Sunteți pe pagina 1din 4

Anulu I — Nr. 5 . Viena, mercuri 13/25.

aprile 1866,
Prenumeratiunile se faou l a toti dd. oorespi
Ese de t r e i ori in septemana: M e r e u r i - a ,
dinţi a-i noatri, si d'adreptulu la Redactiunl
V i n e r i - a si D o m i n e c ' a , candu o cóla intréga,
V i e n a , Landstrasse, Reisnergasse Nr. 3. un
candu numai diumetate,adecă dupa momentulu
sunt a se adresa si covespundintiele, ce privesou
impregiurariloru.
Redactiunea, administratiunea séu spedîtur'a;
Pretlnlo de prenumeratiune: câte vor ii nefrancate, nu se vor primi, éra cele
pentru Austria: anonime nu se vor publica.
pe anu intregu 7 fl. a. v.
i, diumetate de anu • • • • 4 n n „ Pentru a n u n c i e si alte comunicatiuni de inte-
„ patrariu „ n • • • • • 2 * r „ resü privatu — se respunde cate 7 cr. de linie,
p e n t r u R o m â n i a si S t r a i n e t a t e : repetirile se facu cu pretiu scadiutu. Pretiulu
timbrului cate 30 cr. pentru una d a t a , se
pe anu intregu • • • 15fl.r. antecipa. Speditur'a: Schullerstrasse N r . 1 1
„ diumetate de anu 8
unde se primesou insertiuni.
„ patrariu „ r . . . . 4

cà Prussi'a face acést'a pentru consecintia, si vedeau amenintiarea pentru natiuna­ In anulu 1792. diet'a Ungariei s'a
Viena 12/24 aprile. càci in conferinti'a de Parisu s'a dechia- litatea loru, trebuia sê plece capu si ge­ ingrigitu de limb'a magiara intr'unu ar­
In nr. acést'a on. cetitori au decur" ratu contra principelui strainu d'in fami- nunchi in naintea aristocraţiei atotputin- ticolu de lege deosebitu, in care se de-
sulu siedintiei de sambeta (9 21 1. c.) a liele domnitórie, cu dinastie ereditarie. cióse, dar nici altcum nu-si poteau innal- tiermuresce, »ut s t ú d i u m l i n g u a e hun-
dietei unguresci. Acesta siedintia pan' acu Coniissiunea inse nu si-a finitu inca tiá cuventulu in dieta pentru interesulu g a r i c a e i n t r a fines r e g n i e i u s d e m
e cea mai interesanta pentru cestiunea lucrările sale, si pana s'ajunga a incheiá loru, càci ei acolo n'aveau nici unu locu. d e i n c e p s sit s t ú d i u m o r d i n a r i u m ,
natiunalitatei nóstre. Moţiunea a loru 14 protocólele, voru mai bate inca multe Sentiulu de natiunalitate astfeliu a- ut hac ratione intra certam temporis pe-
deputaţi romani, — d'a luá in considera­ venturi. biá se potù. desceptá la nemagiari! riodum pedetentim publica munia intra
tiune diferitele natiunalitati la compune­ D i n Romani'a inregistràmu in nr. Eca cum suna acelu articolu de lege, regni limites nonnisi taies obtineant, qui
rea cestiunei natiunalitatiloru —• se re­ acesta unu actu îmbucurători u pentru in care s'a semenatu sementi'a magiari- pênes reliqua rite absoluta studia cogni-
spinse. Deák — pre care magiarii lu nu- toti Romanii, este decretulu locutienin- sarei: tionem etiam linguae patriae professorum
mescu intieleptulu patriei — afla cu cale tiei domnesci, prin care şe va compune „Sua Majestas Sacratissima fidèles testimoniis edocuerint."*) (1792. Art.VII)
a-si rădica insu-si cuventulu contra mo- comissiunea ce are se ni dee ortografi'a status et Ordines de non introducenda S'a introdusu dara limb'a magiara,
tiunei romanesci. romana, gramatica s. a. Daru mai mare pro negotiis quibuscunque lingua pere­ cu tote cà si acuma erá in fraged'a sa co­
In comisiunea pentru afacerile co­ nu se poteá face natiunalitatii romane. grina securos reddit; ut a u t e m nativa pilăria, in tote scólele publice ca s t u d i u
mune se considerară catu de catu natiu- Bărbaţii cari avură acesta ideea, vor bi­ l i n g u a h u n g a r i c a m a g i s p r o p a g e - d e o b l e g a t o r i u , sî cu câta nevoia cu
nalitatile, dar in comissiunea pentru na­ nemerita de naţiunea romana si de cul­ tur, et expoliatur: in gymnasiis, acade- tóta se propunea latinesce, d'in grama­
tiunalitati, majori tatei casei i se parii dreptu tur'a ei. — In tempurile vechi, cărţile miis, et Universitate hungarica peculiaris tica latinésca. Pe langa aceste totu-si chi­
si cuviincioşii a face esceptiune si de la beserieesci grigira de unitatea limbei, professor linguae et styli hungarici con- aru si sermanii teneri nemagiari trebuia
procedur'a de mai nante, des! tocm'a aci dar de unu tempu in cóce ele paru cà stituetur, út illi qui eandem ignorant, et sê o invetie, càci numai asiá poteau aveá
si-aveau natiunalitatile motivu mai mare. vor incetá a ni mai face si acestu sier- condiscere volunt, vel vero eiusdem lin­ ce-va prospectu, cà vor capetá (inse nu­
Alesulu in comissiune, daca nu e de vitiu, de unde toti Romanii vedeau cu guae iam ghari, et hac seseperficere cu- mai nobilii) atare deregatorla intre mar­
cutare natiunalitate neindreptatita, óre dorere cà desvoltarea limbei incepe a luá piunt, ocasionem nanciscantur utrobique ginile tierei unguresci. In acestu articolu
fi-va elu capace a senti dorerea celoru direptiuni desclinite chiar atunci candu vota sua explendi, dicasterialia negotia de lege e depusu dara fundamentum in­
neindreptatiti ? i se deschidea suera mai larga de apti- autem idiomate latino nunc adhuc per- t r o d u cer ei limbei magiare ca limba o-
Metoda de miratu a:' avé acelu me­ vitate. tractanda venient.« *) ficiósa in tote lucrările publice; aci se
dicii, care n'ar ir^i-ebá K-.->. morbosu cà De acestu reu ne va scuti comissiu­ Aci se puse temeiulu magiarisarei, spune apriatu, cà tenerii de la institutele
celu dóre. ri le onn' 1
.<*netosu pentru nea limbistiloru romani. Multiamita bar- de-si pote nu cu acestu eugetu, ce inse e publice sunt s i l i ţ i a invetiámagiaresce,
a nr.ï,H'rié celui ,•> . oosu. batiloru, cari in mediloculu celoru mai cu greu de a crede, — aci se incepe e- si inca cu atat'a diligintia, ca sê fie apti
J'it-t'a ^ _asê imbie natiunalitatiloru sgomotóse miscaminte politice, nu si-ui- poc'a reformeloru, in acelu tempu, candu „intra certam temporis periodum publi-
• H u*u;> • ,i pentru a-si esprime dorintiele tara de criteriulu primu alu esistintiei nua chiari magiarii nu-si sciau vorbi ca munia obţinere."
loru, éra ea d'in parte-si sê le essamine nóstre natiunali, de limb'a sonóra, ce in limb'a, ei inşii nu-si dedeau nici o truda Aceste se referescu numai la scólele
d'in puntulu de vedere jäii J&iptßtei si -^earer-CTtverrtu st-Ttre" cate unu docil a invenţia o liniba dura, neculta, carea, publice, inse diet'a s'a ingrigitu si de o-
alu imitatei regatului. mentu despre originea nóstra, despre precum diceau, erá limb'a servitoriloru. ficiele publice, ordenandu, ca o deputa-
Diurnalistic'a se ocupa de respun- trecutulu nostru. Dupa acestu articolu de lege se si tiune d'in senul dietei d'impreuna cu locu-
sulu ce lu va primi diet'a la adres'a a Numai dupa ce comissiunea acést'a introduseră indata profesori de limb'a tiinti'a Ungariei sê prelucre unu proiectu
dou'a. „Wand." pretinde a sei cà taver- si-va împlini missiunea sa, se va începe magiara prin tote gimnasiele, academi- de lege pentru diet'a viitóre: ca adecă in
mculu si vice-presiedintele Consiliului de desvoltarea repede si ratiunale a limbei ele de drepturi si Universitate, cu scopu, catu ar poté si cum trebue sê corespunda
Locutienintia inca pre candu erau la Vi­ romane, si prin ea cultur'a poporului ro­ Cel RCGfl limba „magis propagetur, " si sê Consiliulu locutiintiei in limb'a magiara
ena, au primitu acestu rescriptu reg. Se manu. prindă radecine pretot indenea. Firesce la representatiunile Comitateloru, ce sunt
afirma cà Maj. Sa, in locu de miniştri, va legislatorii intielepti n'au sciutu, séu n'au scrise in limb'a magiara? (Art. VII. 1792.)
