Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
aprile 1866,
Prenumeratiunile se faou l a toti dd. oorespi
Ese de t r e i ori in septemana: M e r e u r i - a ,
dinţi a-i noatri, si d'adreptulu la Redactiunl
V i n e r i - a si D o m i n e c ' a , candu o cóla intréga,
V i e n a , Landstrasse, Reisnergasse Nr. 3. un
candu numai diumetate,adecă dupa momentulu
sunt a se adresa si covespundintiele, ce privesou
impregiurariloru.
Redactiunea, administratiunea séu spedîtur'a;
Pretlnlo de prenumeratiune: câte vor ii nefrancate, nu se vor primi, éra cele
pentru Austria: anonime nu se vor publica.
pe anu intregu 7 fl. a. v.
i, diumetate de anu • • • • 4 n n „ Pentru a n u n c i e si alte comunicatiuni de inte-
„ patrariu „ n • • • • • 2 * r „ resü privatu — se respunde cate 7 cr. de linie,
p e n t r u R o m â n i a si S t r a i n e t a t e : repetirile se facu cu pretiu scadiutu. Pretiulu
timbrului cate 30 cr. pentru una d a t a , se
pe anu intregu • • • 15fl.r. antecipa. Speditur'a: Schullerstrasse N r . 1 1
„ diumetate de anu 8
unde se primesou insertiuni.
„ patrariu „ r . . . . 4
cà Prussi'a face acést'a pentru consecintia, si vedeau amenintiarea pentru natiuna In anulu 1792. diet'a Ungariei s'a
Viena 12/24 aprile. càci in conferinti'a de Parisu s'a dechia- litatea loru, trebuia sê plece capu si ge ingrigitu de limb'a magiara intr'unu ar
In nr. acést'a on. cetitori au decur" ratu contra principelui strainu d'in fami- nunchi in naintea aristocraţiei atotputin- ticolu de lege deosebitu, in care se de-
sulu siedintiei de sambeta (9 21 1. c.) a liele domnitórie, cu dinastie ereditarie. cióse, dar nici altcum nu-si poteau innal- tiermuresce, »ut s t ú d i u m l i n g u a e hun-
dietei unguresci. Acesta siedintia pan' acu Coniissiunea inse nu si-a finitu inca tiá cuventulu in dieta pentru interesulu g a r i c a e i n t r a fines r e g n i e i u s d e m
e cea mai interesanta pentru cestiunea lucrările sale, si pana s'ajunga a incheiá loru, càci ei acolo n'aveau nici unu locu. d e i n c e p s sit s t ú d i u m o r d i n a r i u m ,
natiunalitatei nóstre. Moţiunea a loru 14 protocólele, voru mai bate inca multe Sentiulu de natiunalitate astfeliu a- ut hac ratione intra certam temporis pe-
deputaţi romani, — d'a luá in considera venturi. biá se potù. desceptá la nemagiari! riodum pedetentim publica munia intra
tiune diferitele natiunalitati la compune D i n Romani'a inregistràmu in nr. Eca cum suna acelu articolu de lege, regni limites nonnisi taies obtineant, qui
rea cestiunei natiunalitatiloru —• se re acesta unu actu îmbucurători u pentru in care s'a semenatu sementi'a magiari- pênes reliqua rite absoluta studia cogni-
spinse. Deák — pre care magiarii lu nu- toti Romanii, este decretulu locutienin- sarei: tionem etiam linguae patriae professorum
mescu intieleptulu patriei — afla cu cale tiei domnesci, prin care şe va compune „Sua Majestas Sacratissima fidèles testimoniis edocuerint."*) (1792. Art.VII)
a-si rădica insu-si cuventulu contra mo- comissiunea ce are se ni dee ortografi'a status et Ordines de non introducenda S'a introdusu dara limb'a magiara,
tiunei romanesci. romana, gramatica s. a. Daru mai mare pro negotiis quibuscunque lingua pere cu tote cà si acuma erá in fraged'a sa co
In comisiunea pentru afacerile co nu se poteá face natiunalitatii romane. grina securos reddit; ut a u t e m nativa pilăria, in tote scólele publice ca s t u d i u
mune se considerară catu de catu natiu- Bărbaţii cari avură acesta ideea, vor bi l i n g u a h u n g a r i c a m a g i s p r o p a g e - d e o b l e g a t o r i u , sî cu câta nevoia cu
nalitatile, dar in comissiunea pentru na nemerita de naţiunea romana si de cul tur, et expoliatur: in gymnasiis, acade- tóta se propunea latinesce, d'in grama
