Sunteți pe pagina 1din 77

1

Ornamente
[i
Miniaturi
Editura în documente
București, 2014
ISBN 978-606-93841-1-4
2 3
bråncovene[ti
Pentru Safety Broker, aprecierea eternelor valori naționale, promovarea
personalităților istorice care au marcat destinul neamului românesc - chiar și cu pro-
priul sacrificiu - reprezintă o înaltă responsabilitate, dar și o datorie de onoare.
Suntem convinși că prin omagiul adus voievodului Constantin Brâncoveanu,
simbol al istoriei naționale, mărturisitor al credinței străbune, înnoitor de veac și pildă
de înțelepciune, redăm prezentului grandoarea, curajul și demnitatea trecutului nostru.
Astfel vom da tinerei generații marea lecție a demnității și patriotismul
înaintașilor, care, cu măiestrie și curaj, au stat la temelia identității și conștiinței
românești.

Viorel Vasile
CEO
Safety Broker

4 5
S ituată la răscrucea veacurilor ce delimitează domniile pământene de cele
fanariote, dar și la finalul manifestărilor artei postbizantine în ansam-
blul artei românești, epoca brâncovenească, așa cum este cunoscută în istoriografie

Prefa]`
perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688–1714), marchează cristalizarea și
desăvârșirea în arhitectură, pictură și sculptură a unui nou stil de exprimare, perpetuat
peste generații și recunoscut astăzi, după numele domnitorului muntean, drept stil
brâncovenesc. Influența acestui nou stil artistic, aparte, și dincolo de spațiul geografic
al Valahiei, a făcut ca stilul brâncovenesc să fie denumit și stil românesc.
Înainte de 1688, predecesorii lui Constantin Brâncoveanu, Matei Basarab
(1632–1654) și Șerban Cantacuzino (1678–1688), în ciuda diversității elementelor cul-
turale existente, au încercat și au reușit să introducă elemente specifice de manifestare
în artă care să contureze și să imprime acesteia un caracter unitar, românesc. După
1688, asimilarea unor elemente artistice occidentale, specifice Renașterii și barocului,
dar și orientale, menținerea și dezvoltarea elementelor tradiționale, valahe, vor crea o
îmbinare perfectă ce va contura definitiv caracteristicile stilului artistic românesc. Din
acest punct de vedere, stilul artistic al epocii brâncovenești reprezintă rezultatul firesc
al evoluției culturale și artistice din prima jumătate a veacului al XVII-lea. Desigur,
domnul Țării Românești, Constantin Brâncoveanu, prin activitatea sa culturală re-
formatoare, prin punerea la dispoziție a resurselor financiare necesare, prin asigurarea
unei perioade lipsită de conflicte armate a contribuit la desăvârșirea stilul artistic al
epocii sale.
6 7
Având în preajma sa unii dintre învățații vremii, între care stolnicul Constan- Astfel, pe lângă valoarea documentar-istorică, documentele emise în cancelaria dom-
tin Cantacuzino - educat la Padova, Hrisant Notarra - viitor patriarh al Ieruslimului, nească reflectă şi o valoare artistică deosebită.
Antim Ivireanu, ș.a., Constantin Brancoveanu imprimă o notă distinctă stilului artis-
tic al epocii sale. Acum, curtea domnească freamătă de tumultul Renașterii bizantine La fel cum meșterii lui Brâncoveanu promovează unele tipuri arhitectonice
și, fără îndoială, cancelaria domnitorului nu avea cum să nu devină atelier de creație tradiționale, la fel și diecii și grămăticii cancelariei domnești își concentrează atenția
și manifestare a trăsăturilor artistice ale stilului brâncovenesc. Rezultatul final al can- asupra ornamentelor și miniaturilor, care dobândesc o puternică expresivitate. Arta
celariei, documentul, prin maniera artistică de redare a ornamentelor și miniaturilor scrierii documentelor, indiferent de suportul de scriere utilizat (hârtie sau perga-
ce împodobesc mărturia scrisă, devine purtătorul expresiei stilului domnitorului, a ment), începe să fie din ce în mai mult însoțită de arta minierii acestora, în funcție de
