Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Centrul de Excelenţă în Servicii şi Prelucrarea Alimentelor

RAPORT DE AUTOEVALUARE
a activităţii didactice în anii de studii 2012-2017

(pentru conferirea gradului didactic întâi)

Autor:
PROŢIUC SILVIA,
profesor de Protecţia civilă,
grad didactic II

Bălţi, 2017

1
Raportul de autoevaluare a fost discutat şi recomandat pentru conferirea gradului didactic întâi
la şedinţa Consiliului profesoral din _______ , proces verbal nr. __
Director ___________ Silvia Proţiuc

2
 PLANUL RAPORTULUI
1. Date generale.........................................................................................................pag. 4
2. Argumente în favoarea solicitantului gradului didactic
• Preocupările pentru dezvoltarea profesională ................................................pag. 4
• Implicarea în activitatea instituţiei de învăţământ .........................................pag.9
• Contribuţia personală la prestigiul şi imaginea instituţiei de învăţământ ... pag.9
3. Îmbunătăţirea continuă a competenţelor profesionale....................................pag.12
4. Direcţii de perspectivă ........................................................................................pag.12
5. Rezultatele elevilor...............................................................................................pag.13
Bibliografie...............................................................................................................pag.15

3
 1. DATE GENERALE
Activez în cadrul Centrul de Excelenţă în Servicii şi Prelucrarea Alimentelor (fosta Şcoala
Profesională nr. 34 din mun. Bălţi) din anul 1991, anul absolvirii Institutului Politehnic
„S. Lazo”, Facultatea „Construcţii industrial şi civile”. În perioada 2007-2008 am urmat cursurile
de master în Management Educaţional la Facultatea de formare continuă a cadrelor didactice şi a
celor cu funcţii de conducere de la Universitatea Pedagogică de Stat “Ion Creangă”. Începând cu
1 septembrie 2016 urmez studiile de master la Universitatea de Stat “Alecu Russo” din Bălţi,
Facultatea “Ştiinţe Reale, Economice şi ale Mediului”, Specialitatea “Tehnologii de instruire şi
producere”.
Pe parcursul a 25 ani am activat în calitate de pedagog social, profesoară de discipline de
specialitate, director adjunct pentru instruire şi producere, director. Am predate disciplinele de
specialitate din domeniul construcţii, fiind deţinătoarea gradului didactic întâi (Ord. ME nr. 708
din 28.07.2011). Odată cu reorganizarea instituţiei şi specializarea în servicii şi prelucrarea
alimentelor, în anul 2012 am urmat cursuri de formare la disciplina Protecţia civilă, în acelaşi an,
prin ordinul Ministerului Educaţiei nr.708 din 10.07.2012, mi s-a conferit gradul didactic doi.
În ultimii cinci ani am participat la diverse formări: seminare, traininguri, cursuri de formare
profesională continuă în domeniul psiho-pedagogiei: am fost formator în cadrul seminarului
metodologic republican „Impactul dezvoltării competenţelor cadrelor didactice asupra calităţii
procesului educaţional, implicit asupra formării profesionale a elevilor”, am participat în calitate
de expert în cadrul conferinţei naţionale “Activităţi generatoare de venit în instituţiile de
învăţământ profesional tehnic” organizată la Ministerul Educaţiei în colaborarea cu Fundaţia
Internaţională LED, Kultur Kontakt şi CEDA; am participat cu un şir de comunicări în cadrul
diverselor conferinţe naţionale organizate în cadrul proiectului MEETA III.
Obiectivul prioritar pe care îl urmăresc în calitate de profesor de Protecţia civilă este
formarea competenţelor acţional-strategice la viitorii cetăţeni.
2. ARGUMENTE ÎN FAVOAREA SOLICITANTULUI GRADULUI DIDACTIC
• Preocupările pentru dezvoltarea profesională
Opţiunea strategică a ultimilor ani în politica educaţională din Republica Moldova a fost
şi este aceea de calitate în educaţie [22, p.16]. În acest context, este unanim acceptat faptul, că
formarea profesională iniţială centrată pe competenţe este o condiţie a asigurării calităţii la nivel
instituţional şi educaţional.
Viaţa în societatea contemporană se caracterizează printr-o complexitate şi un dinamism
în ascensiune, de aceea elevii trebuie să fie capabili să se integreze şi să activeze într-un mediu

