Sunteți pe pagina 1din 4

Anulu I — Nr. 3. Viena, vineri 8/20. aprile 1866.

im?:, •Vf
Ui
Ese de t r e i ori in septemana: M e r c u r i - a ,
V i n e r i - a si D o m i n ec'a, candu o cóla intréga, Prenumeratiunile se facu la toti dd. ooresJK»,^^fe<Şs>^
candu numai diumetate,adecă dupa momentulu dinţi a-i noştri, si d'adreptulu la RedactiunţK^^iflitiX

ALBINA
impregiurariloru. V i e n a , Landstrasse, Reisnergasse Nr. 3. unde"*'
sunt a se adresa si corespundintiele, ce privescu
Pretiuln de prennmeratiune : Redactiunea, administrattunea séu speditur'a;
pentru Austria: câte vor fi nefrancate, nu se vor primi, éra cele
pe anu intregu • • • • • • 7 fl. a. v. anonime nu se vor publică.
n diumetate de anu • • • • 4 „ „ „ Pentru a n u n c i e si alte comunicatiuni de inte-
. patrariu „ n 2 n » „ resu privatu — se respunde cate 7 er. de linie,
p e n t r u R o mania si S t r a i n e t a t e : repetirile se facu cu pretiu seadiutu. Pretiulu
pe anu intregu 15 fl. v. a. timbrului cate 30 cr. pentru una d a t a , se
„ diumetate de anu • • • 8 n n n antecipa. Speditur'a: Schullerstrasse Nr. 11
„ patrariu ii n 4 n n„ unde se primeseu insertiuni.

miliei domnitóre d'in Prussia, carea avù sa: înnamti a culturei poporului roma- pentru venitoriu pamentulu romanescu
Viena 7/19 aprile. pre Federicu cela Mare, e consangénu sê remana — romanescu.
nu totu de jurişti se interesa mai mulţi.
împărţirea in comissiuni a dietei un- lui Napóleoné III., familiei spre care e Acésta direptiune erá si este nime­
guresci fece impressiune buna si in di- man'a lui Ddieu, care cum magnetulu rita prè bine, càci trebuia a combate pre-
urnalistic'a nemtiésca, càci se spéra ast­ Diet'a Ungariei.
trage ferulu, asiè imbratisia principiele judetiele mai antaiu pre terenulu politicu,
felu deslegarea mai grabnica a cestiuni- Siedinti'a casei representantiloru d'in
nobili: democraţie, natiunalitate, liber­ trebuia ca naţiunea sê-si elupte ceva
loru. 16 Aprile c. n.
tate; cà tata-so a renunciatu de buna \3»iiî îndreptăţirea egale, pentru ca sê i
I n absenti'a presiedintelui Szentiványi.
D'in parte-ne eredemu eà împărţirea vóia la tronulu de suveranu nemtiescu in se permită a străbate si prin cele lalte carele in tempulu mai nou a vorutu d'in pri-
acést'a, afora de aceea cà tuturora mem- favórea imitatei nemtiesci; e nascutu de ramuri ce compunu viéti'a sociale. vintie de sanetate sê renuncie de scaunulu
briloru dietei deschide suera mai larga unde vine Dunărea, acestxt fluviu carui-a presidiale, si numai in urm'a unei manifestatiuni
Inca n'am ajunsu bine la îndreptă­
de aptivitate spre a inmulti aptivitatea RomanVa are a multiami scutulu poteri­ noue de încredere d'in partea partitei dea-
ţirea egale, avemu trebuintia de jurişti,
dietei inse-si, mai are si acea lăture buna, lor u garante; cà Proni'a l'aréta, càci va keane, carea l'a rogatu prin o deputatiune,
teologi, etc. si vom avé si dupa aceea
cà daca va procède pururè astfelu, dóra condusa de contele Iuliu A n d r á s y , sê conducă
fi de 27 de ani tocm'a candu se va fini de unu numeru óre-care corespundia- si mai departe siedintiele dîetali, s'a resolvatu
li va trece dorulu unoru natarei a pasi plebiscitulu s. a. toriu in proportiune cu cel'a alu conlocui- a ocupá si de aci innainte scaunulu presiedin­
ca candidaţi de deputaţi dietali, basandu-
toriloru noştri, pentru ca terenulu ce lu telui, presiede vice-presiedintele conte Iuliu
se pre mulţimea cortesiloru ce-i incun- Andrásy.
vom câştiga in politica, sê lu 'póta sustie-
giura. Nu vremusê dicemu cà prin împăr­ Protocolulu lu duce Giorgiu Ioanoviciu,
né, — si totuşi s'a observatu si pana
ţire s'ar fi sterpitu acestu reu cu totulu. Direptiunea eulturei nóstre é'ra pre vorbitori i insémna Dîmitrieviciu.
acù, cà cultur'a nóstra materiale remane
Relatiunile intre Austria si Prussia merita de presentu cea mai mare atenţiu­ D u p a cetirea protocolului siedintiei tre­
inderetrulu celei spiretuali; lipsele óme-
cute observa Sigismundu Bernátli, cà déca
nu se prevede cà se vor schimba, cu tóte ne, mai multu ca veri-candu alta-data, nîloru noştri culţi, li acoperu cei de alte voesce cas'a sê autentice ce-va, e neincungiu-
cà acésta cestiune a intratu intr'unu sta­ càci popórele in giurulu nostru inaintéza natiunalitati, la acesti-a se ducu si banii ratu de lipsa sê scia aceea, ce autentica. E l u
diu nou, prin respunsulu ce lu dede Bis­ cu rapediune, dar' cauta sê tienemu soco- câştigaţi de Romani, — acést'a nu pote inse n'a auditu nimica d'in cetirea protocolu­
mark la not'a d'in urma a cabinetului im- téla si la innaintarea popóreloru celoru fi modulu d'a innaintá bunăstarea nati­ lui, fiindu acustic'a casei forte rea.
peratescu. Acestu respunsu porta datulu mai îndepărtate, càci mulţimea si rape- unei. Observatiunea acést'a a causatu desbatere
d'in 15 1. c. Bismark denéga cabinetului diunea medilóceloru de comunicatiune — lunga, la care a luatu parte intre altii si bar.
Departe sê fie de noi intentiunea a Iosifu Eőtvős, accentuandu, cà detorinti'a de
de Viena intentiunile impaciuitórie, apoi cu cari seclulu nostru e in dreptu a se
sterni ideea d'a nu comunica cu cei de căpetenia a casei e, sê desbata, ca sê póta
continua: „Pechiararile in depesi'a au­ fali — ni le aduse si pre aceste-a in
alte natiunalitati pre terenulu materiale, aduce cou ' • H i i i Acustic'a casei inse e atatu
:

