PRIMUL AJUTOR MEDICAL ÎN INTOXICAȚIILE ACUTE

GENERALITĂȚI

• 92% din cazurile de intoxicație acută sunt datorate unei singure substanțe
• cele mai comune intoxicații sunt datorate:
➢ analgezicelor
➢ substanțelor utilizate pentru curățenie
➢ cosmeticelor
➢ substanțe din plante
➢ sedative/ hipnotice
➢ substanțe din preparate farmaceutice utilizate în tratamentul răcelilor
• cele mai frecvente intoxicații cu potențial letal sunt datorate:
➢ monoxidului de carbon
➢ analgezicelor
➢ sedativelor/ hipnoticelor
➢ antipsihoticelor
➢ antidepresivelor
➢ medicamentelor utilizate în terapia bolilor cardiovasculare
➢ alcoolilor
➢ drogurilor de „stradă”

POARTA DE INTRARE A TOXICULUI

• digestivă
• respiratorie
• tegumentară/ mucoasă
• injectare intravenoasă
• mușcătură/ înțepătură de animal veninos

FORMULAREA DIAGNOSTICULUI CLINIC DE INTOXICAȚIE

• date obținute de la victimă, familie, anturaj:

➢ consumul de medicamente sau substanțe de abuz
➢ idei/ tentative suicidale
➢ patologie psihiatrică
➢ mușcături de animale veninoase
➢ consumul de ciuperci otrăvitoare

• date de la locul accidentului

➢ medicamente, flacoane de medicamente, substanțe chimice, ace, seringi

• date obținute prin examinarea fizică a victimei:

➢ statusul mental/ comportamental:
- stupor/ comă
- delir/ confuzie
- agitație
- convulsii
 ➢ semne vitale:
- hipoventilație/ hiperventilație
- bronhospasm
- bradicardie/ tahicardie
- hipotensiune/ hipertensiune arterială
- stop cardio-respirator
- hipotermie/ hipertermie

➢ evaluarea globilor oculari

- mioză/ midriază
- anizocorie
- nistagmus

➢ evaluarea tonusului muscular

- hipertonie/ hipotonie
- tremor
- opistotonus
- trismus

➢ aspectul tegumentelor
- culoare: cianoză, eritem, etc.
- tegumente calde/ reci
- tegumente uscate/ umede

➢ vărsătură, incontinență sfincteriană

TOXIDROAME

sedativ/ colinergic anti- simpatico- simpatico-

hipnotic colinergic mimetic litic
conștiența/ obnubilare N delir agitație letargie
comportament comă confuzie comă paranoid comă
comă
temperatura N/ ↓ N N/ ↑ N/ ↑ N/ ↓
FR N/ ↓ N/ ↓ N/ ↑ ↑ ↓
FC N/ ↓ ↓/ ↑ ↑ ↑↑ N/ ↓
TA N/ ↓ ↑ N/ ↑ ↑↑ N/ ↓
pupile mioză mioză midriază midriază N/ mioză
motor N/ ↓ slăbiciune N N N
fasciculații
paralizie
tegumente N transpirate uscate transpirate uscate
bronho- N bronhospasm N N N
pulmonar bronhoree
digestiv N ↑↑↑ ↓ N/ ↓ N
toxice opioide organofosforice triciclice cocaină clonidină
benzodiazepine carbamați fenotiazine amfetamină
barbiturice ciuperci amantadină cafeină
alcooli teofilină
 DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL AL INTOXICAȚIILOR

• infecții: meningită, encefalită, sepsis

• traumatisme craniene, hemoragii intracraniene
• hipoxemie
• urgențe metabolice/ endocrinologice
o diselectrolitemii
o hiperglicemie/ hipoglicemie
o hipotiroidism/ hipertiroidism