tiunalitati, majori tatei casei i se parii dreptu tur'a ei. — In tempurile vechi, cărţile miis, et Universitate hungarica peculiaris tica latinésca. Pe langa aceste totu-si chi
si cuviincioşii a face esceptiune si de la beserieesci grigira de unitatea limbei, professor linguae et styli hungarici con- aru si sermanii teneri nemagiari trebuia
procedur'a de mai nante, des! tocm'a aci dar de unu tempu in cóce ele paru cà stituetur, út illi qui eandem ignorant, et sê o invetie, càci numai asiá poteau aveá
si-aveau natiunalitatile motivu mai mare. vor incetá a ni mai face si acestu sier- condiscere volunt, vel vero eiusdem lin ce-va prospectu, cà vor capetá (inse nu
Alesulu in comissiune, daca nu e de vitiu, de unde toti Romanii vedeau cu guae iam ghari, et hac seseperficere cu- mai nobilii) atare deregatorla intre mar
cutare natiunalitate neindreptatita, óre dorere cà desvoltarea limbei incepe a luá piunt, ocasionem nanciscantur utrobique ginile tierei unguresci. In acestu articolu
fi-va elu capace a senti dorerea celoru direptiuni desclinite chiar atunci candu vota sua explendi, dicasterialia negotia de lege e depusu dara fundamentum in
neindreptatiti ? i se deschidea suera mai larga de apti- autem idiomate latino nunc adhuc per- t r o d u cer ei limbei magiare ca limba o-
Metoda de miratu a:' avé acelu me vitate. tractanda venient.« *) ficiósa in tote lucrările publice; aci se
dicii, care n'ar ir^i-ebá K-.->. morbosu cà De acestu reu ne va scuti comissiu Aci se puse temeiulu magiarisarei, spune apriatu, cà tenerii de la institutele
celu dóre. ri le onn' 1
.<*netosu pentru nea limbistiloru romani. Multiamita bar- de-si pote nu cu acestu eugetu, ce inse e publice sunt s i l i ţ i a invetiámagiaresce,
a nr.ï,H'rié celui ,•> . oosu. batiloru, cari in mediloculu celoru mai cu greu de a crede, — aci se incepe e- si inca cu atat'a diligintia, ca sê fie apti
J'it-t'a ^ _asê imbie natiunalitatiloru sgomotóse miscaminte politice, nu si-ui- poc'a reformeloru, in acelu tempu, candu „intra certam temporis periodum publi-
• H u*u;> • ,i pentru a-si esprime dorintiele tara de criteriulu primu alu esistintiei nua chiari magiarii nu-si sciau vorbi ca munia obţinere."
loru, éra ea d'in parte-si sê le essamine nóstre natiunali, de limb'a sonóra, ce in limb'a, ei inşii nu-si dedeau nici o truda Aceste se referescu numai la scólele
d'in puntulu de vedere jäii J&iptßtei si -^earer-CTtverrtu st-Ttre" cate unu docil a invenţia o liniba dura, neculta, carea, publice, inse diet'a s'a ingrigitu si de o-
alu imitatei regatului. mentu despre originea nóstra, despre precum diceau, erá limb'a servitoriloru. ficiele publice, ordenandu, ca o deputa-
Diurnalistic'a se ocupa de respun- trecutulu nostru. Dupa acestu articolu de lege se si tiune d'in senul dietei d'impreuna cu locu-
sulu ce lu va primi diet'a la adres'a a Numai dupa ce comissiunea acést'a introduseră indata profesori de limb'a tiinti'a Ungariei sê prelucre unu proiectu
dou'a. „Wand." pretinde a sei cà taver- si-va împlini missiunea sa, se va începe magiara prin tote gimnasiele, academi- de lege pentru diet'a viitóre: ca adecă in
mculu si vice-presiedintele Consiliului de desvoltarea repede si ratiunale a limbei ele de drepturi si Universitate, cu scopu, catu ar poté si cum trebue sê corespunda
Locutienintia inca pre candu erau la Vi romane, si prin ea cultur'a poporului ro Cel RCGfl limba „magis propagetur, " si sê Consiliulu locutiintiei in limb'a magiara
ena, au primitu acestu rescriptu reg. Se manu. prindă radecine pretot indenea. Firesce la representatiunile Comitateloru, ce sunt
afirma cà Maj. Sa, in locu de miniştri, va legislatorii intielepti n'au sciutu, séu n'au scrise in limb'a magiara? (Art. VII. 1792.)