striaca, cum"a MV s'au facutu despuseti- apropiare. Apoi cultur'a — pentru popó­ de rea, in c;;tu nu «: eu potintia a se intielege
càci naţiunile, casi individu, unele vinu
uni o i'ü, ùapa organismulu armiei au­ rele ce nu o cunoscu deplinu — s'a ase- unii pre altii. Vorbit "iulu, déca vrea sê fie
in ajutoriulu altor'a. A ne ingradi cu mu­
striaco, ax presupune pregătire de resbe menatu prè bine unei carutie rapedi, intielesu, trebue .é vni bé=ca cu u n u tonu forte
ri chinesi, nu e eu potintia, si neci n'ar
snrossiuni cum sunt „neci-unu felu de antea carei-a cauta sê te duci cu iutime innaltu, ce la vorbiri <D»Í iu; »1 n u e cu potin­
Jb^onsultu, çum nu fu pentru Chin'a, carea tia, ca sê nu ragusie. • séu lóra chiaru sê
concentratiune mai însemnata de tru­ egale, càci la d'in contra te ajunge, te
fora de muri, venin du in comunicatiune capete dorere^de peptu. w i e d<; parère, cà in
pe," „neci-o cumperare de cai neindate- turtesce. Pre poporulu, ce nu si-are cul­
cu alte pop óre, de securu ar fi innain- arangiare sê se faca óre-si '•irt- strămutare.
nata," „neci-o conchiamare sub stindar­ tur'a sa, lu navalesce cultur'a străina, si Desbaterea acést'a s'a finitu cu aceca, cà cas'a
tatu mai multu. Voimu a dice numai, cà
de in cutare tinutu, " sunt de natura ela­ daca élu nu e in stare a tiené pasi egali n'a l u a t u la desbatere objetele, o erau b. or­
terenulu materiale merita si d'in partea
stica, spressiuni de insemnetate neanu­ cu ea, devine supusulu ei. Spre a prece- dinea dilei, ci au pasitu la alegerea t r a i i s u v a -
nóstra atenţiune mai multa, ca nu cum­
mita. Informatiunea mai d'aprópe e im- pe mai lesne, sê ni luàmu de esemplu neniloru in comisiunea de 6 7 p e n t r u facerile
va mane poimane sê devenimu la nepo- comune, votandu de odată pentru alu 2. vice-
pedecata, fiindu cà diurnaleloru austriace România. Unu statu, ori catu de micu sê
tintia mai mare, de cum ni fu eri alaltă­ presiedinte, si alu 6. notariu, cari locuri ÜV.I
li s'a opritu comunicarea sciriloru mi­ fie, si cultur'a lui catu de însemnata, totu
ieri nepotinti'a politica. reservatu ardeleniloru. Resultatulu votarei e,
litari." contiene cate-va eleminte, cari nu potu cà Carolu Z e y s'a alesu de alu 2. vice-presie-
De securu ni se va observa cà acuşi
„In not'a austriaca nu se pomenesce incungiurá intrebuintiarea produpteloru dinte eu 2 8 5 voturi, éra Franciscu Ocsvay de
in asta privintia cursulu naturale si-va
despre retragerea despusetiuniloru austri­ industriei, si óre pre pietiele României alu G. notariu cu 239 de voturi. P r e mai multe
lud direptiunea sa, care are sê fie buna, siedule erá scrisu: „nime," „nici unulu." A m b i i
ace si încetarea pregatiloru de resbelu. cine si imbîe produptele sale, daca nu
pentru râdimulu in cultur'a spiretuale. aleşi au multiamitu pentru încrederea, cu carea
Contele Mensdorff crede retragerea de industri'a nemtiésca in precumpenire?
Asie e, o' credeniu. Dar cultur'a spiretu­ i-a onoratu cas'a, observandu celu d'autaiu, ca
prisosu, dupa ce Imperatulu si-a datu pa- D'aci usioru se póté deduce ce e Ronia-
ale n'am incredintiat'o numai cursului încrederea acést'a nu o pote de felu ascrie
rol'a cà Austri'a n'are cugetu de ofensiva, ni'a pentru industri'a nemtiésca? E pep- meriteloru sale atatu de puţine si neînsemnate,
naturale; naţiunea, reuniunile ei si-au
D'in contra se cere de la Prussia ca, pe tulu celu grasu la care ea suge în como- ci iubirei si fratietatei, ce au intîmpinatu, pro
incordatu poterile pentru a esploatá tóte
langa parol'a regelui asemene oblegató- detate. Daca tiér'a n'a sentitu inca acé­ representantii ardeleni in dîet'a tierei.
cercustantiele pre terenulu acest'a, de un­
rie, sê-si retragă ordinatiunile, cari fura st'a, e pentru cà majoritatea ei absoluta Resultatulu alegerei transilvaneniloru in
de urméza cà am luat angagiamentu a comisiunea de G7 se va publica in siedinti'a
provocate numai de despusetiunile cele n'a sentitu inca trebuinti'a produpteloru
face astfelu si cu cultur'a materiale, si mai de apropo.
schimbate a le Austriei. Prussia prin de- străine, dar' innaintandu cultur'a, innain-
acést'a chiar pentru legatur'a ce esiste I n fine se primesce propunerea lui
spusetiuni partiali a cercatu a tiené pasi téza si lipsele, omulu cultu are mai multe
intre ele. G h y c z y Calmanu, carele afla spatiulu solei de
cu pregătirile austriace, deci aceste-a nu necesitaţi, si poporulu care innaintéza in pré abundante ca sê se aléga o comisiune d'in
Deci credemu cà reuniunile nóstre
potu fi retrase, pana ce nu e delaturata cultura — prin urmare si in sporirea sînulu representantiloru care in cointielegtre
vor luá in consideratiune mai mare acé­
ans'a loru. u
lipseloru — trebue se se ingrigésca toto­ cu omeni de specialitate sê proiepteze strafor-
sta causa de locu ce va veni vre-o stabi­ marile necesarie in arangiamentulu casei pen­
dată si pentru desvoltarea de'n senulu
«Gruvernulu i m p e r a t e s c u are litate in politica, ceea ce spreràmu sê fie tru o acustica mai buna. I n comisiunea acést'a
seu a aceloru factori, cari contribuescu
sê i e e initiativ'a, a restitui status quo curundu, càci imperiulu a trecutu facen- p r o p u n e presiedintele pre bar. Josifu Eötvös,
la acoperirea lipseloru, càci la d'in con­
ante. " du esperimentari prin multe sisteme, si G h y c z y Calmanu, Samuilu Bonis, Ladislau
tra vinu străinii spre a acoperi lipsele, Cováes, M a d ^ á s z .
Acést'a e pe scurtu respunsulu lui le-a potutu judecá.
ei ieu si banii, éra poporulu pre incetulu, P r o p u n e r e a se primesce cu unanimitate.
Bismark, d'in care nu se pote deduce la Pretinde acést'a de la noi si spire-
cam pre nesimţite, seracesce; si cande Siedint'a m a í d'a própe se va tiené mer-
o chiarificare a situatiunei, daca cumva tulu tempului. Cu catu vocea poporului
ajunge la acésta stare pre terenulu ma­ curi in 18. L a ordinea dilei vor fi mai multe
nu vom crede combinatiuniloru, cari si-elupta demnitate mai mare, si desle-
teriale, cade si cultur'a lui spiretuale veri verificări si elaboratulu comisiunei de 12.
pretindu cà intentiunea lui Bismark e nu- garea multoru cestiuni se incredintia ei,
catu de mare sê fie, càci cultur'a spire­
mai a tiené Austria pre picioru de resbe­ eu atat'a se imputiena resbelele, cercu-
tuale cu cea materiale in viéti'a unui po­ Siedinti'a casei repr d'in 18. Aprile.
lu, pentru a-i superá finantiele, va sê di- stantia ce contribue a dá industriei si
poru sunt sorori, ambele cauta sê in- Presiedintele: Szentiványi.
ca finantiele prusesci s'au prinsu pre lup­ comerciului sboru mai mare.
nainte cu pasi egali pentru a compune Protocolulu lu d u c e : Giorgiu Ioanoviciu'
ta cu cele austriace, pentru a vedé cari Nu de multu unu magiaru, tintindu
bunăstarea acelui poporu. pre vorbitori i insémna: Vilelmu Tóth.
vor poté suferi mai multu. la cultur'a materiale, dise conatiunalilo- D u p a autenticarea protocolului siedintiei
Dóue acte a le guvernului d'in Ro­ Cultur'a nóstra pana acu se margi- ru sei: „Naţiunea magiara are trebuintia trecute se cetesce resultatulu alegerii arde­
leniloru in comisiunea pentru afacerile comu­
mânia, le au cetitorii noştri in Nr. acést'a. niá mai multu pre terenulu spiretuale, si de „nova donatio," pentru ca patri'a acé­