PRIMUL AJUTOR ȘI TRATAMENTUL ÎN URGENȚĂ AL

PACIENȚILOR INTOXICAȚI

• Atenție la siguranța salvatorului! (intoxicație cu monoxid de carbon, organofosforice,

etc.)
• scoaterea victimei din mediu – se impune în situația victimelor intoxicate cu monoxid
de carbon, aflate în locuri în care nu se poate acorda primul ajutor
• suportul vital de bază
• suportul vital avansat și stabilizarea funcțiilor vitale, terapia convulsiilor, terapia
comelor rapid reversibile (ex.hipoglicemie), aritmiilor, etc.
• decontaminarea
o expunerea externă
• dezbrăcarea completă a victimei şi spălarea din abundenţă cu
apă călduţă (atenţie la măsurile de protecţie a personalului
medical)
• în contaminările oculare se efectuează lavajul abundent cu ser
fiziologic

o ingestie
• emetizante – sirop de ipecac
• catarctice
• lavajul gastric
• administrarea de cărbune activ
• irigaţia intestinală
• alcalinizarea urinei
• hemodializă/ hemoperfuzie
• administrarea de antidot
• suportul vital prelungit

INTOXICAȚIA CU MONOXID DE CARBON

Date generale:

• monoxidul de carbon (CO) este un gaz incolor, inodor, insipid

• se produce prin combustia incompletă a compușilor organici
• cele mai multe cazuri de intoxicații sunt datorate funcționării
defectuoase a sobelor sau centralelor termice în spații închise
• există cazuri de suicid cu CO
 • fumul de țigară este o sursă importantă de CO
• intoxicația cu CO poate să apară și prin inhalarea vaporilor de clorură
de metilen, conținută în solvenți
• înotul în spatele bărcilor cu motor
• arșii din explozii pot fi intoxicați cu CO

Fiziopatologia intoxicației:

• hipoxia celulară prin blocarea transportului de O2 la țesuturi

• CO se leagă reversibil de hemoglobină, cu o afinitate de 250 de ori mai
mare decât O2, rezultând carboxihemoglobina
• CO se leagă de mioglobina cardiacă, rezultând depresia miocardică, cu
scăderea tensiunii arteriale
• fetușii și nou-născuții sunt mai vulnerabili la intoxicația cu CO

Tabloul clinic al intoxicației cu CO:

➢ Simptomele intoxicației cu CO:

• simptomele de debut pot fi confundate cu debutul unei viroze
• oboseală
• mialgii
• dureri toracice
• palpitații
• dispnee la efort
• cefalee
• vertij
• somnolență
• confuzie
• halucinații
• comă
• convulsii
 • agitație, impulsivitate
• greață, vărsătură, diaree

➢ Examenul fizic:
▪ este nespecific
▪ semne vitale: tahipnee, tahicardie, hipotensiune/ hipertensiune arterială
▪ pielea: culoarea roșie din descrierea clasică este rară, mai frecvent
intoxicații sunt palizi
▪ stop cardio-respirator

Acordarea primului ajutor medical:

• Atenție la siguranța salvatorului! Acesta nu va rămâne mai mult de 1-3

minute în încăpere. Se deschid larg ferestrele acesteia și se oprește
gazul
• se scoate victima din mediul cu CO imediat și este adusă la aer curat
• dacă pacientul este comatos, va fi poziționat în poziție laterală de
siguranță
• dacă victima este în stop cardio-respirator, se aplică măsurile de RCP
• se solicită serviciul 112, intoxicații cu CO necesitând obligatoriu
îngrijire medicală calificată și administrare de oxigen
• administrarea de oxigen:
o O2 100% normobar, scade t1/2 al COHb de la 5-6 h la 40-90
minute
o O2 100% hiperbar, scade t1/2 al COHb de la 5-6 h la 15-30
minute

