Anulu I — Nr. 10. Viciia, doiüineca 24. aprile/6, maiu 1866.

i 1

Ese de t r e i ori in septemana: M e r c u r i - a , Prenume raţiunile se facu la toti dd. corespun-

V i n e r i - a si D o m i n e c ' a , c a n d u o cóla intréga, dinti a-i noştri, si d'adreptulu la Redactiune:
candu numai d i u m e i a t e , a d e c ă dupa momeiitulu Stadt, "Wallfischgasse Nr. 8, Mezzanin, unde
impregiuraiiloru. sunt a se adresa si corespundintiele, ce privescu
Redactiunea, administratiunea séu speditur'a;
Fretfuln de prenomeratiaoc: câte vor fi nefrancate, nu se vor primi, éra cele
pentru Austria: anonime nu se vor publica.
pe anu intregu 7 fl. a. v.
n diuroetate de anu • • • • 4 * n „ Pentru a n u n c i e si alte comunicatiuni de inte-
B patrariu „ » 2 n v „ resu privatu — se respunde cate 7 cr. de linie,
pentru România si S t r a i n e t a t e : repetirile se facu cu pretiu scadiutu. Pretiulu
pe anu intregu 15 fl. v. a. timbrului cate 30 cr. pentru una d a t a , se
„ dlumetate de anu • • • 8 n n » antecipa. Speditur'a: Schullerstrasse Nr. 11
„ patrariu » n • • • • 4 » » » unde se primescu insertiuni.