ne. Cu majoritate de voturi s'a alesu: conte
Esiste inca si alu treile actu, ce nu ni desclinitu sciintiele juridico-politice — st'a si in viitoriu se fie a ei."
W o l f g a n g Bethlen, 2 2 7 . Fridericu Bömches
permite spatiulu a lu reproduce, si prin pre langa cele teologice — erau cari in- Ast'a e bine disa si pentru Romani. 227. Iosîfu Hoszú 227. Carolu Zéyk, 227.
care ministeriulu recomendape principie- dulciá pre Romani mai alesu, reuniunile Imbratisiati industri'a, comerciulu, artile conte Emericu Mikó, 2 2 6 . conte Gotthardt
le Hohenzollern, cà e consangénu fa­ nóstre nethmali, cari si-au luatu de devi­ etc. càci numai asiè e eu potintia, ca si K ú n 2 2 5 . Mihaiu Mikó 2 2 5 . conte Ion Beth-
len 2 2 4 . bar. G a b r i e l u K e m é n y 2 2 4 . G r e g o r i u ticr'a in cea mai mare nefericire, a carei-a dc- i-a ajunsu ajutorîulu aşteptaţii. A r m a t ' a mă­ giari. D a r a acesti-a voiau sê se folosésca de
Simái 2 2 4 . Carolu T o r m a 2 2 4 . Fridericu F e h ­ l a t u r a r e n u o mediloci nici chiaru defaimat'a găria fu nimicită, regele-si perdu viéti'a, U n - ocasiune, si pretinserauniunea A r d é h i l u î cu U n ­
denfeld 2 2 2 . I o n Geczö 2 2 2 . A n d r e i u Zimmer­ epistola dc libertate a l u i A n d r e a I I — care giara fu devastata, 200.000 feciori devenira gari'a. Consiliarii coronei, cari cunosceau in-
m a n n 2 2 2 . L a d i s l a u Tisza 2 2 1 . servesce spre ruşine u n u i rege, fiindu cà regele préda brutalităţii fanatice. Acést'a nefericire semnetatea provinciei acestei-a p e n t r u monar­
Notariulu Vilelmu Tóth cetesce scriso'rea p r i n faptulu acést'a se despoià de tote dreptu­ mare o pregăti tierei partit'a aristocratica, care cia, nu voira sê spriginésca pretensiunea acés­
invitatória, adresata casei d ' i n partea orasiu- rile sale in favorulu vasaliloru cerbicosi, pen­ pretiuia inteserele proprie mai multu decatu t'a. Regin'a le si refusa pretensiunea, d a r a to­
lui A l b ' a regia (Stuhhveissenburg), la fe­ tru d'a asecurá pacea si esistinti'a tierii — pa- csistintî'a monarclci. tuşi H concese, ca A d é l u l u pre langa tote cà
stivitatea descoperirei statueb lui Vörösmarty, nace in fine se ruina imperiulu magiaru si U n ­ L u p t ' a de la Mohaciu a hotaritu si des­ de d o u e s u t e d e a n i e r á d e s p a r t i t u de
care serbare va fi in 6 Mai a. c. Cas'a pri- gari'a se pleca j u g u l u i turcescu sub care gemu pre Transilvani'a, ea deveni a u t o n o m a cu Ungari'a, sê fie primitu ca tiéra dc coróna a
mescc cu plăcere "invitatiunca acést'a, si de­ o suta cinci dîeci de ani. Ungariei, inse in modulu guvernarei de p a n a
d r e p t u l u d'a-si alege p r i n c i p e ; dara p e n t r u cà
semna p r e alu 21e vice-presiedinte Carolu I n restimpulu acést'a n u se facura com­ erá pré slaba sê sc scutésca sengura, si-cautà acum sê n u se faca nici o schimbare; d'in con­
Z e y k de condücatoriulu representantiloru die- ploturi, conjuratiuni, nici rescolari. scutu la poterniculu Sultanu. Deci i fù r e c u ­ tra li concese, ca orasíele Sepusiene, cari erau
tali, cari voru v r é sê iee p a r t e la festivitatea D a r a abiè ce trupele n c m t i ^ c i o elibera n o s c u t a nedependinti'a de regele Ungariei. împreunate cu tierile ereditarie germane, p r e ­
acést'a. de domni'a turcésca, de locu re jm r e u l u colu I n starea acést'a, — in care nu lipsiră cum si cele trei comitate Posionu, S i o p r o n u
Presiedintele comunica sosirea mai mul- vechiu, moscenitu, inca in grami \mi mai mare, luptele de partite si totu feliulu de predări — Eisenburg, si B a n a t u l u Temisianu sô se im-
toru scrisori si petitiuni, cari se predau la casi candu pacea îndelungata a r u fi inmultitu remase Transilvani'a pana 169G. Celu d'in urma p r e u n e cu U n g a r i ' a ***).
respectivele comisiuni. matcri'a inveninatoria ; càci partit'a co nu se principe alesu, Apafi I I dede Transilvani'a im- B a n a t u l u l'a cuprinsu principele E u g e ­
Comisiunea verificatória p r o p u n e nemi- poteá i m b u n i atitîà éra-si revolutiuni, cari peratului austriacu Lcopoldu I, p e n t r u des- niu in a. 1716 cu trupe germane si romane,
cirea alegerei l u i L a u r e n t i u B u d a y , care pro­ aduseră statulu aprópe de perire. d a u n a r e ; si p r i n acést'a deveni Transilvani'a de la T u r c i i cari in decursu de 164 ani nein-
p u n e r e o primesce cas'a dupa o desbatere lun­ D u p a finea revolutiunii d'in 1848 si 1849 de provincia austriaca, éra nu magiara, avendu- t r e r u p t u l'au posiediutu.
ga dar' fara nici o însemnătate, judecandu p r e dise u n u .publiciştii, m a g i a r u : „in r e v o l u ţ i i » ; * ^ si ca propri'a cancelaria dc curte in Vien'a. E de insemnetate, cumca patem'a d'a se
L a u r e n t i u Buday, ca sê platésca si spesele de acést'a ne-am convinsu, cumca autonomi'a U n ­ L u p t ' a dc la Z e n t a 1697 *), in care prin­ m a r i a magiariloru sc totu nutresec de o suta
incuisitiune. I n fine se verifica Ionu Tulbasiu, gariei nu o potemu câştiga cu arm'a; noi caută cipele E u g e n i u au nimicitu armat'a turca pana de a n i ; provincii si parti de tieri, ce U n g a r i ' a
conte A l e s a n d r u Bethlen, A n d r e i u Medanu, s. s'o castigamu pe cale politica." inca S u l t a n u l u nu-si potuse reálisa intentiunea, le-au perdutu de multu, si cari-su recâştigate
a.: a caroru nume, ni pare reu, nu le-amu po- Deci clara, c chiaru: cà o rescolare cu ca sê se retragă in Transilvani'a p e n t r u d'a dá n u m a i p r i n a r m ' a g e r m a n a , se pretindu a fi
t u t u intielege p e n t r u acustic'a cea rea, mai de­ arm'a e delaturata, éra tendinti'a, învelita in man'a cu p a r t i t ' a l u i Rákotzi, ca s ê c r u m p a r e - tieri tienetore de corón'a stului Stefanu.
parte p e n t r u cà referinţele aveá u n u organu alta forma, se susţine. volutiunea ce se gătise p e tempulu acel'a, — a D r e p t u l u poporeloru nu cunósce atari
atatu dc debile, incatu n u scimu de securii, cà Fantasm'a unui imperiu magiaru inde- fostu de mare insemnetate. î n v i n g e r e a acést'a reclamatiuni. Anessiunea provincieloru e o
óre fi lu-a auditu vecinu-sou, éra in fine pen­ pondinte n u este noua, ea csiste de doa secule; marétia nu numai cà a eliberatu Ungari'a în- inventiune noua, a carei-a basa de dreptu e p o -
tru cà cucstur'a dietei n u afla diurnalistic'a si desî tote încercările de a o îndeplini nu su- tre'ga pentru totu dcun'a de sub domnirea Sul­ terea brutala.
romana demna, ca referenţii acestei-a sê cape­ césera, totuşi ea se mai susţine. Acést'a o ade- tanului, ci a si slabitu rescolarea Rakotziana, Candu imperatulu Leopoldu II a l u a t u
te locu pre banc'a diurnalistiloru, ci dupa verescu cele mai próspete evineminte d'in care mai tardiu totuşi se intemplá si decumva frenele guvernanai a m â n a , dupa mórtea neuita­
multe necasuri I b a asemnatu locu p r e galeri'a Ungari'a, la cari se adauge introducerea aspra se împreuna cu Turcii, de securii cà si-aveá tului imperatu Josifu I I , neindestulitii U n g a ­
publicului, si aci la locu neaptu, de unde cu a legei p e n t r u limb'a magiara, prin care e ota- de u r m a r e perderca Transilvaniei si a Ungariei riei nutriau sperantia de castigu; dara im­