dá Ungariei consiliari de statu (dupa u-
Limba si natiunalitate. voitu a sei, cà in Ungari'a se afla nu nu Eca inceputulu introducerei limbei
nii: secretari de statu) respundiatori, in
mai magiari, ci si alţii, cari asemenea cu magiare nu numai josu intre copii, ci si
tote ramurile afara de resbelu. Astfelu se II. ei porta greutăţile tierei, si-si vérsa sân susu la tote dicasteriele inse numai » in
va incercá complanarea prin cale rae-
(M. B.) Se scie de comunu cà in tem gele pentru patri'a comuna prin urmare tra fines regni." 5
dilocie.
purile mai vechi pana la inceputulu ace cà si ei ar avé ce-va dreptu de acere, ca Diet'a cea mai deaprópe inse, nici
Diu Bismark nu prè póté castigá a- stui secolu, nu numai limb'a invetiamen- asemenea catedre de limba si literatura
in anulu 1796. nici in 1802. nu s'a po-
derenti planului seu pentru reform'a con- tului, ma si cea oficiósa de susu pana se se redice si pentru limbele nemagiare
tutu ocupa cu proiectulu de limba, ce l'a
federatiunei nemtiesci. Nu cà dóra naţiu josu, in tóta Ungari'a erá limb'a latina. celu putienu acolo, unde aceste au pre-
prelucraţii acésta comisiune mixta, pana
nea n'ar senti necesetatea acestei reforme, In acést'a corespundeau dicasteriele un'a ponderanti'a locuitoriloru.
la anulu 1805. despre care in numerulu
ci pentru cà atatu guvernele stateloru cu alt'a, comitatele si tote corporatiunile;
Ast'a inse precum observai mai susu- viitoriu.
secundarie si mici, catu si partitele nu in limb'a latina erau scrise chiaru si le
chiaru nici nemagiarii nu o pretindeau,
prè au incredere in Bismark, lu sciu cà gile, ce le aducea diet'a compusa pe ba-
càci n'aveau nici o frica de supreraati'a
tientesce aiure, si cà n'a facutu acésta sea aristocratica, d'impreuna cu regele
limbei magiare, ce erá inca in léganu,
propunere de dorulu d'a vedé liberalii Ungarîeî. Revista diuaristica.
éra de alta parte atâtu magiarii zăceau
patriei sale adunaţi in parliamentulu de
Pe atuncea putienu se interesau ne- in pî&ulu intunerecului in ast'a privintia, (Urmare.)
Francofurtu, unde de securu n'ar siede
magiarii de limb'a si natiunalitatea loru, si cei putieni luminaţi, câţi se mai aflau,
lungu tempu întruniţi, pana sê decrete Mai departe ni aduce a minte, cà in
pentru cà limb'a latina nu erá periculósa erau pedepsiţi de a suferi greutatea catu-
mórtea politica a primului ministru pru- tempurile de demultu cuventulu : naţio « n
pentru ei, sciindu prè bine, cà acést'a ca siloru politice.
