Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Introducere
Capitolul 1: Prezentare generală PricewaterhouseCoopers Global
1.1 Datele de identificare ale firmei
1.2 Obiectul de activitatea al firmei
1.3 Produsele activității firmei
1.4 Piața pe care acționează firma (clienții și concurenții firmei)
1.5 Managementul firmei
Capitolul 2 Planul de afaceri al Firmei PricewaterhouseCoopers Global și rolul
managementului în elaborarea planului de afaceri
2.1 Prezentarea afacerii
2.2 Administrarea, organizarea și personalul
2.3 Produsele și serviciile oferite pieței
2.4 Piața pe care acționează firma și analiza acesteia
2.5. Principalii indicatori economico-financiari ai firmei
2.6 Analiza competitivității
2.7 Strategia de marketing
2.8 Etape, termene și planificarea strategică
Capitolul 3 Concluzii și propuneri
Bibliografie
Page 1 of 17
INTRODUCERE
Page 2 of 17
evalueze obstacolele ce pot apare în calea afacerii. Se creează astfel posibilitatea ca
întreprinzătorul să se confrunte cu aceste obstacole şi să conceapă soluţii pentru depăşirea lor.
Arsenalul de instrumente de marketing utilizate de către întreprindere pentru a-şi
atinge obiectivele de marketing pe piaţa ţintă definesc mixul de marketing. Importanţa
atribuită politicii de produs, preţ, distribuţie şi nu în ultimul rând promovare influenţează în
mod direct rezultatele organizaţiei din toate punctele de vedere.
Abordarea politicii de marketing din punctul de vedere al organizaţiilor prestatoare de
servicii se diferenţiaza in raport cu firmele producătoare, in primul rând datorită
caracteristicilor de inseparabilitate, intangibilitate şi perisabilitate ce caracterizează serviciile.
Un alt element hotărâtor in stabilirea mixului este reprezentat de specificul activitaţii care,
poate impune accentuarea importanţei uneia sau mai multor componente specifice astfel incât
obiectivele vizate sa corespundă situaţiei reale ce caracterizează mediul organizaţiei.
PricewaterhouseCoopers este o companie cu o vastă experienţă atât internaţională cât
şi locală, activând pe piaţă naţională încă din anul 1991. Lider mondial în furnizarea
serviciilor profesionale de audit şi consultanţă, care au făcut-o cunoscută şi în România,
PricewaterhouseCoopers, parte integrată din Big Four, alături de KPMG, Ernst & Young şi
Deloitte Touche Tohmatsu practică o strategie fundamentată pe de-o parte pe o abordare
corporatistă prin care sunt trasate principalele valori, premise şi tendinţe identificate la nivel
mondial pe care compania trebuie să le adopte, iar pe de altă parte pe o abordare care ţine cont
de specificul pieţei locale (România).
Page 3 of 17
CAPITOLUL 1: PREZENTARE GENERALĂ PRICEWATERHOUSECOOPERS
GLOBAL
Samuel Lowell Price, de profesie contabil a început să practice această meserie în Londra în
1949. Câţiva ani mai târziu Price intră în parteneriat alături de William
Hopkins Holyland şi Edwin Waterhouse. În scurt timp Holyland părăseşte
parteneriatul pentru a lucra individual, iar firma este cunoscută începând cu
anul 1874 ca Price, Waterhouse &Co (Terminaţia &Co precum şi virgula au
fost scoase cu mult mai târziu din denumirea companiei). Compania şi-a extins
activitatea rapid, în anul 1890 deschizându-şi un birou în New York iar ulterior în Liverpool (1904).
Price Waterhouse a continuat să se extindă, organizându-se în parteneriate individuale, astfel
realizându-se o federaţie de firme colaboratoare care s-au dezvoltat independent.