inarmà ca sê póta efeptuí decissiunile ce Adeverindu-se acést'a scire, vom poté Romanulu are datina a dice despre
Viena 23 apr./5 maju. dóra le va face senatulu confederatîunei. privi cu linisce la afacerile legelatiunei, bolnavii cei greî, cà pentru acesti-a „tem­
„Wien. Zeit." de a s t a d i publica Bavari'a nu póté paresimod'a, se inarmà, carei-a i se vine rolulu atatu de impor­ pulu e mediculu celu mai bunu." Si eu
legea imperatésca eu datulu totu de as­ si nu va depune arm'a, pana ce periclulu tante: a asiediá pre base secure statulu credu in adeverulu acestui proverbiu, ma
tadi, carea totu a s t a d i intra si in acti­ de resbelu in Germani'a va fi delaturatu. romanu, a intari natiunalîtatea romana. sum convinsu, cà acest'a va fi mediculu,
vitate si prin carea băncii natiunali i se Rusi'a tiene trupe la granitiele austro-si care ne va face sanetosi de nou, precum
àetrage impoterirea de a mai tiené in pruso-rusesci, des! in numeru micu, dar am fostu mai nainte cu sute de ani, candu
cursu bancnote de 1 si 5 fl. v. austr, si tote cu tendintie atatu mai resolu+s, d'à nu Limba si natiunalitate. Brf=eramn despretiuiti in patri'a nóstra,
bancnotele de acesta categoria se iau a lasá némurile d'in Germani'a sê cada de VI. (Continuare.) nu eramu straîni in cas'a parintitoru
sapr'a statului, sub control'a coniisiunii p e tronuri. Greci'a ascépta ocasiunea sê (M. B.) Nu voescu a descrie starea noştri.
controlatórie de statu, dandu-li-se cursu faca necadiu Turcului, in fine si Serbi'a cea abnorma in carea s'au aflatu natiuna- Las' sê firau noi priviţi si mai de­
{ortiatu.si avendu ele a se înmulţi pana a facutu despusetiuni de prengrigire. lltatile la anulu 1848. parte pentru cà ar parte de nisce slăbănogi, — multiamita
la 150 milióne,érabanc'a natmnaladesle- Acést'a e de presentu fati'a Europei. trebui se trecu la analisarea ideeloru po­ ceriului cà ne sentimu asta-di totuşi atat'a
gandu-se de oblegamentidu d'ale rescum- Apusulu numai e liniscitu, éra in cóce litice, ce au domnitu pe tempulu acest'a, de tari, catu sê vina ori ce fur tune grele
perá in moneta sunatória. Totu d'odata pacea e amenintiata de tote laturele, lu­ parte pentru cà ar trebui sê atingu per- de acuma nainte asupra nóstra, nu ne te-
se indetoresce banc'a natiunala a dá sta­ mea ascépta resbelulu ce are sê fie — sóne, cari vietiuescu inca si asta-di, si memu cà vom peri.
tului pentru bancnotele de 1 si 5 fl. ce dupa presemne — forte estinsu. Cu tote exempla sunt odiosa, — in urma pentru Acést'a trebue sê o speràmu, càci
se afla de asta-lata in cursu, unu ecui- aceste-a nu credemu sê erumpa curundu, cà evenimintele d'in acestu anu, cari sgu- daca n'am avé nici acesta sperantia: n'am
valentu in bancnote de categorie mai càci Austrî'a a promisu cà ea nu va atacá, duira .imperiulu intregu, sunt cu multu fi demni de vieţi a.
mnalta. — Temjmlu si modalitatea retra­ regele Prussiei promisş? aşişderea, éra mai aprópe de câtu sê nu ni aducemu in­ Grea si aspra a fostu prob'a de
gerii acestoru '50 mil. de bancnote, — unu telegramu mai nou de la Paris ni ca a minte de ele. desnatiunalisare, inse pana candu roma­
cari precum se vede, forma unu feliu de spune cà si Itali'a s'a deoblegatu cumca Vediuramu prin ce fase a trecutu nulu si-va păstra caracterulu si tarî'a su-
imprumutu de statu fortiatu, — se va nu va atacá pe Austri'a, ci va ocupa nu­ limb'a si natiunalîtatea magiara de la a- fletésca d'impreuna cu o mulţime de da-
defige mai tardu.— mai pusetiune de aperare. Deci nu se nulu 1791. pana la 1848 precum si ten- tine, ce le-a moscenitu de la strămoşii
Alalta-ierprimiramud'inPest'a sci- gasesce pana acu cine sê incépa lupt'a. dintiele de magiarisarea tutoru locuitori- sei d'in Roma: numai unu alu doilea po­
vea că comisshhea de 67 compusa pentru Sassoni'a înarmata n'are inca atari ase- loru d'in tiéra; de atuncea legislatiunea topii de apa lu va poté şterge de pe fa­
afacerile comuii, a tienutu siedintia, in curari, din contra Prussi'a a provocat'o magiara pana la anulu 1861. n'a mai a- ti'a pamentului, ma si atuncea in agoni'a
cârca s'a alesu mu comitetu mai augustu cu amenintiari la desarmare, si e téma vutu ocasiune d'à se svatui despre intere­ sa cea de pe urma va striga neincetatu:
consfaiaioriu (în următorii 15 membri: cà ea va fi menita de obîeptu la începere sele si trebuintiele tierei, deci deducerea „dreptate, limba si natiunalitate!"
contele Andrást, contele Apponyi, Csen- prin aperarea in contr'a Prussieî, candu istorica trebue sê o rumpu cu anulu 1848.
^íí-j, Deák, Eltvös, Fest, Ghiczy, Go- apoi vor întreveni si cele lalte poteri sub Asi mai fi doritu a analisá si principuilu
rove, Ivánka, flollán, Lónyay, Nyáry, pretestu de solidaritatea intereseloru, sî f ^Gleichberechtigung" - ului, ce a pre- Revista diuaristica.
contele Mikó, Éomssich si Tisza. — A- alte motive, ce diplomatVa e capace a le domnitu 11. ani de dile in tiér'a nóstra, (Urmare.)
cestu comitetu ra hotărî despre afecerile gasi mintenu. dar' unu articolu aludiuariuluinemtiescu Cà cestiunea natiunalitatiloru cum
comuni, si adea va deslegá întrebările: Se pare cà Sassoni'a prevede rolulu „Zukunft," ce se reproduce in „Albina" s'a intrebuintiatû de intieleptîi diplo-
cari afaceri sun comune? si cum se vor trîstu ce i se va veni, càci înarmările ei, in traducere, m'a mantuitu de acesta de- maţi austriaci ca factorii de politica
pertractá acele-á? — dîce „La Patrie" — sunt mai mari torintia. interna in relatiunile fatia cu Ungaria?
Lucrările cestui comitetu au tre­ de cum se credu. Consuna cu acést'a si Se insîéla celu ce ar deduce d'in despre acést'a d. Jókai nu vre sê incépa
buiţii se se incép, astadi, elu va reporta corespundintiele altoru dîuarie, cari de­ deslucirile mele de pana acuma, cà sum o disertatiune lunga, si adecă pentru cà
despre ele caseideputatiloru de a drep- scriu întariturele ce se facu, ma unele neamicu alu magiariloru. Neci de catu. acelu species facti e destulu de cunoscutu,
tulu. credu cà e gafa si planulu de resbelu, Am doritu numai a aretá prin documin- dar nici nu afla de lipsa ca sê mai verse
Cetitorii notri, împreuna cu noi, se dupa care in casu de lipsa armîei sassone tele cele mai autentice: cànoiavemu cau­ oleiu pe focii, la care nu vré ca sê se arda,
vor mira de metmorfosea prin care tre­ ar trebui sê-i stee stégulii totu la munţi sa destula de a ne teme de magiarisare, ci sê se incaldiésca. Deci cugeta cà e de­
cură cei 67, in ctu se alésera numai 15 si la déluri. — cà magiarisarea n'a tienutu numai 11. stulu, daca numai va marca acea tactica
d'in ei, intre car fraţii magiari aflara cu Daca in fati'a acestoru eveniminte ani ca germanisarea, — si cà ce trebue prin càte-va trasure generale, dicandu cà
cale ca se nu fie eci unulu d'intre natiu- amenintîatorie pentru pacea Europei, vom sê intielegemu noi atuncea, candu jurna­ intieleptii de statu ai Austriei inçependu
nalitatile nemagire. Se va dîce éra-si cà luá in consideratiune scirile ce sosescu lişti c'a magiara ne bucina neincetatu la de la dilele' lupteloru pentru libertatea
încrederea a chiaiatu pre cei 15 bărbaţi de la Parisu, cà Gladstone renumitulu ureche, cà magiarii voescu dreptate, fră­ religîuneî, cari totu de odată au fostu si
a compune comiţtulu angustu; dar mi­ barbatu de statu alu Anglîei a sositu ţietate, cà sunt resoluti de a deslegá luptele pentru libertatea constitutiunala,
nunata încredere care — candu tocm'a acolo, si cumca s'a ivitu éra cestiunea caus'a natiunalitatiloru, si in urma, cà pana in timpulu de aprópe, totu de un'a
asiè e vórba deielea nőstra casi de a unui congresu europeanu, — si fora voî'a magiarii nici candu n'au fostu nedrepţi au adusu pe tapetu caus'a natiunalitati­
magiariloru — Ic felu nu si-afla omu nóstra ni vîne presupunerea cà „liber­ fatia cu romanii, serbii etc. ai Ungariei. loru, si adepa de càtè ori numai partid'a
intre nemagiari. Natiunalitatile, cari e- tatea de acţiune" alui Napóleoné e care Nu sum nici pesimiştii. reformátoré liberala atàtu de poternica
sistu si vor esist, si-au interesele loru, a suflatu in spudia, cugetandu pote cà Natur'a romanului e atatu de blânda, a fostu in tiéra, cà a potutu sê urgedie
cari ceru sê fie reresentate pretotindene acést'a e metodulu celu mai bunu de a atatu de toleranta, catu nici umbr'a pe­ cu ponderositate institutiunile liberale.
unde e vórba d<ele desclînitu, séu ca convinge pre potentaţi .despre necesitatea simismului nu o sufere; inse inini'a lui c Candu apoi agitaţiunea natiunala s'a fa­
parte a intregulu si fraţii magiari, in a congresului europeanu, predisa de elu in plina de amaretiunea atatoru sute de ani, cutu nesuferibila (?) pentru tiéra, atunci
caroru mani e da astadi sortea tierei, renumitulu cuventu de tronu de la 5 nov. e franţa de fatalităţile sórtei, ce o loviră apoi de regula s'a ivitu o p a r t i d a medi-
r
candu aflara cà li a fi dóra bine a trece Splicatiunile ni vor sosi curundu, de atate-ori si atat'a de sentibîlu; nu e l o c i t ó r e , (nu-mi pasa, sê onumimupar­
preste nemagiari, ocotitu-s'au óre la im- càci încordările nu potu dura indelungu. deci mirare, daca romanulu cate odată tida conservativa) acést'a a concesu insti­
pressiunile ce voie faca in natiunalitati? Diuariele d'in Romani'a nu ni aducu si-dà espresiune vîua sentieminteloru sa­ tutiunile liberale ce se urgeau, si in schim-
Sunt ei securi cà Î aîci nu se vor nasce inca resultatulu alegeriloru de deputaţi, le, si-si rădica cuventulu atatu prin jur­ bulu loru intieleptii de statu ai Austriei