dá Ungariei consiliari de statu (dupa u-
Limba si natiunalitate. voitu a sei, cà in Ungari'a se afla nu nu­ Eca inceputulu introducerei limbei
nii: secretari de statu) respundiatori, in
mai magiari, ci si alţii, cari asemenea cu magiare nu numai josu intre copii, ci si
tote ramurile afara de resbelu. Astfelu se II. ei porta greutăţile tierei, si-si vérsa sân­ susu la tote dicasteriele inse numai » in­
va incercá complanarea prin cale rae-
(M. B.) Se scie de comunu cà in tem­ gele pentru patri'a comuna prin urmare tra fines regni." 5
dilocie.
purile mai vechi pana la inceputulu ace­ cà si ei ar avé ce-va dreptu de acere, ca Diet'a cea mai deaprópe inse, nici
Diu Bismark nu prè póté castigá a- stui secolu, nu numai limb'a invetiamen- asemenea catedre de limba si literatura
in anulu 1796. nici in 1802. nu s'a po-
derenti planului seu pentru reform'a con- tului, ma si cea oficiósa de susu pana se se redice si pentru limbele nemagiare
tutu ocupa cu proiectulu de limba, ce l'a
federatiunei nemtiesci. Nu cà dóra naţiu­ josu, in tóta Ungari'a erá limb'a latina. celu putienu acolo, unde aceste au pre-
prelucraţii acésta comisiune mixta, pana
nea n'ar senti necesetatea acestei reforme, In acést'a corespundeau dicasteriele un'a ponderanti'a locuitoriloru.
la anulu 1805. despre care in numerulu
ci pentru cà atatu guvernele stateloru cu alt'a, comitatele si tote corporatiunile;
Ast'a inse precum observai mai susu- viitoriu.
secundarie si mici, catu si partitele nu in limb'a latina erau scrise chiaru si le­
chiaru nici nemagiarii nu o pretindeau,
prè au incredere in Bismark, lu sciu cà gile, ce le aducea diet'a compusa pe ba-
càci n'aveau nici o frica de supreraati'a
tientesce aiure, si cà n'a facutu acésta sea aristocratica, d'impreuna cu regele
limbei magiare, ce erá inca in léganu,
propunere de dorulu d'a vedé liberalii Ungarîeî. Revista diuaristica.
éra de alta parte atâtu magiarii zăceau
patriei sale adunaţi in parliamentulu de
Pe atuncea putienu se interesau ne- in pî&ulu intunerecului in ast'a privintia, (Urmare.)
Francofurtu, unde de securu n'ar siede
magiarii de limb'a si natiunalitatea loru, si cei putieni luminaţi, câţi se mai aflau,
lungu tempu întruniţi, pana sê decrete Mai departe ni aduce a minte, cà in
pentru cà limb'a latina nu erá periculósa erau pedepsiţi de a suferi greutatea catu-
mórtea politica a primului ministru pru- tempurile de demultu cuventulu : naţio « n
pentru ei, sciindu prè bine, cà acést'a ca siloru politice.
sescu. cu totu altu intelesu avea decum lu intie-
o limba mórta si neutrala nu mai póté
Părinţii patriei inse nu se indestu- legemu astadi. Atunci acei ce au formatu
Negotiatiunile de de sar mare intre face învingeri asupra poporului intregu;
lira numai cu atat'a. — sementi'a nu re- o colonia, o clasa cetatienésca, séu car
Austria si Prussia nu se sciu la ce stadiu apoi si altcum erá numai limb'a cartura-
mane totu in pamentu, ciincoltiesce, prin­ au cuprinsu unu locu anumitu, unu teri­
au ajunsu, de óra-ce publicitatea n'are riloru, si nici candu nu se impunea po­
de radecine, ese d'in pamentu, cresce si toriu separatu, precumu si cei ce s'au
inca cunoscintia secura neci despre esi- porului spre invetiare, ori de care natiu­
infloresce. Astfeliu de fase a avutu si tienutu de-o órecare beserica deschilinita
stinti'a loru. nalitate sê se fie tienutu acel'a.
limb'a magiara, pana candu s'a desvol- de celelalte, toti aceştia se numiau naţi­
Scirile ce ni sosescu de la Parisu ni Numai la anulu 1791, candu se adu­ tatu la stadiulu de astadi. uni. De aceea apoi a fostu naţiunea
se punu cà comissiunea compusa in cestiu­ seră legi pentru propagarea limbei ma­ cumaniloru, jasigiloru, secuiloru, besie-
nea României si-au reinceputu siedintiele, gyare, incepura a cugeta mai seriosu si
*) Ca inse limb'a materna magiara sê se latiésca si sê neiloru si a palotiloru, eu tote cà aceste
si cà sta mortisiu pentru Domnitoriu d'in nemagiarii, dar' cu putienu resultatu, cà­ se poleésca mai tare: in gimnasii, academie, si in
tiéra. Consuna cu acésta scire si telegra­ ci cei ce aveau dreptu de a l u á parte in universitatea magiara se se introducă profesoru de
limb'a si literatur'a magiara cu plata, ca acei'a, cari *) Studiulu limbei latine intre otarele tierei sê fie
mele de la Berolinu, cari afirma cà Ma- dieta, erau nobili magiari, (ori si ce na­ nu sciu limb'a si voiescu a o invetiá, séu daca o studiu ordenariu, ca astielu sub decurgerea unui
jestatea Sa prusésca nu e invoitu a per­ tiunalitate sê fie avutu densii;) si asia sciu, si dorescu a se perfectiuná in ea, sè aiba oca- tempu anumitu eu incetulu numai aoei-a sè capete
siune de a poté corespunde chiamârii sale, inse
mite principelui Carolu de Hohenzollern nici cà se interesau de sortea natiunali­ deregalorie publice in tiéra, cari absolvandu eu
afacerile ofioióse cu dicasteriile se vor pertractá inca succesu bunu studeele, potu dovedi prin testimo-
sê primésca tronulu României. Se dice tatii loru; — éra nenobilii invetiati, daca totu numai latinesce. niulu profesoriloru. cà sciu sí Hmb'a magiarn.
vorbiau numai o singura limba — cea Belgia chiaru s'a esprimatu poporulu cà p r o p u n e m u ca inse atat'a tempu, credu, cà avemu incá, catu
magiara. pre densulu nu-lu indestulesce neci acea Comisiunea ce e a se esmite in caus'a sê potemu deslegá întrebarea natiunalitâtiloru.
natiunalitâtiloru, dupa momentuositatea a- Inse, D l o r u ! sê o deslegàmu toti la o lalta, tote
Apoi ca sê ni faca capulu apa si sê libertate mare daca nu voru fi respectaţi
cestei cause, sê se compună cu cuvenita luare partitele interesante in caus'a acést'a. O par-
ne pătrundă dóra de adeverulu lipsei de ca naţiune, càci aceea e contra demni-
in considerare a t u t u r o r u natiunalitâtiloru d'in tita interesanta inse e fie care naţiune, o par­
a intrebuintiá si noi limb'a magiara in tatei, onórei si chiaru esistintiei loru, — tita interesanta n u e numai o natiunalitate, ci
tiéra, si d u p a p r o p o r t i u n e a numerica a aces-
afacerile politice, ni insira esemple d'in si acést'a eu atàt'a e mai frumosu si de toru-a. tete la olalta. Sê luàmu dara parte tote naţi­
tieri străine. Asiá dice cà constitutiunea laudatu, pentru cà acei alegatori d'in Pest'a in 18 A p r i l e n. 1866." unile i n p r o p o r t i u n e la elucrarea operatului
d'in Belgia cu tote cà e mai liberala si câteva cercuri pretindiendu respectarea ( U r m é z a subscriptiunile m a i t u t u r o r u roma­ despre natiunalitàti,-ca chiar atati factori in­
niloru de l a dieta.) teresaţi in caus'a scést'a.
decàtu cea d'in Anglia totuşi nu indrep- limbei loru au datu dovéda cà pe langa
tatiesce mai multe limbi ca sê se intre- tote cà ei suntu parasiti si despretiuiti I n contr'a amendementului acestuia ne- E u privescu natiunalitatile n u ca parti
intregitórie a natiunei politice, ci ca parti in-
buintiedie in viéti'a politica. — „In Bel­ de intielegintia totuşi de poterea sentiului vinovatu i n t r u tóté se scóla mai antaiu Deák.