mare greutate abiá pote ce-va audî. rita suprematisarea celoru lalte naţiuni si totu intrege. peratulu Leopoldu a fostu u n u principe intie-
Comisiunea, alésa in siedinti'a ultima, ca de odată se netediesce calea magiarisarii ; ur'a Franciscu Rákotzi, care de repetite ori leptu si tare. E l u refusa unguriloru adausele
sê proiecteze straformarilc necesarie in aran- si zelulu cu care se lucra p e n t r u centralisatiu- a fostu amnestiatu pentru crini'a de trădăto­ la formulele de încoronare ce le cereau, p r i n
g i a m e n t u l u casei p e n t r u o acustica mai buna nea cerbieósa, ba contopirea tiereloru ce se rul, se intemnitià de nou pentru acesta crima, cari regii Ungarii a r fi fostu pusi in asemene
reportéza cà dens'a a tienutu siedintia si e de tinu dccoron'aUngariei—-cari n i c i c a n d u n'au i succese inso a fugi d'in temnitia si se puse gradu cu cei vechi ai nefericitei Polonie;
părere ca acaunulu presidiale sê se posteze fostu deplinu împreunate cu ea, — pentru ca in fruntea rescolarii **). elu se opuse angustarei poterii esecutive a r e ­
mai in mediloculu salei, éra spatiulu golii, ce sê se infiintiedie unu mperiu magiaru impo- Rcsboiulu acést'a, carui-a se însoţiră con­ g e l u i ; elu concese numai tienerea dietei la siese
se afla fatia cu usi'a mare de intrare se se santu fatia cu tierele ereditarie germane, dau federaţii Ungariei, dura optu ani in tîéra, lune dupa suirea pe t r o n u .
despartă de catra sala prin u n u felu de per­ dovéda mai chiara despre vointi'a d'à réalisa p e n t r u cà T r a n s i l v a n i ' a n u a v e á d e s t u l a Ce feliu de păreri avea atunci regele i n
dele gróse, in cari sê se franga tonulu. fantasm'a acést'a — decumva la timpulu seu o s t a s i m e , pana ce insurgenţii nu fusera nimi­ privinti'a A r d e i u l u i , ni va aretá o epistola ca­
P r o p u n e r e a acést'a se primesce. i-ar concede cercustantiele. ciţi cu totulu la Trencinu. tra g e n e r a l u l u comandante si comisariu r e g .
Presiedintele anuncia siedinti'a mai de P e n t r u a face sê despara fantasm'a acést'a, I m p e r a t u l u Leopoldu nu ajunse sfar- pentru dieta, d'în 1790, care in istori'a Ardea­
aprópe p r e Sâmbăta, nefiindu la ordinea dilei sê intentiunéza s e p a r a r e a T r a n s i l v a n i e i , situlu rescolarei acestei-a. L u i i urmà J o - lului face u n u p e r i o d u insemnatu. Epistol'a dice:
nici u n u objetu, care s'ar poté pertractá mano care in privinti'a politica si deosebiţii in cea sifu I. O deputatîuno de nobili rogà pe mo­ „ J u b i t e locotieninte de maresialu cam-
ori poimane, éra comisiunea verificatória n'are strategica va remané in tote fasele de cea mai narcu ingenunchiandu, ca sê lase tierei consti- pestru de Rall!
atat'a materialu, catu sê póta pana Sâmbăta mare insemnetate p e n t r u s t a r e a m o n a r c i e i . tutiunea, p e r d u t a intru intielesulu dreptului A m otaritu tienerea dietei in Clusiu pe
împlini o siedintia. Cumca Ungari'a nu pote avé pretensiuni ginteloru. I m p e r a t u l u le împlini rogarea pe 13 Decembre 1 7 9 0 , si vei p r i m i in privinti'a
drepte la uniunea A r d e i u l u i , despre acést'a ni langa niste strămutări însemnate. U n u istoricu, acést'a catu de curendu p r i n cancelari'a d e
da dovéda o descriere scurta d'in istori'a ace­ acestu actu de gratia lu numesce sminta mare c u r t e transilvana rescriptulu tramisu D t a l e ,
Transilvania in relatiunea isto­ stei tieri. a regimului altucum inticleptu si blandu de ca la comisariulu meu denumitu spre scopulu
rica, politica si strategica catra Transilvani'a fu cuprinsa in 1003 de sub imperatulu acest'a. acest'a; cam deodată insevoescu a te face atentu
catra regele Ştefanii in resboiele portate cu Transilvani'a intrà éra-si in relatiunea la o impregiurarc, care fatia cu urmările este
monarcia.
ducii Cup'a si Giul'a, dara remase sub admi- de sub imperatulu Leopoldu, fiindu cà n u m a i forte însemnata, si care ti-o descoperu in cea
(de A.)
nistratiune propria, cu unu principe ca tîéra partit'a magiara d'in tiér'a acést'a partecipase mai mare încredere, spre incunoscintiarea n u ­
Acést'a e titlulu unui articlu publi- de corona a Ungariei, si remase totu in acést'a la rescolarea rakotziana. mai a D t a l e . D ' i n forte credibile locuri mi a
' •'.tu in „Militar-Zeitung" Nr. 27. Noi lu relatiunc si dupa inmigrarea G e r m a n i l o r u — Sancţiunea pragmatica a lui Carolu V I venitu cunoscinti'a, cumca unele d'instre statu­
comunicàmu cetitoriloru noştri, pentru cc se numescu Sasi, cari aduseră cultur'a si se primi in diet'a 'd'in Sibiiu la a. 1722, cu rile Transilvaniei nutrescu eugetulu sê medi-
ca sê véda ce păreri domnescu in regiu­ civilisatiunea la resarîtu (? Red.) — pana la u n u anu mai nainte de ce diet'a u n g a r a a in- lecesca, c a m a r e p r i n c i p a t u l u T r a n s i l v a ­
nile militari a le Austriei, a supr'a acestei batai'a do la Mohaciu 152G. deplinitu actulu acest'a. ni'a s ê s e i m p r e u n e c u U n g a r î a ; de o r a -
cestiuni d'atat'a importantia: Batai'a dc la Mohaciu este cu m u l t u mai Maria Teresia redicà A r d é l u l u la dem­ ce eu d'in m a i m u l t e p r i v i n t i o nu p o t u ,
„La evinemintele de lume si statu trebue însemnata, de catu sê nu i-se dee locu si acî. nitatea de marc principatu. Candu M. Teresia n i c i n u v r e u , sê c o n c e d u u n i u n e a , vei
sê credemu intr'o ocarmuirc mai innalta, ca sê O armata poternica turcésca erupsc in erá incungiurata de inimicii ce voiaiu sê-i avé sê faci pe sub mana intr'unu modru intie-
ne potemu linisci in epocele nefericite ce in- Ungari'a, tenerulu rege Ludovicii intimpînà rapésca mosi'a drépta, si se aflá forte strem-
talnimu, sî totdodata sê spera mu, cà acele-a pe turci în ticr'a sfasiéta de partite numai torita, atunci ca a ecrutu ajutoriu de la ma- *) Sentinti'a devenita istorica: nMoriamur pro re­
vor servi viitoriului de invetîatura. cu o armata micutia si voi sê-si ocupe loculu la ge nostro,« care sê se fie pronuntiatu d'in partea
Mohaciu, ca sê ascepte ajutoriulu promîsu *) Care a eastigat'o regiminte germane si spaniee. deputatiloru i a diet'a de Posionu, s'a adeveritu d e
' Cu atatu mai însemnate apăru rescola-
*) Mersulu lui Kákotzi-si trage originea de pe tempulu falsa; atunci unu articlu de diurnalu provoci pe de­
rile in Ungari'a, cari dc sccule se repetira de d'in Boemi'a si Croatî'a. I n fati'a inimicului o
acest'a, fiindu cà bandele de musica tiganesci, cari putaţii respectivi sê ajute pe regele catu mai cu­
catra o rasa, dara ba, nu de catra o rasa, ci dc partita aristocrata nemultiumita casiunà resco­ rendu, si a incheiatu cu construutiunea de sus. Éra
petreceau hordele Kakotziane, cântau melodii ase­
catra o "partita aristocrata magia ra, ce era tot- lare in dosulu regelui. Nefericitulu monarcu mene. In 1 8 4 9 era mersulu lui Rákotzi imnulu na- in sal'a dietei nu s'a folositu d'in partea depu­
deun'ii aplecata spre rescolari, cari aduseră se vediù silitu a începe lupt'a, innainte de ce tiunalu alu insurgintiloru magiari. tatiloru n i ci c a n d u cuvintele acele-a.