inconvenintie si imari neplăcute majo- deci pana atunci, facemu se urmeze aci nale, catu si in camer'a legislatiunii au stemperatu setea natiunalitatiloru, si
ritatei dietei, la cá — ni se pare — cau­ unu telegramu d'in Bucuresci cu datulu pentru dreptate, limba si natiunalitate. apoi pe unu tempu tote erau in ordinea
tă sê duca atare petica parteculara. — 3 maiu, in care se dice: Deputaţii aleşi Multe sunt dorerile nóstre, ustura- cea mai buna.
De sciri d'in ?ainetate, de presentu, in orasie sunt parte de partit'a boieriloru tóre sunt ranele trupului natiunalu alu Si acestu toties quoties totu asiá a
nu-e seceta in diuàstica. înarmările Au­ parte de a radicaliloru, numai in Bucu­ Romaniloru, fara ca sê se fie aflatu pana cursu, si cà asiá a potutu sê curgă trebuie
striei fura provote de catra Prussi'a, resci reportară învingere ceşti d'in urma acuma vre unu medicu senceru, istetiu sê cautàmu motivele nu numai in buna-
cu tote aceste-a Pissi'a afirma cà ea în­ senguri. Se prevede cà majoritatea in si cu consciintia, care sê le fie vindecatu. vointi'a intieleptiloru de statu, ci chiaru
treprinse înarmări in proportiune cu corpulu legelativu va fi a liberaliloru. Si la cati medici n'au mai cursu ro­ si in trecerea cu vedere a loru.
cele-a a le Austrie Itali'a se inarmà — Va sê dica, învingerea e a libera­ manii, decandu zacu in patulu suferintie- Dupa părerea dlui Jókai in 1848
asiè dise Lamarmra — ca sê-si apere liloru, dovéda cà omenii reactiunei nu loru! Sperantia, cuvinte dulci si lingusi- ungurii au avutu ocasiune buna si au po­
statulu in contra astriei, carea a con- despunu in Romani'a de voturi destulu tóre au capetatu pretotindenea, fâra ca tutu sê prevină atiatierei natiunalitatiloru ;
centratu trupe in Ineti'a. Sassoni'a se pentru a inaugura candu-va politic'a loru. reulu sê fie incetatu. esemple destule dovedescu acést'a. Asiá
întieleptii din comitatele slavene au sci- nisuintia, — acést'a a fostu unu „idem subscriemu si noi, numai de arufisincere, liberalismului gerrrano-austriacu, p a n a ce cë-
lei-lalte parti se făceau imputări despre acea,
utu ca sê dobandésca pre slavii de catra noile," adecă „toti aceea-si nu voimu!" si de le-aru sustiené chiaru si singuru d.
Jókai la tempulu seu — in dieta! ce nici candu s'au doritu, nici s'au potutu a-
média-nópte, alu caror'a numeru se urca Apoi urmà — Schmerling. j u n g e pe terenulu propriu. „Bărbaţii de Vi­
peste unu milionu, si ii-a facutu de ante- (Va urmá.)
Pentru totu de una sê remana de ena", se dice eu dreptu cuventu i n brosiur'a:
luptatori ai drepturi!oru constitiunale ma- trista aducere a minte in analele tierei a- „ U n g a r n seit 1 8 4 9 " (Unsere Zeit, V I I . S . 6 2 1 ) ,
giare. Totu cu astu-felu de intieleptiune cei patru ani, — eschiama Jókai — in „ar fi facutu o plăcere mare Ungariei, daca ei
In ante si dnpa 20 septembre 1865.
s'a portatu si intieleginti'a din comitatele p r i n esemple produse in tierele eredi tarie, u n d e
cari a lucratu acestu barbatu de statu. Studie a supr'a constitutiunei si partiteloru in Austria.
aveau causa deplina si urginta, ar fi are tatu,
Ungu, Beregu si Maramuresiu, éra zelo­ Chiaru si ceriulu ii-a marcatu prin unu
II. cum se h o t a r e s c u d r e p t u r i l e n a t i u n a l i
şii fii ai Bihorului si Aradului asiá au anu de lipsa, ca sê nu-ii mai uitàmu. ale l o c u i t o r i l o r u de a l t e l i m b e d'in tie­
sciutu sê atragă pre romani, ca acesti-a Cestiunea Ungariei si bărbaţii majorităţii d'in
Schmerling — dupa părerea lui senatulu imperialu de la 1861 pana la 1865. r e l e e r e d i t a r i e p r e c u m in privinti'a lim-
cu trupu si cu sufletu a remasu de padie- b e i si a d e s v o l t a r i i n a t i u n a l e , a s i á s i a
Jókai — pentru ca sê póta imbucatetí (Fine.)
tori ai constitutiunei patriei. — a d m i n i s t r a t i u n i i p u b l i c e , cum n u numai
Ungari'a in cinci cercuri de natiunalitati, Inse, privindu nu la acést'a séu la acea se formula ci si in prasse se csercéza. I n locu
Dar' si acea se scie, càpana in 1849 inainte de tóté s'a nisuitu a creá o
întrebare s e n g u r a t e c a fie insemnetatea ei de a dá u n u asemene esemplu informatoriu,-i
cliiaru si partea cea mai mare a popo­ „ b u r o c r a t i e natiunala."(!) catu de mare si poternica, ci la întrebarea ge­ plăcu ministrului de statu mai bine sê faca
rului romanu din Ardélu erá impacata; nerala de viétia, o*re n u s u n t e m s i l i ţ i s ê problem'a si sê c é r a d ' i n p a r t e a U n g a r i e i
La acést'a d. Jókai nu afla de lipsa
in adunarea de la Abrudu a trecutu sub d e c h i a r à m u si c e ş t i c i n c i a n i d ' i n u r m a d e s l e g a r e a , ce e l u n i c i c a n d u n u a in-
ca sê dee esplicatiune mai lunga, de óra-
standardulu constitutiunalismului, candu de p e r d u t i , tocm'a p r e c u m si p r e cei cercat'o."
ce cugeta cà toti cunoscu amenuntele t r e i d i e c i d e a n i d e p a c e d u p a c o n g r e -
unu nebunu (eszeveszett) de conducatoriu
acestei proceduri si fasele ei pana acolo, s u l u d e V i e n a s i p e c e i d i e c e a n i d e
a unei guerile (Hatvani,) pentru aca-
pana candu senguru domnitoriulu a df? p a c e i n t e r n a si e s t e r n a d u p a s u g r u ­ Recitia-munténa 2 0 . A p r i l e 1 8 6 6 .
rui-a tramitere acolo sê respunda naintea
facutu cruce peste acestu planu grozavu m a r e a r e v o l u t i u n i i d'in 1848 si 1849? A - Caletorindu ablegatulu cercului nostru,
lui Ddieu acel'a ce a facut'o, éra-si a in-
spesosu, si dupa care aveá sê urmedie celu curagiu in politica, constanti'a si perma- b r a v u l u aperatoriu a causei natiunali, dom-
cinsu in flacăra toti munţii Ardeiului. nanti'a aceea, de ce nu se apucară de scopulu n u l u Aloisiu V l a d u de Selisce de la Logosiu
devastări si mai gigantice, si acumu
celu mai inaltu, si p e n t r u ce n u străbătură r e ­ presteDiorlentiu catra Beserica-alba spre Pesta,
Aceea inca scimu, cà belicosii şerbi impreuna eu medilócele-i pregătite — s'a
cele acele, ce sunară in privinti'a acést'a? ne ferici cu presenti'a sa in 10. 1. c. adecă
s'au i m b i a t u unguriloru spre contiele- pusu ad acta.
Respunsulu la întrebarea acést'a c usioru: marti dupa pasci, si descalecandu la amiculu
gere pacinica, si numai prin nisce nimi­ o p a r t i t a , a l i b e r a l i l o r u si c e n t r a l i s t i -
Inse planulu inca totu sta gat'a. seu d. Adolfu Diaconoviciu petrecu in medi-
curi mititele nu s'a intemplatu acést'a.
Si acumu — dice Jókai — potemu l o r u g e r m a n o - a u s t r i a c i , ce si-tienea de loculu nostru pana mercuri dupa amédi, candu
Si luandu tóté aceste-a in drépta noi óre e respunde burocratiei natiunale(?) bas'a activitii ei politice patent'a d'in 26 fau- apoi insotitu dc u n u numera frumosu de tra­
consideratiune, a buna séma vomu vedé, carea daca s'aru pune in manile guver­ rariu, posiedea poterea si o folosiá esclusive si suri cu flamura tricoWra romana pre carea erá
unilateralu, p e n t r u ca dupa părerea ei, sê-si scrisu inca de la alegerea tr«cuta: sê traiésca
cà daca ungurii s'aru fi deprinsu inainte nului aru causa stricări mari, cu alta, de
esploate politic'a. ablegatulu nostru Aloisiu Madu, pleca catra
seriosu cu deslegarea cestiunei natiuna- càtu prin e f e c t u a r e a unei l i b e r a l e Diet'a Ungariei sê desfiintià; opusetiu- Boccea, si fu din partea îecitieniloru intre
litatiloru, nici candu nu aru fi fostu in g u v e r n ă r i de sine in municipie,. nca dc principie d'in cas'a deputatiloru de bubaitulu tréscuriloru, si 'ivate neincetate
stare vre-o potere sê sguduie (clatine) c a r e a sê i n d e s t u l é s c a natiunali­ Viena inca n u se miscase nici aperase p e tim- petrecutu pana la Boccea unte-si luàcortelulu
constitutiunea d'in 1 8 4 8 , si nu s'aru fi t a t i l e d e p l i n u ? p u l u acel'a; dara, fiindu cà mulţi membri a ei de né-pte, si dupa inbracisier sincere, se des­
versatu atât'a sânge in tiéra, si nu ne-aru remasera ne activi, amuţi si acést'a si liberalii parţi de catra ai sei.
Aceste-a, e bine se le insemnàmu posiedeau loculu senguri si mai cà necontur- A v e m u de inregistratu cumca zelulu si
apesá detoriele nesuferibile.
càci mai tar diu vom vedé pre diu Jókai bati. Dara, pentru cà nici o representatiune aderinti'a ce s'adoveditu d'in p r t e a romaniloru
Acést'a inse acum'a a trecutu; sân­ cum si-a intorsu mantéu'a de unu timpu nu este fara opusetiune, se desbinà castr'a li- recitieni fatia cu Representarele loru, este o
gele s'a versatu, detoriele sunt făcute; a- in cóce, cine scie la ce suflare. Dar' sê lu beraliloru intre atari, cari voiau sê pasiésca caracteristica escelinte p e n t n totu r o m a n u l u
cum'a numai acelu periculu ne mai ascép- audimu mai departe. mai departe, si intre cari n u voiau sê mérga binesentitoriu care scie a pretki meritele tutu-
p r é departe. D e este cine-va in stare sê faca roru barbatiloru devotaţi cauaisi intereseloru
ta, ca aceea ce amu cascigatu prin atat'a
Burocrati'a n a t i u n a l a — dice — alta deschilinire intre ministerialismulu si opu- comuni natiunali si pdte serv de modelu si a-
sânge si atati bani: invetiatur'a salu-
totu de una va fi inamica nu numai con­ setiunea d'in period'a d'in urma a casii depu­ celoru ablegati, cari a b u s a n u de numele ro­
t a r i e , — inca sê fie pierduta pentru noi
stitutiunei, ci chiaru si natiunei sale, càci tatiloru, noi n u suntemu. Peste totu luatu,trà- manu, si încrederea alegatoJoru romani se
— prin nebăgare de séma. birocrati'a nimenui nu e amica, fara nu­ iamu ca in tineretie, casi scandu viéti'a n u girescu de romani, dara faptej loru — apere-
r