4
dinamic complex, deoarece „la baza orientării competenţiale se află activitatea, care înseamnă a
putea face şi, în sensul mai general, presupune a putea învăţa, a putea construi, a putea trata, a
putea coordona”. Astfel, reiese că un sistem educaţional axat pe competenţe trebuie să se
concentreze asupra formării capacităţilor de rezolvare a problemelor în situaţii inedite. Acest
fenomen de utilizare a competenţelor formate în situaţii de context nou, puţin asemănătoare cu
cele de integrare anterioară, a primit denumirea de transfer îndepărtat. Abilităţile necesare pentru
astfel de transfer se află în arealul de formare a competenţei acţional-strategice, care este una din
competenţele-cheie ce trebuie formată de pe băncile şcolii şi dezvoltată în mod fructuos la toate
nivelurile învăţământului. Ne dorim, în mod evident, ca elevii noştri să ajungă cetăţeni activi şi
de nădejde ai societăţii de mâine, să fie oameni de acţiune civilizată şi responsabilă, pentru
binele personal şi comunitar. Din punct de vedere conceptual, competenţa acţional-strategică ţine
de procesul de planificare şi de implementare corespunzătoare a planurilor, pentru a vedea
rezultatele finale, precum şi pentru a propune soluţii la situaţiile problematice din orice domeniu.
Este competenţa de a acţiona independent şi creativ în diferite situaţii de viaţă, de a lua decizii pe
cont propriu, eventual prin asumarea de riscuri. Gândirea strategică pusă la baza ei este, prin
însăşi natura sa, o gândire creatoare, care poate genera soluţii noi, cu ţinte plasate nu în prezentul
static, ci în viitorul dinamic. Ea generează strategii şi construieşte mecanisme adecvate de
implementare a lor, prin evaluarea avantajelor competitive, a riscurilor asociate şi a obstacolelor,
care există deja sau care pot să apară în procesul de implementare. Începând cu proiectarea
elementară a paşilor/acţiunilor de învăţare şi terminând cu proiectarea carierei, a diverselor
programe de acţiune, elevii exersează permanent şi se lansează în proiecte de intervenţie, în
vederea soluţionării problemelor personale şi comunitare. Gândirea strategică este, în acest
context, un imperativ, dar şi o şansă pentru dezvoltarea personală şi profesională a fiecăruia.
Conform studiilor şi practicilor avansate, competenţa abordată implică creativitate, interacţiuni
non-liniare, sinteză, exploatarea resurselor personale; utilizarea intuiţiei, a întrebărilor de tipul
“Cum ar fi dacă…?”, pentru a concentra o energie nouă şi o perspectivă integrată dintr-o
varietate de informaţii şi influenţe. Gândirea strategică formează viziunea mintală şi emoţională
a locului în care vrem să ajungem, a rolului pe care vrem să-l exercităm etc. [14, pp.31-36].
Motivaţia intenţiei mele de a cerceta subiectul „Formarea competenţei acţional-strategice
prin intermediul strategiilor cetrate pe elev în cadrul orelor de protecţie civilă”, este
determinată de faptul că cercetarea face parte din tematica generală a instituţiei şi este motivată
de următoarele argumente:
• formarea competenţei acţional-strategice la elevi, este posibilă de realizat prin predarea –
învăţarea - evaluarea protecţiei civile şi solicită formarea de capacităţi, deprinderi, abilitaţi,
5
 atitudini, care favorizează aplicarea cunoştinţelor de specialitate, folosirea deprinderilor
specifice, analiza şi luarea deciziilor, oferă posibilitatea de a fi creativ, a lucra cu alţii ca
membru al unei echipe, a comunica eficient, a te adapta la mediul de muncă specific, a face
faţă stresului personal şi profesional, dar şi situaţiilor neprevăzute;
• interpretarea adecvată formării personalităţii elevului, responsabil pentru propriul succes
şcolar, orientat spre o carieră ulterioară, pentru care va întreprinde acţiuni clare şi coerente:
studii, stagii de practică, învăţare pe tot parcursul vieţii;
• demersul didactic modern impune, prin sarcinile din manuale şi sugestiile metodologice,
uzul tehnicilor de muncă intelectuală, realizarea colectivă a unor teme etc., algoritmii şi
tehnicile odată aplicate trebuie examinate din perspectiva utilităţii lor în alte contexte decât
cele generice, urmând ca ele să devină o achiziţie intelectuală a celui ce învaţă.
Formarea competenţei acţional-strategice la elevi devine posibilă de realizat prin
disciplinele de cultură generală, cât şi cele de formare profesională şi este orientată spre a-i ajuta
să-şi verbalizeze priorităţile, să examineze diferite moduri de acţiune în vederea atingerii lor şi
să-şi structureze independent activităţile orientate spre ameliorarea rezultatelor şcolare, spre
realizarea unor dorinţe în domeniul formării (meserii), şi să-şi contureze paşii pentru o anumită
carieră. Direcţiile principale abordate în cercetările din domeniul pedagogiei în general vizează
formarea comportamentului acţional-strategice prin diverse strategii de interacţiune educaţională.
Această situaţie generează problema cercetării ce constă în identificarea componentelor
competenţei acţional-strategice a elevilor în contextul conceptului educaţional modern al
reformei învăţământului pedagogic şi a reperelor experimentale de formare a competenţei
acţional-strategice.
Obiectul cercetării îl constituie procesul de formare a competenţelor acţional-strategice
prin intermediul strategiilor centrate pe elev.
Scopul investigaţiei: Identificarea reperelor teoretice şi metodologice în formarea
competenţelor acţional-strategice prin intermediul disciplinei Protecţia civilă.
Obiectivele cercetării
• analiza literaturii de specialitate cu referinţă la competenţa acţional-strategică;
• selectarea metodelor şi tehnicilor interactive eficiente şi analiza algoritmului de
valorificare a acestora în practica didactică, cu scopul implementării ulterioare în
procesul de predare – învăţare a disciplinei Protecţia civilă;

