Sunteți pe pagina 1din 9

DIVERSITATEA LUMII VII

NOȚIUNI INTRODUCTIVE

TAXONOMIE – știința care studiază clasificarea lumii vii


TAXONI – unitățile de clasificare (regnurile/nivelurile în ierarhia unei clasificări)

REGN  ÎNCRENGĂTURĂ  CLASĂ  ORDIN  FAMILIE  GEN  SPECIE


SPECIA – unitatea de bază în clasificarea lumii vii, ce cuprinde mai mulți indivizi înrudiți genetic între ei,
care se pot încrucișa dând naștere la descendenți fertili
NOMENCLATURĂ BINARĂ – sistem științific de denumire a speciilor cu două cuvinte în limba latina:
numele genului + numele speciei; a fost introdusă de K. Linné, în secolul 18

VIRUSURILE
Virusurile sunt entități infecțioase, submicroscopice, lipsite de organizare celulară (acelulare) și
metabolism propriu, motiv pentru care nu fac parte din cele cinci regnuri ale lumii vi; nu se pot înmulții
singure, ci sunt înmulțite de celula vie pe care o parazitează.

ALCĂTUIRE
I. CAPSIDĂ – formată din unități numite capsomere, ce conțin proteine

II. MATERIAL GENETIC/GENOM VIRAL – o moleculă de ADN/ARN

Se prezintă în 3 stări
- VIRION – virus matur, capabil să infecteze
- VIRUS VEGETATIV – virion decapsidat, multiplicat în celula gazdă
- PROVIRUS – integrat în genomul celulei-gazdă

CLASIFICARE
- Adenovirusuri/Dezoxiribovirusuri – conțin ADN (virusul variolei, virusul hepatitei, virusul varicelei,
virusul herpetic)

- Ribovirusuri/Arenovirusuri – conțin ARN (virusul gripal, virusul turbării, HIV, virusul poliomielitei)

Bolile produse de virusuri se numesc viroze – gripa, hepatita, rujeola, varicela, SIDA
REGNUL MONERA
- Organisme: procariote, unicelulare, microscopice
- Mediul de viață: sol, apă, aer, în corpul plantelor/animalelor; pot trăi în condiții extreme (ape
termale, ghețari, în lipsă totală de oxigen)
- Mod de viață: solitare, foarte rar coloniale
- Respirație aerobă sau anaerobă
- Nutriție autotrofă sau heterotrofă
- Locomoție – prin intermediul flagelilor
- Reproducere – asexuată; foarte rapidă prin diviziune directă (sciziparitate) și prin spori; la
aproximativ 20 de minute apare o altă generație
- Prezintă diverse forme: sferică – coci (monococ, stafilococ), bastonaș – bacili (bacilul Koch, bacilul
fânului), virgule – vibrion (vibrionul holerei), spirală rigidă/flexibilă – spiril/spirochetă
- Produc boli numite bacterioze – sifilis, lepră, tetanos, TBC, holeră, botulism

CLASIFICARE
I. Încrengătura EUBACTERII – bacterii propriu-zise

II. Încrengătura ARHEOBACTERII – bacterii exclusiv anaerobe, populează habitate restrânse (ape
termale, zona arctică, soluri sărate/acide) (bacterii metanogene)

III. Încrengătura CIANOBACTERII – algele albastre-verzi

IMPORTANȚA
- Curăță mediu, rol de igienizare – bacteriile saprofite
- Asigură reciclarea carbonului, fosforului, azotului
- Sunt fermentative – rol în fermentația acetică (Acetobacter pasteurianus) sau în cea lactică și la
prepararea murăturilor
- Sunt fixatoare de azot – trăiesc în simbioză cu rădăcinile leguminoaselor, în nodozități și fixează
azotul din aer în sol
- La prepararea medicamentelor
REGNUL PROTISTA

