Sunteți pe pagina 1din 9

Analiza computerizată a datelor, Exerciții seminar

Analiza computerizată a datelor, C1


 Crearea bazelor de date
DATA VIEW – se introduc doar valorile numerice sau categoriile specifice fiecărei variabile
VARIABLE VIEW - se introduc denumirile variabilelor.

 Calculare inventar statistic de bază


ANALYZE – DESCRIPTIVE STATISTICS – FREQUENCIES
- STATISTICS – se bifează: mean, median, mode, minim, maxim, variance, std. dev.

 Identificarea frecvențelor și a procentelor de apariție a diferitelor valori


Tabelul 2 din output.

 Calcularea intervalelor corespunzătoare scorurilor scăzute, medii și ridicate ale unei


distribuții
Medie ± S: intervalul scorurilor medii

 Precizarea tipului de scor al unui subiect, la o variabilă (scăzut, mediu sau ridicat)

 Calcularea scorului total al subiecților la mai multe variabile


TRANSFORM – COMPUTE

 Recodarea scorurilor
TRANSFORM – RECODE INTO DIFFERENT VARIABLE

 Calculare și interpretare note z


ANALYZE – DESCRIPTIVE STATISTICS – DESCRIPTIVES
- Se bifează Save standardized values as variables.

 Folosirea comenzilor splite file/ select cases.


DATA – SPLITE FILE
DATA – SELECT CASES

1
1. Realizati, folosind aplicatia SPSS, o baza de date care va conţine următoarele variabile,
NS (numele întreg al variabilei – nivel de sociabilitate), NO (numele întreg al variabilei – nivel
optimism) şi gen (cu valorile 1 – feminin şi 2 – masculin).
Valorile variabilelor sunt urmatoarele:

NS NO Gen
35.00 17.00 1
12.00 26.00 1
33.00 17.00 2
11.00 22.00 2
15.00 31.00 2
13.00 18.00 1
20.00 24.00 2
17.00 17.00 1
32.00 9.00 1
11.00 14.00 1
15.00 6.00 2
21.00 7.00 1

a. Scrieţi inventarul statisitic de bază (medie, mediana, mod, ab std, varianta, minim,
maxim) şi precizați intervalul corespunzător scorurilor scăzute, medii și ridicate pentru
variabila nivel de sociabilitate.
b. Precizați valoarea minimă și maximă pentru variabila nivel optimism și menționați ce
procent din lotul testat a obținut scorul (valoarea) 17.
c. Care este valoarea cu frecvența cea mai mare (mod), pentru variabila sociabilitate?
d. Transformați în note Z scorurile subiecților la variabila nivel optimism și interpretați
scorul z corespunzător notei brute 9.
e. Comparați rezultatele primului subiect la cele două probe (note z).
f. Calculați scorul total al rezultatelor (suma) la cele doua probe, pentru fiecare persoană.
g. Recodați scorul la variabila optimism în două categorii: scoruri scăzute și scoruri ridicate.
Menționați în care din cele două categorii se încadrează primul subiect.
h. Realizați cerința a (Scrieţi inventarul statisitic de bază NS)., separat pentru persoanele de
gen feminin și cele de gen masculin.

1. SPLIT FILE – gen (partea a doua a cerintei)


2. Inventarul statistic de bază - NS

2. Realizaţi, folosind aplicaţia SPSS, o bază de date care va conţine următoarele variabile:
NA (nivel agresivitate): 10, 15, 14, 17, 15, 20, 12, 16, 18, 20
NC (nivel conştiinciozitate): 20, 15, 14, 17, 10, 9, 18, 15, 7, 14
Gen: 1, 2, 2, 2, 1, 1, 1, 2, 1, 2
1 – feminin; 2 – masculin