D e n s u l u n u recuiiósce competinti'a natiunali­ tregitorie ale tierei. D ' i n acestu p u n c t u de
gia — dice autorulu din „Hon" — natiunalu si-au esprimatu acea dorintia vedere, o sciu p r é b i n e , ne vom nisui toti pen­
tâtiloru in întrebarea acést'a, care n u e numai
dóue a treia parte a locuitoriloru nu scie santa ce aredica chiaru si pre unu poporu a natiunalitâtiloru ci a tierei intrege, éra naţi­ tru sustienerea si libertatea patriei. Credeti-mi
frantiozesce, totuşi in Comitate, ca si in decadiutulainaltimea demnităţii omenesci. unile n'au dreptulu de representatiune, de óra inse, D l o r u , cà de cautàmu in giurulu nostru
dieta limb'a oficiósa e cea francésca, eu Apoi daca poporulu d'in Belgia ce toti cetatienii suntu membri acelei-si naţi­ patri'a mi se aréta in starea ei de acuma^ asiè
tote cà asta nu e prescrisa de constitu­ libera, a carei-a constitutiune e de esem­ uni politice. Spera inse, cà cas'a va considera dicandu abnorma si demolata, numai ca c r u ­
ina, care ruina inse a r e o basa tare si dura­
tiune, ui numai asiá d'in datina. In Ca­ plu, totuşi nu e indestulitu, ci pe langa chîar in interesulu seu pre membri diferiteloru
natiunalitati, cari potu avé cunoscintiele cele bile. P r e bas'a acést'a legale sê zidimu alta
mera, deputaţii de natiunalitate flamanda nutrementulu sanetosu si datatoriu de patria, in care toti sê avemu locu, nu u n u l u
mai late la elaborarea u n u i astfelu de proieptu.
sunt cei mai numeroşi, inse nimenui nu viétia alu libertăţii publice, inca mai do- preste altulu, ci langa olalta. Sê facemu noi
Voesce inse, ca prin acést'a sê nu se restringa
i-a plesnitu in minte ca sê vorbésca vre- resce ceva, cumu sê nu pretindă natiu­ d r e p t u l u de alegere libera a casei. intre noi pace, sê impacàmu natiunalitatile, sê
unu cuventu flamandu . . . " La aceste nalitatile nemagiare d'in Ungaria,- si damu fie cărui dreptulu seu, si atunci t i é r ' a v a
Dr. Iosifu Hodosiu: E u tienu întrebarea
intortocaturi pre scurtu i-am poté re- Transilvania cari nu suntu pré îmbuibate natiunalitâtiloru de întrebarea cea mai u r - fi o anima, u n u sufictu, éra patri'a va fi comu­
na. Eu sum deci p e n t r u amendementu, si vo-
spund« intieleptului publicistu, cà daca cu libertatea publica. ginte, si asiu fi vrutu, ca sê nu se postpuna
escu, ca natiunalitatile sê se respecteze dupa
naţiunea flamanda nu voiesce sê se folo- (Va urmá.) deslegarei afaceriloru comune, ci de ar fi cu
cuviintia."
sésca de limb'a sa proprie, prin aceea nu potintia, asiu deslegá ambele aceste intrebàrî de
odată. La deslegarea afaceriloru comune sco- Vilelmu T ó t h se dechiara in contr'a mo-
se póté clătina dreptulu natiunalitâtiloru tiunei, p e n t r u cà încrederea nu se pote es-
pulu principale o împăcarea cu tronulu, la
ce dorescu a fi egalu Îndreptăţite de a se Diet'a Ungariei. deslegarea intrebarei natiunalitâtiloru sco- ploatá.
folosi de limb'a löru; — daca vre-unu p u l u principale e împăcarea cu diferitele Vincentw Babesiu: O n Casa! Mevoiu
poporu nu voiesce a trai ca naţiune, apoi Siedinti'a casei representantiloru d'in natiunalitati — ambele aceste scopuri suntu restringe la objectulu de pe tapetu. Scopulu
fie-i de bine, prin acést'a inse nime nu 21. Aprile. asemene de momentóse pentru t r o n u , pa­ l a m u r i t u alu amendamentului nostru e, ca in
póté sili natiunalitatile ce dorescu o vié- Presiedintele: Szcntiványi. tria si locuitorii ei. S u m convinsu, cà nu va comisiunea însărcinata cu regularea causei na­
tia adeverata, viétia politica ca sê ieie Protocolulu lu duce Vilelmu Tóth, pre fi pace in tiéra, pana candu întrebarea natiu­ tiunalitâtiloru sê fimu cuvenitu represontati,
nalitâtiloru nu va ti deslegata intr' u n u modu, adeca nu cumva-se fimu ignoraţi! amu facutu-
esemplu de la acele popóre amorţite, si vorbitori i însemna Giorgiu Ioanoviciu. carele sê îndestuleze pre tote natiunalitatile
Protocululu siedintiei trecute se autenti­ o acésta p r o p u n e r e , càci amu esperiatu, cumu
a. inse intieleptulu publicistu ne màntu- d'in tiéra. P a n a atunci nu va fi pace in tiéra, cà forte adese ori a m u fostu ignoraţi (eschia-
ca d u p a unele modificatiuni in stilisare.
iesce de sarcin'a de ai mai respunde, deó- Br. Ladislau Maithényi, m e m b r u casei
pana candu limb'a unei naţiuni posiede prero­ m a t i u n i : candu?!). F ó r t e d e multe ori amu fo­
race senguru domni'a sa numai decàtu boeriloru, preda presiedintelui estrasulu proto­ gativa legale, éra cele lalte natiunalitati nu stu ignoraţi in astufclu de locuri, in astufelu
amintesce, cà alegatorii de natiunalitatea colului si conclusulu casei magnatiloru d'in 16 suntu asecurate prin lege si accentuezu nici de comisiuni, ce atingu tiér'a intréga.
prin un'a lege in intrebuintiarea limbei loru
flamanda in unele cercuri au p r e t i n s u 1. c. in privinti'a proieptului de adresa. Cas'a On. Casa! Credu, cà n u e nime in acésta
natiunali : si o repetiescu, p a n a atuncia nu va
ca deórece nu o p r e s c e l e g e a (!) sê vor­ primesce actulu acest'a cu bucuria. fi pace, si acést'a ar fi atatu de doritu. Sentic-
casa, carele ni-ar negá esistinti'a nóstra natîu-
La p r o p u n e r e a lui Deák se aduce con­ nala ; daca inse avemu esistintia natiunala, si e
bésca in limb'a loru". Asiá dara si mentulu n a t i u n a l e se desvólta totu mai multu,
duşii, cà pana in inceputulu lui Iuniu siedin- recunoscutu in acésta casa, cà fara noi n'ar fi
flamandii incepu a se desceptá, prin ur­ tiele casei representantiloru se vor tiene in sa- ce s'a recunoscutu si in adres'a intaia. L a noi U n g a r i a aceea, ce e acuma, Ungaria intréga,
mare deórace tóta intieleptiunea celoru l'a museului, de óra ce p a n a atuncia se vor romanii sentiementulu natiunale se datéza de deci formàmu noi u n u factore in tiéra, atunci
ce se lupta contra natiunalitâtiloru, sta face p r e de oparte strămutările necesarie in odată cu viéti'a nóstra; ma marturisescu, cà e eu cutezu a dice, cà ori unde se intempla con-
mai vechiu, decatu tempulu acel'a, in care s'a
d'in aceea cà densii se nisuiescu a pata privinti'a unei acustice mai bune, éra pre de sultàri despre căuşele tierei, daca voiesce on.
disu despre noi „ non tarn p r o vita quam p r o
pre cei mai zeloşi natiunalisti ai noştri alta parte zidirea intréga a casei nóue se va linquae incolumnitate certasse videbantur." casa ca sê fie acelea espresiunea adeverata a
uscá, fiindu umediél'a de presentu stricatiósa tierei, acolo trebuie sê fimu si noi, trebuie sê
numindu-i trădători, vindietori de (?Red.)