Pana la 1859 — dice mai departe mai sengura siesi. Si aru fi unumedilocu a r u avé fine, s'éu ca g r e e r u l u d'in fabula, ce
ciripesce, sare si manenca fara de grige, cas!
Jókai — cestiunea natiunalitatiloru a o- orbu la imbucatetirea tierei, inse o gu­
candu vér'a ar remané p u r u r e . D e s p r e adeve-
dihnitu in pace. vernare de s i n e m u n i c i p a l a , la a ratele cestiuni mari de viétia a statului in-
întieleptii diplomaţi austriaci ajun- căreia formare ori ce influintia libera ar t r e g u n u se p r é facù amintire; se parea cà de
gandu la potere, au fostu atâtu de drepţi, eserciá n a t i u n a l i t a t i l e , — o comu­ sine se intielege, cumea monarci'a p e n t r u cà
esiste si c u m esiste, va t r e b u i sê esiste sub
cà au impartitu in mesura egala atâtu n i t a t e c o m i t a t e n s a , fie càtu de conce-
ori si ce impregiurari, cumea acést'a nici nu
ploïa càtu si radiele sórelui, precum un­ siunate natiunalitatile la desbaterile comi-
pote fi si v e n i altcum. T e m p u l u asiè de nece-
guriloru asiá si celor'a lalte natiunalitati: tatense, poporulu condusu de necesi­ sariu, ce in decursulu unei paci de mai multu
adecă sê intielegemu plói'a de tinta a bu- tatea naturala totu de una si in tote de catu cinci ani se potea folosi catu mai bine,
rocrattei nemtiesci si radiele de sóre pre- impregiurarile va fi sustienetoriulu si se p e r d u c u a c e e a , c a a r t i c l i i p a r t e
tutindene patrundietóre ale oficiolatului aperatoriulu constitutiunei comune, si f r u m o s u p a r t e n e f r u m o s u d e s c r i ş i d'in
lesiconulu de statu a lui Rottek-
aruncatoriu de contributiuni. guvernulu póté incercá o lupta contra
W e l k e r se t r a d u s e r ă i n l i m b ' a a u s ­
Atunci apoi steteamu forte bine cu partideloru liberale, inse nici candu t r i a c a , séu ca sê se supere p e n t r u cà inca
natiunalitatile, si candu statulu si-a pri- n u va p o t é d e s p u n e cu p o p o r u l u , nu erau traduşi. Ba asiè de usioru se luà
mitu resplat'a pentru urmările triste ale d u p a p l a c u l u seu! tréb'a, incatu intr'o p a r t e a imperiului si-pe-
politicei stângace, toti ne-amu unitu intr'o Intr'adeveru adeveruri mari, ce le treceau cu voia buna si nepreocupati pe calea
nc Domnedieu -— su acomoate a duce p r e
romani i n t r e Scilam si CaribdinDemnitatea na-
t i u n a l e 4 demnitatea cea mai sumpa, tesaurulu
celu mai nemarginitu, si b a r t ó i aceia cari se
bu.cura de o asemene demnitje r a r a si măre­
ţia, se bucura de încredere comuna, de res-
peptulu si aderenti'a natiuniintregi;deieDom­
nedieu se avem mulţi demnùri de acesti-a; si
ablegatulu nostru ca si panacuma, asia si mai
de parte va ocupa totu-deui loculu intre cei
mai de frunte; càci mcritel lui 'Iu indrepta-
tiescu l a acést'a, si n u multi/oru poté insinua
u n u asemenea trecutu n a t i i a l u cum pdte a-
cést'a D o m n u l u V l a d u ; — n u avemu de cu-
getu a descrie meritele œstea, càci p e n t r u
asia ceva suntemu cu totululebili, dara refle-
t a n d u i n t r u altele numai l a u v e n t a r i l e dietali
a D o m n u l u i Vladu d'in 184candu domni'a sa
ca u n u tineru de 2 4 ani fac cu evenimintele