2
1. Scrieţi inventarul statisitic de bază şi precizați intervalul corespunzător scorurilor scăzute,
medii și ridicate pentru variabila nivel de agresivitate.
2. Precizați valoarea minimă și maximă pentru variabila nivel conștiinciozitate și menționați
ce procent din lotul testat a obținut scorul (valoarea) 17.
3. Care este valoarea cu frecvența cea mai mare, pentru variabila conștiinciozitate?
4. Transformați în note Z scorurile subiecților la variabila nivel agresivitate și interpretați
scorul z corespunzător notei brute 15.
5. Comparați rezultatele primului subiect la cele două probe.
6. Calculați scorul total al rezultatelor la cele doua probe, pentru fiecare persoană.
7. Recodați scorul la variabila conștiinciozitate în două categorii: scoruri scăzute și scoruri
ridicate. Menționați în care din cele două categorii se încadrează primul subiect.
8. Realizați cerințele a. separat pentru persoanele de gen feminin și cele de gen masculin.

Realizaţi, folosind aplicaţia SPSS, o bază de date care va conţine următoarele variabile:
IV (inteligenţă verbală): 110, 115, 114, 127, 125, 120, 92, 106, 111, 90
INV (inteligenţă nonverbală): 110, 115, 124, 125, 100, 99, 128, 115, 97, 94
Tip_test (tip testare): 1, 2, 2, 2, 1, 1, 1, 2, 1, 2 (1 – cu limită de timp; 2 – fără limită de timp)
Gen: 1, 2, 1, 2, 1, 2, 1, 1, 1, 2 (1 - masculin, 2 - feminin)

1. Scrieţi inventarul statisitic de bază pentru variabila inteligenţă verbală.


2. Precizați valoarea minimă și maximă pentru variabila inteligenţă nonverbală și menționați
ce procent din lotul testat a obținut scorul (valoarea) 110.
3. Transformați în note Z scorurile subiecților la variabila inteligenţă verbală și interpretați
scorul z corespunzător notei brute 120.
4. Comparați rezultatele ultimului subiect la cele două probe.
5. Calculați scorul total al rezultatelor la cele doua probe, pentru fiecare persoană, şi
realizaţi inventarul statistic de bază al scorului total.
6. Recodați scorul la variabila inteligenţă nonverbală în două categorii: scoruri scăzute și
scoruri ridicate. Menționați în care din cele două categorii se încadrează subiectul cu nr. 5
din baza de date.
7. Realizați cerința a., separat pentru persoanele de gen feminin și cele de gen masculin.
8. Scrieţi inventarul statisitic de bază pentru variabila inteligenţă nonverbală, doar pentru
subiecţii de gen masculin, testaţi cu limită de timp.
9. Analizaţi legătura dintre variabilele inteligenţă verbală şi inteligenţă non-verbală.
10. Analizaţi legătura dintre variabilele inteligenţă verbală şi inteligenţă non-verbală, separat
pentru subiecţii de gen masculin şi feminin.

3
Săptămânile 3/ 4
Pentru exercițiile de mai jos, folosiți baza de date gândire critică (disk D).
1. Pentru fiecare dintre variabilele următoare, precizați tipul de test (parametric sau
nonparametric) care poate fi folosit, în cazul includerii in analize statistice: fizică, nivel
performanță test gândire critică, test intuiție, biologie, media la științele umaniste, media
generală semestrul 1, istorie, genul participanților. Argumentați răspunsurile!
Fizică
1. scala a măsură a variabilei: scala de interval
2. Normalitatea datelor: p < 0.001, datele nu sunt normal distribuite
 Test nonparametric

Nivel performanță test gândire critică


1. scala a măsură a variabilei: scala ordinală (avem categorii/ ranguri)
 Test nonparametric
Test intuiție
1. scala a măsură a variabilei: scala de interval
2. Normalitatea datelor: p < 0.001, datele nu sunt normal distribuite
 Test nonparametric
Biologie
1. scala a măsură a variabilei: scala de interval
2. Normalitatea datelor: p < 0.001, datele nu sunt normal distribuite
 Test nonparametric
Media la științele umaniste
1. scala a măsură a variabilei: scala de interval
2. Normalitatea datelor: p = 0.08 > 0.05, datele sunt normal distribuite
 Test parametric
Medie generală semestrul I
3. scala a măsură a variabilei: scala de interval
4. Normalitatea datelor: p = 0.20 > 0.05, datele sunt normal distribuite
 Test parametric
Istorie
1. scala a măsură a variabilei: scala de interval
2. Normalitatea datelor: p < 0.001, datele nu sunt normal distribuite
 Test nonparametric