sanetatei. Nisuinti'a, de a deslegá si ordina între­ fie si representantii noştri, (eschiamatiuni: daca
patria, burocrati si câte si mai câte nu li aice suntu!) Daca lipsesce acést'a, atunci d i n
P a u l u Rájner reportéza d'in partea co- barea natiunalitâtiloru, se datéza in Ungari'a
arunca in fatia, dicandu cà si aici in tiéra misiunei b u g e t u l u i casei. d'in anulu 1848. Mi aducu aminte de unele parte-mi asiu dice, cà natiunalitatile aru poté
aru tacé bietele natiunalitati, càci ele sunt L a ordinea dilei e elaboratulu comisiu- puncte d'in anulu 1849 in privinti'a romani­ a se plânge cum cà se face despre den­
bune si blande inse intieleginti'a batu-o nei de 12, care elaboratu se cetesce intregu. loru, cari le a propuşii u n u membru alu casei sele fara densele; càci on: casa, nu potemu ig­
noroculu, ea atietia poporulu siimpedeca L a pasagiulu despre formarea si organi- de atunci, Dragosiu, — dar' punctele aceste nora aceea, cà p r e t u t i n d e n e natiunalitatile s u n t
s'au propuşii forte tardiu. Sciu, cà diet'a d'in interesate in căuşele de tiéra; — si de óra-ce
desvoltarea constitutiunei, libertăţii pu­ sarea comisiunei in caus'a natiunalitâtiloru 14
deputaţi romani au facutu următori'a m o ţ i u n e : 1861 a denumi tu o comisiune regnicolara,care vedemu cà acést'a n u se ié in drépta conside-
blice, acum candu chiaru d'in gur'a loru ratiune, — si deóra-ce ne tememu,cà nu se va
„Considerandu, cà cas'a in prim'a sa a- sê elucre u n u elaboratu in privinti'a natiunali-
audimu cà nu numai popórele d'in Un­ dresa a enunciatu, cumca in facerea legiloru tâtiloru; sciu, cà st. corepresentante Colomanu luá acésta ín consideratiune cuvenita nici aice,
garia, Transilvania, Banatu si Croaţia p e n t r u natiunalitati va tine la principiele de Tisza a adusu la desfintiarea dietei d'in 1861 u n d e chiaru e vorba despre stabilirea legala a
atietiate si inversiunate de reutatiós'a (?) dreptate si frăţietate; o moţiune éra in, privinti'a acést'a. Inse si a- esistintiei nóstre; — dreptu aceea eu credu,cà
loru intielegintia, ci chiaru si in Belgia considerandu, cà natiunalitatile ca totu ceea sciu, cà tote punctele aceste, tote aceste cererea nostra e forte justa, si de lipsa, si nu
elaborate, tote aceste p r o p u n e r i s'au facutu in concedu aceea, cà prin acést'a s'ar desceptá ne­
liberala, unde intieleginti'a inca nu vré atati faptori esenţiali si egalu îndreptăţiţi •—
sunt chiamate la o egale conlucrare intru des­ momintele cele mai de p r e urma. încredere, càci atunci si esistinti'a- nóstra aici
sê scié de principiulu natiunalitatii, in in casa ar fi o neîncredere, deci daca acésta re-
legarea acestei cestiuni de mare importantia, Nu sciu, catu va tiené diet'a présente,

FOISIORA. Si sê-mi spuneţi cum gândiţi, —


Siede-mi bine 'n vladicia,
Sei mai bine in domnia?!"
Se-lu intrebu, de cine-i d a t a ? "
Toti armasii 'nealeeá,
P e cai negri ei pleca,
Dascalu mare te-am naltiatu, —
Nu-ti placù la dăscălia,
Te poftişi l a preutla,
Candu boierii-lu audia, Ca p e ventu ei mi sburá, E u făcui ce mai putui,
Ştefana Voda si Vladic'a Juon. Limb'a 'in g u r a li-amutiá, L a vladic'a ajungea, Popa m a r e te făcui,
i. Trei minute nu grăia, Peste mese cà-lu trăgea, Cà ti-am datu protopopia,
Colo susu la Bucuresci, Ce-o se fia, n u sciá, — Si de peptu cà mi-lu luvá Te-am naltiatu la vladicia,
L a curţi mari, si curţi domnesci, Numai u n u boieriu mai micu, P a n ' la Voda mi-lu purta, — Nicî acést'a nu-ti mai place, —
Si cu sute de fereşti, Mi siedea cá-unu gramatîcu D a r ' boierii candu vedea, D i a v o l u l u in tine jace,
Mare mésa e întinsa Cu condeiulu la urechia, Toti fugiá, si s' ascundea! Si spre r e u te-a invitatu, —
D e boieri aleşi cuprinsa, — D u p a datin'a-i cea vechia, Stefanu Voda aştepta, D e triufia esti 'ngaufatu,
Boierii D i v a n u l u i , Si-i respunsc 'n fragedu tonu: Si peurma întreba, Si-mi iei panea avuţia,
Si ai Tergu-jiului, „Se fii D o m n u , Vlădica I u o n ! Cu restitu si aspru tonu Si-mi surpi t r o n u l u si domni'a, — •—
Si ai Mebedintiului! Bine-ti siede 'n Vladicia, P e celu D o m n u , Vladic'a I u o n : Te-ai facutu necredinciosu,
D a r ' pe mésa catra frunte, D a r ' m a i bine in domnia!" „ E n respunde-mi t u Vlădica Se peri dar' ca pecatosu!"
Mi jacea, jacea o bute, Caudu Vladic'a audi, Omu selbatecu far' de frica, D a r Vladic'a ce făcea?
Cu vinu bunu, vinu de Cotnaru Ospetarea o lungi, C u m t e b a t e Domnedieu, E l u plângea, si totu tăcea
Si I u o n torna in paharu. Si boierii remanea, Ca se surpi tu tronulu m e u ? ! " Scie bine, cà-i asiá.
„Susu boieri si închinaţi! Dile multe-si petrecea, — D a r ' Vladic'a cà tăcea, Stefanu Voda judeca,
Beti mâncaţi, ve ospetati!" Si pe Iuon, D o m n u 'Iu făcea! Scie bine cà-i asiá, Nici c u v e n t u l u si-lu gatá,
Si toti bea in veselia, — Apoi Stefanu 'i grăia: P a n ' ostaşii s' adunară,
D a r candu fu catra betîa, II. „Micu seracu eu te-am aflatu, Spendiaratori redicara, —
Vladic'a de bucuria, Stefanu Voda audia, Si 'n paiaţa te-am luvatu, P e Vladic'a-lu acatiara!
D a josu haine vladicesci, Forte reu cà se maniá, Slugulitia
Si se 'mbraca in domnesci, Si strigá elu catra-ai sei: P e tiolitia,'
1er' la mésa 'mi venia, „Auditi armasii m e i ! Argatielu Bate Domne! si tresnesce,
Si d'in g u r a mi g r ă i a : Câtu mai iute se ve duceţi, P e malaielu, P e omu reu, ce nu cinstesce
„Auditi boieriloru P e Vladic'a sê-lu aduceţi, P a n a mare te-am crescutu, Făcătorii sei de bine, — —
A u d i t i ostasiloru!? Sê-lu aduceţi la paiaţa Si scolariu de te-am facutu, — Asiá fia cu ori si cine!
D r e p t u voi mie sê-mi graiti, Chiaru cu hain'a îmbrăcata, Carte mandra ai 'nvetiatu,
presentatiune n'a fostu spre daun'a întregitatei cést'a in sine luata de totu nevinovata a cau- se cugete, cà ar fi óre candu in stare se faca titu cu doi, dar' totu de o data s'a facutu
patriei, dieu: cà nici acea, ce p r o p u n e m u , nu i
satu iritatiune, ce n u s'ar fi intemplatu, déca d'in mine magiaru, precum nici eu nu vreu sê mai compactu si mai uniformu.
