„Biciul răbdat se-ntoarce în cuvinte

Și izbăveşte-ncet pedesitor
Odrasla vie-a crimei tuturor.
E-ndreptăţirea ramurei obscure
Ieşită la lumină din padure
Şi dând în vârf, ca un ciorchin de negi
Rodul durerii de vecii întregi.”

„Cartea este ca și „Biciul răbdat” care „prin cuvinte” „izbăvește-ncet” pedepsitor / Odrasla
vie a crimei tuturor”. Deci cartea este cea care alină dar și pedepsește nedreptățile comise de-a
lungul veacurilor asupra poporului năpăstuit, poetul atribuindu-i virtuți nedefinite.”1
De asemenea, pentru Arghezi, poezia reprezintă și un mijloc de răzbunare a suferinței
înaintașilor.

„Întinsă leneşă pe canapea,

Domniţa suferă în cartea mea.
Slova de foc şi slova făurită
Împărechiate-n carte se mărită,
Ca fierul cald îmbrăţişat în cleşte.
Robul a scris-o, Domnul o citeşte,
Făr-a cunoaşte ca-n adâncul ei
Zace mânia bunilor mei.”

POETUL consideră poezia o domniță răsfățată, aleasă, care este plină de sensibilitate și de
noblețe spirituală. Ultima strofă dă o definiție concretă operei literare care, în concepția lui
Arghezi este o îmbinere armonioasă între har, talent, inspirație și trudă, efort, între care există
o uniune perfectă, evidențiind faptul că muza, arta contemplativă pierde în favoarea
meșteșugului poetic.

Ar fi o eroare sa-l consideram pe Arghezi un poet unilateral inzestrat in directia exclusiva a

spontaneitatii sau a muncii de atelier.Versurile cizelate sunt veridice…[27]

Utilizand cele mai neasteptate si diversificate imbinari de cuvinte,cu ajutorul metaforelor si al

epitetelor individualizatoare,printr-o constructie ideatica profunda,din care reies cele mai
pretioase ,pertinente si profunde conceptii ale poetului Tudor Arghezi despre poezie .

1
Grecu Marius-Valeriu, Sinteze de literatură română interbelică, Editura Hoffman Educațional, p. 37,38,39
2-Serban Cioculescu ,Introducere in poezia lui Tudor Arghezi,Bucuresti,Editura Fundatiilor pentru Literatura si
Arta