stilului brâncovenesc. importanța conținutului, de dorința și prestigiul celor ce le comandau, dar mai ales
de simțul artistic și estetic al caligrafului sau miniaturistului, care, în vremea domniei
Dacă la începutul secolului al XIV-lea, actele domenești erau lipsite de unele lui Brâncoveanu, se aliniează și se integrează altor culturi europene, prin predispoziția
elemente esențiale, inclusiv lipsa beneficiarilor, treptat, ca urmare a expresiei evlaviei spre baroc. Importanța deosebită acordată ornamentelor constituie una din trăsăturile
creștine, ctitorirea de biserici și mânăstiri, înzestrarea acestora cu ocini, danii, privilegii fundamentale ale stilului brâncovenesc. De aceea, ornamentele existente fie în operele
şi imunităţi, conduce la necesitatea întăririi donaţiei prin emiterea de înscrisuri solemne, arhitecturale, fie în operele plastice ale acestui stil și, deopotrivă, în operele de cancela-
redactate în cancelaria domnitorului. Pentru consfințirea solemnității documentu- rie brâncovenească se disting prin orientarea lor precisă și conștientă, prin distribuirea
lui, începe să se apeleze treptat la ornamente şi miniaturi. Sub înrâurirea influenţelor lor în zone de maximă vizibilitate. În plus, în cuprinsul actelor realizate de cancelaria
bizantine şi prin contactul cu textele de ritual creștin - manuscrise şi tipărituri - actul domnească, prin înmulțirea formelor și culorilor întrebuințate, - în afară de roșu (chi-
de cancelarie, pe măsura ce se dezvoltă arta zugrăvirii icoanelor cu scene biblice şi novar), aur și albastru, se mai adaugă verde, argint, rădăciniu, violet și altele2 - orna-
chipuri de martiri, începe treptat, și prin îmbogăţirea paletei coloristice utilizate, să mentele și miniaturile contribuie la sporirea solemnității documentelor, la desăvârșirea
pătrundă tot mai mult în sfera artei miniate1. aspectului formularului diplomatic al documentelor de cancelarie.
1
Ionescu-Nișcov Traian, Soveja Maria, Acte de cancelarie domnească, București, 1974, p.5 2
Vasilescu Veronica, Ornamentaţia şi miniaturile documentelor din Ţara Românească până la Constantin Brâncoveanu, Revista Arhivelor,
nr. 2, an XI, București, 1968, p.254.
8 9
În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, dar şi a domnitorilor ce i-au Deși, inevitabil, numărul documentelor ce a stat la baza succintei noastre
succedat, stilul artistic în care au fost ornate și miniate documentele, se distinge prin analize este limitat la o parte a arhivei cancelariei brâncovenești, acestea sunt repre-
existenţa motivului floral-vegetal, prin aspiraţia către somptuozitate şi prin redarea zentative pentru a evidenția caracteristicile unui stil artistic aparte și a încânta privirea
într- o manieră artistică a elementelor care decorează documentele3. cititorului cu motive, forme și culori ale monarhiei culturale brâncovenești, acum când
comemorăm trei veacuri de la martiriul lui Constantin Vodă Brâncoveanu. Astfel,
În cuprinsul documentului și al formularului diplomatic al acestuia, doar demersul nostru reprezintă continuarea / completarea albumului omagial Constantin
anumite elemente sunt ornate şi miniate, astfel: Brâncoveanu - 300. Documente de arhivă, inițiat de Asociația DAR Development
- Protocolul inițial - invocația simbolică (+cruce, ajută) în parteneriat cu Arhivele Naționale, în cadrul unui proiect finanțat de Administrația
- litera iniţială a textului Fondului Cultural Național.
- intitulația
- Frontispiciul
- Subspiciul - monograma neautografă şi autografă 1. Invocaţia simbolică şi inițiala
- semnele de validare Folosit în debutul textului unui document și în fața monogramei, semnul