U n u l u , leulu ti-lu adorme, L a ' n n a l t i a t u l u imperatu, D á ' m p e r a t u l u cà grai

FOISIORA. Cu lanele argentite,

U n g h i e l e caleisite!"
Toti boierii s'ospetá
I n medilocu de T i a r i g r a d u !
I m p e r a t u l u se mania,
Si pe Voda 'lu intrebá:
„Brancovene Constante,
S e nu-ti bati tu jocu i m i n e !
Dà-te tu in legea mea
Nici in séma nu-lu baga, — „Brancovanu, Constantinu, Cá se iertu gresiél'a t "
D a r a verulu Stefanutiu, D o m n u romanu si domnu crestinu ! " Si-apoi V o d ' a Con&ntinu
Constantinii Brancovanu. Care- i fù si mai dragutiu, „Ce se afla 'n curtea ta D o m n u Vitézu si bun crestinu,
Bine 'n séma lu bagá, D e n u vedi la vr'o domnia, D ' i n graiu tristu 'i cisntá:
Si elu carte cà-mi scriea Nici la soli de ' m p e r a t i a ? „Nu m'oiu dá in legeta,
Veste 'n lume cà s'a dusu, L a 'mperatu-o tramitea, T u ti bati jocu si de mine, — P a n a capu 'n sus va i , —
D e la resaritu 1' apusu L a 'naltiatulu imperatu D a r ' acum'a vai de tine Blastemu legea paganca,
Veste preste nóa mari, D'in medilocu d'in T i a r i g r a d u ! D e n u iai tu legea mea, Macaru se me prepadea!"
Veste preste nda tieri, Cá sê-ti ier tu gresiei'a ta!" Apoi turcii, ianiciii
D e Brancovanu Constantinu II. D a r a Voda Constantinu, A r n a u t i i si tătarii,
D o m n u romanu, si D o m n u crestinu! I m p e r a t u l u candu sciá, D o m n u romanu si domnu crestinu, Potera se repediá
Tiér'a, bine o domnia, — D'in capu tare clătina, E l u d'in g u r a 'i graiá: C a p u l u l u i 'lu retedi
P e avuţi 'i socotiá, D u p a elu cà tramitea, „Nu me dau in legea ta, Si de pele 'lu beliá,
P e seraci 'i miluiá, — Vr'o cincidieci de ianiciari, P a n a capu 'n sus va stá!" Pelea cu paie-o impl!
Si elu D o m n e ! prandiu făcea Cà acei-a sunt mai tari, Si ' m p e r a t u l u respundea: — Brancovene Consatine
L a boieri d'in Bucuresci, Si cincidieci de arnauti, „De n u treci in legea mea, Nu-ti mai bati tu j o t d e mine!
D'in curţi mari, si curţi domnesci. Cà acei-a-sunt mai iuti, E u nu-ti iertu gresiél'a ta!"
Candu. boierii s'asiediá Si cincidieci de turci betrani,
Constantinu li inchiná: Cà acei-a-su mai pagani! III. Pesta. 2 maiu. CapTa pare cà éra-si
„Beti mesenii mei! grăia — Candu la Vod'a ajungea, Imperatulu adimá va sê-si redobendésca v h i t a t e a straordina-
Cà ce am in curtea mea L u i nemic'a nu-i dicea, Omeni rei d'in oştea sa, rie ce a avut'o anu totu ptempulu acést'a. S e
N u se vede 'n vr'o domnia Ci indata 'lu legá, A r n a u t i si ianiciari asigura cà in 8. 1. c. Maiatile L o r u Impera­
Nici la soli de 'mperatia, — Si pe mandr'a ddmn'a lui Si li dá porunci p r è tari. t u l u si Imperatés'a vor ricitá capital'a cu
A m cinci sute de berbeci, Si pe dragi coconii lui, C a n d u porunci ei capetá, presinti'a Loru. S p r e innpinarea cuvenita
U n u l u cá-altulu si ciubelci, Si p e mare 'i ducea, T r e i coconi ei 'mi luvá, s'a adunatu u n u comitet statatoriu d'in 15
Si in capu cu patru cdrne, Si ei toti 'mi ajungea Capulu loru josu 'lu taiá! mai distinşi cetatieni, si i statoritu progra-
critice de atunci a cutediatu in diet'a tierii un­
guresc! a desfasiurá unu curagiu atatu de po-
tinte, incatu publiculu judecatoriu intr'adeveru
se uimesce de asia lupta sangerósa, n'avemu
alta de dîsu : decatu ca sê ni-lu traiésca Tatalu-
cerescu, si se-lu invrednicésca ca catu mai cu-
rendu se-lu potemu érasi saluta in mediloculu,
si in fruntea comitatului nostru! —
Ca sê-si póta face onoratulu publicu o
idea mai latnurita despre entusiasmuluromani-
loru de aicea cu ocasiunea acést'a, ni se pare a
fi la locu, ' a scrie ceva si despre pregătirile fă­
cute spre salutarea si onórea ablegatului
nostru, si o facemu acést'a pentru cà suntu mai
multe mominte in legătura cu scen'a acést'a si
suntu mominte de mare insemnatute,càci taie a-
dencu in cestiunea vitala, precum si'n cultur'a
si prosperarea nóstra natiunala si anume: in
Reciti'a munténa s'a constituitu o societate de
leptura romana, si in sperantia cà naltulu gu-
bernu va aproba infiintiarea acestei-a, statutele-i
susternande a prenumeratu tote diuariele ro­
mane, precum si d'in cele străine „Zukunft; si
Reform" si tienandu d'in candu in candu sie-
dintie preliminarie sub conducerea unui trium-
viratu, cu unu casieru si notariu se ocupa ne-
preruptu cu consolidarea si intemeerea unei
societăţi permaninte, si folositore pentru veni-
itoriulu natiunale, despre carea la tempulu seu
vomu referi mai pre largu, — in un'a d'in sie-
dintiele acestea carea se tienù marti dupa pasci
ca unu fulgeru electricu respandindu-se scirea
despre ajungerea domnului Vladu in medilo-
culu nostru, membrii societăţii cam la 40 la
numeru, se adunară numai de catu cu toţii, si
abstragandu delà objectulu desbateriloru, se
luà indata nainte întrebarea cum se fie salu-
tatu si onoratu ablegatulu cercului nostru?
unanimu s'a decisu, ca mercuri demanétia la 11
o're, sê mérga o deputatiune condusa de bra-
vulu parohu locale, si cu acest'a in frunte sa-
lutandu pre óspele veneratu se i se' descopere
sentiurilc de bucurie pentru cà se afla pre unu
minutu érasi in mediloculu nostru, si apoi in
numelr cercului de alegere sê-lu röge,
ca sé lâ^jv interpelatiunea cuvinciósa pentru
áenuímrca anui comite supremu, si asia sê ne
fard. si pre noi părtaşi de bunătăţile constitutiu-
naiismului, căci, domnindu aicea absolutis-
mulu mai mare de catu celu bachianu, nu nu­
mai cà nu capatamu diregatori romani, ci d'in
contra perdemu si pre aceia cari-i avemu pana
acuma, dupa cumu vedemu intemplari de aces­
tea mai pre tóta diu'a, si anume de candu pa­
sira érasi in activitate vice comiţii constitutiu-
nali d'in anulu 6 1 , apoi cu diregatori nero­
mani nerespectanduni-se limb'a, devinu peri­
clitate interesele natiunale preste totu; acést'a
o sentim noi mai tare, càci in cerculu nostru
cu 12 comune curatu romane nue nici unu
notariu romanu, càci uniculu care erá pré
bravu deveni strapusula Sloveci — póté ca sê
invetie limb'a loru, —- si oficianţi de cercu ro­
mani nu am vediutu dc candu esiste cerculu
acest'a; precumucomitatulu nostru face esceptiu-
ne intre alte comitate d'in tiéra, asia si cerculu
acestu-a e esceptiune intre alte cercuri, in care
celu pucinu se afla cate unu bietu notaresielu
romanu, la noi inse nici de aceia nu-su; fru- Sassoni'a inca s'ainarmatu, Prussi'a oblegaminte a supr'a Franciéi, ci sê sus-
mósa dreptate si egalitate, frumosu respectu considera fapt'a acést'a de îndreptata in tiena libertatea de acţiune a acestei-a.
facia cu rescriptulu Maestatii Sale din 27. De- contr'a ei, deci Bismark cerù splicatiune,
In cestiunile, cari nu atingu de a
cemv. 1860 prin care demanda apriatu cumca
la ce i se respunse — pre catu se scie
dreptulu onórea, demnitatea si interesele
in locurile desu locuite de romani, sê se aplice
in diregatorii bărbaţi apti numai d'in sinulu pana acù — cà Sassoni'a se gatesce nu­
Franciéi, a fostu detorinti'a regimului a
natiunalitatii acesteia! nu scimu ce se mai cre- mai pentru a poté impliní de tempuriu
observa neutralitate loiala. Guvernulu a
demu; destulu cà noi am poté dice: càsistem'a despusetiunile ce le-ar hotărî senatulu
decisu ca libertatea sa de acţiune sê o
lui Bach n'a fost pentru noi mai asupritóre confederatiunei. — Cu tote aceste-a se
folosésca numai pentru a scuti poterea,
de catu cea p r é s e n t a ; — unde jace caus'a? nu postară trupe prusesci lagraniti'a sassona.
securitatea si libertatea Franciéi contra
scimu, — destulu cà acestea se aduseră prin
Famili'a reg. sas. si-a asiediatu preti-
veri-ce atacu. Avemu oblegaminte descli-
conducatoriul^Jeputatiunei Domnului Vladu,
ósele ca nu cumva sê i le iee atare
la cunoscintia, carele avù bunetatea a ne pro­ nite fatia cu Itali'a, acésta tiéra se póté
mite, cumcà va face p ă ş i r i l e cuvintióse in pri- catastrofa. crede chiamata d'a luá parte faptica la
vinti'a acést'a: Deci noi asteptàmu cu nerăbdare Bavari'a s'a inarmatu asisdere, pana conflictulu intre Prussi'a si Austri'a.
resultatulu promisiunei acesteia; deie Domne-
acù n'a intrebat'o nimene cà de ce? —
Fie-care naţiune e judecatórea inte-
dieu ca se fie indestulitoriu. — In fine mai
„Bai. Z.« o spune si neintrebata: Bavari'a reseloru sale ; noi nu pretindemu a esser-
avemu de observatu cà de si a deprecatu Dom-
nu fu provocata neci de Austri'a neci de ciá neci unu tutoratu a supr'a Italiei, ca­
nulu Vladu tote ovatiunile, alegatorii lui totuşi
lu petrecura pana la Boccea; si de si judelePrussi'a ca sê se desarméze, ea fece des- re e libera in decissiunile sale, càci ea
pusetiuni niilitarie pentru asecurare, si sengura e respundiatórie pentru ele. Dar
cercualu — unu serbu,a voituatrage la respun-
se va désarma numai atunci candu in interesulu ce avemu pentru ea, ne inde-
dere pre cei-ce se deprindeau cu tréscurile, to­
tuşi sentiulu natiunale au strabatutu presteGermani'a periclulu de resbelu va fi dela- toresce a-i dechiará categorice. Itali'a scie,
tote, si diu'a acést'a de solenitateestraordinarie
turatu cu totulu. cà precum noi n'am potéincuviintiá neci
va remané eternu nestérsa in anim'a si remi-
Prussi'a n'a respunsu inca la not'a unu atacu alu Austriei a supr'a ei, tocm'a
niscinti'a romaniloru binesentitori din Reciti'a
munténa. Mai multi. Austriei d'in 26 aprile, care conţine pro­ asiè formalminte am decisu cà daca ea
puneri pentru regularea definitiva a ce- va ataca pe Austri'a, periclele si risiculu
stiunei principateloru Schleswig si Hol­ fie proprie a le ei.
România.
stein. „Importanti'a cestiunei — dice
Monitoriulu francescu d'in 2 maiu diuariulu oficiale prusescu — pretinde Deci dechiaratiuneaguvernului con-
sér'a, vorbesce despre principatele ro­ cumpenire meritorie. Contra-propunerile tiene trei punte: politica pacica, neutra-
mane, cà: Turburarile d'in Jasi nu sunt prusesci caută sê semiscepre altu terenu, litate loiale, si deplina libertate de
simptómele opiniunei publice, dar acésta nu pre cel'a alu propuneriloru austriace, acţiune.
incercare dovedesce cà situatiunea pre- cari ignora pacea de Vien'a si tractatulu T h i e r s ataca portarea Prusiei si
sinte nu pote dura fora neconvenintia; de Gastein. Prussi'a se tiene de aceste pretinde ca Franci'a sê trimită unu veto
si fiindu cà cele mai multe cabinete res- tractate, si de drepturile ce si le-au ca- energicu la Berolinu, si altulu la Floren-
pingu canditatur'a veri-carui principe stigatu d'in ele; nu se póté prevede cum ti'a. — Juliu F a v r e dechiara cà se in-
strainu, deci pentru Romani'a a sositu Austri'a va impreuná cu aceste-a decissi- voiesce deplinu la cuventarea lui Thiers,
momentulu ca d'in acesta stare nesecura unea prin confederatiune la care se pro­ cu esceptiunea unei réserve pentru Ita­
se ésa, alaturandu-se fora amânare acelei voca. Prussi'a d'in parte-si nu se póté li'a. — Ministrulu de statu Rouher pre­
combinatiuni, carea e apta a dobândi invoí ca posessiunea câştigată impreuna tinse in numele guvernului, ca desbate-
incuviintiarea conferintiei. cu Austria prin tractate intemeiate pe rile a supr'a afaceriloru Germaniei sê nu
Va se di ca, nu tote poterile garan- dreptulu ginteloru, sê o duca la hotarirea se continue. Insciintiéza cà prin unu tele-
tatóre sunt contra principelui strainu, altor'a. gramu Itali'a s'a deoblegatu a nu ataca
pe Austri'a. — O l l i v i e r renuncie la cu-
deci daca Romani'a voiesce a esi d'in
FRANCIA. In siedinti'a corpului le-
situatiunea presinte prin alegerea unui ventu. Proieptulu intregu de lege pentru
gelativu alu Franciéi tienuta la 3 1. c se
principe strainu, póté face acést'a, fora < contingentulu miliţiei, se primi cu 248
incepù desbaterea a supr'a contingentului
frica de interventiune, pentru cà acést'a de votuui, in contr'a a loru 16.
militarescu anualu. Cu acesta ocasiune
— dupa tractate — presupune invoirea „Pays" publica o corespundintia
ministrulu de statu Rouher aflà cu cale
tuturoru poteriloru.
a dá desluciri despre intentiunile si pă­ d'in Florenti'a, . care afirma, cà Prussia
rerile guvernului francescu in privinti'a inainte de ast'a cu doua lune a incheiatu
CONFEDERATIUNEA NEMTI- cestiuniloru pendinti politice. Elu dise: tractatu cu Itali'a, prin care Prussi'a
ESCA. Neci lui Bismark nu-i mergu Guvernulu nu s'ar poté invoí astadi la pune doua sute milióne la despusetiunea
trebile totu precum le-ar vre, e mare lu­ desbaterea afaceriloru nemtiesci, càci a- Italiei, de'n acésta suma s'a si solvitu ju-
mea ce se intereséza de pace. Tiarulu eést'a l'ar ingreuiá, l'ar espune la nenu- metate. Prussi'a sta astfelu la spatele
trimise pre colonelulu Weymann cu merate inconvenintie. Dar fatia cu ati- Italiei, in catu acést'a, reporturile cele
scrisóre autografa catra regele Prussiei, tiarea ce domnescein opiniunea publica, mai precise despre mişcările trupeloru
in care aréta cà familiele domnitóre . elu caută sê spună care e caracterulu po­ austriace, le primesce de la Prussi'a.
nemtiesci sunt némuri de aprópe cu cas'a liticei ce va urmări. Rouher constatéza GRECIA. D'in Aten'a se scrie cà se
imperatêsca rusésca, jirin urmare Tiarulu nisuintiele Franciéi pentru sustienerea pregatesce intr'ascunsu speditiune contra
are detorintia a scuti esistinti'a acestoru pacei, cari se mărginiră numai prin voin- Turciei, pentru a provoca rescolarea ge­
familie candu ar fi amenintiata. ti'a cea tare de a nu merge pana a luá nerale a Greciloru d'in Tesali'a, Mace-