INTOXICAȚIA CU ALCOOLI
ETANOL, METANOL, ETILENGLICOL ȘI IZOPROPANOL

• metanolul, etilenglicolul și izopropanolul sunt principalii alcooli non-etanolici

implicați în intoxicații
• intoxicația cu acești alcooli industriali este suspicionată în situația pacienților aflați în
stare de ebrietate, cu test sanguin pentru etanol negativ
• toxicitatea lor este mică, dar metaboliții lor au toxicitate înaltă

INTOXICAȚIA CU ETANOL

Date metabolice:

• etanolul este metabolizat la aldehidă acetică, sub acțiunea alcool-

dehidrogenazei, cinetică de ordinul 0 (rată fixă de metabolizare),
variabilă între indivizi
• toleranța crește la alcoolicii cronici

Tabloul clinic al intoxicației:

 • stare de ebrietate: ataxie, dizartrie, alterarea senzoriului, nistagmus
• comă, cu pierderea siguranței căii respiratorii, risc de vărsătură și
aspirația pulmonară a conținutului gastric

Tratament:

• dacă pacientul este comatos se impune poziția laterală de siguranță și

susținerea funcțiilor vitale
• tratamentul hipotermiei
• tratamentul hipoglicemiei: administrarea de glucoză (25 g iv) și tiamină
(100 mg iv)
• cafeină

INTOXICAȚIA CU METANOL

Date generale fizico-chimice și metabolice:

• metanolul este un lichid volatil, fără culoare, fără miros, cu gust amar
• este conținut în solvenți organici, antigel, produse de curățenie
• ingestia a 150-240 ml metanol 49% este letală
• intoxicația se produce prin ingestie, inhalare, absorbție cutanată
• sub acțiunea alcool-dehidrogenazei, metabolizează la formaldehidă,
care sub acțiunea aldehid-dehidrogenazei generează acidul formic

Tabloul clinic al intoxicației:

• inițial: cefalee, stare de ebrietate, amețeală, ataxie, confuzie

• după 6-12 ore de la ingestie, se acumulează acidul formic și apar
tulburările vizuale, până la orbire
• poate să se declanșeze pancreatita acută

Tratament:

• pierderea stării de conștiență implică acordarea măsurilor de prim ajutor

• tratamentul intoxicatului este obligatoriu intraspitalicesc presupunând:
o susținerea funcțiilor vitale
o lavajul gastric
o administrarea de etanol, inhibitor de alcool-dehidrogenază
o hemodializa

INTOXICAȚIA CU ETILEN-GLICOL

Date generale fizico-chimice și metabolice:

• etilen-glicolul este un lichid incolor, inodor, cu gust dulce

 • este conținut în soluțiile antigel și solvenți organici
• ingestia a 100 ml etilen-glicol pur este letală
• este metabolizat la acid ocid oxalic, care precipită în tubii renali sub
forma oxalatului de calciu

Tabloul clinic al intoxicației:

• stadiul I nervos-central (30 minute – 12 ore postingestie): stare de

ebrietate, ataxie, convulsii, respirație acidotică, semne și simptome de
hipocalcemie
• stadiul II cardio-pulmonar (12 – 24 ore postingestie): disfuncție
miocardică, edem pulmonar
• stadiul III renal (2 – 3 zile postingestie) : insuficiență renală acută

Tratament: similar intoxicației cu metanol

INTOXICAȚIA CU IZOPROPANOL

Date generale fizico-chimice și metabolice:

• este un lichid incolor, cu gust amar, miros de acetonă/ alcool

• este conținut în loțiunile pentru piele, fixativ de păr, aftershave, soluții
de curățat lentilele de ochelari
• ingestia a 150-240 ml soluție 40% poate fi letală
• este metabolizat sub acțiunea alcool-dehidrogenazei la acetonă, care se
elimină pulmonar

Tabloul clinic al intoxicației:

• halenă cetonică
• gastrită hemoragică
• cefalee, amețeală, confuzie

Tratament: obligatoriu victima este transportată la spital

INTOXICAȚIA CU HIDROCARBURI

• cele mai frecvent întâlnite sunt distilatele de petrol

• complicația majoră după ingestia de distilate de petrol cu viscozitate mică (benzen,
toluen) este aspirația pulmonară, rezultând pneumonita chimică (chiar și la
pătrunderea în arborele traheo-bronșic a 1-2 ml)
• inhalarea vaporilor de hidrocarburi produce greață și cefalee
• inhalarea vaporilor de hidrocarburi aromatice (toluen) produce euforie, confuzie,
halucinații, comă, aritmii cardiace
 INTOXICAȚIA CU CIUPERCI

• peste 95% din intoxicații sunt datorate identificării greșite a ciupercilor de către
culegătorii amatori
• severitatea intoxicației este dependentă de: condițiile de creștere a ciupercii, cantitatea
de toxină ingerată, starea de sănătate anterioară și vârstă victimei
• nici congelarea, nici fierberea sau alt proces de gătire nu alterează toxicitatea
ciupercilor otrăvitoare

Ciclopeptidele:

➢ este sintetizată de Amanita phalloides, dar și alte ciuperci otrăvitoare

➢ amatoxina este responsabilă de peste 95% din cazurile de mortalitate prin
intoxicație cu ciuperci
➢ tocicitatea hepatică este dată de producerea de radicali liberi
➢ intoxicația cu amatoxină:
▪ prezintă o perioadă de latență asimptomatică de 6-12 ore
▪ după această perioadă asimptomatică, apare simptomatologia digestivă:
durere abdominală, vărsătură, diaree apoasă, care durează aproximativ
2-3 zile, urmată de o fază de recuperare aparentă
▪ în final se instalează insuficiența hepatică, renală, hipoglicemia, coma

Orelanina:

➢ este sintetizată de ciuperci din genul Cortinarius

➢ intoxicația cu orelanină
▪ începe cu simptomatologie digestivă (greață, vărsătură, diaree), care
durează 24-48 de ore postingestie
▪ urmează o fază de latență care poate dura până la 3 săptămâni, urmată
de instalarea insuficienței renale

Psilocibina:

➢ este produsă de ciupercile din genul Psilocybe, dar și de alte ciuperci

➢ psilocibina generează halucinații care durează aproximativ 2 ore postingesie
➢ evoluția este mai severă la copii

Acidul ibotenic și muscimolul:

➢ sunt substanțe produse de Amanita muscaria și Amanita pantherina

➢ sunt substanțe halucinogene, simptomele apar după 1-2 ore postingestie și
durează câteva ore

Muscarina:

➢ este produsă de ciupercile din genurile Clitocybe și Inocybe

➢ efectele sunt de tip parasimpatic muscarinic: hipersalivație, hiperlacrimație,
diaree
➢ simptomele apar rapid la 15-30 minute postingestie și durează aproximativ 2
ore
Coprinele:

➢ este un aminoacid, al cărui metabolit blochează enzima actaldehid

dehidrogenază, rezultând în cazul coingestiei de alcool etilic un sindrom de tip
disulfiram (cefalee, greață, vărsătură, transpirație, durere toracică), care
durează 2-3 ore
➢ este produs de ciuperci din genul Coprinus

Toxine gastrintestinale:

➢ sunt produse de foarte multe ciuperci, printre care și Boleatus piperatus, care
crește toamna în pădurile de conifere și stejar
➢ produc simptomatologie digestivă: greață, vărsătură, diaree, durere
abdominală, simptomatologia putând dura câteva zile

În intoxicațiile cu ciuperci interesează:

• timpul de la ingestie
• timpul de la instalarea simptomelor
• cantitatea ingerată
• dacă mai sunt și alte persoane care să fi consumat preparate din ciupercile
respective
• dacă s-au consumat diferite tipuri de ciuperci

Măsuri de prim ajutor:

• decontaminarea gastro-intestinală, lavajul gastric după o oră de la ingestie este

ineficient
• administrarea de cărbune activ
• internarea în terapie intensivă și susținerea funcțiilor vitale