sescu. cu totu altu intelesu avea decum lu intie-
o limba mórta si neutrala nu mai póté
Părinţii patriei inse nu se indestu- legemu astadi. Atunci acei ce au formatu
Negotiatiunile de de sar mare intre face învingeri asupra poporului intregu;
lira numai cu atat'a. — sementi'a nu re- o colonia, o clasa cetatienésca, séu car
Austria si Prussia nu se sciu la ce stadiu apoi si altcum erá numai limb'a cartura-
mane totu in pamentu, ciincoltiesce, prin au cuprinsu unu locu anumitu, unu teri
au ajunsu, de óra-ce publicitatea n'are riloru, si nici candu nu se impunea po
de radecine, ese d'in pamentu, cresce si toriu separatu, precumu si cei ce s'au
inca cunoscintia secura neci despre esi- porului spre invetiare, ori de care natiu
infloresce. Astfeliu de fase a avutu si tienutu de-o órecare beserica deschilinita
stinti'a loru. nalitate sê se fie tienutu acel'a.
limb'a magiara, pana candu s'a desvol- de celelalte, toti aceştia se numiau naţi
Scirile ce ni sosescu de la Parisu ni Numai la anulu 1791, candu se adu tatu la stadiulu de astadi. uni. De aceea apoi a fostu naţiunea
se punu cà comissiunea compusa in cestiu seră legi pentru propagarea limbei ma cumaniloru, jasigiloru, secuiloru, besie-
nea României si-au reinceputu siedintiele, gyare, incepura a cugeta mai seriosu si
*) Ca inse limb'a materna magiara sê se latiésca si sê neiloru si a palotiloru, eu tote cà aceste
si cà sta mortisiu pentru Domnitoriu d'in nemagiarii, dar' cu putienu resultatu, cà se poleésca mai tare: in gimnasii, academie, si in
tiéra. Consuna cu acésta scire si telegra ci cei ce aveau dreptu de a l u á parte in universitatea magiara se se introducă profesoru de
limb'a si literatur'a magiara cu plata, ca acei'a, cari *) Studiulu limbei latine intre otarele tierei sê fie
mele de la Berolinu, cari afirma cà Ma- dieta, erau nobili magiari, (ori si ce na nu sciu limb'a si voiescu a o invetiá, séu daca o studiu ordenariu, ca astielu sub decurgerea unui
jestatea Sa prusésca nu e invoitu a per tiunalitate sê fie avutu densii;) si asia sciu, si dorescu a se perfectiuná in ea, sè aiba oca- tempu anumitu eu incetulu numai aoei-a sè capete
siune de a poté corespunde chiamârii sale, inse
mite principelui Carolu de Hohenzollern nici cà se interesau de sortea natiunali deregalorie publice in tiéra, cari absolvandu eu
afacerile ofioióse cu dicasteriile se vor pertractá inca succesu bunu studeele, potu dovedi prin testimo-
sê primésca tronulu României. Se dice tatii loru; — éra nenobilii invetiati, daca totu numai latinesce. niulu profesoriloru. cà sciu sí Hmb'a magiarn.
vorbiau numai o singura limba — cea Belgia chiaru s'a esprimatu poporulu cà p r o p u n e m u ca inse atat'a tempu, credu, cà avemu incá, catu
magiara. pre densulu nu-lu indestulesce neci acea Comisiunea ce e a se esmite in caus'a sê potemu deslegá întrebarea natiunalitâtiloru.
natiunalitâtiloru, dupa momentuositatea a- Inse, D l o r u ! sê o deslegàmu toti la o lalta, tote
Apoi ca sê ni faca capulu apa si sê libertate mare daca nu voru fi respectaţi
cestei cause, sê se compună cu cuvenita luare partitele interesante in caus'a acést'a. O par-
ne pătrundă dóra de adeverulu lipsei de ca naţiune, càci aceea e contra demni-
in considerare a t u t u r o r u natiunalitâtiloru d'in tita interesanta inse e fie care naţiune, o par
a intrebuintiá si noi limb'a magiara in tatei, onórei si chiaru esistintiei loru, — tita interesanta n u e numai o natiunalitate, ci
tiéra, si d u p a p r o p o r t i u n e a numerica a aces-
afacerile politice, ni insira esemple d'in si acést'a eu atàt'a e mai frumosu si de toru-a. tete la olalta. Sê luàmu dara parte tote naţi
tieri străine. Asiá dice cà constitutiunea laudatu, pentru cà acei alegatori d'in Pest'a in 18 A p r i l e n. 1866." unile i n p r o p o r t i u n e la elucrarea operatului
d'in Belgia cu tote cà e mai liberala si câteva cercuri pretindiendu respectarea ( U r m é z a subscriptiunile m a i t u t u r o r u roma despre natiunalitàti,-ca chiar atati factori in
niloru de l a dieta.) teresaţi in caus'a scést'a.