6
 • generalizarea şi sistematizarea datelor şi elaborarea, în baza lor, a concluziilor şi
recomandărilor metodice privind formarea competenţelor acţional-strategice, în cadrul
lecţiilor.
Etapele cercetării:
Cercetarea s-a desfăşurat în următoarele etape:
1. Interpretarea analitică a literaturii de specialitate (2013-2014);
2. Elaborarea obiectivelor cercetării (2014-2015);
3. Determinarea metodologiei cercetării (2015-2016);
4. Elaborarea modelului pedagogic axat pe implementarea metodelor interactive, orientate
spre formarea competenţelor acţional-strategice la lecţiile de protecţie civilă cu scopul
formării la elevi a competenţelor acţional-strategice (2016-2017);
5. Analiza rezultatelor şi raportarea lor la obiectivele cercetării;
6. Formularea concluziilor şi recomandărilor metodice pentru cadrele didactice (2017).
Analizând documentaţia şcolară, prin prisma temei de cercetare, am constatat
următoarele:
1) În conţinutul proiectării de lungă durată la Protecţia civilă se propune un sistem de
competenţe specifice (subcompetenţe) la formarea competenţelor acţional-strategice .
2) Unităţile tematice se încadrează optim în realizarea subcompetenţelor preconizate de către
curriculum.
Prin urmare, există premise metodologice obiective de formare a competenţelor acţional-
strategice în cadrul orelor de protecţie civilă, lucru pe care îl voi demonstra în continuare. În ceea
ce mă priveşte, am urmărit câteva efecte care să se facă simţite în clasă: organizarea cât mai bună
a spaţiului, astfel încât să uşureze comunicarea, activitatea pe grupe, cooperarea, prin care elevii
să-şi manifeste libertatea de expresie.
Controversa academică - tehnică de acumulare a argumentelor şi dezbatere [13, p.16],
am utilizat-o la tema Situaţii excepţionale în Republica Moldova: se prezintă elevilor subiectul
Persoanele în situaţii excepţionale acţionează în conformitate cu prevederile legii. Elevii sunt
repartizaţi în grupuri câte 4. În fiecare grup, 2 elevi se situează obligatoriu pe poziţia pro şi 2-pe
poziţia contra. Elevii lucrează în perechi discutând şi structurându-şi argumente în susţinerea
afirmaţiei sau împotriva ei. La următoarea etapă perechile se desfac şi unul de pe poziţia pro
discută cu unul de pe poziţia contra (4 minute). Ulterior perechile se reformează originar,
compară noile argumente, eleborând o listă completată de argumente (4 minute). La etapa a treia
toţi elevii din grupul pro se află în opoziţie cu toţi elevii din grupul contra. Li se oferă 5 minute
pentru a selecta vorbitorii şi a schiţa discursul. Începe dezbaterea subiectului, fiecare parte
7
prezentându-şi poziţia. Urmează o dezbatere a argumentelor fiecărei părţi. Evaluarea activităţii
se realizează nonformal, punându-se accent pe capacitatea de a forma enunţuri argumentative,
participarea fiecărui elev la lucrul în grup, respectarea instrucţiunilor.
Jurnalul triplu - este o tehnică de analiză, de monitorizare şi formulare a concluziilor în
raport cu un subiect [13, p.18]. Este o tehnică revăzută prin prisma conţinuturilor disciplinei
protecţiei civile. A fost aplicată la subiectul Cutremurele de pământ, care a coincis cu oscilaţiile
tehtonice din data de 23 septembrie 2016.
Starea de spirit în timpul Gânduri şi idei postcutremur Întrebările elevului pentru
cutremurului profesor sau coleg.
Comentariul şi sugestiile
profesorului sau ale colegului