În paralel în 1854 William Cooper a început să practice meseria de contabil tot
în Londra după şapte ani luând denumirea de Cooper Brothers dupa ce s-au alăturat
ceilalţi trei fraţi ai săi. Peste ocean în Statele Unite ale Americii în
anul 1898 Robert H. Montgomery, William M. Lybrand, Adam A.
Ross Jr. şi fratele său T. Edward Ross au format compania ce purta
denumirea de Lybrand, Ross Brothers and Montgomery. Mult mai
târziu, în anul 1957, în urma fuziunii dintre Cooper Brothers & Co; Lybrand, Ross
Bros & Montgomery şi o firmă din Canada McDonald, Currie and Co ia naştere
Coopers & Lybrand care a purtat aceeaşi denumire până în anul 1998.
La sfârşitul anilor 1990 firma a creat un departament de consultanţă, care ulterior a reprezentat
principala sursă de venit. Dezvoltarea sistemelor ERP au reprezentat o oportunitate economică care a
adus o creştere rapidă a acestui segment de servicii.
PwC are o structură legală reprezentată de o colecţie de parteneriate care funcţionează
descentralizat în diferite ţări, care împreună formează una dintre cele mai mari firme din lume, având o
lungă istorie şi o cultură organizaţională care pe de-o parte înglobează experienţa unei practici de
lungă durată, iar pe de altă parte îi asigură siguranţa succesului într-un mediu concurenţial în care
fiecare avantaj competitiv trebuie fructificat.
1
www.pwc.com/ro
2
www.pwc.com/ro
Page 5 of 17
1.4 Piața pe care acționează firma (clienții și concurenții firmei)
Cei peste 155,000 de angajaţi ai firmei din 153 de tări îşi valorifică gândirea şi experienţa
pentru a oferi noi perspective şi soluţii practice pieţei.
"PricewaterhouseCoopers" semnifică firmele membre ale organizaţiei internaţionale
PricewaterhouseCoopers International Limited, fiecare dintre acestea fiind persoană juridică cu statut
independent. 3
Publicaţia internă Global Annual Review face referire la modalitatea cum serviciile PwC
segmentate pe nişe ca audit, taxe, resurse umane, tranzacţii, îmbunătăţirea performanţei sau
managementul de criză au ajutat clienţii şi acţionarii la soluţionarea problemelor sesizate.
Serviciile oferite de către PwC fac parte din trei mari categorii (audit, consultanţă, fiscalitate)
fiind împărţite după cum urmează :
Assurance services;
Tax services;
Strategy;
Transaction Services (Corporate Finance, Infrastructure Finance)
Performance Improvement (Technology, Business Process Re-engineering, Human Capital),
Crisis Management (Business Recovery/Reconstruction, Forensic, Business Turnaround)
Experienţa PwC presupune diferenţierea serviciilor PwC prin intermediul unui
comportament exemplar care să aducă succes atât clienţilor cât şi angajaţilor.
Clienţii simt că PwC înţelege şi este
interesat de problemele cu care se
confruntă, pentru că PwC le sprijină
activitatea oferindu-le soluţii pentru a
contribui la succesul acestora. Aceştia
caută serviciile firmei, dorind să se
asocieze cu brandul PwC, şi solicită
implicarea firmei în derularea proiectelor.
Personalul PwC vede în firmă un
loc foarte bun de muncă care le oferă
oportunitatea de a se dezvolta profesional.
Salariaţii cred cu tărie în cultura firmei,
alături de care obţin performanţe remarcabile, ideile acestora fiind întotdeauna bine venite, iar
contribuţiile acestora valorificate.4
3
www.pwc.com/ro
4
www.pwc.com/ro
Page 6 of 17
PricewaterhouseCoopers este unanim recunoscută ca fiind liderul serviciilor
profesionale de audit şi consultanţă, competitorii stabilindu-şi performanţele în funcţie de
rezultatele înregistrate de firmă. Stakeholderii văd în PwC firma care stabileşte standardele
profesionale, iar în materie de politici publice opiniile companiei sunt luate întotdeauna în
considerare.
