MANAGEMENTUL

FINANCIAR

FInas
ConsultIng SCOALA ROMANA
DE AFACERI
FILIALA GALATI
 Cuprins
Partea I. Management financiar
Introducere
Capitolul 1. Analiza pozitiei financiare
Capitolul 2. Analiza performantei intreprinderii
Capitolul 3. Analiza activitatii firmei
Capitolul 4. Analiza fluxurilor de numerar
Capitolul 5. Diagnosticul rentabilitatii si riscului
Partea II. Managementul trezoreriei
Capitolul 6. Gestiunea lichiditatilor
Capitolul 7. Gestiunea trezoreriei in lei si valuta

FInas
ConsultIng SCOALA ROMANA
DE AFACERI
FILIALA GALATI
 Concepte
• Managementul financiar reprezinta totalitatea principiilor,
metodelor, tehnicilor si sfaturilor ce il pot ajuta pe orice
individ care isi propune cresterea averii personale prin
intermediul unei firme
• Management operational se referă la tranzactiile curente ale
companiei. Presupune gestiunea stocurilor, a platilor şi
incasarilor, etc.
• Managementul strategic vizeaza modul de conducere al
firmei şi presupune utilizarea resurselor financiare ale
companiei în scopul atingerii obiectivelor acesteia

FInas
ConsultIng SCOALA ROMANA
DE AFACERI
FILIALA GALATI
 Analiza poziţiei financiare
• are rolul de a identifica starea de echilibru sau dezechilibru de la
nivelul întreprinderii.
1.1. Analiza structurii activului şi pasivului
- eficienta intr-o analiza pe mai multi ani deoarece asigură o
comparabilitate a rezultatelor;
- Structura este influentata de:
• Marimea: O firmă mică va dori să se protejeze mai bine împotriva
variabilităţii unor factori economici externi astfel ca va păstra un nivel mai
ridicat din capital sub formă lichidă
• Vechimea: O firmă nouă nu va avea o relaţie bine dezvoltată cu furnizorii,
astfel că postul de Datorii cu furnizorii va înregistra un procent mai mic.
• Domeniul de activitate al companiei: O firmă din domeniul serviciilor va
avea un procent mai scăzut în cazul stocurilor decât cele din producţie.
FInas
ConsultIng SCOALA ROMANA
DE AFACERI
FILIALA GALATI
Aspecte de urmarit:
• Raport optim active imobilizate/ active circulante: o pondere prea mare a
activelor imobilizate va scădea din flexibilitatea firmei, o pondere prea mare a
activelor circulante arată lipsa unor imobilizari importante din portofoliul
firmei.

• Nivelul stocurilor trebuie corelat cu lungimea ciclului de productie (un

ciclu mai lung de productie va conduce la cresterea ponderii stocurilor). Nivel
prea ridicat al stocurilor arată probleme la nivelul aprovizionărilor ( politică de
aprovizionare excesivă), producţiei sau vânzărilor (producţie a unor produse
nevandabile sau supraproducţie).

• Nivelul creantelor corelat cu cel al furnizorilor. Nivel ridicat al creanţelor

poate arăta probleme în încasarea sumelor de la clienţi sau o politică agresivă
de extindere pe piaţă.

FInas
ConsultIng SCOALA ROMANA
DE AFACERI
FILIALA GALATI
1.2. Analiza bilanţului financiar
- evidenţieaza raportul dintre activele şi pasivele pe termen scurt,
respectiv termen lung
- Se reorganizeaza bilantul, tinandu-se cont de lichiditatea şi
exigibilitatea elementelor analizate
- Indicatori care verifica corelatiile dintre elementele bilantiere:
Indicator Formula Observatii
Fond de rulment Cap. propriu + Dat. fin. pe termen lung Verifică existenţa unui echilibru pe
(FR) – Active Imobilizate termen lung la nivelul firmei
Fond de rulment Arată posibilitatea continuării
Cap. propriu – Active Imobilizate
propriu activităţii prin capitalurile proprii
Necesar de fond de Stocuri + Creanţe + Active regular. – Verifică existenţa unui echilibru pe
rulment (NFR) Datorii curente – Pasive regular. termen scurt
Active trezorerie – Pasive trezorerie sugerează prezenţa unui echilibru
Trezoreria netă
FR - NFR la nivelul întregii societăţi

