UNIVERSITATEA ”DUNĂREA DE JOS” din GALAȚI

FACULTATEA TRANSFRONTALIERĂ
de Științe Umanistice, Economice și Inginerești

SPECIALIZAREA: Științe Penale și Criminalistică

DISCIPLINA: Restrângerea unor drepturi și libertîți

REFERAT

Specificul consacrării constituționale a drepturilor și libertăților politice în

regimurile politice nedemocratice

A executat A verificat

Masterand an I Profesor universitar

Filipp DRUȚA Doctor habilitat în drept

Ion GUCEAC

Chișinău 2019
 Prefață

Specificul regimurilor politice nedemocratice contemporane constă în mimarea

unui sistem democratic de guvernământ, fiind prezente elementele constitutive a
sistemului, și chiar existând un organ reprezentativ, creându-se o iluzie de
constituționalism și separare a puterilor în stat.
În realitate însă atât legislativul cât și puterea judecătorească sunt dependente fie
de organul executiv, fie de voința liderului politic a statului sau a unui grup de
persoane care dețin puterea reală în stat.

În această lucrare voi da apreciere divergențelor dintre drepturile și libertățile

politice declarate în constituțiile unor state și starea de fapt raportată de presă și
organismele internaționale.

Specificul consacrării constituționale a drepturilor și libertăților politice în

Federația Rusă.

Capitolul II din Constituția Federației Ruse consfințește drepturile și libertățile

omului și cetățeanului.

Constituția Federației Ruse garantează dreptul garantează libertatea conștiinței [1,

art.28], libertatea de exprimare și libertatea presei [1, art.29], libertatea de
asociere[1, art.30], libertatea întrunirilor[1, art.31], dreptul de a alege și de a fi ales,
dreptul de a ocupa funcții publice[1, art.32].

Deși în Constituția Federației Ruse drepturile și libertățile sunt declarate ca

aplicabile nemijlocit, iar spiritul lor este îndrumător pentru legiuitor, executiv și
puterea judecătorească în realitate prin actele subordonate Constituției se limitează
vădit drepturile și libertățile politice ale cetățenilor.

În așa mod în Legea privind adunările, mitingurile, demonstrațiile, marșurile și

pichetele (Закон 4 июня 2004 года собраниях, митингах, демонстрациях,
шествиях и пикетированиях) sunt stipulate condiții specifice care limitează
libertatea întrunirilor în măsură disproporțională, aceste limitări ne fiind necesare
într-o societate democratică.

Potrivit actului normativ nu pot fi organizatori a întrunirii persoanele care au fost

sancționate contravențional pentru încălcarea legii cu privire la întruniri [2, art.5 al.
(2) pct. 11)], dar și partidele politice a căror activitate este suspendată [2, art.5 al.
(2) pct. 2)]. Iar participanților la întrunire li se interzice să acopere fața, pentru ca
să fie posibilitatea să fie identificați [2, art.6 al. (4) pct. 1)]. Aceiași lege prescrie
că nu doar organele poliției pot da indicații protestatarilor, dar și militarii. Deși
pentru a desfășura întrunirea în lege se menționează despre ”notificare” prealabilă,
în realitate Organele administrației publice locale pot din refuza în organizarea
întrunirii fără a se adresa în justiție, prerogativă de permite sau interzice întrunirea
fiind a organului administrativ și nu judiciar [2, art.12 al. (3)], altă metodă
administrativă de a restricționa libertatea întrunirilor este termenul de depunere a
notificării, fiind stipulate 2 termene nu mai devreme de 15 zile și nu mai târziu de
10 zile, și deși Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea sintagmei
pe motiv că această perioadă poate coincide cu zilele nelucrătoare, legiuitorul nu
exclus termenul ”nu mai devreme”, dar a aplicat analogia cu curgerea termenilor
de procedurale [2, art.12 al. (3)].

Cât de aplicarea legii și normelor constituționale consacrate libertății întrunirilor ,

organele de forță și judiciare a Federației Ruse devin ridicole prin abuzurile sale.

Potrivit agenției de presă BBC pe data de 25.02.2018 cetățeanul rus Artiom

Goncearenco a fost sancționat cu arest contravențional pe 25 de zile doar pentru
faptul că a plasat în fereastra propriei locuințe o păpușă gonflabilă în formă de
rață, ca formă de protest împotriva actelor de corupție a prim-ministrului rus
Dmitrii Medvedev (renumita ”casă pentru rățușcă” pe lacul de pe moșia presupus
aparținând premierului) [3].

Iar ultimele rețineri abuzive au loc recent pe data de 10 martie 2019 la Moscova,
când au fost reținuți circa 30 de protestatari împotriva legii ”lipsei de respect față
de puterea de stat”, care limitează libertatea de exprimare în mediul virtual. Motiv
pentru reținerea a acestora a fost utilizarea de ”drone neînregistrate”. Protestatarii
au venit la întrunire cu baloane albastre umplute cu heliu ca simbol a protestului
pentru Internetul liber, iar organele poliției au calificat drept ”drone” aceste
baloane [4]. Acest fapt a trezit nedumerire, dar și a trezit un nou protest deja
virtual, pentru a arăta absurdul acțiunilor autorităților ruse. Protestatarii
înregistrează ”dronele”, adică baloanele, pe un site special și plasează pe internet
dovada înregistrării [5].

Libertatea conștiinței și asocierii consacrate în Constituția Federației Ruse sunt de

asemenea declarative, or la data de 20 aprilie 2017 Curtea Supremă a Federației
Ruse interzis activitatea cultului religios Martorii lui Iehova și a dispus lichidarea
tuturor organizațiilor religioase a acestui cult pe întreg teritoriu a Federației Ruse
sub pretextul că acest cult importă literatură extremistă și publică materiale
extremiste site-ul https://jw-russia.org. [6]

Pe faptul încălcării art.11 (libertatea de asociere) din CEDO a fost depusă

plângerea la CtEDO. Pe data de 01.12.2017 Curtea Europeană pentru Drepturile
Omului a comunicat cauza guvernului rus. [7]

Privitor la dreptul de a alege și de a fi ales cel mai elocventă este situația liderului
opoziției Alexei Navalnyi care nu a fost admis la alegerile prezidențiale în anul
2018 sub pretextul că este condamnat cu suspendare condiționată pentru o
infracțiune gravă, deși art. 32 din Constituție prevede restricția doar pentru
persoanele care sunt în detenție, iar Comitetul de Miniștri constată că Hotărârea
CtEDO prin care s-au constat încălcările drepturilor omului la judecarea cauzei,
care a dus la condamnarea lui Alexei Navalnyi nu este executată nici în prezent. [8]

Bibliografie

1. Конституция Российской Федерации http://www.constitution.ru/

2. Федеральный закон о собраниях, митингах, демонстрациях,
шествиях и пикетированиях Принят Государственной, Думой 4 июня
2004 года, Одобрен Советом Федерации 9 июня 2004 года. (с
изменениями на 11 октября 2018 года)
http://pravo.gov.ru/proxy/ips/?docbody=&nd=102087370
3. https://www.bbc.com/russian/news-43195448
4. https://www.svoboda.org/a/29815111.html
5. https://www.svoboda.org/a/29817217.html
6. http://president-sovet.ru/files/b0/a7/b0a7acf3eaeeb6915211fbdfea281ecf.pdf
7. http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-179699
8. https://www.vedomosti.ru/politics/articles/2018/01/09/747181-navalnomu-
otkazano-viborah