mulu pentru acésta festivitate; intre altele au ba! si fiacare se nisuiesce din respoteri a do­ si sê ridemu séu sê plangemu acestu secolu de intielesu óre proportiune numerica au intie-
otaritu ca sê arangedie in paduriti'a orasiului vedi cà densulu are dreptu, inse in sine a înaintare! —Intre astfelu de cugetări trecandu lesu deputaţii romani, candu au cerutu ca la
serbare maiala poporala in onórea Maiestati- buna séma fie-care va fi cugetandu cà: pdte — de la politica, cetescu in crancenulu aristocratu alegerea membriloru comisiunei pentru caus'a
loru Loru, pentru cari se va aredicá in dum- dar' nu credu. — Cbiaru cà numai o bătaia 1
„Pesti Hírnök ' cà ore cine i-a sioptitu cà natiunalitatUjm sê fie diet'a cu privire la nu-
brava cortu stralucitu. Totu cu acésta ocasiune ni-aru mai trebui pe langa lipsele si greutăţile romanii vor tiené (dee Ddieu !) o sesiune li- merulu natiunalitatiloru, nu scie càintieles'au
un'a dupa alfa se voru tiené cursurile cailoru, ce ne apésa si pana acum'a! — Candu cugetu terarie-scientifica in Bucuresci. — Cugetaţi cà óre proportiunea numerului depi^^Boru séu
pentru cari se voru ingrigi magnaţii ca sê fie la acést'a, mi aducu a minte cà peste sute si unu organu chiamatu de a respandi lumina va alu locuitoriloru nemagiari, —• ins^ori si cum
catu mai strălucite. Dupa aceste-a Maiestatea sute de ani cum vor ride următorii omenimei . £ aplaudandu la acésta scire imbucuratóre, fi­ sê fie, dupa părerea lui „Pesti Napló" un­
Sa Imperatulu va conduce pre Imperatés'a la de acum'a, candu voru ceti cà omenii presin- indu de interesu atàtu pentru romani, catu si gurii au doveditu cà la alegerea membriloru
scaldele de la Füred, unde precum se scie telui a numitu acestu secolu, de secolulu pro­ pentru intrég'a lume civilisata? Ba, nici de in comisiunea respectiva au fostu consecinti
Maiestatea Sa va petrece sesonulu de véra. gresului, secolulu civilisatiunei, si totuşi se o- •càtu nu, ci in locu sê aplaude, séu sê taca mai principiului frăţietăţii si cuvenintiei, espresu
Intr' altu chipu domnesce o viétia mono­ móra unii pre alţii inca mai crencenu ca cei bine, dice cà: i d e a l i ş t i i D a c i e i s e v o r u si in adresa, de ora-ce nevoindu a fi lungu
tona, siedintiele dietale s'au amanatu pe unu d'in timpurile barbare N'ar fi óre mai a d u n a in B u c u r e s c i p e n t r u complana- dice cà dupa proportiunea celoru 30 (?) de de­
timpu nedeterminatu, de drace diet'a in pre­ salutariu pentru omenime, ca acele sume gro­ rea D a c o - R o m a n i e i , inse Panoni'a va putaţi romani atunci aru fi trebuitu ca in co­
sinte n'are nici unu objectu de desbatere. zave de bani ce se intrebuintiédia spre bătaia, veghiá! misiune sê fie 3 — 4 romani, éra dupa nume-
Comisiunile inse, lucra neincetatu si se sê se folosésca spre înaintarea in cultura, in Vedeţi, astfelu pricepu uniî domni lite­ rulu de 2,276,000 alu locuitoriloru romani
tienu conferintie private mai alesu intre bunăstare materiala si spirituala? Dar omenii raţi cbiamarea loru, ast'a inca e o dovéda cà s'aru fi alesu 8 romani, inse ungurii dice cà au
deputaţii magiari. Deputaţii romani inca suntu atàt'a de neprecugetatori, cà in locu se traiimu in secolulu alu 19-le, in secolulu îna­ fostu atatu de marinimosi cà au facutu mai
voru tiené conferintie in dilele aceste-a si ajute pre cei lipsiţi, inca jertfescu sume imen­ intări, alu progresului, alu civilisatiunei. . . . multu de ce s'aru fi cuvenitu, càci in comisiu-
precumu audu voru desbate unu proiectu se uciderei . . . . pentru înmulţirea veduveloru Intre aceste-a, aruncàmu ochii si asupr'a nea pentru causele natiunale au alesu 9, di:
in privinti'a cestiunei natiunalitatiloru. A - si orfaniloru. D e s'aru intrebuintiá numai diu- lui „Pesti Napló," in a carui-a frunte órecine noua deputaţi romani!
cestu proiectu s'a facutu de o comisiune sta- metate d'in sum'a aruncata pentru pravu de vorbesce despre caus'a natiunalitatiloru. Asiá M'am m i r a t U j n'am voitu sê credu, càci
tatóre d'in trei membri: SigismunduPopoviciu, puşca si versatoriele armeloru, cum ar înainta dara si acestu betranu s'a desceptatu d'in som- eu n'amu vediutu si n'am auditu ca sê fie noue
I. Hodosiu si V. Babesiu. Dupa ce se va des­ omenîmea, atunci apoi mai cu dreptu am poté nulu secolaru, densulu pana acum'a a tacutu r o m a n i in acea comisiune. Cine se insiéla,
bate de conferintia la tempulu seu se va aşter­ dice cà traimu in secolulu inaintarei si despre acésta causa. Ore ce lu va fi sternitu óre eu, séu „Pesti Napló"? — Eu credu cà
ne casei representantiloru. atunci pentru capacitarea ómeniloru, nu ar fi d'in dulcele seu somnu, in care pana acum'a a domnélui si acum vorbesce d'in somnu. Sê-i
Dóra nici cà e de lipsa sê spunu, cà si lipsa de atàte — „canone", (tunuri^ precum ignoratu natiunalitatile, casl candu acele-a nici dàmu pace sê dórma Nópte buna!
aice ca dóra pretutindene in tiéra mai de co- militaresci, asiá si — bisericesci! n'ar esiste? — Acest'a aducandu-si a minte de C a s s i a.
munu si mai multu vorbescu despre objectulu Inse unde m'a rapitu fantasi'a, sê luàmu siedinti'a dietala d'in 21 aprile candu romanii
dilei, cà: fi-va bătaia? Unii dieu cà da, alţii cà lumea cum e, si nu precum ar t r e b u i sê fie, facura cunoscutulu amendamentu, dice cà nu a
doni'a si Epiru; Russi'a si Italia favo- — U n u pretóre d'in Moravia intrebà Bar s'a de Vieira in 4 Maiu. Cursurile din 4 Maiu n. 1866.
rescu întreprinderea. comunele d'in cerculu lui, ce părere au ele D u p a scirile ce d'in óra in ora sosescu
despre resboiulu cu Prussia si despre împăca­ bani marf.
despe complet'a înarmare a Italiei, Prusiei si
Unu telegramu d'in Aten'a ni spune
rea cu U n g a r i a ? Repunsulu acestor'a fu: pen­ mai tuturoru partiloru Germaniei, dupa por- Xmprumutele de stata:
cà prin provinciele de margine se facu tru resbelu n u sunt parale, éra împăcarea cu Cele n v
cu 5 % î * l - austr. 46- 46-50
tarea cea dubidsa a Franciéi, opiniunea publica
r< „ contributiunali d. 1866 ' / j 71-50 72-50
gefuiri, altmintre in celelalte parti e pace. Ungari'a are sê se intemple astfelu ca sê nu tine resboiulu neincungiuraveru si anume la n n nóue in argintu 99- 99-25
vateme dreptulu neci unui poporu d'in mo- Cele in argintu d. 1 8 6 5 (in 5 0 0 franci) 61-50 62-50
SERBIA. Loidului pestanu i se scrie bursa in tdte minutele se aştepta sê se auda
56 — 56-25
Cele natiunali cu 5°/o
d'in Belgradu cu datulu 26 apr.: Infati'a navcla. despre inteiulu conflictu la marginile Sasoniei. „ metalice cu 5<y 0
51-75 52- —
= Societate nóua de lectura au in- n >j n veclii- • • 63- 53-50
situatiunei europene ce devine totu mai Incredintiarile de neutralitate d'in Paris
4'/,% * 43-25 43-75
temeiatu magiarii d'in Ploiesci, porta numele si de pace d'in Florenti'a^H— Ü U mai afla nice 4% „ 38-50 39- —
complicata, Serbi'a face nisce despuse- „Deák Ferencz." 3% „ 29- — 29-50
u n u crediamentu, dupa-ce este nositivu, cumca
tiuni de prengrigire. In versatori'a de tu­ = Reuniune salutara. E cunoscutu d'in colo de Mincio sî P o ^ p t u in arme Efepte de loteria:
Sortile de statu d i n 1 8 6 4 5 6 - — 56
nuri la Kraguievati şe versara de curundu cà mulţi pedepsiţi, dupa ce scapă d'in temnitie, 400.000 italian!, éra d'in edee 300.000 austri- n „ » lSeO'/ijinceleintrege 6 7 - - 67
16 tunuri, d'in cari jumetate s'a datu mi­ fora de ce-va subsistintia materiale, negasindu aci si dupa-ce nu mai ^fcndoiéla, cumca intre n i / separata • •
5 7 0 - — 71
n » 4 % din 1854 6 1 - 5 0 62
liţiei, éra cele lalte stau la despusetiunea curundu aplicatiune, de'n lipsa începu éra vié­ Itali'a si Prusi'a in lun'a lui Martiu s'a înche- 1 0 6 - 5 0 108
n „ din 1 8 3 9 , i / 5