- Chenarul crucii sau invocația simbolică, cu un conținut religios, se constituie inițial în formula
Fără a prezenta amănunțit caracteristicile și evoluția în timp a fiecăruia diplomatică de invocare a divinităţii. În documentele emise de cancelaria munteană în
dintre elementele anterior menționate, lăsând pe seama viitoarelor studii de specia- veacurile XIV–XVI, invocația simbolică are o formă sobră, caligrafiată în roșu (chi-
litate să surprindă detalii asupra acestora, vom încerca în cele ce urmează să reliefăm novar) sau negru, cu duct fie subțire, fie îngroșat, pornind de la vârf și subțiindu-se
particularități ale formei și aspectului actelor de cancelarie brâncovenească, manifes- spre interior, de mărimi diferite și uneori ornate cu puncte, virgule, frunze și flori cu
tări artistice și plastice surprinse în câmpul compozițional al acestor mărturii istorice, doi-trei lobi într-o paletă coloristică de negru, galben, verde și albastru. Începând din
păstrate actualmente în depozitele Arhivei Istorice Centrale a României. secolul al XVII-lea, invocația simbolică (cruce, ajută), redată în cuprinsul actelor de
3
Vitan Ion, Consideraţii privind ornamentele şi miniaturile documentelor munteneşti din secolele XVI-XIX, Revista Arhivelor, p. 464 cancelarie, începe să capete şi o valoare artistică, nu doar religioasă.
10 11
Contactul cu arta coloristică îi va spori prestigiul în actele solemne. Astfel, în Uneori literei iniţiale şi ornamentului său, cu care formează o miniatură
documentele cancelariei brâncoveneşti, semnul crucii apare redat în mod diferit și se (vinietă) de obicei de forma unui dreptunghi perpendicular, i se asociază un desen cu
distinge prin faptul că apare împreună cu litera iniţială, ornată cu frunze de acant, într-o un conţinut religios şi cu rol de ornament, care redă diferite imagini din iconografia
paletă coloristică reprezentată de culorile galben, roşu şi verde. Crucea este plasată fie creştină. Pe lângă motive vegetal – florale, în ornarea iniţialei, distingem, destul de rar,
în colţul din stânga sus al documentului, în medalioane tip corolă de floare de acant şi motive zoomorfe (motivul păsării-acvilei, dragonului, balaurului)5. Înainte de apariția
scut, fie în colţul din dreapta sus ori din deasupra, cu sau fără ornamente, ornamentul stilului brâncovenesc, inițiala era împodobită cu flori de clopoței sau cu ramuri și frunze
în cadrul grupului fiind axat îndeosebi pe litera iniţială4, adică una din literele: M, B, de stejar. Treptat, din a doua jumătatea a veacului al XVII-lea, liniile inițialei vor fi
I, A. În această manieră, hrisoavele cu frumoasă față sunt desăvârșite prin alăturarea înlocuite de crengi viguroase, ornate cu flori și crengi ingenios împletite. În paralel,
invocației simbolice în imediata vecinătate a literei inițiale a textului și, astfel, se con- pentru evidențierea măreției domniei și sporirii solemnității actului emanat de cance-
turează un ansamblu ornamental compact și diversificat din punct de vedere al paletei larie, ornamentele și împletiturile de crengi și frunze, adevărate broderii, vor fi puse
coloristice utilizate, sporind prestigiul artistic al protocolului inițial al documentului și în valoare și prin diversificarea paletei coloristice utilizate și, mai ales, prin sporirea
conferind, totodată, solemnitatea actului de cancelarie. Menținând și formele de redare întrebuințării lichidului auriu.
ale literei inițiale a textului documentelor, dezvoltate în prima jumătate a secolului al
XVII-lea – talie înaltă sau mică, aspect decorativ redat într-o singură culoare, îndeo- 2. Frontispiciul
sebi în chinovar sau negru, dar şi cu puţină culoare de galben, verde, albastru – cance-
laria brâncovenească acordă, însă, o atenție sporită ornamentelor inițialei, care, fiind În partea superioară a documentului (frontispiciu), deasupra textului, tema cen-