4
Genul participanților
1. scala a măsură a variabilei: scală nominală
 Test nonparametric

Parametric Non-parametric
1. Scala de măsură None Definite niveluri
(Variable View – Values)
2. Testul K-S p > 0.05 p < 0.05

2. Analizați legătura/ asocierea dintre următoarele variabile! Pentru fiecare situație,


menționați tipul de test folosit, argumentați alegerea, scrieți valorile și interpretați-le.
LEGĂTURĂ/ ASOCIERE
Parametric Non-parametric
PEARSON SPEARMAN
m.s. Scala de măsură (Variable View – Values) a. None e. Definite niveluri
u Testul K-S b. p > 0.05 f. p < 0.05
m.s. Scala de măsură (Variable View – Values) c. None g. Definite niveluri
e Testul K-S d. p > 0.05 h. p < 0.05

PEARSON – a., b., c., d. (toate)


SPEARMAN – cel puțin una din e., f., g., h.
a. Istorie și geografie
Istorie
1. scala a măsură a variabilei: scala de interval
2. Normalitatea datelor: p < 0.001, datele nu sunt normal distribuite
 Test nonparametric
CORELAȚIA SPEARMAN

r = 0.54

5
p < 0.001
N = 121
H0: Nu există o legătură semnificativă între rezultatele la variabilele fizică și geografie
H1: Există o legătură semnificativă între rezultatele la variabilele fizică și geografie

 p < 0.05  respingem H0, acceptăm H1  există o legătură semnificativă între variabile
 r > 0  relație direct proporțională între rezultatele la cele două variabile
 r aparține intervalului [0,50 – 1]  legătură puternică

b. Medie generală semestrul 1 și media la științele umaniste

Media la științele umaniste


scala a măsură a variabilei: scala de interval
Normalitatea datelor: p = 0.08 > 0.05, datele sunt normal distribuite
 Test parametric
Medie generală semestrul I
scala a măsură a variabilei: scala de interval
Normalitatea datelor: p = 0.20 > 0.05, datele sunt normal distribuite
 Test parametric
CORELAȚIA PEARSON
r = 0.89
p < 0.001
N = 121
H0: Nu există o legătură semnificativă între rezultatele la variabilele medie generală semestrul 1
și media la științele umaniste
H1: Există o legătură semnificativă între rezultatele la variabilele medie generală semestrul 1 și
media la științele umaniste
 p < 0.05  respingem H0, acceptăm H1  există o legătură semnificativă între variabile
 r > 0  relație direct proporțională între rezultatele la cele două variabile
 r aparține intervalului [0,50 – 1]  legătură puternică

c. Fizică și nivel performanță test gândire critică.

6
3. Calculați scorul total al rezultatelor la variabilele română, franceză, engleză
(științe_umaniste) și scorul total al rezultatelor la variabilele matematică, fizică și chimie
(științe_exacte). Analizați legătura dintre variabilele calculate! Menționați tipul de test folosit,
argumentați alegerea, scrieți valorile și interpretați-le.

4. Recodați scorul la variabila media generală semestrul 1, prin transformarea ei într-o


variabilă cu două niveluri: scăzut și ridicat (1. Mediana, 2. Trasforme – Recode into different
variable). Analizați legătura dintre această variabilă (recodată) și variabila media la științele
socio-umane.

5. Analizați legătura dintre următoarele variabile, separat pentru subiecții de gen


feminin și masculin:
a. Chimie și biologie
b. Informatică și matematică
c. Test deducție și test intuiție.