În urma aplicării acestei tehnici, elevii şi-au împărtăşit emoţiile trăite la momentul
producerii cutremurului, acţiunile întreprinse, gânduri şi idei postcutremur. În acest context
elevii au avut posibilitatea de a justifica anumite acţiuni, de a analiza corectitudinea acţiunilor
întreprinse, precum şi de a primi sfaturi cum să acţioneze corect în situaţii concrete.
Ştiu-Vreau să ştiu-Învăţ-o tehnică arhicunoscută pe care am utilizat-o la tema Molipsirea
în grup de boli contagioase periculoase.
Ce cred că ştiu Ce vreau să cunosc Ce am învăţat

Această tehnică permite monitorizarea propriei învăţări şi are drept obiectiv de bază
dezvoltarea spiritului de investigare. Aplicarea acesteia presupune o activitate prin cooperare,
axată pe proiectarea învăţării şi stabilirea conştientă a scopurilor personale în învăţare. Exersarea
ei permite dezvoltarea abilităţilor de prezentare a informaţiei, conştientizarea necesităţilor şi
dezvoltarea abilităţilor de formulare a întrebărilor în raport cu necesităţile [13, p.46] .
Tehnicile utilizate se caracterizează prin câteva atuuri, care le asigură popularitatea, şi pe
primul loc se plasează argumentul că elevul se află, pe tot parcursul lecţiei, într-o situaţie de
învăţare ghidată/dirijată şi monitorizată, rămânând actor principal şi subiect al învăţării.
Profesorul devenind strategul, elevul este cel care trăieşte la fiecare lecţie o nouă experienţă de
învăţare, îşi organizează activităţile intelectuale, desfăşoară autoevaluarea şi evaluarea reciprocă,
care vor contribui indubitabil la formarea stilului intelectual personal.
Tehnicile derivate din strategia LSDGC:
a) sunt flexibile şi uşor adaptabile la diferite condiţii de lucru;

8
 b) nu necesită echipament special şi se pot desfăşura cu tabla, creta, manualul, caietul etc.
d) sunt majoritatea, interşanjabile în raport cu etapele cadrului;
f) au un puternic impact motivaţional asupra elevilor;
g) permit asimilarea temeinică a materiei de către toţi elevii în timp relativ scurt.
• Implicarea în activitatea instituţiei de învăţământ
Cercetarea teoretico-aplicativă s-a materializat prin comunicare în cadrul catedrei prin
comunicările „Competenţa acţional strategică-deziderat şi realitate”; Strategii de formare a
competenţei acţional-strategice în cadrul orelor de Protecţie civilă, precum şi seminar în cadrul
consiliului metodico-ştiinţific al instituţiei „Formarea competenţelor acţional strategice prin
intermediul metodelor interactive” în care am diseminat experienţa cu colegii din cadrul
CESPA, printr-un ansamblu de metode şi tehnici interactive orientate spre formarea
competenţelor acţional-strategice utilizate în cadrul lecţiilor de protecţie civilă.
• Contribuţia personală la prestigiul şi imaginea instituţiei de învăţământ
Pe parcursul anilor am contribuit la promovarea şi ridicarea prestigiului instituţiei prin
organizarea activităţilor de talie naţională: Ziua uşilor deschise; Jubileul Centrului de Excelenţă
în Servicii şi Prelucrarea Alimentelor; Consiliul Naţional al Elevilor; orientarea profesională în
gimnaziile şi liceele din Nordul Moldovei. În perioada 2012-2016 am activat în trei proiecte
naţionale:
1. Activitatea de instruire în Domeniul Atreprenoriatului şi Angajării în Câmpul Muncii în
Republica Moldova (MEETA III) implementat de CEDA cu suportul Fundaţiei Internaţionale
LED. Proiectul este axat pe educaţia antreprenoarială şi asistenţa în afaceri, scopul proiectului
este de a spori posibilitatea de angajare şi iniţiere a unei afaceri în rândul absolvenţilor
instituţiilor de învăţământ profesional tehnic secundar. MEETA III sprigină instituţia prin
activităţi:
- Formarea continuă a cadrelor didactice şi manageriale;
- Programe de granturi pentru tineri;
- Elaborarea planurilor de afaceri;
- Organizarea concursului „Cel mai bun plan de afaceri”;
- Dezvoltarea activităţilor generatoare de venit.
2. Asistenţa Tehnică pentru pentru domeniul învăţământ şi formare profesională
în Republica Moldova. Acest proiect oferă suport pentru implementarea managementului
calităţii în instituţie.

