos, pentru fiecare nivel, această soluție asigură
ușurarea masivității zidăriei la exterior și mai ales înlocuia formula folosită de
contrafortul romanic, masivul zidăriei greoi și costisitor.

Arce boutante - Catedrala Notre-Dame, Paris

Plastica fațadelor

Ascendenta sensurilor vertical, dominarea golului asupra plinului au impus

ornamentarea tot mai bogată a interiorului cu vitralii și a exteriorului cu sculpturi.
 Garguie - Categrala Notre-Dame, Amiens

Transformarea pereților în timpul goticului flamboyant. în dantelărie de piatră a

adăugat caracterul particular al esteticii plasticii fațadelor.

Fațada vestică este subliniată compozițional de trei registre orizontale: registrul

portalurilor, registrul rozasei, delimitat de o galerie și registrul turnurilor-
clopotnița. Centrul compozițional al fațadei este marcat de rozasa spre care converg
sensurile direcționale ale șarpantei plastic.

Dispunerea pe fațada vestică a portalurilor intrării în catedrală a continuat să

păstreze corespondente cu nava centrală și navele laterale, acestea din urmă
primind uneori un singur portal pentru două nave (N-D Paris).
Rozeta cu vitralii - Catedrala Notre-Dame, Reims

Fereastra cu vitralii - Catedrala Notre-Dame, Chartres

Portalul navei central era subliniat compositional prin suprainaltarea arcului ogival
de deasupra timpanului.
 Portalul de vest - Catedrala Notre-Dame, Paris

Arhivolta cu voussuri a devenit locul plasării sculpturilor în ronde-bosse, alipite la

zid.

Portalurile fațadei vestice și fațadele laterale din axul N-S al transeptului catedralei
au sculptura în relief și ronde-bosse.

Exteriorul impresionează datorită grandorii și armoniei ansamblului, frumusețea

formelor desfășurate pe verticală neobișnuit de mare a înălțimilor zidurilor.
Prestanța turnurilor clopotniță, armonioasă dispunere a ferestrelor și rozaselor cu
vitralii încununează frumusețea fațadelor.
 Arta gotică în alte țări

Germania

Catedralele prezintă ca tipologie particulară înălțimea egală a tuturor navelor

(biserica-hala).

În zonele nordice și răsăritene-din cărămidă.

Preferinta pentru gotic lanceolat, cu turnuri clopotniță foarte ascuțite.

Koln, Regensburg, Nurenberg, Bamberg

Domul din Koln
 Anglia

interpretare originală în construcția catedralelor;

trei etape: Early English (c. Din Salisbury), Decoreted style (Lichfield, York) și
Perpendicular style (Winchester, Canterrbury, Oxford, Cambrige)

Decoreted style-rolul functional al ogivei este abandonat în favoarea rolului

decorativ.

Italia

entuziasm discret pentru problemele construcției bazate pe ogiva.

la cele mai multe catedrale – plafon orizontal, fie simplu, fie bogat ornamentat.

vechea tradiție a pereților construiți din zidărie cu umplutură s-a păstrat, deși era
necorespunzătoare sistemului gotic (Domul din Milano, Palatul Dogilor-Veneția)

Domul din Milano

 Palatul Dogilor-Veneția
Romania

a pătruns în secolele XIV-XV în Transilvania.

Biserica Sf. Bartolomeu, Biserica Neagră- Brașov, Catedrala Sf. Mihail- Cluj-
Napoca.

Biserica Neagră, Brașov

 Biserica Sfantul Mihail, Cluj

-Castelul de la Bran, Castelul Corvinilor

Castelul Bran
Castelul Corvinilor
orașe: Brașov, Sibiu, Sighișoara.

Sighișoara

Sculptura: Cluj-Statuia Sfantului Gheorghe

Statuia Sfântului Gheorghe, Cluj