Perceptia ca proces si ca imagine primara

Omul traieste intr-o lume diversa de obiecte si fenomene, care exista in spatiu si se desfasoara in
timp. Pentru a stabili relatii informationale cu ele si a se adapta lor, el dispune de capacitate perceptive,
cu mult mai complexe decat ale animalelor.

Definitie

Perceptiile sunt procese senzoriale complexe si totodata imagini primare, continand totalitatea
informatiilor despre insusirile concrete ale obiectelor si fenomenelor, in conditiile actiunii directe a
acestora supra organelor de simt (analizatorilor).

 Ca si senzatiile, perceptiile semnalizeaza insusiri concrete, intuitive, insa perceptia se refera la

obiecte in totalitatea insusirilor date unitar si integral.
 Perceptia nu este posibila fara senzatii, dar nu se reduce la o suma de senzatii
 Perceptia este o semnalizare calitativ superioara, intrucat in imaginea perceptiva apar si
proprietati care nu apartin partilor, elemntelor care ii stau la baza. (exemplu configuratia,
structura interna a obiectelor percepute)

Imaginea perceptiva:

 este obiectuala (imaginea unui obiect anume, pe care il reda unitar, cu toate proprietatile lui).
 este imagine primara (apare in relatia directa cu obiectul, aici si acum). Daca relatia este optima,
perceptia este clara si precisa, daca relatia e perturbata de distanta prea mare fata de obiect, de
intensitatea slaba a stimulilor, perceptia va fi neclara si imprecisa
 durata perceptiei corespunde duratei stimulilor, a prezentei acestuia. Daca se prelungeste dupa
disparitia obiectului, iesim din normalitatea vietii psihice
 imaginea perceptiva este bogata in continut (contine atat insusirile semnificative ale obiectelor,
cat si pe cele de detaliu, perceptia unui obiect este concomitenta cu cea a elementelor care il
inconjoara in acel moment). Prin urmare orice perceptie se relaizeaza aici si acum. Obiectul va fi,
deci, perceput inr-un context, format din elementele ce il inconjoara. Obiectul perceptiei se poate
schimba.
 Imaginea perceptiva are o functie informationala specifica si un rol reglator deosebit pentru
activitate (perceptiile vizuale, auditive, tactilo-kinestezice sunt foarte importante in realizarea
vorbirii si scrierii)
 Calitatea imaginii perceptive depinde de integrarea perceptiei intr-o activitate: ceea ce e
important intr-o activitate, devine obiectul central al perceptiei si este redat clar, complet si
precis.
 Mecanismele verbale au o functie integratoare specifica (daca se cere cuiva sa spuna ce
reprezinta o figura lacunara, va trece un timp pana va da raspunsul, dar daca se dau explicatii
verbale, obiectul va fi rapid identificat)
Formele complexe ale perceptiei:

Perceptia spatiului, ce curpinde:

 Peceptia formei
 Perceptia marimii
 Perceptia tridimensionalitatii
 Perceptia pozitiei
 Pecreptia distantei

Perceptia timpului

Are ca sisteme de referinta:

 sistemul fizic si cosmic (zi-noapte, anotimpuri, miscare astrelor)

 sistemul biologic (alimentatia, starile de somn-veghe)
 sistemul socio-cultural (mijloace de masurare a timpului : ceas, calendar)

Formele peceptiei timpului:

 Perceptia succesiunii evenimentelor

 Perceptia duratei evenimentelor (durata este perceputa si in functie de starea emotionala a
subiectului: evenimentele placute par ca dureaza mai putin, in timp ce cele plictisitoare par ca
dureaza mai mult, desi, in relalitate dureaza la fel de mult); de asemenea un interval de timp plin
cu activitati, pare mai scurt decat un interval de timp fara prea multe activitati

Perceptia miscarii

 se refera la obiectele in miscare, fata de cele ce raman fixe

 in perceptia miscarii obiectelor sunt foarte importante reperele: in absenta lor apar iluzii ale
miscarii (exemplul trenului ce pleaca din gara)
 omul nu poate percepe miscariile foarte lente (deschiderea corolei florilor) si nici pe cele foarte
rapide (viteza razei laser)