va fi spre stricare. n'ar fi vorbitu nime p e n t r u dens'a. Aci s'a do- facu d'in nici u n u magiaru r o m a n u ; — sum
Nu potu incheiá fara a aminti,
D e comunu se dice, cà „nime nu se póté cumentatu, cà amicii neiscusiti suntu amicii fiu alu Ungariei, si patriotismulu meu precum
restringe spre î n c r e d e r e " , dar acest'a e u n u
cei ma rei. D u n s u l u nu primesce motivarea si iubirea mea de patria am documentatu-o in
precumca unii domnii de frunte d'in
conceptu precatu de partialu, p r e a t a t u d e elas-
propunerei asié, precum s'a intemplatu, cu a- tempuri grele si critice." P r e u r m a respinge taber'a fratiloru magini — prin propu­
tecu: apoi odată se dice „încredere" ér alta­ tatu mai p u t i n u teori'a despre romanii rei. suspitiunarea necalita alui Ragályi, dicandu nerea acest' romaniloru s'au interitatu
data „calificatiune" si ambele acestea se facu V o r b i t o r i u l u i se dechiara, cà e r o m a n u bunu, cà astfelu de arme adese se intorcu incontr'a pé-multu, si capulu loru, diu conte Iuliu
a t e r n a t ó r e ' c h i a r u delà acei-a, in alu cărora in-
p r e c u m n u póté fi altulu mai b u n u , inse totu atacatoriloru, precum si atacurile lui Kubicza. Andrásy, vice-presiedintele dietei, a fa­
teresu — celu putienu, in înteresulu-li espri- de odată e si magiaru' (sic.) E dreptu, cà cei Intorcandu-se la objectu numesce moţiunea
cutu cate-tóte incercari, chiaru si prin
matu pana acuma — a statu ca pe noi sê ne ce au subscrisu amendementulu ambla pre alta u n u medilocu, care duce la deslegarea nodului
ignoredie, de aceea apoi am patitu-o, cà ori cale, cu totulu diferita de acea p r e care ambla gordianu a intrebarei natiunalitatiloru, si e
unele promisiuni — gole, spre a îndu­
unde a fostu vorba despre romani, — de co­ elu, inse densulu tiene p r e acést'a de cea ade- p e n t r u primirea ei. *) pleca pre romani, ca sê-si retrage acea
munu séu n u s'a alesu nici u n u l u dintre noi, verata, p r e care n u va parasi-o nici odată, si Colomanu Tisza si-esprime bueuri'a, cà propunere; precandu de alta parte fraţii
séu s'a alesu de aceia, despre cari se scie in speréza, cà subscrisă voru trece in taber'a lui. partea cea mai mare a representantiloru şerbi magiari mai pucinu ipocriţi — nu afla
comunu, cà nu se p r é tienu de cei mai buni, (vaga sperantia) V o r b i t o r i u l u dechiara p r e nu spriginesce moţiunea. acést'a propunere decatu — buna si de
de cei mai credintiosi romani. (Sgomotu férte ceia, cari iritéza p r e romani incontr'a magiari- Vorbitorii inca inscrisi renuncia, si ve- apta. — Deci oblegatii noştri in urm'a
m a r e , eschiamatiunî de neaprobare si neplă­ loru de inimicii romaniloru, si provoca in tonu nindu acuma tréb'a la votisare, majoritatea a
cere.) forte iritatu p r e Babesiu, ca sê numésca p r e
acestoru manifestatiuni, luandu oportuni­
fostu p e n t r u respingerea motiunei.
On. Casa! Adeseori am facutu esperiinti'a, romanii rei d'in cas'a representantiloru. E l a b o r a t u l u comisiunei de 12 se porimesce
tatea pasiului loru de nou la desbatere,
cà intrég'a magiarime se porta cu neincredere, Babesiu dechiara, cà n'a pricepuţii p r e in intregitatea sa. deciseră cu unaminutate de voturi, a
cu antepatiá fatia ~cu unele individualităţi Gozsdu, candu a vorbitu dc romanii rei. Mai I n fine s'a adusu conclusu,cà comisiuniie remané langa propunere-si si a-o snsu-
magiare, pe cari n u numai corporatiuni, ci si departe se esprime, cà nu póté împlini cererea p e n t r u statorirea referintieloru intre U n g a r i ' a tiné cu tóte poterile. —
Maiestatea sa i-a onoratu cu încrederea l o r ; lui Gozsdu, càci dupa usulu p a r l a m e n t a r i u nu si Transilvani'a, p e n t r u n a t i u n a l i t a t i si ordinea
V Pesta 21 aprile 1866.
si aceast'a numai d'in acea simpla causa, cà li e nime indetoratu a n u m i nume. casei se voru alege in siedinti'a de Marti'a veni-
s'a p a r u t u a sei cà n u sunt magiari cu semtie- Sigismundu Bor lea partinesce moţiunea. tória, éra alegerea celoralalte 5 comisiuni se
Va fi cunoscutu on. publicu romanu,
minte bune. D e n s u l u accentuéza, cà inca in 22 Martiu a va intemplá numai dupa ce representantii se cumca diet'a Ungariei esmise comisiune
Apoî m e rogu, daca e iertatu astufelu a facutu in daru p r o p u n e r e a ca la alegerile co­ vor fi dechiaratu, cà in cari comisiuni voescu regnicolara, pre candu diet'a Croaţiei
argumenta magiarului, — credu, — cà totu misiuniloru sê se respecteze diferitele nati- sê fie aleşi. d'in parte-si delega alta comisiune regni­
acést'a póté stá si fatia cu alte natiunalitati ; si u n a l i t a t i ; in diu'a aceea s'au alesu trei comisi- Siedinti'a mai de aprópe va fi luni. L a colara, cu scopu ca ambe aceste comis-
indesiertu amu negá, càci in tóte dilele ve- uni, si intr'aceste nici u n u romanu. L a desle- ordinea dilei e roportulu comisiunei pentru
siuni intrunindu-se sê se consulte des-
demu, cà avemu causa spre acést'a, cà adecă garea intrebarei n a t i u n a l i t a t i l o r u t r e b u e sê iee verificări.
precumu nu toti magiarii suntu de o forma, parte representantii natiunalitatiloru cu atatu
pre referintiele de dreptu publicu ce
totu asiá nu sunt neci toti romanii. (Ilaritate, mai vertosu, cu catu numai densii sciu léculu voru sê aiba validitate pentru venitoriu
sgomotu.) D r e p t u aceea, deóra-ce noi ne potemu de vindecare. Suspitiunarile, ce s'au facutu cu intre Ungari'a si Croati'a.
provocá fara sfiala la acea, cà pre magiarii ocasiunea acést'a le respinge p e n t r u cà acést'a
(v.) Pesta in 8/20 aprile. — Vinu a
întrunirea prima a acestoru comis-
buni si distinşi, p r e acei-a adecă, cari posiedu maniera nu duce la capacitare. A n d r e i u Me- aduce onoratului publicu romanu imbu-
siuni fu astadi la 6 óre dupa médiadi in
încrederea deplina a natiunalitatei magiare, danu partinesce pre Borlea, p e n t r u cà amende- curatórea scire, cumca de unu tempu in
edificiulu academiei.
noi ii stimânu, deci credu cà cererea nóstra e mentulu representantiloru romani e numai es- cóce armoni'a si solidaritatea intre mem­
justa, si cà cu totu dreptulu potemu asceptá, plicarca principiului primitu de comisiunea Contele Antoniu M a i l a t u , dupa
bri romani a-i dietei a inceputu aimbracá
ca sê se ieie in consideratiune si d'in partea de 12, ca membrii diferiteloru comisiuni sê se cuventare salutatórie in limb'a magiara,
facia multu mai seriósa si mai plăcuta, de
magiarilor; asîe-ori si cumu s ê n e g à m u , propu­ alega d'in senulu dietei de dupa capacitatea si fece croatiloru cunoscuţi membrii aleşi
nerea nóstra e logica si necesaria, si p r e cunoscintiele de specialitate ale representanti-
catu pana aci. Căuşele potu se fia diferite,
d'in partea casei de sus si a casei depu­
mine numai atunci m'ar odihni dechiaratiunea loru. dar' ajunge esperiinti'a ce o potura face
tatiloru dietei Ungariei, totodată fece ca
on. case, daca aceea s'ar respicá, cumca noi R u d n y á n s z k y — alesu i n t r ' u n u cercu pana aci si despre carea avură in serba-
notariulu Antoniu C s e n g er y sê cetésca
in tóte corni l ü i ü e ce suntu acum pe tapetu curatu slovacescu — face curiós'a si siód'a torile pasciloru destulu tempu a asculta
vomn £ -'up» ou vi nintia, adecă conformii pon- dechiaratiune, cà slovacii lui suntu toti magi- decissiunile d'in protocólele caseloru,re-
si opiniunea publica. De alta parte, dupa
Ù »."•!(, ii si 'acereseloru causei représentât!. ari, si de n'ar fi agitatori, n ' a r esisto nici între- feritórie la esmiterea comissiunei.
cum ni se spune, sê fia contribuitu la
I n n ' a.lu chipu acést'a ni-o poteti negá, càci barea natiunalitatiloru (?!) D'in partea Croatiloru, eppulu Io-
majoritatea e in contra nóstra dar' nu credu
acésta imbucuratore armonia si solidari­
Conte Gedeonu R á d a y votéza incontr'a sifu Georgiu S t r o s s m a y e r salutà in
cà a-ti poté-o combate cu arguminte. (Apro­ amendementului. tate — nu pucinu si acrescamentulu ce­
limb'a croata comissiunea ungurésca, i
bare, sgomotu.) D r . A u r e l i u Maniu dechiara, cà n u voesce lu cascigà reunimea ablegatiloru romani
fece cunoscuţi membrii croaţi, apoi prin
Dedinszky si Zsedényi se scóla,-cestu sê pasiésca pre t e r e n u l u discutarei cestiunei prin intrarea in dieta a dlui Ales. Romanu
Ioane P e r k o v a c fece a se ceti manda­
d'in u r m a cu o furia,-incontr'a lui Babesiu, si natiunalitatiloru, càci acést'a n u se pote discuta si prin infaciosiarea dlui Andreiu Me-
si-esprime speranti'a, cà majoritatea romani­ si decide numai asié per tangentem. A d a u g e , tulu ce Ta primitu de la diet'acroato-sla-
danu. Ambii aceşti domni au intaritu
loru n u e de părerea lui Babesiu. S u n t u intre cà elu, si crede cà toti cei ce au subscrisu vona.