9
 3. Proiectul CONSPT: misiunea proiectului este de a susţine dezvoltarea instituţiei
axându-se pe următoarele dimensiuni: dezvoltarea organizaţională, formarea cadrelor
didactice, oferirea suportului material pentru promovarea activităţilor în instituţie şi
organizarea de master class-uri pentru profesori şi maiştri-instructori .
În cadrul acestor proiecte am participat la o serie de seminare, conferinţe, mese rotunde, ateliere
de lucru care au favorizat definitivarea competenţelor mele profesionale.
4. Îmbunătăţirea continuă a competenţelor profesionale
Îmbunătăţirea continuă a competenţelor profesionale reprezintă o condiţie indispensabilă a
calităţii actului didactic. Dezvoltarea competenţelor profesionale le-am realizat pornind de la
identificarea şi analiza propriilor nevoi de formare continuă, în urma autoevaluării prin
intermediul următoarelor forme de perfecţionare instituţionalizată:
- Atelierul VET Dialogue and participatory partnerchips in Moldova organizat de ETF,
Chişinău, 08.06.2016;
- Conferinţa Naţională „Activităţi generatoare de venit în Instituţiile de învăţământ
profesional tehnic”, 01.06.2016
- Forumul Tinerilor antreprenori, organizat în cadrul proiectului MEETA III, 8-9. 12.2016
- Masă rotundă: „Învăţământul profesional în or. Bălţi: realităţi şi perspective” organizată
în cadrul proiectului „Transparenţa”, 20.05.2015
- Seminar de instruire „Generarea veniturilor pentru îmbunătăţirea instruirii practice”,
organizat în cadrul proiectului VEN „Veniturile din expertiza noastră” 12-13.09.2014
- Curs de formare în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, Bălţi, SRL „Serviciul
Extern de Protecţie şi prevenire” 21.03.2013;
- Cursul de formare Modulul Predarea cunoştinţelor, 10-26.04.2013, UTM, Chişinău;
- Cursul de formare Modulul Formarea abilităţilor de evaluare a rezultatelor şcolare,
13-29.11.2013, UTM, Chişinău;
- Cursurile de recalificare la Specialitatea „Psihopedagogie Profesională”, 03.01.2011-
17.02.2014, UTM, Chişinău
- Seminarul „Formarea continuă a cadrelor didactice-obiectiv prioritar al strategiei de
dezvolatre a învăţământului profesional tehnic”, octombrie, 2014, UTM, Chişinău
- Program de formare profesională continuă „Leadership educaţional”, CE PRO
DIDACTICA, 03-05.11.2015;
- Programul de Instruire în cadrul vizitei de studiu în Republica Croaţia „Realizarea
schimbului de experienţă în domeniul formării profesionale” 05-20.05.2016.

10
- Cursul de formare Protecţia civilă.
Activităţile la care am partcipat au favorizat dezvolatrea competenţelor profesionale înalte
care mi-au permis să activez în calitate de formator şi să organizez următoarele seminare la
nivel regional şi republican:
- Seminar metodologic republican pentru directorii adjuncţi pentru instruire “Impactul
dezvoltării competenţelor cadrelor didactice asupra calităţii procesului educaţional,
implicit asupra formării profesionale a elevilor”, desfăşurat la 30 aprilie, 2013, care a
avut ca obiectiv principal conştientizarea rolului formării profesionale continue a
cadrelor didactice în asigurarea calităţii procesului educational. În cadrul seminarului
s-a analizat problema dezvoltării competenţelor cadrelor didactice, precum şi s-au
detaliat tipurile de competenţe pe care trebuie să le deţină profesorul la etapa
contemporană pentru a asigura un proces de formare iniţială calitativă. În partea a doua a
seminarului participanţii au avut ocazia să asiste la un şir de lecţii demonstrative
(teoretice şi practice), care au demonstrat nivelul comptenţelor cadrelor didactice din
instituţie. În acelaşi context s-a realizat şi activitatea extracurriculară “Competenţe
profesionale regăsite în tradiţii şi obiceiuri naţionale”. În cadrul feedback-ului
semninarului reprezentatul Ministerului Educaţiei, dna Viorica Condruc, specialist
principal al Direcţiei învăţământ profesional tehnic secundar şi mediu de specialitate, a
remarcat nivelul înalt de realizare a seminarului, subliniind relevanţa acestuia la etapa
actuală a dezvoltării învăţământului profesional tehnic.
- Seminarul metodologic al directorilor şcolilor profesionale din zona Nord: „Impactul
implicării proiectelor în dezvoltarea învăţământului secundar profesional asupra
modernizării, eficientizării şi sporirii calităţii procesului educaţional” desfăşurat în data
de 29 octombrie 2015 a avut drept obiectiv diseminarea bunelor practici de aplicare a
proiectelor pentru dezvolatarea învăţământului secundar profesional. În cadrul şedinţei
plenare am analizat impactul implicării proiectelor în dezvoltarea învăţământului
secundar profesional asupra modernizării, eficientizării şi sporirii calităţii procesului
educaţional. Participanţii la seminar au avut ocazia să viziteze laboratoarele care au fost
dotate din cadrul proiectelor finanţate de către Fundaţia Internaţională LED. Doamna
Viceministru al educaţiei Cristina Boaghe, a apreciat nivelul de modernizare a Centrului
de Excelenţă în Servicii şi Prelucrarea Alimentelor, subliniind rolul echipei manageriale
în realizarea acestor proeicte.