FInas
ConsultIng SCOALA ROMANA
DE AFACERI
FILIALA GALATI
 Indicator Formula Observatii
Rata de finanţare O valoare ridicată arată că firma are o politică
FR / Stocuri
a stocurilor prudentă în ceea ce priveşte finanţarea stocurilor.
Rata solvabilităţii Activ total / Datorii Analizează riscul de incapacitate de plată a
generale curente datoriilor dacă se alocă toate activele pentru plată
Nivelul optim este aproximativ 0,5 deoarece
Rata autonomiei Capital propriu /
datoriile contractate pe termen lung se pot
financiare Capital permanent
rambursa prin capitalul propriu.
Datorii totale / Activ
Rata datoriilor Un nivel sub 50% arată o situaţie favorabilă.
total
Măsoară capacitatea firmei de a-şi plăti datoriile
Lichiditatea Active circulante /
curente prin valorificarea activelor curente. Nivel
curentă Datorii curente
optim 2-2,5.
Lichiditatea Nu ia în considerare stocurile care depind de
(Active circ. – Stocuri)
imediată opţiunile pieţei pentru a putea fi transformate în
/ Datorii curente
(testul acid) lichidităţi. Nivel optim este de 0,8.
Lichiditatea la Active trezorerie / Masoara posibilitatea de a plati imediat datoriile
vedere Datorii curente curente, indiferent de situatia partenerilor societăţii

FInas
ConsultIng SCOALA ROMANA
DE AFACERI
FILIALA GALATI
1.3. Analiza funcţională a bilanţului
- se bazează în primul rând pe creionarea relaţiei indicatorilor cu
activităţile de exploatare, investire şi finanţare.
Indicator Formula Observatii
Un nivel pozitiv al indicatorului poate descrie o
Stocuri de expl. + Creanţe de
NFRE situaţie normală sau o situaţie nefavorabilă ca
expl. – Dat. de expl.
urmare a existenţei unor stocuri greu de vândut.
Capital permanent – Active Dacă are o valoare mai mare decât NFRE se
FRNG imobilizate consideră că firma se află în echilibru financiar.
Stocuri în afara expl.+
O valoare pozitivă este nefavorabilă: trebuie
Creanţe în afara expl.-Datorii
NFRAE căutate surse de finanţare pentru activităţi ce nu
în afara expl. pe termen
sunt specifice firmei.
scurt
Evidenţiază existenţa stării de echilibru general la
TN FRNG– NFRE – NFRAE
nivelul firmei.

FInas
ConsultIng SCOALA ROMANA
DE AFACERI
FILIALA GALATI
1.4. Analiza economica a bilanţului

- Reorganizarea bilantului se bazeaza pe o serie de ipoteze:

• ia în considerare numai influenţa activităţii economice a firmei;

• datoriile de exploatare, deşi au o exigibilitate redusă, au un grad de
stabilitate la nivelul sumei înregistrate în finanţarea activităţii de
exploatare; astfel, acestea se exclud.
• se exclud elementele privind activitatea financiara.

FInas
ConsultIng SCOALA ROMANA
DE AFACERI
FILIALA GALATI
 Analiza performanţelor întreprinderii
2.1. Soldurile intermediare de gestiune
- oferă informaţii cu privire la profitabilitatea firmei;
- pot fi folositi in constructia altor documente financiare (cash-flow);
- inainte de a calcula indicatorii, elementele din Contul de Profit si Pierdere
trebuie exprimate in preturile aceluiasi an (deflatare);
- pentru deflatarea indicatorilor din exerciţiul încheiat se utilizează formula:
Ipr.0 = Ipr.1 / ( 1+ri1/0)
Ipr.0 – indicatorul din exerciţiul terminat exprimat în preţurile anului de bază
Ipr.1 – indicatorul din exerciţiul terminat exprimat în preţurile anului curent
ri1/0 – rata inflaţiei înregistrată pe parcursul anului respectiv
- există două abordări, ambele folosind metoda de calcul în cascadă a
indicatorilor:

FInas
ConsultIng SCOALA ROMANA
DE AFACERI
FILIALA GALATI
 Metoda continentala
Indicator Formula
Marja
MC Venituri din vânzare mărfuri – Cost mărfuri vândute
comerciala
MC + Venituri din producţie şi variaţia stocurilor– Cheltuieli cu
Valoare
VA materii prime, materiale consumabile, cu energia şi apa – Alte
adaugata
cheltuieli materiale – Cheltuieli privind prestaţiile externe
Excedetul brut VA + Venituri din subvenţii de exploatare – Cheltuieli cu alte
EBE
de exploatare impozite, taxe, vărsăminte asimilate – Cheltuieli cu personalul
Rezultatul EBE + Ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi necorporale +
RE
exploatarii Ajustarea valorii activelor circulante
RC Rezultat curent RE + Venituri financiare – Cheltuieli financiare
RB Rezultat brut RC + Venituri extraordinare – Cheltuieli extraordinare
RN Rezultat net RB – Impozit pe profit

FInas
ConsultIng SCOALA ROMANA
DE AFACERI
FILIALA GALATI
 Metoda anglo-saxona
Indicator Formula
EBITDA Venituri de exploatare monetare – Cheltuieli de exploatare monetare
EBIT EBITDA – Cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele
EBT EBIT – Cheltuieli cu dobânzile
RN EBT – Impozit pe profit

FInas
ConsultIng SCOALA ROMANA
DE AFACERI
FILIALA GALATI
 2.2. Capacitatea de autofinanţare
- o resursă internă a firmei prin care îşi poate asigura dezvoltarea
- tine cont numai de elementele ce implica fluxuri de numerar:
Metoda deductiva
- priveşte indicatorul drept nivel potenţial al resurselor de finanţare
CAF = EBE + Alte venituri din exploatare - Alte cheltuieli de exploatare +Venituri
financiare – Cheltuieli financiare - Impozit pe profit
Metoda aditiva
- pune în evidenţă elementele contabile negeneratoare de fluxuri monetare

CAF = RN + Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele – Venituri din provizioane

Autofinanţare = CAF – Dividende – Cota manager – Particip. sal. la profit

FInas
ConsultIng SCOALA ROMANA
DE AFACERI
FILIALA GALATI
2.3. Pragul de rentabilitate
- nivelul cifrei de afaceri sau al producţiei pentru care profitul este nul
- Se poate determina sub forma:
Cifra de afaceri- prag:
CAPR = Cheltuieli fixe / (1- v), v = Cheltuieli variabile / CA
Nivelul prag al productiei: QPR = Cheltuieli fixe / ( pu – cvu),
pu – pret mediu unitar de vânzare, cvu – cheltuiala variabilă unitară

- Analiza variabilitatii profitului la modificarea cifrei de afaceri obtinute

Levier operational: măsoară variabilitatea RE în raport cu CA
Lo = CA0 / (CA0 – CA PRE), CA PRE – CA pt care rez. expl. este nul
Levier financiar: cuantifică variabilitatea RC în raport cu CA
Lf = CA0 / (CA0 – CA PRC) , CA PRC = (Cheltuieli fixe + Dobânzi) / (1-v)

FInas
ConsultIng SCOALA ROMANA
DE AFACERI
FILIALA GALATI
 Analiza activităţii întreprinderii
• Indicatorii de activitate măsoară viteza de intrare şi ieşire a fluxurilor de
numerar şi, implicit, capacitatea firmei de a gestiona eficient capitalul şi a
activităţilor sale comerciale.