Informaţii adiţionale
Kennedy Consulting Research & Advisory, lider în cercetare şi firmă de consultanţă, a
poziţionat PricewaterhouseCoopers (PwC) pe primul loc în topul firmelor de servicii în consultanţă de
afaceri şi consultanţă managerială în raportul Global Consulting Marketplace 2008-2011.
Deasemenea PwC a ocupat poziţia a treia în aria de consultanţă privind resurse umane.
Raportul anual prezentat Kennedy relevă analiza făcută asupra pieţei globale de consultanţă estimate
la un nivel foarte apropiat de 300 de miliarde de dolari .
Având mai bine de 25 000 de filiale amplasate în toate colţurile lumii, PwC colaborează cu
peste 80 de procente dintre companiile din Fortune 500.
1.4.Managementul firmei
Page 7 of 17
Managementul firmei are la bază echilibrarea orientărilor firmei fie spre
standardizare care ar produce o scădere de utilitate pentru clienţii beneficiari, fie spre
personalizare care ar putea avea ca şi efect scăderea calităţii, productivităţii, dar şi creşterea
diferenţierii. Din acest punct de vedere putem aprecia că este foarte importantă natura
serviciului ce urmează a fi prestat, astfel în cazul serviciilor de audit vom identifica un grad de
standardizare mai ridicat impus atât de o metodologie internă (PwC Audit Guide), cât şi de
standarde naţionale şi internaţionale care trebuie avute în vedere pe parcursul prestării
serviciului.
În paralel, serviciile de consultanţă prezintă un înalt grad de personalizare, neputându-
se vorbi despre o standardizare exactă a acestora, deoarece fiecare proiect porneşte de la
premise diferite, având obiective diferite care se doreşte a fi atinse folosind resurse diferite.
Acest tip de clasificare a serviciilor presupune şi posiblităţi diferite de planificare şi
urmărire a costurilor. Astfel, în proiectele de audit care presupun un grad ridicat de
standardizare se pot face aprecieri referitoare la costurile ce vor fi înglobate în vederea
prestării serviciului, precum şi a urmăririi în paralel a dinamicii costurilor în raport cu gradul
de desfăşurare a proiectului. În cazul serviciilor de consultanţă sunt alocate iniţial un număr
mediu de resurse, treptat în funcţie de evoluţia proiectului şi de problemele întâmpinate
urmând a fi alocate sau dislocate resurse în vederea realizării proiectului în condiţii de
eficienţă.5
Grupul Big Four - PricewaterhouseCoopers, KPMG, Ernst&Young şi Deloitte – au înregistrat
în anul 2008 venituri cumulate de 130-150 milioane euro, reprezentând circa jumătate din totalul pieţei
locale de consultanţă. 6
Auditul rămâne principalul driver al businessului celor patru firme de consultanţă. Pentru
Deloitte sau KPMG, acesta aduce peste 50% din venituri, în timp ce, în cazul afacerilor PwC, auditul
reprezintă doar 35% - o pondere la fel de importantă având consultanţă pentru afaceri sau consultanţă
fiscală. Alte linii de business importante pentru companiile din Big Four sunt serviciile de taxe sau
departamentul de consultanţă legală.
Reţele internaţionale precum BDO, Mazars Hemmelrath, Baker Tilly, Moore Stephens,
Taxand, respectiv firmele din planul secund al pieţei de consultanţă financiară au avansat anul trecut
pe piaţa locală cu un procentaj care se apropie de 50%, reuşind să devanseze concurenţii din Big Four
care au înregistrat o creştere de doar 18-25%.