— „ D o m n u Mihaiu! alu meu stapanu,


FOISIORA. I n t r ' aceşti boieri înalţi,
Si de laude inganfati,
N u erá si Dobricianu ;,-
Cc altu omu in lume n ' a r e !
V r ' o cinci sute de berbeci,
U n u l u c'a altulu si ciubelci,
Io-su alu teu ostasiu betranu, —
D e n'a fi, ce eu graiescu,
Mcdulariulu dc divanu, — Cà-su cu corne 'nciubelcate, Eea capulu mi-lu jcrtsescu!"
Mihaiu Vitezulu D a r ' in frunteu mesei sta Si intórsc perte spate, Si Mihaiu se superá,
Si podóba mesei dá Cu lancle argintite Carte lunga elu serica,
si A

Mihaiu voda celu vitézu, Si la capeţi zugrăvite, — Carte alba, scrisa négra,
Boieriulu Dobricianu. D a 'n verfulu cornitieloru, Cá pecatulu sê si-lu stérga,
D o m n u l u tierei do mirazu,
I. Si tăcea si asculta, Flacar'a lumineloru, Si elu cartea-o tramitea,
Colo susu la Bucureşti, Cum boieru se 'ngaufá. Câte-o petra nestimata P e Dobricianu 'Iu afla
L a curţi mari si curţi domnesci, Strălucindu cá stea curata! Dcsbracatu si desmatiatu,
Si cu sute de fereşti, II. Si ai turmei pecurari, Cum erá culcatu in patu!
Mare mésa e întinsa, U n u boieriu atunci se scóla, Doi spre diece voinici tari, Dobricianu cartea-o primiá,
D e boieri aleşi cuprinsa, Si-i graiesce vorba góla, Nu se porta ciobanesce, La Mihaiu se si grabiá,
Boieri de-ai divanului, „Da-mi iertare cá se-ti spunu, Ci se porta boieresce! Dobricianu d'in Stoianesci,
Si de-ai Tergu-jiului, Ca esti D o m n u , vitézu si bunu, Si-a lui mandra boierésa Vine 'ndata 'n Bucureşti, —
Si de-ai Mexedintiului! D a r ' esti D o m n u cu numele, Ti se pare 'mperates'a, La Mihaiu cà se ducea,
Si boierii 'mi sburdá, Si vitézu cu faptele, I n vestminte aurite D a r ' Mihaiu 'lu tramitea,
Si 'ncepura-a se lauda, Nu si cu averile, Cu diamantu impupite. De-a dá fetia la j u d e t i u ,
Cu cai b u n i si armăsari, Nu si cu mosiele, P e n t r ' averi de mare p r e t i u !
III. Candu j u d e t i u l u s' aduna,
Galbeni mulţi in posiuhariu, Cá boieriulu Dobricianu,
Cu polate strălucite, Medulariulu de divanu ! — Stá Mihaiu cu nerăbdare, Dobriciamu se judeca,
Cu averi moşii latite, T u esti D o m n u tieraniloru, P' urma puse î n t r e b a r e : L a 'nchisórc se baga,
Si cu sânge boierescu, E l u e domnulu- baniloru, „Spunc-i mano in tredia, Judecat'a-i se cetiá,
Si cu sânge de-'lu printîescu! Si 'nea D o m n e ! ce mai arc? Ce acum'a in b e ţ i a ? " I n t r ' o dî de demanctia,
leptu, ca staturile sê nu ésa cu o atare propu­ numeru de trupe bine deprinse, cu 1000 tu­ se fia date în man'a unei naţiuni dasbinate, erea votului. I n cele 4 8 de óre dupa priimirea
nere, séu daca se va aretá ôre cine cu èa, sê- nuri, si posiedeau locurile tierii cele-a mai tari trunchiate, slabe, p r i n urmare si cu totulu de­ acestui Decretu, Prefecţii sî siefii d e politie p r i n
si retragă senguru cuventulu. I n privinti'a d'impreuna cu cetatea naturala Transilvani'a, parte d'a fi bulevardulu puterîcu p e n t r u radi- oraşe, si suptprefectii p r î n orasiele si sate, se
acést'a me radimu pe cminintea-Ti diligintia ca locu de r e t r a g e r e in easulu, daca finea lup­ carea căruia puterile garanti au versatu sân­ voru transporta i n tote comunele jurîsdictiunei
in oficiu si desteritateaDtale, cari le cunoseu, si tei aru fi p e n t r u insurgenţii U n g a r i e i nefavo­ gele si comorile loru. loru, spre a priveghíá si a asecurá înfiinţarea
asceptu la veri-ce intemplarea catu mai u r g i n t e rabile, d'unde renoindu lupt'a, a r u fi învin­ Pentim consolidarea acestui bulevardu, si deschiderea acestoru registre
cele lalte păreri a le Dtale, cà cum s'aru poté mai gerea m u l t u mai grea si ostanitóre decatu pe naţiunea a cerutu, cumu diseramu, la 1857 si A r t . 4. Aceste registre voru remané des­
securu respinge p r o p u n e r e a acést'a daca aru siesulu Ungariei. L a începerea luptei cu 1859, u n u domnitoriu strainu. chise in tote cancelariile comunale ale Româ­
veni la lumina, si cum s'aru poté p e n t r u to- U n g a r i ' a erá dara neincungiuratu de lipsa sê Celu alesu insa la 11-23 F e v r u a r i e , de- niei, de la 8 óre diminéti'a pina la 6 ore sér'a,
tudeun'a nimici ide'a acést'a. se atace si cucerésca deodată si A r dealulu, pen­ chiarandu oficiale cà din cause de familie n u si acést'a din diu'a de 2 A p r i l e pina la 8 A p r i -
V i e n a , l a 5 N o v e m b r e 1790." tru ca insugentiloru sê li se taie tóta scutirea. póté p r i i m í ; noi, autorisati devointi'a nationale, le sér'a.
D a r Transilvani'a remase totuşi obioptulu N u m a i p e n t r u operaţiunea contra Ardea­ conduşi de datori'a ce avemu d'a p u n e frêu tu- Cetatienii voru înscrie insi-si, séu (nes-
ce politicii magiari nu-lu scapără d'in naintea lului se folosiá u n u corpu de 50.000 bărbaţi. toru intrigiloru si uueltiriloru ce au de scopu ciindu singuri a scrie) prin alţii, votulu loru
ochiloru, si dupa u n u timpu, naintea revolu- D a r a regimulu imperatescu in starea d'atunci sugrumarea naţionalităţii nóstre, si siguri cà in registre, cu arătarea n u m e l u i si p r o n u m e ­
tiunii d'in 1848 le sucése, sê r u m p a de la tie- poteá despune abié cu 90.000 bărbaţi de unde d'asta data voint'a naţiunii va fi încoronata de lui loru.
r'a acést'a patru comitate, caror'a sê li urmeze urméza cà ajutoriulu strainu erá neincungiu- cea mai deplina isbenda, supunemu la alegarea A r t . 5. L a sfersitulu terminului" de mai
si celelalte catu decurendu. Se începu a. 1 8 4 8 , rabilu, daca r e g i m u l u a voitu s ê f i e d o m n u directa a naţiunii, ca domnitoriu alu Romani- susu si in cele d'antêiu 2 4 de óre celu multu,
in care evinemintele fatale a r u poté réalisa peste U n g a r i a catu mai curendu. loru, pe PrincipeleCaroluLudovicu de Ilohen- n u m e r u l u voturiloru date, se va constata in
planulu de m u l t u fauritu, u n i u n e a Transilva­ P e n t r u sugrumarea révolu tiunli magia- zolern, ce va domni suptu numele de Cerolu I. siedintia publica si se va adeveri la finitulu r e
re se poteá incungiurá ajutoriulu strainu nu­
niei cu U n g a r i a ; chei partit'a de r e s t u r n a r e a Romani! Dorinti'a vóstra nestrămutata gistrului de autoritatea comunale, care apoi v a
magiariloru c u n o s c e a f o r t e b i n e , cumca ten-mai d a c a T r a n s i l v a n i ' a a r u fi r e m a s u i n d'a fi o naţiune tare, l u m i n ' a ce ati dobên- trimite registrulu la Prefeotulu judetiului.
dintiele loru numai prin u n i u n e se potu réa­ manile guvernului. àiCa prin- atâtea l u n g i si dureróse suferintie,- A r t . 6. I n resiedinti'a fia-carui judetiu,
lisa.. A c t u l u perfidu, dupa care se proclama O populatiune d'in tiéra de 1,400.000 su­ prapasti'a de la gur'a carei-a ne a departatu T r i b u n a l u l u de antêia instantia, fatia fiindu
uniunea, precum si u r m ă r i l e sunt p r é cunos­ flete, care erá credinciósa dinastiei domnitorie actulu de la 1 1 — 2 3 F e v r u a r i u , si in care Prefectulu judetiului, si in Bucuresci Prefec-
cute si n u au lipsa de splicare. si care in diet'a d'in Clusiu a fostu in mino­ inemicii se silescu necontenitu a ne prăvăli, tulu Politiei, va face de indata recensementulu
Pasivitatea administratiunii militare si o ritate, a maritu ajutoriulu celoru 50.000 ostaşi. ne da credintia cà veti da in unanimitate co- voturiloru date i n c u p r i n s u l u j u d e t i u l u i . R e s u l -
spedîtiune slaba trasera dupa sine perderea Poternic'a desvoltare si latire a revolutiu- rón'a Principelui CAROLU I, si ve-ti face tatulu acestei lucrări se va adresa Ministrului
provinciei însemnate. nii din Ungari'a, care adusese statulu in peri- astu-felu ca peste p u ţ i n e dile E u r o p a intréga de interne, p r i n calea cea mai repede.