11
 Experienţa acumulată în cadrul activităţilor de formare continuă m-a convins de faptul că
formarea specialistului de calitate impune în cadrul activităţii didactice respectarea unor exigenţe
ale învăţării durabile, precum:
- utilizarea diverselor strategii de predare-învăţare-evaluare centrate pe elev;
- folosirea resurselor didactice disponibile în mod eficient;
- analiza propriului comportament, stării psihoemoţionale în contextul autoevaluării propriei
activităţi;
- crearea unui climat favorabil pentru stabilirea relaţiilor profesor-elev;
- prevederea argumentată a posibilelor rezultate ale activităţii personale şi activităţii elevului;
- conştientizarea faptului că profesorul este subiect al propriei deveniri profesionale şi
personale-proces care poartă un caracter continuu.
5. Direcţiile de perspectivă
În tendinţa de a realiza o educaţie de calitate, e nevoie să asigurăm contextul educaţional
optim, care se constituie, în mare parte, din resursele implicate în proces. Una din resursele de
bază ale procesului educaţional sunt profesorii, cei care prin rolul lor social de educator şi prin
implicărilr profesionale, contribuie nemijlocit la conturarea unei personalităţi în devenire.
Cu toate că este o constatare realizată pe parcursul evoluţiei civilizaţiei, în ultimul timp
obţine un accent deosebit înţelegerea faptului că rezultatul preconizat în educaţie depinde de
competenţa cadrului didactic. Din aceste considerente, formarea profesională este concepută ca
formare a unui sistem de competenţe. Pentru următorii ani planific realizarea următoarelor
obiective:
- promovarea rezultatelor cercetării în cadrul trainingurilor aplicative, seminarelor
ştiinţifice;
- participarea cu comunicări la diferite conferinţe şi simpozioane ;
- promovarea orelor publice;
- asistenţa pedagogică copiilor din familii temporar dezintegrate.
În cadrul disciplinei Protecţia civilă, axez procesul didactic pe realizare a unor sarcini ce
ghidează învăţarea activ-participativă a elevului, ceea ce favorizează dobândirea achiziţiilor
integrate a competenţelor profesionale.
6. Rezultatele elevilor
În contextul unui învăţământ axat pe competenţe, vectorul evaluării este orientat spre o
evaluare continuă/formativă, aceasta din urmă oferind un feedback relevant în legătură cu
eficienţa demersului didactic desfăşurat. Esenţial, suntem cu toţii preocupaţi de căutarea unor
sisteme de referinţă şi a unor modalităţi de evaluare care să armonizeze cât mai bine diferitele
12
funcţii şi diferitele proprietăţi ale evaluării, astfel încât evaluarea să fie şi obiectivă, dar şi
semnificativă, şi internă (pedagogică), externă (socială), să îmbine evaluarea procesului cu
evaluarea produsului, să asigure concordanţa între evaluarea pe baza obiectivelor interne şi
evaluarea pe baza solicitările externe faţă de procesul/sistemul educativ.
Evaluarea finală, ca expresie a datelor obţinute atât în urma evaluărilor continue,
formative cât şi a informaţiilor obţinute în urma unui test, examen, arată nivelul la care a ajuns
un anumit elev la un moment dat, nivelul formării unor anumite competenţe specifice
disciplinei.
Astfel, în urma analizei datelor obţinute în baza evaluărilor curente şi finale pentru
perioada 2012-2016, am obţinut o medie generală pentru disciplină cu un procent al calităţii de
69.3.
Rezultatele în mare parte sunt argumentate, or, la anul I elevii fiind acomodaţi cu stiluri
de învăţare prin percepţie, memorare mecanică întâmpină dificultăţi serioase în analiza unui text
ştiinţific, realizarea sarcinii creative, însuşirea/utilizarea conştientă a limbajului specific.
Tabel 1. Rezultatele elevilor la disciplna Protecţia civilă (anul de învăţământ 2016-2017)