constituite din motive floral-vegetale, ca o notă distinctivă, sunt redate în starea lor trală este reprezentată de stema ţării, în concepția proprie a celui ce o execută, astfel
naturală cât mai aproape de realitate şi nu stilizate ca în perioadele anterioare. Motivele încât forma, aspectul şi coloritul diferă de la un artist la altul. Stema heraldică a Țării
floral-vegetale cel mai des întâlnite sunt reprezentate de frunzele și florile de acant, dar Românești6,- acvila cruciată, însoțită, de cele mai multe ori, de cei doi aștri, soarele și
și de bujorul de câmpie. luna - este redată adesea în scuturi rotunde și uneori într-un chenar fie somptuos, fie
3
Vitan Ion, Consideraţii privind ornamentele şi miniaturile documentelor munteneşti din secolele XVI-XIX, Revista Arhivelor, p. 465 5
Vitan I, op.cit, p. 466
6
Pentru o descriere detaliată a stemei Țării Românești din emblema sigiliilor brâncovenești vezi și: dr. Laurențiu Ștefan Szemkovics,
12 13 Sigilii brâncovenești în Brâncoveanu 300. Documente de arhivă, București, 2014, pp. 279-282
simplu, în ton cu întreaga ornamentaţie și este motivată de dorința de grandoare și fast Primul, datat 25 aprilie 16959, impresionează prin faptul că stema țării din frontispiciu
a domnitorului emitent. Deși prezentă încă din veacul al XVI-lea în frontispiciul unor este însoțită de doi îngeri, care, înconjurați de alți îngeri, printre nori, susțin acest
texte ecleziastice manuscrise și tipărite - de exemplu, Liturghierul din 1508 - stema ansamblu cu conotații ecleziastice, în care cei doi aștri sunt redați în afara acestui ta-
țării, în frontispiciul actelor de cancelarie, va apărea treptat, relativ târziu în comparație blou. În subspiciul actului sunt de asemenea redați: Tatăl și Fiul, prooroci, evangheliști,
cu celelalte elemente definitorii ale formularului diplomatic muntean, abia în cance- arhangheli, îngeri. Artistul actului, prin maniera artistică folosită și prin elementele
laria domnească de la Târgoviște a lui Radu Șerban (1602–1610). Meșteri ai slovelor și miniate redate, reușește să transmită îngemănarea perfectă dintre puterea laică și divi-
artei decorative, diecii și gramaticii din cancelariile viitorilor domni, - Radu Mihnea7, nă. Al doilea, emis la 15 decembrie 170010, scris de același Isar logofăt, întrebuințează
Matei Basarab8, Șerban Cantacuzino - prin valorificarea potențialului lor creator, în- aceeași manieră artistică strălucitoare și în care, pe fond verde, este proiectată o verita-
cearcă introducerea unei tradiții autohnone, însă concepția compozițională ce va con- bilă broderie florală susținută de crengi viguroase în brun închis. Și în acest caz, aurul
duce la transformarea și încadrarea frontispiciului actelor într-un element de perfectă abundă, ca marcă a prestigiului emitentului, semnatar al actului.
artă miniată se va desăvârși în cancelaria brâncovenească. De multe ori, stema țării
din frontispiciul actelor brâncovenești este flancată de elemente ornamentale formate 3. Subspiciul
din motive vegetal-florale, frunze și flori de acant, ramuri și crengi împletite, uneori
încadrate în chenare dreptunghiulare pentru asigurarea simetriei. Toate elementele Subspiciul actului de cancelarie este format, cu excepția datei și locului de emitere
frontispiciului sunt redate în culori variate ce impresionează prin strălucirea aurului a actului, din protocolul final al formularului diplomatic (eschato-colul) - semnătura
și argintului, dar și a culorilor vii (verde, albastru), iar prin vizibilitatea lor plasată la domnitorului și semne de validare (peceți, sigilii) - la care se adaugă, începând din