U r m ă r i l e prejudiciósc precum in privin­ culu mare, se potù intentiuná numai prin uniu­ se repete unanim'a nóstra strigare: Trăiască A r t . 7. Recensementulu generale alu vo­
ti'a politica asiá si in cea strategica, cari se nea cu Transilvani'a si p r i n urmările acestei-a. Romani'a una si-nedespărţita! turiloru date de poporulu Romanu, se va face
născură p e n t r u r e g i m u l u imperatescu prin per­ Locotenintii Domnesci: Nicolae Colescu,
P r e c u m la médiadi p a t r u n g h i u l u cetati- la Bucuresci, in sinulu unei inalte comisiuni,
derea Transilvaniei, usioru se potu cunósce. loru e stavil'a ce se opune u n u i regimu rapi-Lasear Catargiu, Nicolae H a r a l a m b . Preşedin­ care se va instituiprin u n u altu Decretu.
A c u m insurgentiloru li sucése sê faca toriu de tieri, asiè la resaritu A r d e a l u l u e pa- tele Cabinetului si Ministru secretaru de Resultatulu se va promulga p r i n puterea
§!ţatu la lucrările din afara I o n Ghica. Mini­
atacu d'in fortaréti'a naturale, ei cuceriră Ba- retele de care se sfarima t o t e r e v o l u t i u n i l e esecutiva.
stru din I n t r u , Dimitrie Ghica. Ministru F i -
natulu cu granitiele militarie, ce erau forte ne­ m a g i a r e d ' i m p r e u n a cu d o r i n t i e l e d e A r t . 8. Si celu din urma. Minîstrulu de
armate, casjunara asediulu Temisiorii si o miea d e s p ă r ţ i r e , ce nu au amutitu. nancieloru, P e t r e Mavrogheni. Ministru Culte- I n t e r n e este insarcinatu a activa si a regula
incuiare a A r a d u l u i , c a r e dupa acëea ne aven- Predarea positiunii cestei-a seu acelei-a loru si Instrucţiunii publice, G. A . Rosetti. formarea, tinerea, închiderea si trimiterea re-
du medilócele de viétia, fu silitu sê capituleze. aru fi renunciarea la sustarea monarciei. Ministru Lucrariloru Publice Dimitrie Stürza. gistreloru plebiscitului.
A fara de acestu favoru strategicii, t r u p ' a in­ Minîstru de Resbelu, Dim. Lecca. Ministru J u ­ D a t u in Bucuresci, in trei-dieci Martie.
surgentiloru magiari se mai inmulti cu 40.000 stiţiei, I. Cantacuzino. A n u l u una-mie optu-sute siésedieci si siése.
bărbaţi si 30 de tunuri. Generalii Nicolae Golescu, L, Catargiu,
I n privinti'a politica partit'a de resturna-
Remania. N. H a r a l a m e . — Miniştri: Ioan Ghica, Dimi­
LOCOTENINTI'A DOMNEASCA,
tori erá intrStatu de poternica, incatu a c t u l u trie Ghica, P . Mavrogheni, C. A . Rosetti, D .
PROCHIAMATIUNE. a principateloru - unite-romane.
d i n 14 A j>r. ! 8 4 9 , p r i n c a r e t r o n u l u U n ­ Stürza, I. Cantacozino Maioru. D . Lecca.
L a toti de facia si viîtorî sanctate:
g a r i e i sc d e . U Î a r a d e v a c a n t u, s'a p o t u t u Romani! No. 5 6 9 .
L u a n d u in consideratiune raportulu d-lui
p u n e ii) v a l i d i t a t e . Acést'a hotarira a dietii I n cursu de diece ani ati doveditu de Comisariu J ó n u B r a t e a n u ;
d'n< 1> .brltinu se potu face n u m a i prin c u c e - trei ori in faci'a Europei, prin actele si votu­ L u a n d u in consideratiune depesiele d-lui
! ii > a I r a n s i l v a n i e i ; fara Ardclu hotar irea rile Vóstre cà sunteţi o naţiune, c'aveţi con- A g e n t u alu Principateloru-Unite-Romane la
; .H a aru fi fostu numai catu o comedia de sciintia de drepturile si trebuintiele vóstre, cà
PRUSIA. Acum'a candu tóta lumea
Paris, J ó n u Balaceanu;
J U , pana ce asiá fu forţa plina de urinari, ca­ voiţi unirea si ca seutu a l u naţionalităţii no si-a indreptatu ochii catra Berolinu, e in-
L u a n d u in consideratiune raportulu
re nemicî regatulu si constitutiunea magiara. stre u n u Domnitoriu s t r a i n u ; si fie-care afir­ d-loru Comisari Vasilie Boerescu,Scarlatu F a l - teresantu a cunósce situatiunea di'n ca-
Cu acést'a U n g a r i ' a deveni p e n t r u A u s - mare a vóstra a fostu aplaudata de tote nati coianu si Ludovic Steege, sicorespondinti'a in­ binetulu regescu, ceea ce o corespundin-
tri'a perduta, prin perderea A r d e i u l u i . unile, fia-care actu alu vostru a fostu recuno tre aceşti domni si Minîstrulu Afaceriloru tia a diuariului „N. fr. Pr.« ni o deslu-
A cugeta, cumca U n g a r i ' a s e n g u r a , lega­scutu si confirmatu de poterile garanti. străine alu Belgiei Rogier, p r i n care se con­ cesce in modulu urmatoriu: De cate-va
ta p r i n drepturi legitime si contracte de mai F a p t u l u de la 1 1 — 2 3 F e v r u a r i u , fiindu stata ca Maiestatea Sa Regele Belgiei, a decli-
dile e linisce aici in politica, dar ast'a nu
multe sute de ani, a r u fi fostu silita sê revină o nóua si multu mai poterica "afirmare v ' a natu acceptarea t r o n u l u i Romanici p e n t r u Co­
la Austri'a,—e cugetu pruncescu. Nici candu! se póté splicá cà dóra pentru morbulu
atrasu si admirarea si iubirea mai a unanimi­ rniţele de F l a n d r a ;
Ungari'a d e b u i luata cu arm'a. tăţii poteriloru celoru mari. Acesta iubire, a- L u a n d u in privire j u r n a l u l u Consiliului
lui Bismark. Acésta linisce fu de lipsi;"
Ici colé se făceau asecurari d'in partea cestu respectu alu autonomiei, alu suveranită­ de Miniştri, suptu No. pentru a vedé cum vor primi statele s••-
magiara, cumca in Ungari'a aru fi esistatu o ţii nóstre, ele le-au aratatu prin oprirea ori­ A m u decretatu si decretamu: cundarie si cele mice propunerile ce le
p a r t i t a imperatésca, poternica, care aru fi fostu cărei intervenire, prin priimirea oficiale a re A r t . 1. P o p o r u l u Romanu, este cbiamatu fece Prussi'a in privinti'a unei reforme a
in stare sê medilocésca revenirea in favorulu presintantelui nostru si a comisariloru de catra a se pronunciá prin u n u plebiscitu, daca voi
confederatiunei. Daca vom crede diurna-
legalei dinastie, si fara de arma. Noi n u voimu Maiestatea Sea Sultanulu, si a agintelui guver esce sa suie pe T r o n u l u ereditariu alu Princi
sê judecàmu, ère de a esistatu asemene partita, leloru oficióse, apoi primirea a fostu buna;
nului de catra Maiestatea Sea I m p e r a t u l u pateloru-Unite Romane pe Principelo Carolu
dara atat'a e adeveratu, daca a fostu atare par­ Francesiloru, si prin amanareaConferintieloru Ludovicu de Hohenzollern suptu numele de dar' totu avemu se ne indoimu, mai alesu
tita, aceea a fostu intr'atat'a de terorisata si pana ce, in faci'a noueloru impregiurari, veti fi Carolu I. ce se atinge de Anover'a, Sassoni'a si
ameţita, incatu ea p e n t r u d r e p t u l u T r o n u l u î pusu cea de pe urma mana la sevêrsirea marc Hessen-Kassel. Aceste state sê se fie ro-
A r t . 2. Voru votá toti Romanii de doue
nu a fostu in stare sê medilocésca nici cea mai tiei vóstre lucrări. deci si cinci ani, care se bucura dc drepturile stitu in contr'a reformei, si n'ar fi minu­
mica hotarire. N u erá alta de facutu, decatu a Daca inse puterile cele mari v'au lasatu loru civile si politice, si cari p r i n legea elec ne daca loru li s'ar mai alătura vr'o doua.
cuceri U n g a r i a cu arm'a, ce se si facù, intr'a- deplina domnia asupra voua insive, ele au ochii
torale insusiescu conditiunile de alegatori in
deveru cu ajutoriulu unei poteri amice, dar' ţintiţi pe noi ; càci de destinările României Atunci propunerea sê póté considera de
comunele r u r a l e si urbane.
care erá necesari u. suntu legate si interese mari ale Europei, si
respinse, ceea ce ar face mare bucurie
A r t . 3. L a priimirea acestui Decretu au
Insurgenţii magiari deveniseră la potere este doveditu pana la evidintia c'acele interese toritatile comunale, urbane si rurale, d'in tóta unoru domni de ai noştri de aici, caror'a
de 170.000 de bărbaţi, catra cesti-a inca u n u nu potu se le lase a permite ca gurile D u n ă r i i Romani'a, voru deschide registre p e n t r u inscri nu li vine la socotéla a se însufleţi pen-