ti'a criminale. A c ù s'a formatu in Vien'a o iaţii u n u tractatu de aliantia in contra Austriei. n liancei de eredetű 91 — 94
ministrului de resbelu. Corespundintele n societ. vapor, dunărene cu 4 % • 76
r e u n i u n e , eare grigesce de aplicatiuni pentru I n astu-felu de situatiune, respandindu- 60
imprum.princip.Eszterházy à40fl.
aréta mai departe organisarea gardei na­ cei scăpaţi d'in temnitie. Locutieninti'a duca­ se totu de odată scirea, cumca mane poimane n „ Salm à„ 25
n
tiunali. Pre malurile riului Morava s'au tului intarï statutele. se va suspinde legea baneei si se vor emite
n n cont. Palfïy à „ 21
« n princ. Clary à„ 21
inceputu mai multe clădiri militaresci. = Doru de resbelu. Domineca demi- d'in partea statului note cu cursu fortiatu in n n cont. S t . Génois à„ 21
;j princ. Windischgratz à 2 0 15
M E X I C O . E sciutu, cumca pe tronulu a- néti'a, mai mulţi ostaşi licenţiaţi se insocira in suma de 120—160 de milidne: e consecintia cont. "Waldstein à„ 17
î; îî
apropiare de Schönbrun, si începură cu stri­ naturale, cà n u numai cursurile sê-si continue jf Keglevicli à 10 13
cestei îndepărtate tieri a lunici ndue siede de Î)

aprdpe doi a n i arciducele nostru imperatescu, gări a dá de scire la lume cu ce curagiu vor repedea tendintia de scădere de pana acum, ci Oblegatiunl dessarcinatóre de
pamentu:
I m p e r a t u l u Maximilianu I. Deci si daca n'am primi pe Prussiani, si ce au sê faca cu ei, daca si agiulu argintului si aurului sê se urce cu o
Cele din Ungaria 58-75 59-50
mai ave altu interesu, ni-ar ajunge acésta im- vor veni in edee. Omeni mulţi, îndemnaţi de repedime ne mai vediuta. ,, Banatulu tem. 57- 57-50
,, Bucovina 56-
pregiurare, ca sêaruncàmu d'in candu in candu curiositate, se adunară in " i u r u l u strigatori- Notàmu cursurile, cum se manifestară ,, Transilvania 53-50 54--
cate o privire repede catr'acolo. loru, d'intre cari u n u l u , — ca sê arete cura- ele de trei dile pana adi. Cetitorii nostri
Acţiuni :
I n acésta tiéra. nefericita — resboiulu giulu in fapta — se arunca a supr'a u n u i slo- le voru assmená cu cele-a d'in numerulu tre­ A baneei natiunali 6 3 5 - - 640- -
civilii de ani decurge nencatatu, candu cu mai. vacu, ce ducea cepe la orasiu, si l'isbi la pa­ cuţii, pentru asi poti face intipuire de scomo- ,, de eredetű 119-70 119-90
,, ,, sconlu • 500- -
multa, candu cu mai putina energia, si — mentu. Intrcveni politl'a, fora neci o tactica tulu si schimbările ce domnescu de presentu „ anglo-austiiaee 58-50 59-
crudime. strategica fece capetu resbelului arestandu p r e A eo.'ietatei vapor, dunar. • .190- - 392- -
,, ,, Lloydului 102 • - 1 5 0 - -
ostasiu, desi slovaculu se rogá pentru elu.
Se lupta de o parte i m p e r a t e s c u , aju- A drumului feratu de nord 1383 1385
taţi de armat'a francesa, care-a d'in capulu lo­
—
= Intre cari ostaşi ti-ar mai placé
intrebà comissiunea recrut, de'n Veszprém
Institutu de cura ortopedicii u
,,
ji
,.
ii statu
„ apusii (Elisabeth) • 99-
(
147 20 147-40
100-
cului făcuse cu potintia a se întemeia tronulu, ii i, ,1 sudu 150 • — 151 • -
de u n u feciorii magiaru insiratu atunci i n t r e
a medicului ii n ,1 langa Tisa 147 • —
asemenea ajutaţi de u n u numeru formoso de
i, „ „Lemberg-C/.ernowitz 50-
voluntari austriei si belgiei; de alta parte, in
contra imperatiei séu tronului se l u p t a r e ­
recrute.
=
— Respunsulu fu: intre cei cu obsitu!
Locuitorii orasieloru J o s e p h s t a d t ,
E R. de Weil. Bani:
Galbenii imperatesci 5-91 5-93
(mai nainte a mediciloru Lorinser si Fiirstenberg),
p u b l i c a n i i cu presiodîntele celu d'in arma Königgrätz si Olmütz au primitu îndrumare a Napoleond'ori 9-80 9-85
Friedriclisd'ori 10-20 10-30
J u a r e z in frunte si spriginiti — c u m se crede se provedé eu viptuale p e n t r u tempu mai inde- Unter - Döbling (langa Viena) Herren- Suverenii engl. 12-20 12-30
— prin voluntari si ajdtorie d'in America lungatu, in fati'a periclului de resbelu. Gasse Nr. 26. Imperialii rusesci 10 15 1 0 - 2 0
= Serbare natiunale la Croati va fi Argintulu 122- 124- —
de nordu.
aniversari'a morţii lui Z r í n y i , pentru a face P r i n presiedintele institutului se ingri-
T e m p u l u presidcntoratului l u i J u a r e z a
espiratu de multisioru, dar fiindu-cà d'in caus'a p r o g r a m u l u s'a compusu u n u comitetu in 2 9 gesce mai vertosu de vindecarea i n c u r m a- Astadi in 5 Maiu la 12 dre avemu sê in-
invasiunei străine, precum se esprimasa repu­ 1- tr. sub presiediulu comitelui supr. K u k u l - r i l o r u si a desfigurariloru a corpului, a d e s - sciintiàmu, cumca ante-burs'a a primitu p r e catu
evits. f o r m a r i i si a a p r i n d e r i i d e d s e si d c
se pdte dc bine legea publicata asupra bancnote-
blicanii, o noua alegere regulata nu e cu po­
tintia, pentru aceea u n u felu de c o n g r e su, = Cumca situatiunea e amenintia- g i u n t u r i , a s c u r t ă r i i si a sgàrcirii d c s t i n -
loru de 1 si 5 fl. ca bancnote de statu, si in urm'a
iiresce fdrte necompletu, a autorisatu p e J u a ­ \ùne, dovedesce si scirea cà Maj. S a Impera- d d n e (vène), a peririi si a paralisarii d e acést'a si a unui telegramu sositu d'in Sasoni'a
rez, ca se porte si mai de parte toiagulu regi­ tulu F e r d i n a n d u a despusu la 1 maiu ca orna- m u s c i . A l e g e r e a d e m e d i c i c o n s i l i a r i
— cursurile tuturoru hartieloru datatdre de tonu
mului. tele capelei de curte si altepretidse sê se aduca e s t e l i b e r a n e c o n d i ţ i o n a t a . Asia nu
se urcară pana cate cu 5 ° / , d. e. acţiunile de 0

