Şpănuirea materialelor textile

Şpănuirea este operaţia de stratificare a materialelor textile prin care se corelează

caracteristicile acestora cu cele ale încadrărilor.
Caracteristicile geometrice ale unui şpan rezultă din figura 3.4. Lăţimea şpanului este
determinată de lăţimea materialelor care se prelucrează. Înălţimea şpanului se exprimă în unităţi
de lungime (h) sau în număr de straturi (n)

Caracteristicile geometrice ale şpanului

Utilaje de şpănuire
Din punct de vedere al intervenţiei operatorului se pot evidenţia următoarele metode de
şpănuire:
- metoda manuală;
- metoda manual – mecanică (cu cărucioare de şpănuit);
- metoda mecanică (cu maşini de şpănuit).
Adoptarea metodei de şpănuire este determinată de nivelul de performanţă al utilajelor
pentru această operaţie. În general se pot evidenţia următoarele categorii de utilaje sau
dispozitive:
- mese de şpănuit;
- derulatori de baloturi;
- dispozitive pentru fixarea / tăierea materialului la capătul şpanului;
- dispozitive pentru formarea peretelui drept;
- cărucioare de şpănuit;
- maşini de şpănuit.
Mesele de şpănuit sunt utilizate indiferent de metoda de şpănuire. Din punct de vedere
constructiv se pot pune în evidenţă următoarele tipuri:
- simple;
- modulare;
- suprapuse;
- cu sistem pneumatic;
- cu ace.

1
 maşină de şpănuit

În general, mesele de şpănuit simple au lungime de 3 m sau multiplu de 3 m. Pentru

realizarea şpanurilor cu lungime / lăţime mai mare decît valorile uzuale se utilizează mese
modulare care permit mărirea temporară a lungimii sau lăţimii.
Mesele de şpănuit suprapuse (figura 3.5 – a, b) sunt utilizate pentru depozitarea şi
transportul şpanurilor în scopul echilibrarii capacităţilor de croire, în special în cazul croirii
automate. În figura 3.5 – c este prezentată o variantă de organizare a sălii de croit pentru
asigurarea funcţionării la capacitate normală a maşinii automate de croit deoarece timpul
necesar realizarii unui şpan este mai mare decît timpul pentru decuparea automată.
constructiv în:
- mese cu pernă de aer care permit deplasarea şpanului cu efort minim şi
în condiţii sigure;
- mese cu absorbţie care asigură o compactizare a şpanului în cazul croirii
cu maşina mobilă sau cu braţ articulat.
Mesele de şpănuit cu ace (figura 3.6) sunt utilizate pentru prelucrarea materialelor cu
desene (dungi sau carouri). Se ştie că în cazul acestor materiale se impun condiţii speciale
pentru asigurarea calităţii, de exemplu coincidenţa sau continuitatea desenului în anumite zone
(cusătura laterală, răscroiala mînecii în zona umărului, terminaţii, închideri etc.). Pentru croirea
simultană, raportul de desen trebuie să fie plasat strict în aceeaşi zonă pentru toate straturile din
şpan. Fixarea în această poziţie este realizată prin intermediul acelor dispuse în corelaţie cu
raportul de desen şi care sunt acţionate intermitent, la depunerea fiecărui strat.

Masa de şpănuit cu ace

2
 Dispozitive pentru deplasarea şpanului
După realizarea şpanului, straturile se stabilizează cu ajutorul dispozitivelor de fixare şi
deplasare (figura 3.7). După fixarea dispozitivelor are loc retragerea acelor din material şi
deplasarea şpanului în vederea decupării.
Derulatorii de baloturi reprezintă sistemele de susţinere şi alimentare a materialului
textil şi se utilizează în cazul tuturor metodelor de şpănuire ca dispozitive distincte (şpănuirea
manuală) sau ca elemente componente ale cărucioarelor sau maşinilor de şpănuit.
În funcţie de principiul constructiv, derulatorii de baloturi se clasifică astfel:
- după modul de antrenare a balotului
cu acţionare pozitivă: − cu cilindri (figura 3.8 – a);
− cu bandă;
cu acţionare negativă: − rastel;
− jgheab cu role;
− suspendat;
− pivotant (figura 3.8 – b).
- după numărul de baloturi alimentate: simpli;
multipli: − orizontali;
− verticali (figura 3.8 – c).