Pasul 1: se decide tipul de corelație folosit (Pearson sau Spearman) (prin


verificarea condițiilor)
Pasul 2: se activeaza filtrul, pentru afișarea rezultatelor separat, în
funcție de gen (Data – Split File)
Pasul 3: se calculează corelația și se interpretează rezultatele
a. (1) Pearson sau Spearman
- Scala de măsură: de interval
- Normalitatea: p < 0.001  datele nu sunt normal distribuite
 Spearman
(2) Data – Split file (gen)
(3) Rezultate și interpretare pentru masculin: .............
Rezultate și interpretare pentru feminin: .............

7
Săptămânile 4/ 5
Pentru exercițiile de mai jos, folosiți baza de date gândire critică (disk D). Menționați testul
statistic care trebuie utilizat, pentru fiecare exercițiu, argumentați alegerea, scrieți și interpretați
valorile obținute.
1. Comparați rezultatele subiecților de gen masculin cu ale celor de gen feminin la variabila
media generală semestrul 1.
2. Comparați rezultatele subiecților din eșantionul analizat cu rezultatele subiecților dintr-o
populație cu media 7, la variabila media la științele umaniste.
3. Comparați rezultatele subiecților la variabilele media generală semestrul 1 și media la
științele umaniste.
Pentru exercițiile de mai jos, folosiți baza de date adicție analiză computerizată (disk D).
Menționați testul statistic care trebuie utilizat, pentru fiecare exercițiu, argumentați alegerea,
scrieți și interpretați valorile obținute.
4. Comparați rezultatele subiecților la variabilele sociabilitate retestare și dominare
retestare.
5. Comparați rezultatele subiecților cu nivel scăzut al anxietății cu cele ale subiecților cu
nivel ridicat al anxietății la variabila dominare retestare.
6. Comparați rezultatele subiecților din eșantionul analizat cu rezultatele subiecților dintr-o
populație cu media 8.2, la variabila sociabilitate retestare.

Săptămânile 5/ 6
Pentru exercițiile de mai jos, folosiți baza de date adicție analiză computerizată (disk D).
1. Comparați frecvențele teoretice cu frecvențele obținute/ observate la variabilele:
a. Nivel studii
b. Profesia subiecților
2. Comparați rezultatele subiecților la variabilele sinceritate și sinceritate retestare.
3. Comparați rezultatele subiecților cu motivație extrinsecă cu ale celor cu motivație
intrinsecă la variabila sociabilitate.
4. Comparați rezultatele subiecților din mediul urban, rural și a celor din altă țară la
variabila dominare retestare.
5. Comparați rezultatele funcționarilor, vânzătorilor și a inginerilor la variabila sociabilitate
retestare.

Recapitulare parțial:
Realizaţi, folosind aplicaţia SPSS, o bază de date care va conţine următoarele variabile:
NS (nivel stres): 10, 15, 24, 27, 15, 30, 22, 36, 21, 30
EP (epuizare profesională): 10, 25, 24, 15, 20, 19, 28, 15, 37, 24

8
1. Calculați scorul total al rezultatelor la cele doua probe, pentru fiecare persoană, şi
realizaţi inventarul statistic de bază al scorului total.
2. Transformați în note Z scorurile subiecților la variabila epuizare profesională și
interpretați scorul z corespunzător notei brute 24.
3. Recodați scorul la variabila nivel stres în două categorii: scoruri scăzute și scoruri
ridicate. Comparați rezultatele subiecților cu nivel scăzut cu ale celor cu nivel ridicat (variabila
recodată) la variabila epuizare profesională.
4. Analizaţi legătura dintre variabilele nivel stres și epuizare profesională.
5. Comparați rezultatele la variabilele nivel stres și epuizare profesională.

Pentru exercițiile de mai jos, folosiți baza de date adicție analiză computerizată (disk D).
6. Comparați rezultatele funcționarilor, vânzătorilor și a inginerilor la variabila dominare
retestare.
7. Comparați rezultatele subiecților la variabilele depresie și depresie retestare.
8. Comparați rezultatele subiecților căsătoriți cu ale celor necăsătoriți la variabila labilitate
emoțională.