Cá sê-si pérda-a sa viétia! Si boierii se trediá, Si Mihaiu se minuna, Si in bratie-lu cuprindea,


Vod'a carte noua scrise, Cá se véda se grabiá, Si in calea ei porniá, — Sarutandu-lu 'i dicea:
Si de locu o si tramise, Si vedea lumini ceresci, Boierés'a-lu fulgera „Aici! fratiorulu m e u !
Maicutiei lui Dobricianu, L u m i n a n d u prin Bucuresci. — Cu priviri sagetatóre P o t u se j o r u pre Domnedieu,
Medulariulu de divanu, — Si cu vorbe-ocaritóre Cà-mi esti frate, n'am sciutu,
Si ei D o m n e ! ajungea,
Si ea, cartea candu primiá Face-si palm'a cum potea, Se cercu reulu, cu am v r u t u ,
L a Mihaiu in curte 'ntrá,
I n clipita se porniá, Peste fetia 'lu plesniá: Domnedieu se-mi ierte mie,
Mercuri pela mediu de nópte
P e radvanu cu armăsari, „Alei! D o m n u l u meu Mihaiu, Si tu frate, me rogu tie!"
Candu durmiá slugile tote, —
O p t u la n u m e r u , mari si tari, Me poftesci, respunsu se-ti dau, Dobricianu se impacá,
Curtea cà se vederá,
Si-mi facura in trei óre, Ore-i de la Domnedieu, P e Mihaiu 'lu dăruia
D a r ' Mihaiu d'in somnu tracnia,
Calc de trei dilisióre, — Ca se tai pe frate-teu? Cu frumósa turma-a sa,
Si icsiá, de întreba,
Si 'n Bucuresci candu intra, Se traiti voi împreuna, D a r ' Mihaiu pe Dobricianu,
Cà ce focu e 'n curtea sa?
P a t r u cai de locu crepá, Ca cinci degete la mana!" Medulariulu de divanu,
Dar' alti patru obosiá! „Domnule! Mari'a ta! D o m n u mai mare 'Iu făcea,
Cà nu-i focu in curtea ta, Stralucitu I u dăruia,
IV. Daruiá-lu cu multo sate,
Nici nu-i joi in prandiulu mare, D a r ' Mihaiu se spaimentá,
Pecurari d'in Stoianesci, Cá se fia sóre tare, E l u de frate nu sciá, Siepte pe balta-asiediate,
Mi pleca la Bucureşti, Ci-i mam'a lui Dobriciamu Si pe mama-o săruta: Sî mai alte optu bogate,
Si maná de d'innapvi, Medulariulu de divanu, „Iertatiune maic'a mea! Oltului învecinate. —•
Si turmiti'a cea de oi. — Cu berbecii cei lăudaţi, E u acést'a n'am sciutu, Mam'a-atunci se bucura,
I n orasiu candu ei intra, Si la corne luminaţi, D a r a Domnedieu a vrutu, Si din graiu asiá g r a i á :
Clopotiele s' audia, Totu cu petre pretiosc, Frate-meu ca se nu móra, „ T u remani in Bucuresci,
Si pe podurî cà striga: Ca schinteie lucióse, E u se scapu de rea ocara!" Dobricianu in Stoianesti,
„Bre, bre, bre, mandra turmitia! Ca si stele stralucindu, Si Mihaiu cà tramitea, Fii tu domnu cu numele
Iesi se vedi bade baditia!" Bucuresci l u m i n a n d u ! P e Dobricianu de-aducea, D a r a elu, cu averile!"
!
tru parliamentu si pentru votulu univer­ szobvárelór si b u n e impreunáre ámirénilor száv in órásul nosztru, Bécs, lá ddiszprezecse
Varietăţi. áturburá:) au kutezát reszipi si veszte ka Zi, álui D e k e m b r i , in AnuL 1 7 0 1 . Czerilor
sale. Unii se mira cum aceşti domni nu
= U n u documcntu istoricu. Diu ácsee, p r e k u m , g i n d u l , si minte noásztre nostri Romlenest, pátruzécs si pátru, Ungurést,
cérca influintia la regele pentru a dela-
Octaviu Baritiu prof. gimn. d ' i n Naseudu, pu­ csá Imperetászke úrfi ácsászte, k u m nói p r e Pátruzécs si sápte, Bohemest, Pátruzécs si
turá pre celu ce a esitu cu numitele pro­ Romeni, lá î m p r e u n a r e , si ledze ketlioliesá- sásze.
blica in „Sionulu romanescu," urmatoriulu
puneri. Se scie cà desi Bismark are ma­ documcntu, despre care nu ni spune unde l'a szke ám v r e sze intérim. Pintrácsee \66, si L E O P O L D . — J u l i u s Fridericus G r d f
re influintia la regele, totuşi cu greu i-a gasitu: „ Parie de iznoave decretumului p r e de iznoo, gindul, minte, si voje sztetetoáre Buccellini. — P r e p o r u n k a Innalcziméi Impe-
succesu a indemná pre acest'asê se in- mildsz, Szvent Emperacziei ál Romlénilor, si nosztre csá Imperetászke k u milosztenie ve retest si krejest inszise. J u o n . Theodor, delà
voiésca la propunerea cu urmări atatu Czéri Nemcze'st, Ungurést, si Bohemést, ii dem, áinczeledze; P r e k u m Roménilor, sze fije Vciszszemberg.
dupe Vojelor, á sze uni, si á împreuna pres-
de radicali. S'a vorbitu multu cumca ge- procs. ii procs. ii procs. Meriei Krejészk,Dom­ T i t u l u s u l jérá ácscsztá: Lumináczildr,
nului, D o m n u l u i Nosztru. karc intij száofoszt zine, k u u n á din pátru ledz káré szint, luáte Desztdinicsildr, Mericzildr, Precisnszticzildr,
neralulu Manteuffel ar fi menitu de mi­ in l e u n t r u áicse, in Czâre Ardealului, si sze (Precsinszticzildr Red.) Inczelcpczüdr si C r e -
dat afáre, la doisprezecse zi alui De'kembri, in
nistru presiedinte dupa Bismark. Póté A n u l 1 7 0 1 . b u k u r e k u ácsee szlobozenije, de karc sze b u ­ dincsosildr Nostri jubicz, N . Szvátnicsilór d i n
cà acést'a ar fi fostu cu potintia mai nante Leopold, din mile lui Dumnezeu álész k u r e ledze ácsee, k u káré sze vor u n i p r e Czárá A r d e a l u l u i .
de ce generalul u s'a dusu la Schleswig, ímperat ál Romlénilor, tottdeuna szporitor si szine. J á r e de vor vre sze remuje in r e n d ü l si — De ce spriginesce Russia statele
dar acù élu a dovediţii acolo nedesterita- milosztivnik. oblicsérul lór cseszt de ákum, j á r e jeszte szlo- mice nemtiesci? Scrietoriului foisiorei d i u -
Luminátz, desztoinics, mericz, praecsin- bod si inke intracsesztá kip, p r e kum, nime ariului „Presse," N r . 9 4 , i se pare ca Russia
tea sa. Boierii noştri sciu cá ei numai cu
szticz, incelepcz, si credincsds, miréni nostri pre Romeni, (szupt pedápsze si csárte forte spriginesce statele mice nemtiesci si d'in caus'a
Bismark se potu ferici; daca ar repasi táré m e n ü noásztre;) intrácsáste szlobozie á- ea sê aiba de u n d e petí socii penten principii
jubicz; Aducsecz áminte, ferede indojála, de
Bismark, s'ar gatá si rolele loru. reszpunszul, szau de rendujále noásztre csá lor á opecsi, si á szuperá, szénu kutéze, si sze casei sale, si apoi ca se aiba unde si mărita
Se intielege cà in tempu casi acum'a miloásza, karc szao skrisz, si áo jesit la pátru- cserese, keoáre csiné împotriva ácsesztor vá princesele, ca sê pdta deveni sociele celoru
nu sunt rare t'aimele despre crisea mini­ szprézeese Zi álui A p r i l ; in A n u l 1698. iveire fácse, dupe plinszurile si selele szuperaczilor, ce siedu pe tronuri. Caus'a antaia o baséza
fekute k u rind bun, gresiczi dupa faptele lor scrietoriulu p r e cercustanti'a cà principesele
steriale, numai cà nu se prè afla omeni reszpunsz ál nosztru milosz, si dupe ácséé in
A n u l 1699. Iá doozecs si sásze Zi alui August, sze sze dzüdecse si sze bintetujászke, si szupe­ familieloru mari p d t e n u s'ar invof la schimbarea
cari se le créda. Se dicea cà Roon ar fi raczilor k u m sze kuvine direptate de plin sze confessiunei. Caus'a a dou'a e întemeiata p r e
j á r e ase szád procsitit, Princáre, táró ám po-
fostu insarcinatu a forma unu ministeriu roncsit si ám rendűit, p r e k u m Roménilor, sze fáke. Vojim ádeke, p r e k u m jeszte in di- abundanti'a de familie domnitdre, de care se
liberale. Scimu cà Roon alta-data a scri- csesz in oblicse'rul Grecsészk, sze fije szlobo- ploáme noásttre Krijaszkc, k u m csines csines bucura GermanVa. — Acestei păreri, politiculu
su o geografia si o statistica buna, apoi zije de plin, áimpreuná si áuni p r e szine, k u vijácze si trájul luj in ledze szá, ku oliodine pdte cà i ar mai adauge si aceea, eà Russiei
aici sunt omeni cari credu, cà celu ce a une din patru ledz, kárele szint luáte in leun- sze trejászke si sze trage. nu credemu cà i-ar veni bine la socotéla, daca
scrisu o carte buna sciintifica, nu póté tru in Czáre A r d e a l u l u i ; A u de nuvdr szesze Vdd de iznód milosztineste si forte táré ar vedé in mediloculu Europei formandu-se
uriászke, si sze sze impreune, sze remujc in poroncsind, prekum, ácsásztá réndujála si Skri- u n u statu cu mai m u l t u de 4 0 milidne sunete
cu sinceritate siervi direptiunei ce dom-
rendujále ledzii lor, in káré szint se ákume, szoáre noásztre krejászke, prin tot czinutul — considerandu si tierele negermane intrate
nesce aici in politica. ádekete in cseszt kip, precum ku k á r é ledze Ardielului, fere de nisce (nicse Red.) ozebáve in confederatiune — basatu p r e individualita­
Diuariele ce apăru in Silesi'a pru- szevór uni, si szevór i n p r e u n á Romeni, k u nu numái dácz de stire, cse poroncsicz si forte tea genetica.
sésca vorbescu totu despre inarmari, in ácsee szlobozenie sze b u k u r e si j e i de kárele tare, p r e kum, de ácseszt reszpunsz álnostru = In cas'a noua a dietei unguresci,
sze b u k u r e ledze ácsee, ku k á r é szevor impre- forte mildsz, ku toate voincze, tdcz sze àszkulte p l a n u l u didirei n'a menîtu locu ministriloru
catu ni se pare forte ridiculósa acea cer-
unásze; J á r e noj k u máre neplacsére inczele- k u m sze kade l a kredincsds szfátnics áj ndstri respundiatori, ceea ce facu sensatiune neplă­
custantia cà burs'a crede intru incetarea
dzem, pi-ekum, impotrive poruncsilor cseldr sze iszprevicz. cuta, spre a carei-a delaturare s'au asiediatu
inarmariloru si in pace. miloásze, n u numái szao fecut, cse uni ke ácsee Alte, Gratczije noásztre csa krejászke si 9 fotele. S e intielege cà stau goTe.
imperekieri, (Keroare leplácse ásezemuntul imperátászká vdó, milosztineste intérim. Szkri-

Gomunicatiunea drumuriloru de feru.