Piaţa românească de consultanţă a facturat anul trecut servicii de consultanţă în valoare de
aproximativ 340 milioane de euro, în creştere cu 30 de procente faţă de anul precedent, a anunţat
5
Pistol M. Gh.,Marketingul, Editia a V-a, Editura Fundatei România de Mâine, Bucuresti, 2007
6
www.pwc.com/ro
Page 8 of 17
Mihai Svasta, preşedintele Asociaţiei Consultanţilor în Management din România (AMCOR)
referindu-se la cercetarea de piaţă desfăşurată de asociaţia pe care o patronează.
Studiul arată că, deşi primele semne ale crizei financiare erau vizibile în rândul firmelor din
domeniul consultanţei, anul 2009 era privit în continuare cu mult optimism de cele mai multe firme
chestionate - 42%, acestea considerând că cifra de afaceri va creşte cu peste 15% în 2009.
Procentul managerilor care s-au arătat moderaţi ca viziune asupra pieţei pe care activează a
fost de 32%, aceştia estimând că volumul vânzărilor nu va creşte cu mai mult de 15%. De cealaltă
parte, cei mai pesimişti (21%) dintre şefii firmelor de consultanţă vedeau doar o stagnare a pieţei în
2009, se arată în studiul "Piaţa de consultantă din România în perioada 2008-2009", citat de Svasta 7
Necesitatea adaptării permanente a întreprinderii la mediul extern aflat într-o continuă
schimbare prin combinarea şi antrenarea resurselor întreprinderii în efortul global ce are în vedere
maximizarea rezultatelor obţinute reprezintă dezideratul ce impune acordarea unei atenţii deosebite
mixului de marketing.
Firmele prestatoare de servicii îşi diferenţiază abordarea în privinţa strategiei de marketing
datorită faptului că prin natura lor serviciile presupun de cele mai multe ori o prestaţie directă faţă de
client în sensul că personalul “productiv” interacţioneză în mod direct cu consumatorii în vederea
realizării prestaţiei. În cazul firmelor producătoare, care se diferenţiază prin faptul că rezultatul
activităţii este concretizată în produse prin intermediul cărora personalul firmei interacţionează în mod
indirect cu consumatorii.
În cazul unei interacţiuni directe, calitatea prestaţiei poate avea un caracter subiectiv prin
prisma faptului că distribuţia serviciului este efectuată prin interacţiunea dintre personalul firmei şi
client, caz de foarte multe ori calitatea prestării serviciului poate fi influenţată de preferinţe de ordin
personal.
În această situaţie este foarte greu ca firma să aibă un control la fel de exact, din punct de
vedere al satisfacţiei clientului în cazul prestării serviciului datorită unui număr de factori printre care:
7
www.newschannel.ro
Page 9 of 17
Acestă caracteristică se doreşte a fi minimizată pe cât posibil printr-o politică motivaţională,
performanţă şi prin reguli de conduită stabilite precis. De multe ori personalul prestator este privit ca o
simplă resursă (utilaj) considerându-se că acesta poate oricând realiza serviciul la acelaşi nivel
calitativ. Această perspectivă este complet eronată deoarece oricât de motivat ar fi prestatorul sau
oricât de bine stabilite ar fi procedurile în cadrul prestaţiei aceasta este influenţată major de starea de
spirit a prestatorului. O politica eficientă în acest sens vizează liberatea acordată personalului prestator
de a decide dacă starea sa de moment favorizează realizarea serviciului în condiiţii de calitate
standard.8
Participarea clientului
Participarea clientului poate influenţa şi ea în mod decisiv calitatea prestaţie şi în special
eficienţa acesteia. Implicarea clientului este cu atât mai importantă atunci când fără participarea
clientului serviciul nu poate fi realizat. De menţionat este că personalul care realizează serviciul
trebuie să stimuleze şi să implice pe cât posibil clientul astfel încât calitatea serviciului cât şi eficienţa
prestaţiei să nu aibă de suferit. În serviciile de audit şi consultanţă clientul trebuie să participe în mod
activ cu documente, informaţii şi explicatii astfel încât procesul de culegere a documentaţiei să
decurgă cât mai eficient.