decàtu cea d'in Anglia totuşi nu indrep- limbei loru au datu dovéda cà pe langa
tatiesce mai multe limbi ca sê se intre- tote cà ei suntu parasiti si despretiuiti I n contr'a amendementului acestuia ne- E u privescu natiunalitatile n u ca parti
intregitórie a natiunei politice, ci ca parti in-
buintiedie in viéti'a politica. — „In Bel de intielegintia totuşi de poterea sentiului vinovatu i n t r u tóté se scóla mai antaiu Deák.
D e n s u l u n u recuiiósce competinti'a natiunali tregitorie ale tierei. D ' i n acestu p u n c t u de
gia — dice autorulu din „Hon" — natiunalu si-au esprimatu acea dorintia vedere, o sciu p r é b i n e , ne vom nisui toti pen
tâtiloru in întrebarea acést'a, care n u e numai
dóue a treia parte a locuitoriloru nu scie santa ce aredica chiaru si pre unu poporu a natiunalitâtiloru ci a tierei intrege, éra naţi tru sustienerea si libertatea patriei. Credeti-mi
frantiozesce, totuşi in Comitate, ca si in decadiutulainaltimea demnităţii omenesci. unile n'au dreptulu de representatiune, de óra inse, D l o r u , cà de cautàmu in giurulu nostru
dieta limb'a oficiósa e cea francésca, eu Apoi daca poporulu d'in Belgia ce toti cetatienii suntu membri acelei-si naţi patri'a mi se aréta in starea ei de acuma^ asiè
tote cà asta nu e prescrisa de constitu libera, a carei-a constitutiune e de esem uni politice. Spera inse, cà cas'a va considera dicandu abnorma si demolata, numai ca c r u
ina, care ruina inse a r e o basa tare si dura
tiune, ui numai asiá d'in datina. In Ca plu, totuşi nu e indestulitu, ci pe langa chîar in interesulu seu pre membri diferiteloru
natiunalitati, cari potu avé cunoscintiele cele bile. P r e bas'a acést'a legale sê zidimu alta
mera, deputaţii de natiunalitate flamanda nutrementulu sanetosu si datatoriu de patria, in care toti sê avemu locu, nu u n u l u
mai late la elaborarea u n u i astfelu de proieptu.
sunt cei mai numeroşi, inse nimenui nu viétia alu libertăţii publice, inca mai do- preste altulu, ci langa olalta. Sê facemu noi
Voesce inse, ca prin acést'a sê nu se restringa
i-a plesnitu in minte ca sê vorbésca vre- resce ceva, cumu sê nu pretindă natiu d r e p t u l u de alegere libera a casei. intre noi pace, sê impacàmu natiunalitatile, sê
unu cuventu flamandu . . . " La aceste nalitatile nemagiare d'in Ungaria,- si damu fie cărui dreptulu seu, si atunci t i é r ' a v a
Dr. Iosifu Hodosiu: E u tienu întrebarea
intortocaturi pre scurtu i-am poté re- Transilvania cari nu suntu pré îmbuibate natiunalitâtiloru de întrebarea cea mai u r - fi o anima, u n u sufictu, éra patri'a va fi comu
na. Eu sum deci p e n t r u amendementu, si vo-
spund« intieleptului publicistu, cà daca cu libertatea publica. ginte, si asiu fi vrutu, ca sê nu se postpuna
escu, ca natiunalitatile sê se respecteze dupa
naţiunea flamanda nu voiesce sê se folo- (Va urmá.) deslegarei afaceriloru comune, ci de ar fi cu
cuviintia."