3.1. Viteza si durata de rotatie prin cifra de afaceri

• Indicatorii au un caracter pur teoretic deoarece pleacă de la premiza că
întreaga cifră de afaceri va fi utilizată pentru a transforma elementul
analizat în lichidităţi.
• Poate fi calculat pentru orice element bilantier, insa, pentru anumite
elemente, nu exista un puternic conţinut economic (Disponibilităţi la
bănci şi casa, Capital social).
• reprezintă o bună bază pentru realizarea unei analize a firmei în
comparaţie cu concurenţii sau cu sectorul de activitate.

FInas
ConsultIng SCOALA ROMANA
DE AFACERI
FILIALA GALATI
 Nr rotaţii = CA / Elem. Bilanţier
•Exprimă de câte ori elementul din bilanţ se transformă în lichidităţi în cursul
perioadei analizate, de regulă un exerciţiu financiar. Pentru a fi performantă,
societatea trebuie să înregistreze niveluri cât mai ridicate ale acestor
indicatori, astfel că postul bilanţier va participa la un număr ridicat de cicluri
de producţie în exerciţiul financiar.
Durata rotaţie = 365 * Elem. bilanţ / CA
•Trebuie să înregistreze un nivel cât mai scăzut pentru a indica o situaţie
pozitivă.

•In calcul, trebuie sa se tina cont de variabilitatea in timp a posturilor

bilantiere; unele dintre acestea se modifica semnificativ pe parcursul unui
exercitiu financiar, influentand astfel si valoarea indicatorilor.

FInas
ConsultIng SCOALA ROMANA
DE AFACERI
FILIALA GALATI
•Principalele rate de rotatie calculate:
Rata
Rata de rotaţie a activului
total
Rata de rotaţie a activelor
imobilizate
Rata de rotaţie a stocurilor
Rata de rotaţie a clienţilor
Rata de rotaţie a furnizorilor
FInas
ConsultIng
Semnificatie
eficienţa utilizării activelor deţinute sau a resurselor
financiare investite
eficacitatea managementului activelor imobilizate
prin cuantificarea valorii cifrei de afaceri generate
Se recomandă ca durata de rotaţie să fie limitată la
nivelul duratei normale de rotaţie a ciclului de
producţie
determină eficacitatea colectării creanţelor generate
prin acordarea creditului comercial
perioada medie în care se realizează plăţile faţă de
furnizori. O valoare optima satisface corelatiile:
Durata rotaţie furnizori > Durata rotaţie stocuri
Durata rotaţie furnizori > Durata rotaţie clienţi
SCOALA ROMANA
DE AFACERI
FILIALA GALATI
3.2. Viteza de rotaţie
prin elementele cifrei
de afaceri
-Înlătură un dezavantaj
important al indicatorilor
precedenţi:
•fiecărui element bilanţier i
se alocă o parte din cifra de
afaceri, astfel că se poate
calcula o rată de rotaţie
specifică.
FInas
ConsultIng
Element bilanţ Componentă specifică din CA
Imobilizări Cheltuieli cu amortizarea
Stocuri de materii prime Cheltuieli cu materii prime
Stocuri producţie neterminată Cost aferent produse neterminate
Stocuri produse finite Costul de producţie
Creanţe Încasări şi TVA aferent vânzări pe credit
comercial
Datorii bancare termen lung Rata de rambursare a datoriilor financiare
Furnizori Cheltuieli cu furnizorii, pentru
cumpărările pe credit
Decontări cu bugetul statului Impozite şi taxe (inclusiv impozit pe
profit)
Decontări cu salariaţii Cheltuieli cu personalul
SCOALA ROMANA
DE AFACERI
FILIALA GALATI
 Analiza fluxurilor de numerar
4.1. Circuitul fluxului de numerar
• Fluxurile de numerar dintr-o companie apar ca urmare a utilizării
capitalului de lucru în cadrul activităţilor acesteia cu scopul de a-l majora:
- În activitatea de exploatare se foloseşte numerarul pentru achiziţia
materiilor prime, plata salariilor, încasarea contravalorii produselor
vândute.
- Politica de investiţii a societăţii influenţează fluxurile de numerar prin
achiziţiile şi vânzările de active imobilizate.
- Prin intermediul politicii de finanţare se asigură echilibrarea necesarului
de numerar cu resursele atrase.
- În cadrul acestora pot apărea disfuncţionalităţi ce creează dezechilibre în
lanţ ce pot fi rezolvate pe termen lung numai prin eliminarea cauzei
iniţiale.
• Tabloul fluxurilor de numerar prezintă încasările si platile companiei,
arătând totodată
FInas
sursele, utilizările şi cauzele variatiei numerarului.
ConsultIng SCOALA ROMANA
DE AFACERI
FILIALA GALATI
4.2. Situaţia fluxurilor de numerar
Metoda directă detaliază intrările şi ieşirile de numerar pe tipuri de activităţi.
Activitatea Elemente incluse
Activitatea Încasările de numerar din vânzările de bunuri sau din onorarii;
de Plăţile în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii;
exploatare
Plăţile în numerar către şi în numele angajaţilor;
Activitatea Plăţile în numerar pentru achiziţia de active imobilizate;
de investitii Plăţile şi încasările în numerar privind instrumentele de capital
propriu;
Avansurile în numerar şi imprumuturile efectuate către alte părţi
şi incasările aferente acestora;
Activitatea Venituri în numerar aferente emisiunii de acţiuni;
de finantare Venituri în numerar aferente emisiunii de obligaţiuni, credite şi
alte împrumuturi şi rambursările în numerar aferente acestora;