8
www.pwc.com/ro
9
Business Standard http://standard.money.ro/articol_37928/
Page 10 of 17
Conştientizarea importanţei formulării unor strategii prin care companiile să îşi sincronizeze
în permanenţă activitatea dând dovadă de un înalt grad de flexibilitate la modificările pieţei reprezintă
argumentul care poate sta la baza succesului sau eşecului îndeplinirii obiectivelor. 10
Astfel strategia de piaţa reprezintă o componentă (adesea poate fi cea mai importantă) a
strategiei generale de dezvoltare a întreprinderii. Prin aceasta se stabileşte în mod sintetic raportul
dintre întreprindere şi mediul ambiant, poziţia pe care întreprinderea trebuie să şi-o asigure în
interiorul mediului pentru a-şi realiza finalitatea în condiţiile unei eficienţe corespunzătoare 11.
În mod evident schimbările stărilor mediului cu care întreprinderea se va confrunta, împreună
cu totalitatea componentelor mediului intern ce pot favoriza sau nu o abordare adecvată a acesteia în
raport cu stimulii externi creează premisele adoptării unei mari diversităţi de strategii de piaţă ce pot fi
adoptate. Vom încerca să sintetizăm orientările strategice ale PricewaterhouseCoopers din perspectiva
mai multor criterii considerate definitorii din perspectiva caracterizării strategiei adoptate de către
filiala din România:
Încă din anul 1993, când în România nu se putea vorbi de o piaţă a serviciilor financiare în
adevăratul sens al cuvântului, PwC a reuşit să asigure premisele care au asigurat mediul propice
investiţiilor externe în economia românească şi în aceelaşi timp a contribut în permanenţă la
conştientizarea publicului ţintă asupra necesităţii auditului şi a consultanţei. Modalitatea prin care
PwC (alături de altfel şi de ceilalţi mari jucători din Big Four care oferă servicii similare) a reuşit să
influenţeze mediul extern a fost pe de-o parte prin implicarea activă în activitatea economică prin
susţinerea de seminarii, proiecte, studii şi rapoarte furnizate gratuit clienţilor potenţiali prin
intermediul mass media sau online, iar pe de altă parte printr-un exemplu de profesionalism care a
consacrat compania atât la nivel mondial cât şi la nivel regional. Privită din interior PwC a cunoscut
schimbări majore din punct de vedere structural. Probabil cea mai notabilă modificare a reprezentat-o
funziunea dintre Price Waterhouse şi Coopers & Lybrand din 1998 care a consfinţit şi crearea unei noi
companii cu obiective măreţe. Într-o companie în care principalele active sunt reprezentate de
resursele umane prin care se realizează prestarea serviciilor este foarte important dar şi dificil să
reuşeşti să îţi asiguri, menţii şi creşti productivitatea la un standard de calitate unitar la nivel mondial.
Astfel investiţiile în resursele umane au reprezentat în permanenţă unul dintre principalele obiective
10
Pistol M. Gh.,Marketingul, Editia a V-a, Editura Fundatei România de Mâine, Bucuresti, 2007
11
Malcomete, P.,Vorzak,A., Vorzsak, M., Strategii de marketing, Editura Junimea, Iasi, 1976
Page 11 of 17
strategice care de altfel prin calitatea acestora se concretizează şi avantajul competitiv principal în
raport cu concurenţii. 12
Cererea serviciilor de profil – reprezintă unul dintre criteriile cele mai importante care
influenţează acţiunile întreprinse de companii. Absenţa cererii în prima perioadă, iar ulterior cererea
latentă de servicii de audit şi consultanţă au făcut ca acest sector să cunoască o creştere galopantă în
ultimii 4-5 ani. La începutul anilor ’90 principalii clienţi erau constituiţi din bănci şi din companii
privatizate sau în care investitorii străini deţineau acţiuni. Politica dezastruoasă a guvernelor au
menţinut un mediu de afaceri slab dezvoltat, în principal datorită fiscalităţii excesive, privatizărilor
eşuate şi instabilităţii politice care au făcut din România o ţară neatractivă pentru investiţii externe
masive. În toată această perioadă PwC România a evoluat lent, dezvoltându-se odată cu marii clienţi
de nivel internaţional care decideau să pătrundă pe piaţa românească şi, bineînţeles, solicitând
serviciile de consultanţă şi audit oferite de PwC ca garanţie a calităţii acestora.