- Organisme eucariote, uniceluare/pluricelulare, solitare/coloniale


- Mediu de viață – în general acvatice, dar trăiesc și în soluri umede sau parazit în corpul unor
organisme
- Mod de viață – specii libere, solitare/coloniale
- Respirație aerobă (la majoritates protistelor) și anaerobă (la cele parazite)
- Nutriție autotrofă/heterotrofă
- Locomoție – cu ajutorul cililor, flagelilor, pseudopodelor
- Reproducere asexuată/sexuată
IMPORTANȚA
- Participă la realizarea ciclurilor biogeochimice (ca producători, consumatori și descompunători)
- Intră în alcătuirea planctonului, constituind hrană pentru alte animale acvatice
- Protistele autotrofe contribuie la oxigenarea mediului
- Stau la baza evoluție fungilor, plantelor, animalelor
CLASIFICARE
I. Protiste asemănătoare plantelor
a. Euglenele
- Protiste unicelulare, acvatice, solitare, libere
- Prezintă 1-2 flageli cu rol în locomoție
- Nutriție mixotrofă
- Înmulțire asexuată – diviziune directă
- Exemple: euglena verde, euglena roșie

b. Algele
- Organisme talofite (corpul se numște tal, fără a fi diferenția în tulpină, rădăcină, frunze)
- Mediu de viață – acvatic
- Trăiesc libere sau fixate, pot forma colonii
- Nutriție autotrofă (conțin pigmeți clorofilieni)
- Alge verzi, roșii, aurii, brune

II. Protiste asemănătoare animalelor – protozoarele


a. Sarcodine – amiba (Amoeba proteus)
b. Zoomastigine – Giardia intestinalis
c. Ciliofore – parameciul (Paramoecium)
d. Sporozoare – Plasmodium falciparum
- Sunt organisme parazite, produc boli
- Se înmulțesc prin spori, se hrănesc heterotrof
- Plasmodium falciparum produce malaria, transmisă de femela țânțarului Anofel
(Plasmodium atacă globulele roșii și le distruge, organismul răspunde prin febră puternică la
intervale regulate)

III. Protiste asemănătoare fungilor


a. Mixomicete – mucegaiuri mucilaginoase (Physarium)
b. Oomicete – mucegaiuri de apă (Saprolegnia, mana cartofului - Phytophthora)
REGNUL FUNGI
- Organisme eucariote, imobile, terestre
- Mediu de viață: terestru (sol, arbori în descompunere), acvatic (mai rar)
- Mod de viață: sunt imobili, saprofiți/paraziți, microscopici/macroscopici, organisme
unicelulare/pluricelulare
- Reproducere: asexuată (prin spori asexuați, înmugurire, porțiuni din miceliu), sexuată (prin
contopirea gameților sexuali)
MORFOLOGIE
- Corpul – TAL, alcătuit din celule multinucleate numite HIFE, prinse într-o masă compactă –
MICEULIU
- Peretele celular nu conține celuloză ci CHITINĂ și ERGOSTEROL
- În citoplasmă există GLICOGEN
- Sporangele – organul care diferențiază sporii sexuați
IMPORTANȚA
- În industria băuturilor alcoolice, panificație
- Antibiotice
- În alimentație, sursă de proteine și vitamine
- Intervin în circuitul materiei în natură, având rol de descompunători
CLASIFICARE
I. Încrengătura MICOFITA (CIUPERCI)
a. ASCOMICITE (ciuperci superioare)
- Prezintă hife septate
- Sporange în formă de sac numit ASCĂ – ascospori
- Drojdia de bere, drojdia de vin (utilizate în industria băuturilor alcoolice și în panificație),
mucegaiul verde-albăstrui (Penicillium - antibiotice); mucegaiul albastru (Aspergillus) și Candida
(parazite, produc boli: meningite, infecții ale urechilor/unghiilor, organelor genitale); Claviceps
purpurea (parazitează secara – boala cornului secarei)

b. BAZIDIOMICETE (cele mai evoluate ciuperci superioare)