FInas
ConsultIng SCOALA ROMANA
DE AFACERI
FILIALA GALATI
Metoda indirectă urmeaza acelaşi raţionament, însă în cazul activităţii de
exploatare porneşte de la forma raportărilor contabile şi realizează ajustări:

-Elimină efectele contabilităţii de angajamente prin luarea în calcul a variaţiei

capitalului de lucru net.

- Elimină elementele nemonetare.

- Elimină elementele de venituri şi cheltuieli care nu sunt legate de activitatea

de exploatare.

FInas
ConsultIng SCOALA ROMANA
DE AFACERI
FILIALA GALATI
 Au fost dezvoltate o serie de formule ce pot fi folosite în cazul în care
structura bilanţului şi a contului de profit şi pierdere nu este dezvoltată.
Cash-flow-ul operaţional
- valoarea fluxurilor de numerar din activitatea de exploatare:
CFop = RN – Rezultat financiar + Amo - NFR
Cash-flow-ul din activitatea de investiţii
CFinv = (IMO0 – Amo) –IMO1 + Rez aferent vânzare active imobilizate
Cash-flow-ul din activitatea de finanţare
CFfin = CPR + Datfin – Dividende + Rezultat financiar

În condiţiile în care aproximările realizate nu sunt prea grosiere, reprezintă o

metodă rapidă de analiză a evoluţiei trezoreriei.
CF = TN = CFop + CFinv + CDfin

FInas
ConsultIng SCOALA ROMANA
DE AFACERI
FILIALA GALATI
4.3. Analiza fluxurilor de numerar din perspectiva evaluării
întreprinderilor

- cash-flow-ul disponibil reprezintă fluxul de numerar rămas la dispoziţia

societăţii pentru remunerarea acţionarilor şi creditorilor;
CFD = EBE (1-) + Dob *  - Inv - ACRnete
- cash-flow-ul de exploatare şi cash-flow-ul de gestiune:
CFexpl = Rezultat exploatare + Amo – Impozit pe profit
CFgest = Rezultat net + Dob + Amo

CFD = CFgest - Inv - ACRnete

Un nivel negativ al indicatorului CFD indică atragerea de noi resurse în
companie, situaţie normală în perioada de dezvoltare a acesteia, însă este
un semnal de alarmă în cazul unei întreprinderi ajunse la maturitate.