12
Pistol M. Gh.,Marketingul, Editia a V-a, Editura Fundatei România de Mâine, Bucuresti, 2007
13
Pistol M. Gh.,Marketingul, Editia a V-a, Editura Fundatei România de Mâine, Bucuresti, 2007
Page 12 of 17
reprezintă companiile străine aflate în faza de lansare a filialelor locale ce vor să abordeze cât mai
eficient problemele atât de sensibile referitoare la fiscalitate. În cazul serviciilor de consultanţă
managerială segmentele de piaţă vizate presupun o segmentare mult mai specifică, ţinându-se cont în
special de obiectivele strategice pe care clientul doreşte să le atingă.
Calitatea – trebuie să cunoască o dinamică ascendentă astfel incât nivelul prestaţiei sa se ridice la
aşteptările consumatorilor. Creşterea calitătii presupune şi creşterea eficienţei care determină scăderea
costurilor şi timpului, necesare reălizarii serviciului.
14
Florescu C. – Marketing , Independenţa Economică, Piteşti 1997
Page 13 of 17
Prestarea – accesibilizarea serviciului unei game cât mai vaste de clienti este determinată de
caracteristicile elementelor mixului de marketing. Astfel politica de distribuţie poate avea o influenţa
directă asupra accesibilitaţii din punct de vedere geografic, prin componentele reţelei de distribuţie sau
dimensiunea canalului de distribuţie in schimb ce politica de preţ poate stabili un nivel de acces diferit
in funcţie de resursele materiale disponibile.
Securitatea informaţiilor – reprezintă elementul fată de care firmele ce activează in domeniul
auditului si al consultanţei trebuie sa ţina cont in mod special. Informaţiile confidenţiale puse la
dispoziţia auditorilor sau a consultantilor trebuie manevrate cu mare grija, in conformitate cu politica
firmei (PwC Data Security) si cu standardele internationale (IAS). Profesionalismul de care PwC a dat
dovadă atât la nivel national cât şi pe plan internaţional o recomandă ca fiind una dintre companiile de
încredere, care pune mare preţ pe confidenţialitatea informaţiilor clienţilor săi.
Costul – operaţiile ce compun realizarea serviciului trebuie să se realizeze la costuri minime in condiţii
de eficienţa maximă. În condiţiile actuale majoritatea agenţilor economici vizeaza scăderea costurilor
în vederea menţinerii competitivităţii pe piaţa in care operează.
Responsabilitatea – este manifestată pe de-o parte faţă de comunitatea servită iar pe de altă parte fată
de salariaţi. PricewaterhouseCoopers desfasoară activităţi conexe (Fundaţia PwC) prin intermediul
căreia sunt derulate programe care să sprijine persoanele aflate în dificultate. În aceelasi timp, prin
condiţiile de muncă, politica salarială sau politica de promovare PwC reprezintă unul dintre cele mai
bune locuri de muncă, la nivel mondial potrivit topului Fortune 100 15.
Relaţiile – dezvoltarea comunicarii cu clienţii, furnizorii, organele legislative, agenţiile
guvernamentale favorizeaza eficientizarea proceselor si creşterea gradului de transparenţa in realizarea
acestora.
Protecţia clientului – PwC prin serviciile pe care le furnizează are obligaţia să se asigure că
propietatea clientului şi interesele lui financiare sunt protejate astfel încat desfăsurarea activitaţii in
viitor (Going Concern) sa nu fie periclitata.