multu, si vor face-o se p'recumpeuésca
aperatorii deferiteloru naţiuni bărbaţi nein- moţiunea, n'au avutu altu scopu, de catu ca tóte Acù se procese la alegerea presie-
in conferintiele natiunali — partid'a
teresati (!) si cu minte (!) cari dorescu, ca limb'a naţiunile sê fie representate dupa cuvintia in dintelui. Ungurii voiau presiediu duplu,
natiunale sê jóce rola in administratiune si in comisiunea p e n t r u natiunalitati, si acést'a cu natiunale liberale nependinte, prin ce
solidaritatea si acţiunea ei la dieta — éra Croaţii numai unu presiedinte, ce la
scóle, si asié sê aibe garanţia legale p e n t r u atatu mai vertosu, cu catu voesce, ca întrebarea
desvoltarea ei, si dorintiele aceste drepte vre- acést'a sê se deslege p r e langa concursulu precum speràmu, va deveni mai gene­ propunerea eppului Strossmayer se alese
mu si le vomu si împlini. Aceea ce poftescu celoru interesaţi, cari vor poté in cerculu mai rale si mai intensiva, si ecuilibriulu pote- prin achiamatiune contele Antoniu Mai­
propunetorii nu se póté împlini, càci i n casa restrinsu alu comisiunei desluci cu atatu mai
riloru totu mereu se va resta veri. latu.
nime n u représenta natiunalitatile, ci toti suntu bine întrebarea acést'a momentósa, fara a cărei De notariu, ungurii alésera pre
representantii U n g a r i e i si a intregei naţiuni indestulitóre deslegare constitutiunea tierei A fostu fatalitate, cà diu Ales. Ro­
Csengery, éra Croato-Slovanii pre Per­
magiare. Marchéza mai departe p r e cei ce au n'are nici o basa duravera. I n decursulu vor- manu, d'in caus'a conoscuteloru intrige
kovac, astfelu protocólele se vor porta
subscrisu amendementulu de magiari, de óra birei provóca cas'a, ca sê primésca moţiunea străine, n'a potutu se intre in dieta de
ce densii suntu mai intaiu magiari si apoi ca o consecintia a elaboratului comisiunei de in doue limbe, se vor confronta, le va
locu dintru inceputu; éra diu Medanu —
dupa aceea romani, (Hodosiu: n e g u ) si i pro­ 12, in care se cere c u n o s c i n t i a d e l u c r u subscrise-notariulu respectivu si presie­
dupa părerea mea — ar merita intr'ade-
voca sê-si retragă moţiunea. p e n t r u celelalte comisiuni, deci cas'a privésca dintele ce e comunu.
veru unu picutiu de mustrare, sê ntielege
Samuilu Bonis e incontr'a amendemen- in compunerea comisiunei pentru natiunalitati Conferintiele s'a decisu sê fie în­
tului, p e n t r u cà n u se pote réalisa, negandu, ca o astfelu de cunoscintia de lucru natiunali-
fratiésca, pentrucà a intardiatu pana J
chise, altu publicu nu va luá parte, éra
cumca întrebarea natiunalitatiloru ar fi ran'a tatea. Representantii de diferite natiunalitati acum de a se folosi de mandatulu seu,
cunoscu mai bine fasele, prin cari a trecutu
membru s'au oblegatu a tiené in secretu
cea m a i dorerósa a Ungariei. de increderea braviloru sei alegatori;*)
decursulu intregu alu desbateriloru.
Alesandru Nicolicîu vorbesce incontr'a întrebarea acést'a, si suntu mai competinti a se càci eu asiè credu, cà daca domniele loru
amendementului, p e n t r u cà a r e tóta încrederea pronunciá in privinti'a deslegarei. Privindu-se d'intru inceputu se aflau intre ablegatii
in tactulu representantiloru, si e convinsu, cà in astfelu de modu motivele motiunei, crede, Logosin, 10 aprile 1866. v.
noştri, prin parteciparea loru la tóte
in comisiunea natiunalitatiloru se voru alege cà se póté primi. Candu s'a anessatu Banatulu catra
•desbaterile si acţiunile, o mulţime de
astfelu de membri si in astfelu de proportiune, Florian Varga e p e n t r u primire, càci
ße 'ntielegeri, complicări si confusiuni Ungari'a, in rescriptulu de anessare,
i n c a t u s ê se corespunda pretensiuniloru drepte moţiunea e drépta, si intr'ens'a nu se cere ceva
ale diferiteloru naţiuni si cari sê deslege în- cu nepotintia. se incungiurau, si intrig'a străina si ne­ popóreloru, cari au vrutu sê păstreze
trebarea acést'a spre indestulirea t u t u r o r a . Ladislau Tisza si I v á n k a suntu incontr'a priceperea unoru parteculari nu apucá a autonomi'a Banatului d'in temere de ege-
Ragályi observa, cà impregiurarea, cà motîunei. se incuibá si a puiá in sinul conferintilor moni'a magiara, li s'a garantatu natiuna-
totu diregatori d'in period'a l u i Bach si Mileticiu nu póté sprigini moţiunea
natiunali: litatea loru, acordandu-li-se atatu parteci­
Schmerling au subscrisu moţiunea, a r poté a- romaniloru, càci nu o afla de indestulitória, de parea la viéti'a publica a comitateloru,
duce p r e cineva sê créda, cà densii vreu sê óra ce p r i n c i p i u l u intrebarei natiunalitatiloru De altu mintrelea Ddieu e bunu si
catu si intrebuintiarea limbei natiunale
faca presiune in dieta in interesulu óresi ca- nu póté fi proportiunea, ci egal'a îndreptăţire. — multiamita lui, cà ni i-a adusu chiaru
in locurile unde ele se afla indesatu
roru cercuri vienese. (!) Dimitrieviciu primesce in principiu amen­ si acum, precandu se facu tóte pregătirile
Stefanides cere votisarea. dementulu, inse n u l u partinesce in privinti'a locuitóre.
pentru lupta cea mare pentru natiuna-
Kubicza, vorbesce intr' u n u tonu forte realisarei, p e n t r u cà n u se tiene de casa, ci de Cum am preceputu noi garanti'a
litate si limba. Prin numiţii doi domni —
iritatu p e n t r u respingerea a m e n d e m e n t u l u i , forulu conferentiale. D e aceea votéza pentru acést'a, dovedesce destulu de chiaru nu­
éra Ujfalusy i secundéza, p e n t r u cà p r i m i n d u respingere. iu asiè credu, ca numerulu eroiioru
merulu diregatoriloru romani, alesi in
principiulu d'in moţiune s'ar poté nasce între­ Milutinoviciu are încredere in loialitatea* noştri parlamentari nu numai s'a inmul-
1861, precum si decretarea limbei romane
barea religiuniloru, ce de securu nu va con­ casei si votéza incontr'a motiunei.
de oficiósaincongregatiunea d'in septem-
tribui la usiorarea situatiunei. Aloisiu Vladu nu vorbesce atatu la ob- 1 *) In nr. venitoriu vom publica cuventarea intrega.