FInas
ConsultIng SCOALA ROMANA
DE AFACERI
FILIALA GALATI
 Diagnosticul rentabilităţii şi riscului
5.1. Diagnosticul rentabilităţii
- determinarea câştigului realizat de capitalurile investite.
Rata de rentabilitate a capitalurilor investite de proprietari
Rfin = Profit al proprietarilor / Capital investit de proprietari
•La calculul profitului propretarilor trebuie avut în vedere şi nivelul salariului sau a
dobânzilor primite de aceştia în calitate de furnizori de capital.
•Capitalul investit de proprietari este egal cu nivelul capitalurilor proprii.

Rata de rentabilitate a capitalurilor investite de creditori

Rrentab a creditorilor = Cheltuieli privind dobanzile / Datorii financiare
•Datoriile financiare vor cuprinde, in principal, creditele cu scadenţă mai mare de 1 an
contractate de la instituţii financiare şi creditele de trezorerie contractate de societate
în mod permanent, obţinându-se o rentabilitate cu caracter general.

FInas
ConsultIng SCOALA ROMANA
DE AFACERI
FILIALA GALATI
Rata de rentabilitate globală
- rata rentabilitatii capitalurilor atrase de la proprietari si creditori, denumita
si rentabilitatea economica.
Rec = (Profit net + Dobanzi) / (CPR + Datorii financiare)
- poate fi estimata ca medie ponderata a rentabilitatilor obtinute de acţionari
şi creditori, daca se considera ca investitorii de capital sunt reprezentati
doar de acestia: Rec = Rfin * CPR / AE + Rd * Datfin / AE
Analiza efectului de levier
- Determina relatia dintre rentabilitatea financiara, rata medie de dobanda la
creditele contractate de intreprindere şi rentabilitatea financiara a
acesteia
Rfin = Rec + (Rec - Rd) * Datfin / CPR
Datfin / CPR – levier (Rec - Rd) * Datfin / CPR – efect de levier
-daca efectul de levier este pozitiv, firma va inregistra o Rfin mai mare decat
Rec , deci compania reuseste sa atraga resurse la o rata a dobanzii mai mica
decat rata rentabilitatii activitatii sale de exploatare.
FInas
ConsultIng SCOALA ROMANA
DE AFACERI
FILIALA GALATI
5.2. Diagnosticul riscului
Profitul înregistrează o evoluţie variabilă ca urmare a apariţiei riscului
sistematic şi a riscului nesistematic.
Analiza riscului unui proiect de investiţii presupune următoarele etape:
- identificarea surselor riscului: analiza de sensibilitate, metoda scenariilor;
- măsurarea riscului: indicatori statistici, arbore de decizie, simularea Hertz
- ajustări în vederea eliminării riscului.

Analiza de sensibilitate determină procentul de modificare al profitului ca

urmare a modificării unui factor de risc, cu condiţia ca ceilalţi factori să
rămână constanţi.
e = (PN/ PN0) * (F/F0)
- Nu ia în considerare interdependenţa dintre anumiţi factori.

FInas
ConsultIng SCOALA ROMANA
DE AFACERI
FILIALA GALATI
Metoda scenariilor
- ţine cont atât de variabilitatea mai multor factori de risc, cât şi de
interdependenţa dintre aceştia.
- se poate folosi pentru a obţine estimaţii punctuale ale profitului pe baza
nivelului obţinut în cazul fiecărui scenariu şi a probabilităţii asociate
acestuia.
PN= ∑PNi * xi
Riscul privit ca indicator statistic:
- o măsură a variabilităţii profitului previzionat;
- Estimarea intervalului de variaţie a rezultatelor poate fi realizată prin
calcularea unor indicatori statistici cu condiţia ca valorile indicatorilor să
evolueze conform unei legi normale de distribuţie:
dispersie: 2 =  pi * (PNi – PNm)2
Intervalul de variaţie probabilă va fi egal cu:
• (PNm -2; PNm +2), cu o probabilitate de 95%
FInas
ConsultIng SCOALA ROMANA
DE AFACERI
FILIALA GALATI
Arborele de decizie:
-se foloseşte, în general, pentru a evalua riscul proiectelor de investiţii:
-pentru fiecare eveniment avut în vedere se analizează deciziile ce pot fi
luate, atribuindu-se o probabilitate de apariţie fiecăreia dintre acestea.
-Rezulta valoarea probabilă ce se va obţine din proiectul respectiv.
Simularea Hertz si Monte Carlo:
-presupun analiza diverşilor factori de risc pentru a cuantifica influenţa
acestora asupra rezultatelor societăţii.
-se estimează distribuţia de probabilitate pentru fiecare factor în parte şi se
simulează combinaţiile posibile de valori pe care le pot avea
-în modelul Hertz se consideră că distribuţiile factorilor de risc sunt normale,
iar factorii sunt independenţi.
- simularea Monte Carlo are un nivel mai ridicat de complexitate, luând în
calcul o interdependenţă a factorilor.