BIBLIOGRAFIE
Page 15 of 17
27) Russu C. ; Albu, M.,Diagnosticul si strategia firmei. Bucuresti: Tribuna Economica,
2005
28) Sandulescu, I.. Planul de afaceri: ghid practic: modele de referinta. Bucuresti, All
Beck, 2001
29) Someșan C. , Marketing antreprenorial, Promovarea culturii antreprenoriale şi
formare antreprenorială în mediul de afaceri din judeţul Sălaj, 2010
30) Shane Scott, A General Theory of Entrepreneurship: the Individual-Opportunity
Nexus, Edward Elgar, 2003
31) Stanciu S., Marketing, Editura Cartea Universitară, 2004
32) Schultz H., Chairman & Chief Global Strategist – Starbucks, 2003
33) Ţarca Naiana, Teodora Vatuiu Adela Popa,. "The Importance of the Web Technologies
During the Communication Process between a Company and its Clients," Annals of the
University of Petrosani, Economics, University of Petrosani, Romania, vol. 9(2), pages 6.
2010
34) Udrica Mioara, Vatuiu Teodora, Varjoghe Andreea Simona, Lipcanu Anca Irina,
Sisteme informatice economice – probleme si solutii, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2014
35) Ulman L. - PHP pentru World Wide Web, în imagini, Editura Teora, Bucureşti 2006.
36) Vătuiu Teodora,- “Overview of Electronic Marketing Structure, Proceedings of the
Conference, ISBN 973-8360-02-1, Ed. INFOREC, 2003, pag.1024
37) Vătuiu T., Popeangă V., Realizarea şi implementarea sistemelor informatice în
contextul reproiectării sistemului managerial al organizaţiei, Conferinţa Ştiinţifică
Internaţională - Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, 2005, pag. 628
38) Vătuiu Teodora, Bibere C., „Plăţile electronice”-Proceedings, Vol.1, ISBN 2-553-
01137-7, Presses Internationals Polytechnique-Canada, 2003, pag. 603
39) Vătuiu T., Udrică M., Tarcă N., Cloud computing technology - optimal solution for
efficient use of Business Intelligence and Enterprise Resource Planning Applications,
Scientific Papers, Journal of Knowledge Management, Economics and Information
Technology, Special Issue December 2014, disponibil la http://www.scientificpapers.org/wp-
content/files/28_Vatuiu-cloud_computing_technology.pdf
40) Verboncu, Ion. Diagnosticarea firmei: teorie si aplicatii. Bucuresti: Editura Tehnica,
2001,
41) Zahiu Letiția, Năstase M., Economia întreprinderii, Editura ASE, 2004
42) Wang K.L., Wang Y., & Yao J.T., A Comparative Study on Marketing Mix Models for
Digital Products. Internet and Network Economics Proceedings of First International
Workshop, WINE 2006, Hong Kong, China, pp.660-669, 2006
43) Legea comerţului electronic nr. 365/2002
44) Colecţia Revistei Economy Informatics, Ed. Inforec, Bucureşti 2009-2017
Page 16 of 17
45) Economistul nr 9 (295), Septembrie, 2018
46) Curs de Antreprenoriat, Junior Achievement Romania, 2011, www.jaromania.org
47) http://www.ecommerce-digest.com/e-commerce-prospects-europe.html
48) www.alcedoltd.ro
49) www.onrc.ro
50) www.mfinante.ro
51) www.infocenter.coface.ro
52) https://ro.wikipedia.org/wiki/Antreprenoriat#Semnifica
%C8%9Bia_conceptului_de_antreprenor_%C8%99i_antreprenoriat.
53) http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=147&idb=
54) http://www.seap.usv.ro/~valeriul/lupu/afaceri_electronice.pdf
55) www.alcedoltd.ro
56) http://www.seriouseats.com/2008/04/the-changing-face-of-starbucks.html
Page 17 of 17