Grupa Media % calităţii

Br161 8,97 57,82%
BCH161 8,72 65%
Tabel 2. Rezultatele elevilor la disciplna Protecţia civilă (anul de învăţământ 2012-2016)
Anul de studii Grupa Media % calităţii
2012-2013 101 7,62 57, 82%
102 8,48 55%
105 8,72 67%
106 8,76 65,50%
107 7,72 45,70%
108 7,92 59,20%
81 8,73 68%
82 8,45 82%
84 7,83 46,57%
Total 8,24 61,12%
2013-2014 112 8,84 65,57%
113 8,79 67, 75%
115 8,86 69,77%
117 8 75%
118 9,3 85%
119 8,52 71,30%
120 8,55 69,80%
121 8,78 57,25%
114 8,88 64, 25%

13
 Total 8,67 69,35%
2014-2015 127 8,73 65,57%
128 8,2 67, 75%
129 8,59 69,77%
130 8,74 70%
131 8,83 85%
132 9,3 71,30%
133 9,04 69,80%
134 8,89 67,25%
97 9 84, 25%
96 8,8 75%
95 8,83 85%
Total 8,81 73%
2015-2016 122 8,65 65,57%
123 8,09 67, 75%
124 8,98 69,77%
125 9,15 75%
126 9,22 90%
B151 8,67 71,30%
B152 8,45 68,80%
B153 8,89 64,25%
B154 9,25 83, 25%
B155 9,24 85%
Total 8,85 73,71%