FInas
ConsultIng SCOALA ROMANA
DE AFACERI
FILIALA GALATI
 Gestiunea trezoreriei:

- Capitalul de lucru - Capitalul de lucru sau capitalul circulant este capitalul

pe care antreprenorii il folosesc pentru a genera beneficii, prin
transformarea acestuia din numerar in materii prime, apoi din marfa in
numerar
1. Tipul de activitate si de produs
2. Lungimea ciclului de productie
3. Practica din industrie si cultura locala
4. Gradul de incertitudine din domeniu

- Managementul cash-ului – gestionarea incasarilor si platilor coroborata cu

utilizarea instrumentelor de finantare sau investire pe termen scurt, pentru a
asigura necesarul de lichiditate pentru desfasurarea activitatii firmei

Contract POSDRU/92/3.1/S/63168 “Dezvoltarea competenţelor manageriale şi antreprenoriale pentru IMM în vederea îmbunătăţirii eficienţei
organizaţionale şi valorificării oportunităţilor de afaceri”
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
“Investeşte în oameni”
Instrumente de baza folosite in gestiune lichiditatii:

• ordine de plata
• cec-uri
• bilete la odrin
• operatiuni cu numerar
• internet banking
• carduri bancare
• debitare directa

FInas
ConsultIng SCOALA ROMANA
DE AFACERI
FILIALA GALATI
Gestiunea trezoreriei urmareste optimizarea fluxurilor de active si pasive
astfel incat firma sa isi indeplineasca obligatiile pe termen scurt.

1. Gestiunea activelor circulante, distingând cele trei mari grupe:

- stocurile;
- creanţele – client;
- încasări de trezorerie.
2. Gestiunea surselor de finanţare a activelor circulante:
- fondul de rulment;
- creanţele – furnizor şi avansurile creanţelor – client;
- creditele bancare pe termen scurt.
3. Gestiunea plasamentelor pe termen scurt:
- bonuri de tezaur;
- conturi bancare la termen;
-certificate de depozit

FInas
ConsultIng SCOALA ROMANA
DE AFACERI
FILIALA GALATI
Piata valutara : Piaţa valutară sau piaţa forex (eng. Foreign exchange) este o
piaţă nelocalizată, globală, fără un sediu fizic, care este deschisă 24 de ore pe
zi şi aproape 7 zile pe săptămână datorită diferenţelor de fus orar.

Centre financiare majore : Tokio, Hong Kong, Londra, Frankfurt şi New York.

Perechi valutare : EUR/USD, USD/JPY, USD/GBP şi USD/CHF

Variabile macroeconomice :
• rata dobanzii
• rata inflatiei
• rata somajului
• deficitul bugetar
• cresterea economica

FInas
ConsultIng SCOALA ROMANA
DE AFACERI
FILIALA GALATI
Cotatii valutare directe

Instrumente financiare derivate

• Tranzactii forward – stabilirea unui nivel viitor al cursului de schimb in

prezent.
• Optiuni – dreptul de a intra intr-o tranzactie dar nu si obligatia

FInas
ConsultIng SCOALA ROMANA
DE AFACERI
FILIALA GALATI