începutul documentelor, complinește expresia grandorii. Trebuie să remarcăm, în an- prima jumatate a secolului al XVII-lea, ornamente formate din motive vegetal-florale,
samblul documentelor brâncovenești păstrate în depozitele Arhivelor Istorice Centrale, geometrice, zoomorfe și uneori, personaje biblice. Semnătura emitentului, a domnito-
două hrisoave domnești ce, cu siguranță, pot rivaliza cu cele mai frumoase miniaturi rului în cazul actelor emise de către cancelaria domnească, avea ca atribuție primară
ale stilului brâncovenesc. întărirea autenticității și validarea actului realizat.
7
Serviciul Arhive Naționale Istorice Centrale (SANIC), Mânastirea Radu Vodă, XLV / 5; Mânăstirea Dealu, XI / 3. 9
SANIC, Suluri, 9
8
Idem, Peceți, 51. 10
SANIC, Suluri, 10
14 15
De-a lungul evoluției acestui element al eschatocolului, în cancelaria Țării În cuprinsul unor documente, cum sunt cele de dimensiuni mari, subspiciul, ală-
Românești, s-a practicat utilizarea semnăturii neautografe (monograma), realizată, cel turi de monograma stilizată și ornamentată, este completat de viniete cu ornamente
mai adesea, de grămaticul actului și a semnăturii autografe a emitentului (manu pro- florale și desene cu arhangheli, îngeri sau personaje biblice, reluând astfel, tematica din
pria). frontispiciul actului11. Alteori, ornamentele, dispuse dedesubtul monogramei, com-
pleteză simetric ornamentele din inițiala textului sau devin prelungiri ale chenarului
Monograma, de influență bizantină, este alcătuită din invocația simbolică (cruce, actului. La rândul său, chenarul documentului realizat în cancelaria brâncovenească,
ajută) și din intitulația de la începutul textului documentului, însă inversată și pres- ornament în ansamblul compozițional al acestuia, capătă valențe artistice prin umple-
curtată prin contracție, cu ligaturi și scriere suprascrisă. Și în cazul monogramei, la fel rea spațiului dintre liniile în chinovar, aur, verde, brun, cu frunze și flori de acant sau
ca și al elementelor anterior descrise, evoluția formei, aspectului și coloristicii este de ramuri și crengi în spirală.
la forme simple, abia creionate în negru și roșu – chinovar (secolele XIV-XV) până la
forme complexe de suprascriere, în chinovar și aur. Cancelaria brâncovenească, prin Din succinta noastră prefață a caracteristicilor ornamentelor și miniaturilor din
impunerea stilului artistic brâncovenesc, preluând tradiția conturării și ornamentării documentele cancelariei brâncovenești - o parte a acestora păstrate la Arhivele Istorice
artistice a monogramei domnești, tradiție manifestată în cancelariile lui Matei Basarab Centrale - rezultă că, alături de edifiiciile laice și ecleziastice, documentul, indiferent
și Șerban Cantacuzino, transformă monograma, într-un element cu valență dublă: de de suportul său - hârtie sau pergament - constituie forma de manifestare a stilului ar-
autentificare și de artă miniaturală. În actele de cancelarie brâncovenească, monograma tistic desăvârșit de cel ce este astăzi Sfântul Constantin Basarab Brâncoveanu.
este întotdeauna redată în chinovar sau lichid auriu și argint, de obicei împărțită în
două. În prima parte, este suprapusă, în tuș negru, sau în interiorul unui filacter sau În final, adresăm mulțumirile noastre domnului Olimpiu Bandalac, cel care a
eșarfă, semnătura autografă a domnului. Uneori, cele două părți ale monogramei, trudit pentru ca detaliile grafice ale operelor miniate din documentele brâncovenești
sunt încadrate într-un chenar, ornamentat cu frunze de acant, lalea, bujori de câmpie. analizate, parte integrantă a artei medievale românești, să recapete strălucire în pagi-
Spațiul dintre cele două părți ale monogramei era ocupat de sigiului timbrat, în chinovar nile ce urmează.
sau ceară roșie, sau se atârna șnurul peceții. 11
SANIC, Suluri, 9.