D e altu — cum n u m e r u l u si poterea repi:-
blicaniloru dupa scirile mai ndue — p e di cc
m e r g e totu mai multu cresce, si luptele, cari
pana aci se intemplau de comunu totu i n t r e
nescari t r u p e micutie a l e jtartiloru contrarie,
începu a lua dimensiuni totu mai mari.
D e s p r e luptele, ce — dupa aretarile ofi-
de la P r a ' g a la Vien'a. lipsesce invetiaceiloru o cura precauta, escr- eredetű pana la 1 2 3 — 1 2 4 , éra agiulu remase
Reuniunea invetiatoriloru sca- citii gimnasticale, deprinderea in sciintîe, limbj statiunariu. Totuşi se crede cumca agiulu l a
lelor u popor arie, catu e de folositdrie a spus'o si musica. Burs'a ordenaria se va mai urcá catu-va, éra
alta-data o fdia romana de specialitate, si eu Convorbiri mai de aprdpe, consultatiuni, galbinii vor ajunge pretiulu de 6 fl. v. a.
tdte aceste-a invetiatorii nostri si superiorii programe, primirea in instritutu se facu la
loru mai amana recundscerea importantiei D r . de W e i l , in U n t e r - D ö b l i n g , séu (in dile Corespundinti'a redactianll. Dlui J . M—. in
rcuniuniloru, p e n t r u veri-ce progresu. L i adu- de septemana) de la 12—-l orc încetate, Ciclova mont. In epistol'a dtale au fostu s i o epistola a
, e

cidse a imperatiei mesicane — decurseră pana cemu indemnu de la vecini. Croaţii au ase­ Michaelerplatz N r . 4. etagiulu 3 - dlui iuvetiatoriu, care dice câ ati prenumeratu împreuna.

acum de aprdpe doi ani, adecă de la ocuparea mene reuniune, se numesce „ Z a d r u g a " , intre
tronului prin Imperatulu Masimilianu I. intre a carei-a fundatori vedemu p r e banulu Croa­
republicanii si cei imperatesci cu resultatu can­ ţiei Soccevici, b r . Osiegoviciu, br. Vranicani s.
du intr'un'a, candu in alta parte, ajunge a a. Aceste reuniuni nu receru spese multe, deci L a m p e d e petroleu
însemna, cà p a n ' la inceputulu anului curinte, noi nu ne potemu scusá. Reuniunea poteriloru
spiretuali e necesaria in tocm'a ca ceea a ce­
cu cea mai eminenta constructiune. Fasonulu celu mai nou si
in tempu de 19 l u n e se intemplara 4 4 4 de lo- elegantu cu cele mai moderate pretiuri de fabrica d'in prim'a
viture séu batai, de comunu intre trupe de loru trupesc! candu e vorba de clădirea cutarui
edificiu. Numai in reuniuni consiste potere.
c. r. priv.
cate-va sute de armaţi, p r é a r a r u tntre oştiri
de mai multe mii de omeni. N u m e r u l u mor- = Femeile oficiriloru d'in G a l i t W s i falirica fie lampe d e oleiu ausiriiua
tiloru in tdte aceste lupte se sue ca la 9000, Venetl'a, primiră îndrumare a se îndepărta de a firmei:
la staţiunile regiminteloru si a cerca cor tele
d'acl se vede cà inversiunarea intre partesani
trebe se fie fdrte mere, càci n u m e r u l u plegiui-
tiloru apare preste totu multu mai micu, dc
paeice.
— Scirile de resbelu — dice „Pesti
GEBRÜDER BRÜNNER
itu alu mortiloru, dc-dra-ce pardonu numai N." — si-au efeptulu neplăcuţii, càci de cate- in Vien'a
a l$.re ori se dà. va di le in capitalca Ungariei e atatu de mare
Se intielege, cà incurcaturele ce. dom- incurcatur'a de bani,' in catu nu se potu ca­
ffiagazinnlu : Cetate, Kärntnerstrasse Nr. 46 Heinrichshof.
escu adi in E u r o p ' a , mai v e r ^ ^ i daca ele pota neci la primele institute finantiali, ceea ce Fabric'a: Mariahilf, Magdalenenstrasse Nr. 10.
proruj_oe in resbelu, si anumitu daca ele si-avù de urmare cà marti si mercuri mai mul- S t i c l e c i l i n d r i c e d'in cea mai b u n a c a l i t a t e d e i a g a , prearse, in negotiu
i n g a | ^ H i pe Franti'a, potu se aiba cele te firme însemnate devenira nepotincidse ares- vinu nainte sub numirea: „cilindru de phönics (Phönix-Cylinder) proveduite cu semnulu
i fatali wTmari si pentru tenerulu tronu d'in punde oblcgaminteloru loru banali. nostru B pecum si tdte objeptelc de sticla ce se tin de lampa.
sico. — — Remasire politica, s'a intemplatu Depositu de m a t e r i i ardietorie pentru salonu d'in p e t r e o l u c u r a t u
in America, patri'a lucruriloru ne mai audite.
a m e r i c a n u si o l e u s o l a r u in calitatea cea mai b u n a pentru cele mai moderate preti­
Wilson representantele statului Connektikut,
uri locale in t r a n s i t o - m a g a z i n u l u nostru. — Liste de pretiu si depingerî de lampele
ce se tiene de confederatinne, se remasl cu
Varietăţi. barbirulu seu, u n u omu negru, cà la alegerea
ndstre se tramitu poftitoriloru franco.

de guvernatori u vor învinge democraţii, pre

= Deputatiuni multe vinu la Maj. Sa
de p r i n Galîti'a si Moravi'a, ca sê multiamésca
pentru manifestulu d'in septemvre. Unele ora-
sie alésera pe ministrulu Belcredi de cetatianu
onorariu. Lumea politica le considera aceste-a
de manifestatiuni ale partitei federalistiloru.
= Filantropia batjocorita. U n u
cercii d'in orasiulu Monaculu Bavarîei ceruse
clădirea unei scdle ndue, càci ast'a de acum'a,
d'in p u n t u l u de vedere alu sanetatei, e fdrte
periculdsa. I n siedinti'a închisa a magistratului,
cererea se respinse, u n u asesore motiva respin­
gerea dicendu cà d'in p u n t u de vedere alu
economiei natiunali e cu multu mai bine ca
copiii slabi sê mdra pana-su mici, de catu candu
voru fi mari.
Fraţii Briiuner.
candu barbirulu afirma cà vor învinge radi­
calii. S e invoira ca celu ce va perde remasi-
tulu, sê curăţia in publicu caltiunile celui-a
lalatu. L a alegere reesira radicalii, si d. re­
Iiisiiliilii pi4v«ilii d e c u r a
présentante W i l s o n merse cu etiopulu in­ pentru bolnavi de ainendoue sessele, cari palimescu de spiritu si
tr'un'a d'in straiele impoporate, in fati'a multi- de nervi, a mediciloru
mei de omeni ce 1' incungiurá, i curaţi calti­
unile, apoi intorcendu-se catra mulţime i cu­
Leidesdorf si Obersteiner
ventá: „Vi-am spusu totdeun'a, cà daca va in- (mai nainte Görgen)
vinge partit'a radicala, veti vedé pre cei albi
in Obei'döbling, K i r c h e n g a s s e 1 6 3 , ;
curatindu caltiuni la cei negri, éca cà se im­
p u n i profetí'a mea." Mulţimea erupse in a- l a n g e t V i e n a .
plause sgomotdse.
Institutulu acest'a, cunoscutu prin positiunca-i fromdsa si prin abilitatea lui, sier-
besce bolnaviloru de u n u asilu acomodatu si placiitu. Informatiuni dà direcţiunea in
tdte limbele.

Editoru; Vasile Grigorovitia. In tipografi'a Mechitaridtiloru. Redactoru r e s p u n d i a t o r i u : Giorgiu Popa (Pop.)