MUȘCĂTURA DE ȘARPE VENINOS

Recunoașterea mușcăturii de viperă:

• plagă mușcată cu 2 puncte situate la o distanță de 5-12 mm, pielea din jur
devine roșie-violacee cu vezicule
• localizarea frecventă: picior, gleznă, mână

Tabloul clinic:

• perioada critică este în primele 12 ore de la mușcătură, dar în cazurile severe

durează câteva zile
• în 70% din cazuri, simptomele sunt minore
• durere și edem la nivelul mușcăturii
• în cazurile severe, efectele generale apar rapid, în 20 de minute:
o greață, vărsătură, diaree, colici abdominale
 o incontinență urinară
o transpirații
o bronhospasm
o tahicardie
o hipotensiune
o infarct miocardic acut
o hemoragii spontane
o convulsii
o comă

Primul ajutor medical:

• se solicită 112
• victima este întinsă pe spate, cu membrul mușcat sub nivelul cordului
• aspirarea veninului din plagă, există truse de prim ajutor care conțin
dispozitivul vacuum
• proximal de plagă se aplică fașă elastică, pentru a încetini diseminarea
limfatică a veninului din plagă
• plaga mușcată se spală cu multă apă oxigenată, apoi se aplică pansament steril
• nu se recomandă aplicarea de gheață
• membrul mușcat se imobilizează în atelă
• în situații de șoc anafilactic se injectează adrenalină (AnapenR 0,3 mg/ seringă)
și se administrează antihistaminice
• dacă șarpele a fost prins și omorât va fi adus la spital pentru identificare

ÎNȚEPĂTURILE DE INSECTE VENINOASE

• se apreciază că 4 % din populație este alergică la veninul de albină și viespe

• la persoanele alergice, înțepătura acestor insecte poate declanșa șocul anafilactic

Simptomatologie:

➢ durere și edem la locul înțepăturii

➢ urticarie
➢ prurit
➢ edem lingual
➢ bronhospasm
➢ laringospasm
➢ durere toracică
➢ greață, vărsătură

Prim ajutor medical:

➢ se asigură siguranța salvatorului și a victimei

➢ se solicită serviciul de urgență 112
➢ se evaluează funcțiile vitale și starea de conștiență
➢ în caz de stop cardio-respirator, se inițiază măsurile de RCP
 ➢ dacă acul este încă în piele se extrage fără al comprima, astfel este limitată
cantitatea de venin la care este expusă victima
➢ aplică gheață la locul de înțepătură
➢ dacă pacientul este cunoscut alergic și deține autoinjectorul cu adrenalină, se
va administra acest medicament salvator de viață
➢ dacă trusa de urgență conține un antihistaminic și HHC se administrează aceste
medicamente
➢ profilaxia antitetanică

Profilaxie:

➢ dacă o persoană se știe alergică la veninul de albină/ viespe trebuie să aducă

acest fapt la cunoștința familiei, prietenilor, colegilor, să poarte o brățară sau
medalion cu această informație
➢ dacă se apropie o albină sau viespe trebuie să stăm nemișcați
➢ niciodată nu se ating sau lovesc aceste insecte
➢ atenție la îmbrăcarea hainelor lăsate pe iarbă
➢ nu mergem niciodată desculți prin iarbă, vom purta pantofi închiși
➢ persoanele cunoscute cu alergie la veninul de albine/ viespi vor evita grădinile,
livezile înflorite, câmpurile cu trifoi sau orice loc cu multe flori
➢ cosmeticele atrag insectele
➢ ferestrele vor fi prevăzute cu plase
➢ atenție la băuturile răcoritoare, prăjituri sau ale dulciuri
➢ nu se conduce mașina cu geamul deschis; dacă a intrat o insectă, se oprește și
se deschide geamul ca aceasta să iasă