Vien'a-Pest'a-Segedinu-Temisiór'a-Baziasiu. Ba^asiu-Temisiór'a-Segedimi-Pest'a-Vien'a.
el. I I I .
Pretiulu pe clasea I
fl. cr.
el.
fl.
ir.cr. fl. or.
óre 4 5 minute demanéti'a, si la 8 óre — minute sér'a. De l a Basîasiu pléca la 5 ore 55 minute dupa médiadi
Posionu n 10 n 2 50 1 67 Beseric'a-AIba „ 27
n n
* « Neuhäusel « 1
»
n
2 4
2 3
n
n diu'a,
•n
n
10
1
n

r
51
54
V
r nóptea
îl 3
7
33
81 5 87 3 91 Ín? Jasenova 7Î 7 6 r> n n
Pest'a * 5 dupa méd., » „ r demart. 13 69 10 31 6 n Temisior'a 10 „ 4 0 n sí la 7 óre 25 minute demanéti'a
îi n
n nC zegléd n7 nn 19
5 4
n
n n n„ 9
C
n
31
14 r îi 17 36 13 6 8
P
75 n Segedinu n
Ti
2 n 26 n
sér'a
nóptea, » 12 „ 53 „ diu'a
S e g e d i n u ti 1 2 » 12 r nóptea, » 2 11 65 „ dup. m. 22 87 17 19 11 51 n Czegléd n 6 n 35 V deman. « Ö n 21 n dupa médiadi
n n
Temisiór'a - 3 n 55 n demanéti'a n 7 r 47 n ii 28 38 21 33 14 26 Ti Pest'a n 9 n 55 n » n 9 n 30 „ sér'a
r »
Jasenov'a » 8 •n 4 r> *) ii 32 97 24 77 16 56
n Neuhäusel n 1 n 52 n diu'a ^„ 1 8 „ nnóptea
n o
Beseric'a-Alba 8 * 4 0 n r> n 33 52 25 18 16 83
n Posionu n 4 îl 4 8 n dupa médiadi 4 „ 12 „ demanéti'a
n n
Sosesce i n B a s i a s i u la 9 » 1 0 n n ir 34 7 25 59 17 11 Sosesce la 6 n 36 TI 6 „ —

*i D e la Temisior'a la Baziasiu comunica numai odată.

Jasenov'a-Oraviti'a. Or a vlti'a- J aseno y 'a.


De laJasenov'a pleca la 8 óre 3 0 minute demanéti'a De la Oraviti'a pléca la 4 óre — minute dupa médiadi
n Jam „ 9 ii 12 n n „ Racasdia „ 4 n 45 „ „
r) R a c a s d i a - i o * 12 „ r
n Jam n 5 n 38 n ,
•Sosesce in O r a v i t i ' a la 10 „ 5 7 » *
Sosece i n J a s e n o v ' a la 6 ,„ — n „

TieM'a-Oradea-Mare. Oradea-Iflare-Vîeii'a.
De Vien'a pléea la 8 óre — minute séra. Pretiulu pe elasea I . fl. er. cl. I I . fl. cr. cl. I I I . fl. er. De la Orade pléca la 10 óre 6 minute demanéti'a
n Pest'a n 6 n 35 n deman. „ „ 13 69 „ 10 31 r 6 91 Sosesce in P ü s p ö k - L a d á n v * ) n 12 n 4 8 „ diu'a
17 13 '8 76 „ Czegléd „ 5 „ 41 n sér'a
n C'zegléd 9 „ 2 7 n i i „ n
36
n
n
17
6 „
n Pest'a „ 8 „ 37 „ „
> B

22 61 — n 11 39
n P ü s p ö k - I ^ a d á n y *) 1 „ 58 » dup. med. „ „ 19
25 98 n 53 r 13 r Vien'a _ 6 „ — n demanéti'a
Sosesce i n O r a d e la 4 „ 38 „ n n
*) cale laterale duce la Dobritinu, unde sosesce la 3 lîre dupa médiadi. *) cale laterale vine de l a Dobritinu,

\ ien'a-Aradu. Aradu-Vien'a.
De la Vien'a pléca la 8 óre — minute sér'a. Pretiulu pe clasea I. cr. cl. II. fl. cr- cl. I I I . fl. cr. De la A'radu pléca la 10 óre 15 minute demanéti'a
n Pest'a n 6 n 25 » deman 69 « 10 31 n 6 91 n Soluocu n 4 n 22 n dupa médiadi
n Czegléd r 9 ii
47 n n 36 « 13 6 r 8 76 Sosesce in C z e g l é d la 5 „ 33 n. n
n Solnocii n 11 n 2 ii n 86 i, 14 19 i. 9 51 n Pest'a n 8 n 37 n n
Sosesce in A r a d u 32 19 n Vien'a n 6 n — n demanéti'a
5 n — n sér'a il 26
13
la

Vieii'a-I*aris. l»aris.-Vien a
De la V i e n ' a pléca 4 óre 3 0 minute sér'a Paris plaça la 8 óre 35 minute sér'a
n Salzburg n 1 — nóptea Strassburg n 8 n 57 ii dem.
n JMonacu n 5 4 5 deman. Carlsruhe n 10 II 4 0 î! n
n Stuttgart n 11 45 n Mühlaeker î! 12 n — 11 diu'a
n Mühlacker » 12 5 5 diu'a Stuttgart n 1 n 20 îl dupa méd.
n Carlsruhe n 2 10 dupa méd. Monacii n 8 n 30 71 sér'a
n Strassburg n 5 25 n Salzbrug n 1 n 30 11 nóptea
Sosesce in Paris la 5 — demanéti'a Vien'a la 9 n 30 n deman.
(Clasea I . costa 68 fl. 8 4 kr. éra elasea I I . 5 0 fl. 3 2 cr. Banii se numera in angintu.)

Comunicatiuiiea p e Dunăre.
Societatea prima imp. reg. priv. de naegatiune pre Dunăre si-a regulatu mersurile sale de l a 15 apr. n. a. c. marti-a la C y i oie demanéti'a. — Mersulu rapede: D e la Vien'a la Orsiova, Giurgiu, Galati si Constantinopole
Pleca dde la Vien'a catra Posionu in tóte dilele la 4 óre dupa média-di. — D e la Vien'a catra Pest'a in tóte luni-a la 6 ' / demanéti'a.
2

dilele la 6 ' / óre demanéti'a. — D e l a Vien'a l a Orniov'i», G i u r g i u , G a l a ţ i si C o n s t a n t i n o p o l e ,


2

Comunieatiunea posteloru.
De la Oradea-JVIare la Clusiu, pléca i n tóte didele la 6. óre 30 minute dupa médiadi, sosesce in Clusiu
4
Temisior'a l a A r a d u pléca in tóte dilele la 6 óre dem. sosesce in A.
l a 11 óre 45 minute
la 1. óra 3 0 minute dupa médiadi. Cale de 19 / mile, tiene 18 óre 4 0 minute, costa 10 fl. 9 2 cr.
8 diu'a. Cale de 7 mile, tiene 5 óre 4 5 min., costa 3 fl. 8 cr.
n Clusiu l a O r a d e pléca in tóte dilele la 12 óre diu'a, sosesce in Orade la 6 óre 40 minute demanéti'a. A r a d u l a T e m i s i o r ' a pléca in tóte dilele la 2 óre dupa médiadi, sosesce la 7 óre 45 mi­
n A radu la S i b i i (prin Dev'a) pléca in tóte dilele, la 7 óre sér'a, sosesce in Sibii la 2 óre 15 minute nute sér'a.
nóptea. Cale de 3 5 % mile, tiene 31 óre 15 minute, costa 20 fl. 2 cr. S i b i i la Clusiu pléca in töte dilele, l a 3 óre d. m. sosesce l a 9 óre 2 0 min. deman. Cale de
n S i b i i la A r a d u (prin Dev'a) pléca in tóte dilele la 7 óre sér'a, sosesce in Aradu la 1 óra 45 mi­ 2 1 % mile, tine 18 óre 2 0 min., costa 12 fl. 18 cr.
nute nóptea. Clusiu l a S i b i i pléca in tóte dilele l a 5 óre dupa méd. sesesce l a 11 óre 5 0 min. diu'a.
n T e m i s i ó r ' a la S i b i i pléca in tóte dilele l a C óre deman. sosesce in Sibii la 1 óra 30 min. dupa S i b i i la B r a s i o v u pléca in tóte dilele la 5 óre dupa méd. sosesce l a 7
óre 2 5 m i n . deman.
médiadi. Cale de 36V4 mile, tiene 31 óre 30 min., costa 2 0 fl. 4 4 cr. Cale de 1 8 ' / mile, tiene 14 óre 25 min., costa 10 fl. 36 cr.
2

» S i b i i l a T e m i s i ó r ' a pléca in tóte dilele la 12 óre diu'a, sosesce in Temisiór'a l a 7 óre 40 mi­ B r a s i o v u la S i b i i pléca in tóte dilele l a 7 óre sér'a, sosesce l a 9 deman.
nute sér'a. S i b i i la Itluresiu-Osiorlieiu pléca luni-a, marti-a, vineri-a, si sambet'a la 7 óre sér'a, sosesce
n T e m i s i ó r ' a la Orsiov'a pléca luni-a, marti-a, joi-a, si sambet'a l a 6 óre demanéti'a, sosesce in la 1 óra 5 min. d. m. Cale de 19% mile, tiene 18 óre 5 min. costa 10 fl. 78 cr.
Orsiova la 6 óre deman. Cale de 2 6 % mile, tiene 2 4 óre, costa 14 fl. 98 cr. M u r c g i u - O s i o r h e i u l a S i b i i pléca luni-a, marti-a, mercuri-a si sambet'a la 8óre demin. so­
n Orsiov'a l a T e m i s i ó r ' a pléca dominec'a, marti-a, mercuri-a si vineric-a la 6 óre ser'n, sosesce sesce la 2 óre 35 min. nóptea.
in Temisiór'a l a 6 óre sér'a i n diu'a urmatóre.

Editoru: Vasile Grigorovitia. I n tipografi'a Mechitaristiloru. Redactoru respundiatoriu: Giorgiu Popa (Pop).