Fig. 1 Media generală şi procentul calităţii pentru anii 2012-2016

Rezultatele vizualizate în Fig.1 ne prezintă media generală la disciplina Protecţia civilă pentru
anii 2012-2016 şi evidenţiază o creştere a notei medii şi a procentului calităţii, ceea ce confirmă
14
că elevii, în marea majoritate, au capacitatea de a demonstra argumentat un adevăr, de a analiza
şi de a sintetiza cunoştinţele noi; au deprinderi de a utiliza cunoştinţele acumulate pentru
realizarea unor corelaţii disciplinare, interdisciplinare şi intradisciplinare; dispun de capacitatea
de a proiecta şi de a organiza activitatea în diferite situaţii; au deprinderi de muncă intelectuală
independentă, învaţă ritmic sistematic, sunt modalităţi intrinseci pentru studiul disciplinei.
Analizând aceste date, constatăm: nu se atestă o regularitate în nivelul de implicare a elevilor în
activitatea de învăţare-evaluare şi diferă de la an la an, de la grupă la grupă, constatând o serie de
factori ce determină nivelul de implicare a elevilor:
- pregătirea anterioară;
- complexitatea conţinuturilor abordate;
- climatul psihopedagogic creat;
- tipul de relaţii profesor-elev;
- motivele şi interesele elevilor (predomină motivele extrinseci).
După cum am observat aceşti factori sunt de diferit ordin şi ţin de competenţa cadrului didactic
de a excela, prin abordarea holistică, atât a procesului educaţional în ansamblu, cât şi a
educabililor în parte.
Bibliografie:
1. Bocoş Muşata. Instruire interactivă. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 2002.
2. Cosovan Olga, Cartaleanu Tatiana. Evaluarea în cheia dezvoltării gândirii critice.
Învăţământ universitar şi preuniversitar, PRO DIDATICA, Chişinău, 2005.
3. Cartaleanu Tatiana, Cosovan Olga, ş.a. Formare de competenţe prin strategii didactice
interactive. Chişinău, 2008.
4. Cerghit Ioan. Metode de învăţământ. Iaşi: Polirom, 2006.
5. Chicu Valentina, Axentii Ioana [et al.]; coord. Guţu Vladimir. Curriculum-ul
“Psihopedagogia centrată pe elev”. Chişinău: CEP USM, 2008.
6. Chicu Valentina, Dandara Otilia, Solcan Angela ş.a. coord. Guţu Vladimir. Psihopedagogia
centrată pe elev. Chişinău: CEP USM, 2008.
7. Chicu Valentina, Dandara Otilia, Solcan Angela, ş.a. coord. Guţu Vladimir. Psihopedagogia
centrată pe cel ce învaţă: Ghid metodologic. Chişinău: CEP USM, 2009. 134 p. ISBN 978-
9975-70-911-8.
8. Chicu Valentina, Solovei Rodica ş.a; coord. Guţu Vladimir. Formarea continuă a cadrelor
didactice în contextul educaţiei centrate pe cel ce învaţă. Chişinău: CEP USM, 2010. 80 p.
ISBN 978-9975-71-058-9.
9. Cristea Sorin, Dicţionar de pedagogie, ediţia a II-a, revăzută. Chişinãu: Editura Litera, 2002.
15
10. Danciu Elena, Strategii de învăţare prin colaborare. Timişoara, 2004.
11. Dandara Otilia, Constantinov S., [et. al.]. Pedagogie: Suport de curs. Chişinău: CEP USM,
2010, p. 216 .
12. Focşa-Semionov Svetlana. Învăţarea autoreglată. Teorie şi aplicaţii educaţională. Chişinău:
Epigraf, 2010.
13. Goraş-Postică Viorica ş.a. Formare de competenţe prin strategii didactice interactive.
Chişinău: Centrul Educaţional PRO DIDACTICA, 2008. 204 p. ISBN 978-9975-9763-4-3.
14. Goraş Postică Viorica, Formarea de competente profesionale în contextul învăţământului
superior actual În: STUDIA UNIVERSITATIS MOLDAVIAE Revistă Ştiinţifică a Universităţii
de Stat din Moldova, 2013, nr.5(65), pp.31-36
15. Goraş-Postică Viorica ş.a. O competenţă-cheie: a învăţa să înveţi. Ghid metodologic.
Chişinău: Centrul Educaţional PRO DIDACTICA, 2010. 136 p. ISBN 978-9975-4125-0-6.
16. Guţu Vladimir. Schimbări de paradigmă în teoria şi practica educaţională. Chişinău : CEP
USM, 2009.Vol. 1-3. ISBN 978-9975-70-795-7.
17. Guţu Vladimir, Dandara Otilia. Proiectarea standardelor de formare iniţială în învăţământul
universitar. Ghid metodologic. Chişinău: CEP USM, 2003, p.87.
18. Gliga Lucia (coord.). Standarde profesionale pentru profesia didactică. Bucureşti: MEC,
2002.
19. Jinga Ioan. Manual de pedagogie, All Educational, 1998.
20. Joiţa Elena (coordonator). Pregătirea pedagogică a studenţilor-sarcini şi instrumente de
învăţare independentă, constructivistă-Pedagogie. Managementul clasei de elevi . Craiova:
Editura Universitaria, 2006.
21. Joiţă Elena. Instruirea constructivistă-o alternativă. Fundamente. Strategii. Bucureşti:
Aramis, 2006.
22. Lăscoiu M. E. Practica pedagogică, modalitate de formare a competenţelor practice
specifice carierei didactice // http://www.rcsedu.info accesat 23.11.2011.
23. Minder M. Didactica funcţională. Chişinău: Cartier, 2003.
24. Musteaţă Sergiu (coord). Predarea istoriei. Îndrumar metodic pentru profesori. Chişinău,
2010.
25. Naghirneac Ana, Scurtu Elena. Prezentarea referinţelor bibliografice utilizate în cercetare:
Ghid practic / Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi. Bălţi, 2009. 34 p. (Cultura
informaţională). ISBN 978-9975-50-021-0.

16
26. Negară C. Strategii didactice în formarea profesorilor de informatică, tehnologia informaţiei
şi a comunicaţiilor, teză de doctor în pedagogie. Bălţi, 2011
www.cnaa.md/files/theses/2011/18256/corina_negara_thesis.pdf accesat 07.05.2012
27. Psihologie şcolară . Coord. F. Turcu. Bucureşti : Ed. ASE, 2005,187 p.
28. Roegiers X. Manualul şcolar şi formarea competenţelor în învăţământ. Chişinău, 2001, în:
www.proeducation.md
29. Stupacenco Lidia, Saulea Axinia, ş.a. Pedagogie. Vol. I-III. Bălţi: Presa Universitară
Bălţeană, 2008.
30. Ursu Ludmila. Tehnica gândeşte-perechi-prezintă la orele de matematică în învăţământul
primar. În: Didactica Pro... Revistă de teorie şi practică educaţională a Centrului
Educaţional PRO DIDACTICA, 2002, nr. 6 (16), p. 67.

17