16 17
Totodată, dorim să fim recunoscători domnului Cristian Brutaru, director executiv al
Asociației DAR DEVELOPMENT și domnului Viorel Vasile, CEO Safety Broker, cei care au
făcut posibil ca ideea acestei lucrări să devină realitate.

București, Arhivele Naționale

21.11.2014
Claudiu-Victor Turcitu

18 19
Invoca]ia
simbolic`
[i
ini]iala
20 21
FOND FOND
Mitropolia }`rii Române[ti Mån`stirea Câmpulung
CDLXXVIII / 2 LXI / 62

1 2
22 23
FOND FOND
Mån`stirea Bistri]a, Mån`stirea Bistri]a,
LXIV / 318 LXIII / 286

3 4
24 25
FOND
Mitropolia }`rii Române[ti
XXIII / 22

COLEC}IA
Pece]i
5 nr. 88 6
26 27
FOND FOND
Mån`stirea Hurezi Mån`stirea Hurezi
I / 12 LV / 1

7 8
28 29
FOND FOND
Mån`stirea Brâncoveni Achizi]ii Noi
XXV / 31 MMDCCXCIV / 14

9 10

30 31
FOND FOND
Mitropolia }`rii Române[ti Mitropolia }`rii Române[ti
LXXXV / 2 LXXXII / 8

11 12
32 33
COLEC}IA FOND
Suluri Episcopia Râmnic
nr. 9 XCIX / 6

13 14
34 35
FOND
Mån`stirea Brâncoveni
III / 21

FOND
15 Mån`stirea Hurezi 16
XXV / 7
36 37
FOND FOND
17 Mån`stirea Râmnicu-S`rat
I / 16
Mitropolia }`rii Române[ti
CLXVIII / 24
18
38 39
FOND FOND
Episcopia Buz`u Mån`stirea Cotroceni
VI / 4 LVII / 46

19 20
40 41
FOND
Episcopia Buz`u
LV / 17

FOND
21 Mitropolia }`rii Române[ti 22
CCLXVIII / 9
42 43
FOND
Mitropolia }`rii Române[ti
CDXCIV / 2

COLEC}IA
23 Vârtosu Emil 24
I / 350
44 45
COLEC}IA
Achizi]ii Noi
MMDCCCII / 3

FOND
25 Mitropolia }`rii Române[ti 26
CXXXVI / 6
46 47
COLEC}IA FOND
27 Achizi]ii Noi Mitropolia }`rii Române[ti, 28
MMDCCCII / 4 CXI / 18
48 49
FOND
Mån`stirea Cozia
XLV / 2

COLEC}IA
29 Pece]i 30
no. 253
50 51
FOND FOND
Mån`stirea Govora Mitropolia }`rii Române[ti
XVI / 3 LVII / 52

31 32
52 53
FOND FOND
Mån`stirea Tismana Mån`stirea Cotroceni
LXIV / 14 XVII / 24

33 34
54 55
FOND COLEC}IA
Mån`stirea Cernica Achizi]ii Noi
II / 20 CXVII / 67

35 36
56 57
FOND FOND
Mån`stirea Râmnicu-S`rat Mån`stirea Râmnicu-S`rat
I / 20 I / 22

37 38
58 59
FOND FOND
Episcopia Buz`u Mitropolia }`rii Române[ti
L / 47 CLXXIII / 87

39 40
60 61
FOND FOND
Episcopia Buz`u Mån`stirea Hurezi
XXXIV / 31 LIV / 25

41 42
62 63
FOND FOND
Mitropolia }`rii Române[ti Episcopia Buz`u
LVII / 69 XXVI / 83

43 44
64 65
FOND FOND
Episcopia Buz`u Mitropolia }`rii Române[ti
XLIX / 28 CXCVII / 4

45 46
66 67
FOND
Episcopia Arge[
XLII / 10

FOND
Mitropolia }`rii Române[ti
47 CXI / 8 48
68 69
FOND FOND
Mån`stirea Cozia Mån`stirea Câmpulung
XLIX / 15 LXII / 80

49 50
70 71
FOND FOND
Mån`stirea Cozia Mitropolia }`rii Române[ti
XLIX / 16 XXXVII / 18

51 52
72 73
FOND FOND
Mitropolia }`rii Române[ti Mitropolia }`rii Române[ti
LV / 18 CDLXXVI / 1

53 54
74 75
FOND FOND
Mån`stirea Tismana Mån`stirea Râmnicu-S`rat
XCIII / 53 XIII / 8

55 56
76 77
FOND FOND
Schitul Surpatele Mån`stirea Hurezi
X / 4 XIX / 32

57 58
78 79
COLEC}IA FOND
Achizi]ii Noi Mån`stirea Cernica
CXII / 72 II / 13

59 60
80 81
COLEC}IA FOND
Documente Muntene[ti Mån`stirea Cotroceni
XLV / 12 LXIV / 3

61 62
82 83
FOND FOND
Mitropolia }`rii Române[ti Mån`stirea Hurezi
L / 21 LV / 3

63 64
84 85
FOND FOND
Mitropolia }`rii Române[ti Mån`stirea Tismana
CLXVIII / 20 XLVI / 15