*) Observàmu, cnma in contra alegerei dlui Medanu a vre totu a acelui anu. Am avutu de
Emanuilu Gozsdu carele nu scimu d'in jectu, catu mai m u l t u protestéza incontr'a
fostu datu unu protestn si pe temeiulu aceluia diu comite supremu pre Gîozsdu, romanu, si
ce motive mai innalte politice ca romanu n'a tonului vatematoriu si aserţiunea lui Zsedényi,
ablegatu Gerardu Véghso esmisu ca investigatoriu;
subscrisu amendementulu si- esprime intr' u n u de dupa care vorbitoriulu nainte de tóte ocupa dar' acést'a, dupa lege n'a pototu inpedecá pe diu
de dupa candidarea ce a facut'o am alesu
tonu iritatu părerea de r e u , cà moţiunea a- locu in casa ca magiaru. „Sum romanu si nime Medanu, c a s é seinfaciosiesesi sê ie parte la dieta. Red. d'in 60 de diregatori comitatensi 35 ro-
mani, mai mulţi a alege nu erá cu potin- sceptieu si alte egale esemple p e n t r u incre a.) D i n trei membri d'in Romani'a de Mocioni 5 fl. A n t o n i u de Mocioni 5 fl. Geor­
tia dupa acea candidare. derea alui, adeca: mai cati Romani sunt ucişi peste Milcovu; giu de Mocioni 5 fl. Alesandru de Mocioni 511.
de Romani in anulu trecutu si in alti ani fara b.) D i n patru membri din România de Catarin'a de Mocioni 5 fl. d. Vincentiu Ba­
La intrarea in viétia a nefericitului
nici o causalitatea Şerbilor; — ci daca poftesce d'incóce de Milcovu; besiu ases. la tabl'a regésca 3 fl. P r i n d. losifu
provisoriu, ni s'a luatu fara multe cere
se scie, se le caute in matriclu eclesinsticu de c.) D i n trei membri din Transilvania; V u l c a n u redact. Familiei si a „Umoristului"
monri limb'a, dara deregatorii romani aici, acolo le va gasi in ordine. d.) D i n duoi membri din B a n a t u ; de la II. Sa D . Georgiu Popá supr. comite alu
ni-au remasu antaiu sub administrarea Mai bine ar face corresp. acela, sa se e.) D i n duoi membri din M a r a m u r e s i u ; A r a d u l u i 3 ii. d. Sigismundu Popoviciu 2 11.
dlui Serbu, romanu in tote privintiele, lese d'in capulu Şerbilor, càci destul sunt f.) D i n duoi membri din Bucovina; éra de la II. Sa d. Ignatiu M u r á n y i Com.supr.
apoi sub veghiarea administratorelui densii aici molestaţi si asupriţi nu numai de g.) D i n trei membri din Basarabia ; alu Temisiului 10 fl. sum'a 4 1 fl.
consorţii alui, ci si de pruncii lor, cari esaltati h.) D i n duoi membri din Macedonia. 2. A r a d u . Colectante d. A . Rusu j u -
presinte.
si invetiati de invetiatoriu lor R ó m a n u esind A r t . 5. Societatea si-va alege presiedin­ ristu abs. 2 fl. d. d. Georgiu Illoviciu A d v .
Guvernulu presinte si-a inceputu
d'in scola si trecând pe langa casile serbesti tele, vice-presiedintele si secretarii din senulu 2 fl. E m . B. Stanescu j u r . abs. 2 fl. T e o d o r u
lucrările sale nainte de tote cu denumirea cânta si ureze: Susu Romane susu in munte, seu. S e r b u j u r . abs. 2 fl. Mirone Romanu protosin-
comitiloru supremi, antaiu in comitatele se taemu la Şerbi d u h a n u p e frunte!" — Sic A r t . G. Societatea pete a^si iumulti, dupa celu 2 fl. Nicolau Philimonu 2 fl. sum'a 12. fl.
magiare, unde nu erá lucru mare a afla non itur C o r i n t h u m ! nevoia, numerulu membriloru sei. 3. L i p o v á . Colect. d. Georgiu de Ratiu
si cate duoi trei insi apti si calificaţi pen A r t . 7. P e n t r u asta una-data, Ministeri- d. d. A . Ciordanu 2 fl. Georgiu de Fogarasi
tru politic'a guvernului, éra dupa aceea ulu Instuctiunii Publice si alu Cultelor, va 2 fl. Christoforu Giuchiciu preotu 2 fl. Iosifa
invita la societate de a d r e p t u l u pe acei bar­ Suciu parocu 1 fl. Simeonu Gombotiu invetia-
in comitatele nemagiare séu mestecate.
Aci — precum se vede — nu erá asié România. bati din tierile locuite de Romani, cari se deo- tori 1 fl. G e o r g i u Serbu 1 fl. Iacobu Ratiu de
sibescu p r i n meritele si lucrările literarie. Caransebeş negoţ. 1 fl. A t a n . de Misiciu 1 fl.
usioru a aflá persónele corespundiatórie, Nu potemu incepe asta data acésta A r t . 8. Ministeriulu Instrucţiunii P u ­ Ioane Schelegianu parocu 1 fl. Georgiu Cojo­
de óra-ce guvernulu ca sê nu para con­ rubrica fora a luá notifia de o impregiu blice si alu Culteloru va avé in vevede cà, la cari u 1 fl. Panajoth 5 0 er. Totu d'in L i p o v a
trariu dorintieloru si pretensiuniloru rare — dupa părerea nóstra — multu alegerea de asta-data a membriloru, dupe A r t . p r é on. D . Ioane T i e r a n u protopres 3 fl. sum'a
drepte a le diferiteloru natiunalitati, au 4. se ûp representate fia-care din limbele neo­ 16 fl. 50 cr.
insemnatóre, ce se manifesta in dilele tre­
cautatu barbati de natiunalitatea comita­ latine si din limbele Stateloru vecine, cari au 4. B e c i c h e r e c u l u m a r e . Colect. d.
cute mai in tóta pres'a străina d'in pre- avutu influentia asupra formatiunei limbei ro­ Lasaru Gruiescu juras. 1 fl. d. d. Ioane Ga-
tului, cari sê aiba óre-care popolaritate, giuru-ne, si carea caută se ne dora forte mane. vtilla c. r. oficialii 1 fl. Philipu Fischer 4 0 cr.
si cari d'alta parte sê primésca angagia-
pre toti cei-ce portámu numele de ro­ Art. 9. Prim'a î n t r u n i r e a societatei va Schenas P e t r u c. r. contr 2. fl. sum'a 4 f l . 4 0 c r .
mentu eu politic'a barbatiloru de la fi la l-iu A u g u s t u 1 8 6 6 ; sesiunea acést'a'va fi 5. T o t v a r a d i ' a . Colect. pre'on. d. losifu
mani.
guvernu. de doua lune celu multu. Belesi u protepresv. 2 fl. d. d. Ioane Popo­
Reportulu dlui Ministru de resbelu
Acést'a inse, cumca nu i-a succesu A r t . 10. Indata dupa intrunirea societă­ viciu adm. par. in Soversin 2 fl. I l e i n r i c u
d'in Romani'a despre poterea armata, re-
ţii, ea va forrná statutele ei definitive, cari Beer 1 fl. 50 cr. Carolu Krenthaler 1 fl. G e ­
guvernului, o conchidemu de la starea in gularia si neregularia, ce stà spre despu- voru fi supuse aprobarei Domnesci. orgiu Carabasiu docinte 1 fl. Móricz Blau l.fl.
care ne aflàmu. setiune acelei tiere pentru aperarea au­ A r t . 1 1 . I n aceste sesiuni va discuta ba- Draschdianyszky 1 fl. Prochasca 1 fl. Szájbeli
Çomitatulu nostru, unulu den cele tonomiei si drepturiloru sale, in diurna- sile dupa cari urmedia a se elabora dictiuna- 1 11. Iosif Silberleitner 1 fl. Szabd lenö 1 fl.
mai curate romane s ci in Ungari'a, n'are listec'a vecina, germana si slava a aflatu r u l u si gramatic'a: va defige modulu cumu are P a l i a Ioséf 1 fl. si alte contribuiri mai mice
neci pana in diu'a de asta-di comite su­ o primire — precatu se pote de rea, unu a se aduna materi'a si formele limbei din tote cari tote cu aceste de sus. facu sum'a de 18 fl.
premu; elu in legelatiunea tierei, in cas'a tierile locuite de Romani, va decide de catra 10 cr.
resunetu — dusimanu.
cine si cum sè se lucredie cele doue cârti d'in 6. C a p r u t i ' a . Colect. d. Vasiliu Zor-
magnatiloru, nu e representatu. Am cititu cu luare a minte judecă­ materialulu adunatu. léntiu perocu 1 fl. 9Í alte contribuiri mai mice
Guvernulu inse trebuia sê aiba in ţile a celoru diurnale si — marturisimu A r t . 12. Ministrulu Instrucţiunii Publi­ cari la olalta facu sum'a de 4 fl. 62 cr.
comitatu pre cine-va, care sê-i sprigi- cà le-am aflatu tote — unilaterali si su- ce si alu Culteloru va procura membriloru din 7. C h i n e z u . Colect d. Icá U n g u r e a n u
nésca politic'a si asiè in lips'a comitelui prafaciali, ca dictate de paterna, invidia, provinciele vecine, pana la formarea budgetu­ j u d e corn. 3 0 cr. Girgiu Ivanov insp. scol.com.
supremu, vice-comitii constitutiunali d'in lui ei separaţii, cate 80 galbeni spese de voi­ 1 fl. losifu Gombosiu docinte 1 fl. d. P e t r u
reutate.