sésca de limb'a sa proprie, prin aceea nu potintia, asiu deslegá ambele aceste intrebàrî de
odată. La deslegarea afaceriloru comune sco- Vilelmu T ó t h se dechiara in contr'a mo-
se póté clătina dreptulu natiunalitâtiloru tiunei, p e n t r u cà încrederea nu se pote es-
pulu principale o împăcarea cu tronulu, la
ce dorescu a fi egalu Îndreptăţite de a se Diet'a Ungariei. deslegarea intrebarei natiunalitâtiloru sco- ploatá.
folosi de limb'a löru; — daca vre-unu p u l u principale e împăcarea cu diferitele Vincentw Babesiu: O n Casa! Mevoiu
poporu nu voiesce a trai ca naţiune, apoi Siedinti'a casei representantiloru d'in natiunalitati — ambele aceste scopuri suntu restringe la objectulu de pe tapetu. Scopulu
fie-i de bine, prin acést'a inse nime nu 21. Aprile. asemene de momentóse pentru t r o n u , pa l a m u r i t u alu amendamentului nostru e, ca in
póté sili natiunalitatile ce dorescu o vié- Presiedintele: Szcntiványi. tria si locuitorii ei. S u m convinsu, cà nu va comisiunea însărcinata cu regularea causei na
tia adeverata, viétia politica ca sê ieie Protocolulu lu duce Vilelmu Tóth, pre fi pace in tiéra, pana candu întrebarea natiu tiunalitâtiloru sê fimu cuvenitu represontati,
nalitâtiloru nu va ti deslegata intr' u n u modu, adeca nu cumva-se fimu ignoraţi! amu facutu-
esemplu de la acele popóre amorţite, si vorbitori i însemna Giorgiu Ioanoviciu. carele sê îndestuleze pre tote natiunalitatile
Protocululu siedintiei trecute se autenti o acésta p r o p u n e r e , càci amu esperiatu, cumu
a. inse intieleptulu publicistu ne màntu- d'in tiéra. P a n a atunci nu va fi pace in tiéra, cà forte adese ori a m u fostu ignoraţi (eschia-
ca d u p a unele modificatiuni in stilisare.
iesce de sarcin'a de ai mai respunde, deó- Br. Ladislau Maithényi, m e m b r u casei
pana candu limb'a unei naţiuni posiede prero m a t i u n i : candu?!). F ó r t e d e multe ori amu fo
race senguru domni'a sa numai decàtu boeriloru, preda presiedintelui estrasulu proto gativa legale, éra cele lalte natiunalitati nu stu ignoraţi in astufclu de locuri, in astufelu
amintesce, cà alegatorii de natiunalitatea colului si conclusulu casei magnatiloru d'in 16 suntu asecurate prin lege si accentuezu nici de comisiuni, ce atingu tiér'a intréga.
prin un'a lege in intrebuintiarea limbei loru
flamanda in unele cercuri au p r e t i n s u 1. c. in privinti'a proieptului de adresa. Cas'a On. Casa! Credu, cà n u e nime in acésta
natiunali : si o repetiescu, p a n a atuncia nu va
ca deórece nu o p r e s c e l e g e a (!) sê vor primesce actulu acest'a cu bucuria. fi pace, si acést'a ar fi atatu de doritu. Sentic-
casa, carele ni-ar negá esistinti'a nóstra natîu-
La p r o p u n e r e a lui Deák se aduce con nala ; daca inse avemu esistintia natiunala, si e
bésca in limb'a loru". Asiá dara si mentulu n a t i u n a l e se desvólta totu mai multu,
duşii, cà pana in inceputulu lui Iuniu siedin- recunoscutu in acésta casa, cà fara noi n'ar fi
flamandii incepu a se desceptá, prin ur tiele casei representantiloru se vor tiene in sa- ce s'a recunoscutu si in adres'a intaia. L a noi U n g a r i a aceea, ce e acuma, Ungaria intréga,
mare deórace tóta intieleptiunea celoru l'a museului, de óra ce p a n a atuncia se vor romanii sentiementulu natiunale se datéza de deci formàmu noi u n u factore in tiéra, atunci
ce se lupta contra natiunalitâtiloru, sta face p r e de oparte strămutările necesarie in odată cu viéti'a nóstra; ma marturisescu, cà e eu cutezu a dice, cà ori unde se intempla con-
mai vechiu, decatu tempulu acel'a, in care s'a
d'in aceea cà densii se nisuiescu a pata privinti'a unei acustice mai bune, éra pre de sultàri despre căuşele tierei, daca voiesce on.