a b
3
 c
Derulatorii multipli verticali sunt utilizaţi preponderent pentru alimentarea maşinilor
automate de şpănuit care au posibilitatea selectării şi încărcării baloturilor, etape incluse în
programul de comandă a şpănuirii.9
În funcţie de metoda de şpănuire, dispozitivele pentru fixarea şi tăierea materialului la
capătul şpanului se constituie ca utilaje distincte cu acţionare manuală (şpănuirea manuală şi
manual – mecanică) sau elemente componente cu acţionare automată ale maşinilor de şpănuit
(şpănuirea mecanică). Fixarea straturilor de material la capătul şpanului este obligatorie pentru
toate variantele de şpănuire în timp ce tăierea este opţională.
În cazul maşinilor de şpănuit fixarea / tăierea materialului la extremitatea şpanului se
realizează automat
Alături de dispozitivele pentru fixarea succesivă a straturilor în timpul operaţiei de
şpănuire se pot menţiona şi dispozitivele pentru stabilizarea straturilor în vederea transportului
sau tăierii şpanului. Cel mai frecvent se utilizează cleme pentru fixarea secţiunilor de şpan

3.11 – Clemă pentru fixarea şpanului

Şpănuirea manual - mecanică se realizează cu ajutorul cărucioarelor de şpănuit pe
care se plasează materialul textil, antrenarea în mişcare a utilajului realizîndu-se de către un
operator. Deplasarea căruciorului se realizează prin intermediul a patru role (figura 3.13) pe
şine plasate pe marginea mesei de şpănuit.
4
 Fig.3.13 – Cărucior de şpănuit
Şpănuirea mecanică presupune utilizarea maşinilor de şpănuit cu acţionare mecanică
(figura 3.14)

Fig.3.14 – Maşină de şpănuit

Tăierea materialelor textile
Tăierea este cea mai complexă fază din cadrul procesului tehnologic de croire, deţinînd
3-25% din timpul de realizare a unui produs de îmbrăcăminte. Tăierea are efecte considerabile
asupra funcţiilor estetice ale produsului, asupra aspectulului şi ţinutei acestuia şi de asemeni are
un rol important în confecţionarea ulterioară, determinînd direct nivelul estetic al prelucrărilor
tehnologice. Calitatea procesului de tăiere influenţează şi funcţiile ergonomice ale produsului,
respectiv corespondenţa dimensională.
Informaţiile necesare pentru desfăşurarea propriu – zisă a procesului de croire (decupare)
sunt:
1. desenul încadrării care în funcţie de varianta tehnologică de tăiere este:
- contur realizat cu creta direct pe material;
- hîrtie termoadezivă ataşată şpanului;
- contur descris analitic în cazul croirii automate.
2. numărul de straturi în şpan;
3. lungimea conturului de tăiere (informaţie utilă pentru stabilirea timpului operaţional);
4. caracteristicile materialului textil;
5. programul tehnologic al operaţiei de decupare.
Informaţiile rezultate în urma operaţiei de decupare care sunt transmise la subsistemele
următoare sunt:
1. numărul reperelor produsului;
2. forma reperelor, dimensiunea acestora;
5
 3. volumul pierderilor interioare de material.
În cazul tăierii mecanice, deformarea şi distrucţia materialului se realizează prin
intermediul unei lame tăietoare (în formă de pană) acţionată mecanic (figura 3.17).
Instrumentul de tăiere (1) este acţionat mecanic prin intermediul forţei motoare P. În
urma interacţiunii cu materialul (2) se generează reacţiunile F1, F2 care, din punct de vedere
tehnologic, sunt cauza uzurii lamei tăietoare.
Deşi prezintă unele dezavantaje (uzura instrumentului de tăiere, suplimentarea timpului
de tăiere în funcţie de ciclii de ascuţire, încovoierea lamei la schimbarea direcţiei pe conturul de
tăiere, limitarea vitezei de deplasare), tăierea mecanică rămîne procedeul cel mai frecvent
întîlnit în industria de confecţii datorită numărului limitat de restricţii de utilizare.

Fig.3.17 – Tăierea mecanică – principiu

Tăierea simplă reprezintă detaşarea materialului cu un instrument de tăiere care
execută o singură mişcare de lucru, determinată de configuraţia liniei de tăiere. Reprezentativă
pentru acest procedeu este tăierea prin ştanţare (figura 3.18) la care instrumentul de tăiere
(cuţitul de ştanţă - 1) are mişcare de ridicare – coborîre perpendicular pe suprafaţa straturilor de
material (2). Pentru definitivarea tăierii, muchiile cuţitului de ştanţă pătrund în butucul de ştanţă
(3).

Tăierea cu ajutorul cuţitului – principiu

În cazul tăierii complexe se utilizează tăierea cu ajutorul cuţitului bandă (figura 3.20)
întîlnită la maşina fixă de croit.