1861 primiră éra-si diregatorle. Ei atunci aj u si cate duoi galb. diurna, éra membriloru Augustiiiu docinte 1 fl. si alte mai mice, cari
Acésta esperiinti'a e calificata de a din Principate cate 30 galb. voiaju si duoi téte facu sum'a de 7 fl. 2 0 cr.
se retrasesera pentru cà suspinderea intari in credinti'a loru pre cei ce susţinu, galb. diurna pe totu timpulu catu voru tiné 8. Z z á d á n y . Colect. D. Moise Mosiescu
constitutiunei si intrarea provisorului, nu cumca publicistec'a străina, séu mai bine siedintiele literarie. not. com. 2 fl. d. d. Chirilu Petroviciu ases.
conveniá principieloru loru constituti­ dicandu — politic'a veciniloru noştri, in- A r t . I I . Si celu d'in urma, Ministru Nos­ consist. 1 fl. A n d r ç i u Barbosu parocu 1 fl.
unali, éra acum'a reocupară posturile locu de a se bucura de vertutea, tari'a, tru Secretaru de Statu la D e p a r t a m e n t u l u In­ Constantinu spatariu econom. 1 fl. Teodor La­
sub continuarea pro visoriului. Ce e dreptu, prosperarea unei tiere de aspiratiuni no­ strucţiunii Publice si Culteloru, este insarci- saru j u d e com. 1 fl.
vice-comitii si-audatuustanél'a ca primi­ natu cu aducerea la îndeplinire a acestui de- 9. A l e u s i u . Colect. d. Vineentiu Sche­
bile ca Romani'a, ea se supera si turbura.
cretu. legianu parocu 1 fl. d. d. Vasiliu Popescu ca-
rea diregatorlei loru sê"paracelu putienu
Nu vom cerca, cà de unde provine D a t a in Bucuresci, la 1 A p r i l e 1866. pelanu campestru 1 fl. 50 er. Tom'aMicsa a d m .
cà s'a intemplata cu învoirea represen-
acést'a? — ce felu de motive pote se aiba N. H A R A L A M B I E . par. 1 fl. I g n a t i u Cacinc'a not. 2 fl. Demetriu
tantiei comitatului, inse învoirea Roma­ Ministru Secretaru de Statu Demetrescu docinte 1 fl. V.Ribaroviciu parocu
acésta conduita? —• Atat'a inse totuşi
niloru nu li-a succesu a o castigá. la Departamentulu Inatruc- in R. Bencsek 2 fl. sum'a 8 fl. 5 0 kr.
trebe sê constatamnu, cumca — de ora-ce tiunei publice si Culteloru.
Ei si-au inceputu activitatea loru cu 10. B a s e r i c ' a a l b a . Colect. d. Ioane
poterea armata a României nu amerintia No. 582. C. A. ROSETTI.
rărirea deregatoriloru romani, catu d'in Raduloviciu negotiatoriu 5 fi. d. d. Cusmanu
chiaru pre nimenea, ci pronunciatulu ei
Ciolloca didariu 2 fl. Cost'a Balanescu arenda-
73 astadi numai 29 sunt romani. scopu e — a opera drepturile si autono- toriu 2 fl. Michaiu Cost. Novacescu negoţ. 2fl.
Asie stàmu noi acum'a in çomitatulu mi'a tierei, contrarii ei nu potu avé pre- Onorata Redactiune! P e n t r u mai esapt'a
Vasiliu Nicoliciu negoţ. 1 fl. Cost. Baboroni
Carasiului, mai reu de cum am statu sub evidenţia cu manipularea marinimóseloru con-
tensiunea de a fi priviţi si trataţi a-i dre­ negoţ. 1 fl. Demetriu Raduloviciu negoţ. 3 11.
tribuiri de la concertulu si balulu, ce lu a
domnirea provisoriului; n'avemu comite pturiloru si autonomiei tierei. -— si alte mai mice cari facu tote sum'a de 18 fl.
datu tenerimea romana d'in Temisiór'a in 1/13
supremu, n'avemu limba romana in comi­ F e b r u a r i u 1866 p e n t r u ajutorarea tenerimei
(va urmá.)
tatu, éra diregatorii cea mai mare parte romane studiase mai lipsite: fostulu comitetu *) Suut rogate cele lalte diurnale romane a luá no-
nu sunt de natiunalitatea poporului. L O C O T E N E N Ţ I ' A D O M N E S C A. arangiatoriu, si-tiene de strinsa detorintia, a titiele aceste-a.
a Ve rogá cu tóta stim'a, ca sê binevoiţi a pri­
Deci fie-ne iertatu a ne adresa dlui
Principateloru-Unite-Romane. mi in colonele multu laudatu-Vi diurnalu
cancelariu de curte Mailatu, si apelandu
L a toti de fatia si viitori sanetate: urmatórele: Rogàmu pre 0 0 . noştri cetitori se nu ne
la nepetat'a-i loialitate, la comprobatulu A s u p r ' a raportului d-lui Ministru Secre­
Contribuiri judece aspru p e n t r u smintele tipografie, càci
seu patriotismu si la recunoscutulu seu tarii de Statu la Departamentulu Instrucţiunii
la concertulu si balulu tenerimei romane d'in veri-cc inceputu e greu, culegatoriloru de alte
sentiu de dreptate, ai cere curund'a vin­ Publice si Culteloru, sub No. 1,890. TemisióVa, tienutu in 1/13 F e b r u a r i u 1866 natiunalitati li costa tempu pana sê se dedee
decare de unu reu, o fatalitate atatu de A v e n d u in vedere jurnalulu Consiliului 1. P e s t ' a . I. I. Sale d. d. A n d r e i u de cu serisórea romana.
Nostru de Miniştri,incheiatu in siedinti'a d e l à
asupritóre pentru natiunalitatea nóstra.
12 Martiu corentu.
Audindu si opiniunea Consiliului de
4" Chinezu, 6 apr. — I n N . 1. „ A l b i n e i " Statu.
sau opintitu u n u 'corespundinte din (?) laturea
infernala a defăima Şerbi de conspiraţii in
uciderea alui Nicolutiu Craciunescu de aici.
A m u decretatu si decretamu:
A r t . I. Regulamentul*! p e n t r u formarea
societăţii literarie romane, ae apróba de noi
Gottfried Ziegler,
I n interesul adeverului si a Publicului sum precumu urméza: Fabricanţii de trasure
obligat a dechiara tota lamentati'a acea in REGULAMENTU
(carutie)
contra Serbilorperemtorice de p u r a tendentiosa P e n t r u formarea sotietatiei literarie Române.
maliţia corespundintelui, carele intemplarea A r t . 1. Se va forma in Bucuresci o so­ Landstrasse, Hauptstrasse Nr. 101,
acea n u dupá veritate, ci dupá dorirea sua au cietate literaria cu misiune speciale:
impartasit. F i t i in crediuti o: cetitorii, cum ca a) D e a determina ortografi'a limbei ro­
stepanirea civile si militare (deliquentu e milite) mane. gatesce totfeliulu de trasure (carutie) de
la asia horrible intemplari e mai attente de b) D e a elabora gramatic'a limbei romane.
gala, de sioase si de voiagiu, dupa mo-
câtu ce e coreşp. estravacantu acela. P i n a astadi c) D e a incepe si réalisa lucrarea dicti-
delulu celu mai nou, d'in calitatea si ma­
n u sa aflat nici u n u S e r b u se fie vinovat uci­ u n a r u l u i Romanu.
derii acea; càci Nicolutiu Craciunescu n u fu A r t . 2. Societatea Va tiné sedintiele séle terialulu celu mai b u n u , cu pretiurile
ucisu esindu de la s. biserica, cum diso corr., n p a l a t u l u Universităţii. cele mai moderate.
ci esind batu d'in ospetiu de la Arendasiu, 1
A r t . 3. Societatea va fi sub-ventiunata Doritorii de a se incunoscintiá
u n d e in ante au maltretatu él pe ucigatoriu seu de Statu si va avé dreptulu de a priiim lega­ despre modele si pretiu, se vor adresa"
N. T . (Romanu) carele n u corrumpt si cum­ turi si ori ce ofrande.
catra fabricanţii de a dreptulu.
p ă r a t de Şerbi, ci d'in simpla izbânda Iau ucis A r t . 4. Societatea se compune acumu
pe urma. D i n discreţia nu voiu insdirá corr. p e n t r u anteia <5ra d'in următorii m e m b r i :

Editoru: Vasile Grigorovitia. I n tipografi'a Mechitarhitiloru. Redactoru respundiatoriu: Giorgiu Popa (Pop).