65 66
86 87
FOND FOND
Mitropolia }`rii Române[ti Mån`stirea Râmnicu-S`rat
XXI / 6 I / 13

67 68
88 89
FOND FOND
Mån`stirea Hurezi Mån`stirea Tismana
XXIII / 8 XCIII / 56

69 90 91
70
FOND FOND
Mån`stirea Brâncoveni Mitropolia }`rii Române[ti
IX / 16 LXXXII / 8

71 72
92 93
FOND FOND
Mitropolia Mån`stirea Hurezi
}`rii Române[ti I / 16
XCVI / 25

73 74
94 95
FOND FOND
Episcopia Buz`u Episcopia Buz`u
XXVI / 83 XLIX / 28

75 76
96 97
Frontispiciu
98 99
COLEC}IA
Achizi]ii Noi
XXXI / 9

FOND
77 Mitropolia }`rii Române[ti 78
XXXVII / 18
100 101
COLEC}IA
79 COLEC}IA Pece]i 80
Pece]i / nr. 87 nr. 89
102 103
FOND
Mitropolia
}`rii Române[ti
XVI / 17

FOND
Mån`stirea Tismana
81 XLVI / 15 82
104 105
FOND
Mån`stirea
83 Brâncoveni
IX / 16
COLEC}IA
Suluri / nr. 9
84
106 107
FOND FOND
85 Mån`stirea Hurezi Mån`stirea Râmnicu-S`rat 86
XXV / 7 I / 16
108 109
COLEC}IA FOND
89 Vârtosu Emil Mån`stirea Brâncoveni 90
I / 350 XXIII / 4
110 111
FOND COLEC}IA
Mitropolia }`rii Române[ti Achizi]ii Noi
91 CXXXVI / 6 MMDCCCII / 4 92
112 113
COLEC}IA
Pece]i
93 COLEC}IA Suluri / no. 10 nr. 253 94
114 115
FOND
Mån`stirea Tismana
LXIV / 14

FOND
Mitropolia
}`rii Române[ti
95 CXLII / 15 96
116 117
FOND
Mån`stirea Cotroceni
XVII / 24

FOND
Mån`stirea Cernica
97 III / 28 98
118 119
FOND COLEC}IA
Mån`stirea Cernica Pece]i
II / 20 nr. 90

99 100
120 121
Subspiciu
122 123
FOND
Mån`stirea Bistri]a
103 XIII / 234 104
124 125
COLEC}IA FOND
Achizi]ii Noi Mån`stirea Hurezi
105 XXXI / 9 I / 12 106
126 127
FOND COLEC}IA
Mitropolia }`rii Române[ti Achizi]ii Noi
107 XXXVII / 19 CXII / 72 108
128 129
FOND FOND
109 Mån`stirea Cernica Mån`stirea Cotroceni 110
II / 13 LXIV / 3
130 131
111 FOND 112
Mån`stirea Hurezi FOND
LV / 3 Mitropolia }`rii Române[ti / CLXVIII / 20
132 133
FOND FOND
113 Mån`stirea Tismana Mitropolia }`rii Române[ti 114
XCIII / 56 LXXXII / 8
134 135
115 FOND
Mån`stirea Bistri]a / III / 28
COLEC}IA
Suluri / nr. 9
116
136 137
FOND
FOND Episcopia Buz`u
117 Mån`stirea Hurezi / XXV / 7 VI / 4 118
138 139
FOND COLEC}IA
Mitropolia }`rii Române[ti Vârtosu Emil
119 CDXCIV / 2 I / 350 120
140 141
COLEC}IA
121 Achizi]ii Noi FOND 122
MMDCCCII / 3 Mån`stirea Brâncoveni / XXIII / 4
142 143
COLEC}IA
123 FOND Achizi]ii Noi 124
Mån`stirea Râmnic / I / 18 MMDCCCII / 4
144 145
COLEC}IA
Pece]i FOND
125 no. 253
146 147
Mitropolia }`rii Române[ti / CXLII / 15 126
FOND FOND
Mån`stirea Cernica Mån`stirea Cotroceni
127 III / 28 XXXV / 28 128
148 149
COLEC}IA
129 FOND Achizi]ii Noi 130
Mån`stirea Cernica / II / 20 CXVII / 67
150 151
152