6
 Fig.3.20 – Tăierea cu ajutorul cuţitului bandă – principiu Fig.3.21 – Tăierea combinată
– principiu (cu disc)
Secţionarea şpanurilor se realizează cu:
- maşini mobile cu disc (figura 3.26)
- maşini mobile cu cuţit vertical (figura 3.27).

Fig.3.26 – Maşina mobilă cu disc

Fig.3.27 – Maşina mobilă cu cuţit vertical

Maşinile fixe (cu bandă tăietoare continuă) pot avea 2, 3 sau 4 roţi. Cuţitul - bandă
prezintă mişcare cu viteză constantă într-un singur sens, şpanul fiind deplasat în zona de tăiere
de către executant. Productivitatea muncii şi calitatea la operaţia de decupare depinde de
complexitatea produsului (numărul şi forma reperelor) şi de calificarea executantului.
Maşinile fixe de croit se diferenţiază din punct de vedere constructiv în funcţie de:
- numărul roţilor de acţionare;
- înălţimea zonei de lucru;
- suprafaţa mesei;
- tipul mecanismului de ascuţire.
Cea mai utilizată variantă constructivă este maşina fixă de croit cu trei roţi (figura
3.29).
Banda tăietoare (6) este antrenată în mişcare prin intermediul celor trei roţi de conducere
(3, 4 şi 5) care prezintă un înveliş care asigură menţinerea contactului cu banda (coeficient de
frecare mare, formă convexă). Pentru a asigura funcţionarea fără vibraţii a benzii tăietoare,
maşina fixă de croit este prevăzută cu un dispozitiv suplimentar de conducere (7) plasat

7
deasupra şpanului. Ascuţirea benzii este realizată cu ajutorul roţilor abrazive (8) care pot fi
poziţionate astfel încît să asigure ascuţirea uni- sau bilaterală.

Fig.3.29 – Maşina fixă de croit cu 3 roţi

Acţionarea propriu-zisă se realizează de la roata (3) care primeşte mişcare de rotaţie de la
electromotorul (EM) prin transmisia cu roţi de curea (1, 2). Pe axul roţii (3) sunt plasate mai
multe roţi de curea cu diametru variabil care permit reglarea în trepte a vitezei de mişcare a
benzii tăietoare.
Roţile (4) şi (5) sunt libere pe ax astfel încît primesc mişcare de rotaţie de la banda
tăietoare, avînd în acelaşi timp funcţii proprii. Astfel, roata (4) permite schimbarea benzii
tăietoare prin posibilitatea de deplasare pe verticală de-a lungul axului filetat

O soluţie de compromis între maşina fixă şi cea mobilă este maşina de croit cu braţ
articulat. Maşinile de croit cu braţ articulat (Servo-cutter, figura 3.32) sunt constituite dintr-un
cap de croire de tipul unei maşini mobile cu lamă verticală, deplasată în orice direcţie prin
intermediul unui braţ dublu articulat.

Fig.3.32 – Maşina de croit cu braţ articulat

Croirea automată
Sistemele de croire automată cunosc o utilizare din ce în ce mai largă. Principalele
avantaje ale croirii automate sunt:

8
 - viteza de croire de aproximativ zece ori mai mare decît în cazul croirii manual -
mecanice;
- calitatea constantă a decupării;
- ritmicitatea producţiei care se materializează în reducerea ciclului de fabricaţie şi a
costurilor.
Criterii de clasificare a sistemelor automate de croire:
1. În funcţie de tipul instrumentului de tăiere:
- sisteme cu instrument punctiform (laser şi jet de apă) care necesită doar deplasarea
capului de tăiere pe direcţii (x, y);
- sisteme cu cuţit care necesită o comandă suplimentară pentru acţionarea instrumentului
de tăiere:
- lamă verticală, utilizată la aproximativ 95% din sistemele produse în acest moment;
- lamă circulară, utilizată pentru sistemele destinate croirii unui singur strat.
2. În funcţie de grosimea şpanului (exprimată în cm şpan comprimat):
- pentru un strat (croirea prototipurilor, producţia la comandă);
- pentru şpanuri cu grosime medie (2 – 4 cm şpan comprimat);
- pentru şpanuri cu grosime mare (4 – 8 cm şpan comprimat).
3. În funcţie de deplasarea şpanului:
- cu masă de croit fixă
- cu bandă transportoare
4. În funcţie de tipul materialului croit:
- pentru ţesături / tricoturi;
- pentru materiale voluminoase
- pentru piei

Maşina de croit automată