- Hife pluricelulare
- Sporangele este cubic, numit BAZIDIE – bazidiospori
- Puccina graminis (rugina grâului), tăciunele porumbului, mălura grâului
- Cu pălărie (conțin picior format din hife și pălărie) – comestibile: ghebele, hribul, gălbiorii,
ciuperca de câmp/de bălegar; otrăvitoare: muscarița, pălăria șarpelui, buretele-ucigaș

c. CHITRIDIOMICETE
- Predominant acvatici
- Exemplu: râia neagră a cartofului

d. ZIGOMICETE
- Fungi tereștri care eliberează spori în atmosfera umedă
- Exemplu: mucegaiul negru de pâine

II. Încrengătura LICHENI


- Combinație între regnul Fungi și Protista
- Trăiesc pe sol, stânci, scoarța copacilor (fără a fi paraziți)
- Bioindicatori ai poluării
REGNUL PLANTE
- Organisme eucariote, pluricelulare, fotoautotrofe
- Mediu de viață: în toate zonele globului, în medii acvatice/terestre
- Mod de viață: sunt fixate de substrat prin rădăcini sau rizomi
- Mișcarea se realizează prin creștere
CLASIFICARE
I. PLANTE AVASCULARE (TALOFITE) - fără vase conducătoare și fără organe vegetative
A. Încrengătura FICOFITA (ALGELE)
- Organisme pluricelulare, acvatice, fotoautotrofe, conțin pigmenți clorofilieni și pigmenți de
culoare

a. Clasa Cloroficee – Alge Verzi


- Prezintă clorofilă de tip a și b, sunt considerate strămoșii plantelor
- Exemplu: mătasea broaștei, lâna broaștei, salata de mare
b. Clasa Rodoficee – Alge Roșii
- Pigmenți verzi, albaștrii (ficocianina) și roșii (ficoeritrina)
- Ceramium rubrum în Marea Neagră
c. Clasa Feoficee – Alge Brune
- Pigmenți clorofilieni de tip a și b, carotină, xantofilă, fucoxantină (pigment brun)
- Talul poate avea dimensiuni uriașe
- Trăiesc în mări și oceane
- Macrocistis, Laminaria, Fucus
d. Clasa Diatomee – Alge Aurii
- În izvoare, pârâuri, lacuri
- Prezintă membrane de natură celulozică, impregnate cu dioxid de siliciu
- După moarte formează roci silicoase numite diatomite

B. Încrengătura BRIOFITE (MUȘCHII)


- Talofite evoluate, formează al doilea strat de sol
- Se înmulțesc asexuat (prin briospori) și sexuat (prin oogamie)
a. Clasa Hepatice – Mușchii Hepatici
b. Clasa Briate – Mușchii Propriu-ziși
- Prezintă tal de tip cormoid, diferențiat în rizoizi, tulpiniță, frunzișoare cu poziție verticală
- Nu prezintă țesuturi specializate, ci grupe de celule care îndeplinesc anumite funcții
- Mușchiul de pământ, mușchiul de turbă, mușchiul de fântână

Importanță
- Împiedică eroziunea solului
- Mențin umiditatea solului
- Indicatori pentru schimbările survenite în ecosisteme

II. PLANTE VASCULARE (TRAHEOFITE/CORMOFITE)


- Plante superioare, caracterizate prin diferențierea țesuturilor și organelor vegetative
- Au vase conducătoare
- Corpul se numește corm
A. Încrengătura PTERIDOFITE (FERIGI)
- Prezintă vase lemnoase – traheide, vase imperfecte datorate pereților despărțitori
- Nu prezintă flori și semințe
- Se înmulțesc prin spori (pteridospori), dar și prin oogamie
- Sunt primele plante apărute
a. Clasa Filicate
- Prezintă rădăcini adventive, o tulpină subterană (rizom), frunze pe spatele cărora se găsesc
formațiuni sferice (sori) în care se găsesc sporangi ce conțin spori
- Feriga comună, feriguța dulce (din rizomul căreia se extrag substanțe vermifuge)

Importanță
- Plante decorative
- În industria farmaceutică
- Ferigile din Carbonifer au generat cărbunii de pământ