disu despre noi „ non tarn p r o vita quam p r o
pre cei mai zeloşi natiunalisti ai noştri alta parte zidirea intréga a casei nóue se va linquae incolumnitate certasse videbantur." casa ca sê fie acelea espresiunea adeverata a
uscá, fiindu umediél'a de presentu stricatiósa tierei, acolo trebuie sê fimu si noi, trebuie sê
numindu-i trădători, vindietori de (?Red.)
sanetatei. Nisuinti'a, de a deslegá si ordina între fie si representantii noştri, (eschiamatiuni: daca
patria, burocrati si câte si mai câte nu li aice suntu!) Daca lipsesce acést'a, atunci d i n
P a u l u Rájner reportéza d'in partea co- barea natiunalitâtiloru, se datéza in Ungari'a
arunca in fatia, dicandu cà si aici in tiéra misiunei b u g e t u l u i casei. d'in anulu 1848. Mi aducu aminte de unele parte-mi asiu dice, cà natiunalitatile aru poté
aru tacé bietele natiunalitati, càci ele sunt L a ordinea dilei e elaboratulu comisiu- puncte d'in anulu 1849 in privinti'a romani a se plânge cum cà se face despre den
bune si blande inse intieleginti'a batu-o nei de 12, care elaboratu se cetesce intregu. loru, cari le a propuşii u n u membru alu casei sele fara densele; càci on: casa, nu potemu ig
noroculu, ea atietia poporulu siimpedeca L a pasagiulu despre formarea si organi- de atunci, Dragosiu, — dar' punctele aceste nora aceea, cà p r e t u t i n d e n e natiunalitatile s u n t
s'au propuşii forte tardiu. Sciu, cà diet'a d'in interesate in căuşele de tiéra; — si de óra-ce
desvoltarea constitutiunei, libertăţii pu sarea comisiunei in caus'a natiunalitâtiloru 14
deputaţi romani au facutu următori'a m o ţ i u n e : 1861 a denumi tu o comisiune regnicolara,care vedemu cà acést'a n u se ié in drépta conside-
blice, acum candu chiaru d'in gur'a loru ratiune, — si deóra-ce ne tememu,cà nu se va
„Considerandu, cà cas'a in prim'a sa a- sê elucre u n u elaboratu in privinti'a natiunali-
audimu cà nu numai popórele d'in Un dresa a enunciatu, cumca in facerea legiloru tâtiloru; sciu, cà st. corepresentante Colomanu luá acésta ín consideratiune cuvenita nici aice,
garia, Transilvania, Banatu si Croaţia p e n t r u natiunalitati va tine la principiele de Tisza a adusu la desfintiarea dietei d'in 1861 u n d e chiaru e vorba despre stabilirea legala a
atietiate si inversiunate de reutatiós'a (?) dreptate si frăţietate; o moţiune éra in, privinti'a acést'a. Inse si a- esistintiei nóstre; — dreptu aceea eu credu,cà
loru intielegintia, ci chiaru si in Belgia considerandu, cà natiunalitatile ca totu ceea sciu, cà tote punctele aceste, tote aceste cererea nostra e forte justa, si de lipsa, si nu
elaborate, tote aceste p r o p u n e r i s'au facutu in concedu aceea, cà prin acést'a s'ar desceptá ne
liberala, unde intieleginti'a inca nu vré atati faptori esenţiali si egalu îndreptăţiţi •—
sunt chiamate la o egale conlucrare intru des momintele cele mai de p r e urma. încredere, càci atunci si esistinti'a- nóstra aici
sê scié de principiulu natiunalitatii, in in casa ar fi o neîncredere, deci daca acésta re-
legarea acestei cestiuni de mare importantia, Nu sciu, catu va tiené diet'a présente,
Editoru: Vasile Grigorovitia. I n tipografi'a Mechitarhitiloru. Redactoru respundiatoriu: Giorgiu Popa (Pop).