B. Încrengătura SPERMATOFITE
a. Subîncrengătura GIMNOSPEREME
- Nu formează fructe, deci sămânța nu este închisă în fruct
- Conul masculin este o floare, iar cel feminin este o inflorescență
- Reproducerea sexuată este independentă de prezența apei
- Sunt numite cetinoase/rășinoase
- Frunzele lor sunt permanent verzi, cu excepția laricei
i. Clasa Conifere – brad, molid, pin, larice/zadă, tisă, ienupăr, chiparos, etc.

b. Subîncrengătura ANGIOSPERME
- Spermatofite cu sămânța închisă în fruct
- Plante erbacee sau lemnoase
- Prezintă vase conducătoare lemnoase – trahee
- Reproducere sexuată, organe de reproducere: fructul, floarea, sămânța
- Florile sunt hermafrodite, sunt solitare sau formează inflorescențe
- În urma fecundației ovulul – sămânță, ovarul – fruct

i. Dicotiledonate
- Rădăcini pivotante/rămuroase; tulpina ierboasă/lemnoasă, ramificată
- Prezintă fascicole conducătoare dispuse circular
- Reprezentate de arbori, arbuști, plante ierboase
- Exemple: măr, măceș, fasole, mazăre, varză, cartof, fag, stejar

ii. Monocotiledonate
- Plante ierboase (rar lemnoase)
- Rădăcină firoasă, tulpină neramificată
- Prezintă fascicole conducătoare dispuse neregulat
- Frunzele nu au pețiol
- Învelișul floral nu este diferențiat în caliciu și corolă
- Embrionul prezintă un singur cotiledon
- Exemple: laleaua, crinul, ceapa, usturoiul, gramineele (grâu, porumb)

Importanța
- Rol important în circuitul CO2 și O2 în natură
- Valoare nutritivă, medicinală, decorativă
- Materie primă în industria mobilei, construcții, textile
REGNUL ANIMALE
- Organisme eucariote, pluricelulare; au celulele asociate în țesuturi și lipsite de perete celular
(METAZOARE)
- Mediu de viață: acvatic, terestru, aerian
- Nutriție heterotrofă
- Libere, mobile, foarte rar fixate
- Reproducere sexuată
CLASIFICARE
I. ANIMALE DIDERMICE – au în dezvoltarea embrionară două foițe, ectoderm și endoderm
A. Încrengătura CELENTERATE - animale acvatice, sub formă de polip (fixate) și meduze (libere)
a. Clasa Hidrozoare – hidra de apă dulce (polip fix)
b. Clasa Scifozoare – meduza
B. Încrengătura SPONGIERI – buretele de apă dulce

II. ANIMALE TRIDERMICE – apare în dezvoltarea embrionară o a treia foiță, mezodermul


A. NEVERTEBRATE
a. Încrengătura Platelminți – viermii lați
- Viermi paraziți, nu prezintă sistem digestiv, respirator, circulator
- Sistemul genital este foarte dezvoltat
- Au sistem de fixare de corpul gazdei
i. Clasa Trematode – viermele de gălbează
ii. Clasa Cestode – tenia

b. Încrengătura Nematelmite – viermii cilindrici


- Viermi paraziți, prezintă separarea orificiului bucal de cel anal
- Au o cuticulă rezistentă care îi protejează de digestia gazdei
i. Clasa Nematode – trichina, oxiurul, limbricul

c. Încrengătura Anelide – viermii inelați


- Apare celomul (cavitatea generală a corpului), corpul este alcătuit dintr-un număr variabil de inel
- Prezintă organe de simț, sistem circulator și digestiv, și o mare putere de regenerare
i. Clasa Oligochete – râma
ii. Clasa Hirudinee – lipitoarea

d. Încrengătura Moluște
- Corp moale, nesegmentat; alcătuit din cap, masă viscerală și picior
- Masa viscerală este acoperită de o manta care secretă cochilia calcaroasă
- Între manta și corp se află cavitatea paleală
i. Gasteropode (cochilie spiralată) – melcul de livadă, ghiocul
ii. Lamelibranhiate (cochilie din două valve) – soici, stridii, midii
iii. Cefalopode (cu tentacule) – sepia, caracatița, nautilul

e. Încrengătura Artropode
- Au corpul alcătuit de chitină, ce formează un exoschelet
- Picioarele sunt formate din segmente articulate între ele
i. Arahnide – păianjen, scorpion, căpușă
ii. Crustacee – rac, homar, langustă, crevete, crab, purice de apă
iii. Insecte – muscă, țânțar, albină, fluture, gândac
B. CORDATE – Încrengătura VERTEBRATE
a. AGNATE (fără fălci) – chișcarul
b. GNATOSTEME (cu fălci)
i. Supraclasa PEȘTI
1. Clasa Pești Osoși
a. Acipenseride (schelet cartilaginos, nu au solzi) – cegă, morun, nisetru, păstrugă,
sturion
b. Teleosteeni (schelet osos, au solzi, coadă homocercă – lobi egali) – somn, șalău,
biban, caras, scrumbie, păstrăv
c. Pești Dipnoi (trăiesc în Australia și America de Sud, în condiții de climă secetoasă,
respirație dublă – branhii + plămâni)
2. Clasa Pești Cartilaginoși – pisica de mare, rechinul

ii. Supraclasa TETRAPODE


1. Clasa ANFIBIENI
a. Anure (fără coadă) – broasca
b. Urodele (cu coadă) – salamandră, triton
- Temperatura corpului este variabilă (poichioterme)
- Trăiesc pe uscat, se reproduc în apă
- Respiră prin plămâni + piele
- Fecundație externă, dezvoltare prin metamorfoză

2. Clasa REPTILE
- Poichiloterme, răspândite în zonele calde
- Tegumentul este îngroșat, acoperit de solzi/plăci osoase
- Locomoție prin târâre (excepție: broasca țestoasă)
a. Ofidieni – șerpi
b. Lacertilieni – șopârle
c. Chelonieni – broaștele țestoase
d. Crocodilieni – aligatori, crocodili

3. Clasa PĂSĂRI (AVES)


a. Acarenate (acvatice/terestre, nu prezintă carenă) – struț, kiwi, pinguin
b. Carenate – găină, porumbel, ciocănitoare, lebădă, bufniță, barză
- Formă aerodinamică
- Oase pneumatice (goale în interior)
- Le lipsesc dinții și vezica urinară
- Corp acoperit cu pene

4. Clasa MAMIFERE
a. Monotreme (depun ouă, puii sunt hrăniți cu lapte) – ornitorincul
b. Marsupiale – cangurul
c. Placentare
- Cele mai evoluate vertebrate
- Temperatura corpului este constantă – homeoterme
- Nasc pui vii
- Embrionul se dezvoltă în uterul mamei
- Insectivore (cârtița, ariciul), rozătoare (iepurele, șoarecele), copitare (girafa, zebra), ierbivore
(vaca, oaia), chiroptere (liliacul), cetacee (balena), primate (maimuța)
CONSERVAREA BIODIVERSITĂȚII ÎN ROMÂNIA

I. ANIMALE OCROTITE DE LEGE: lostrița, aspretele, cocoșul de munte, broasca de mlaștină,


pelicanul, lopătarul, dropia, corbul, acvila de munte, bufnița, capra neagră, marmota, ursul carpatin,
lupul, șoimul călător, cocorul mare

II. PLANTE OCROTITE DE LEGE: florea de colț, garofița Pietrii Craiului, laleaua pestriță,
bujorul românesc, papucul doamnei, bujorul de munte, laricele, tisa, brândușa galbenă, sângele
voinicului, nufărul alb

III. PARCURI ȘI REZERVAȚII NAȚIONALE: - 11 parcuri naționale, peste 450 de rezervații:


Parcul Național Retezat, Rezervația Delta Dunării, etc.