Sunteți pe pagina 1din 11

Constituţiile României

Clasa a XII-a

COMPETENŢE GENERALE
1. Utilizarea vocabularului şi a informaţiei în comunicarea
orală sau scrisă
2. Dezvoltarea comportamentului civic prin exersarea
deprinderilor sociale
3. Formarea imaginii pozitive despre sine şi despre ceilalţi
4. Sensibilizarea faţă de valorile estetice ale culturii
5. Utilizarea surselor istorice a metodelor şi tehnicilor adecvate istoriei pentru
rezolvarea de probleme

COMPETENŢE SPECIFICE
1.1. Construirea unor explicaţii şi argumente intra- şi multidisciplinare cu privire la
evenimente şi procese istorice
2.2. Proiectarea unui demers de cooperare pentru identificarea şi realizarea unor scopuri
comune
2.3. Descoperirea constantelor în desfăşurarea fenomenelor istorice studiate
4.4. Realizarea de conexiuni între informaţiile oferite de sursele
istorice şi contextul vieţii cotidiene

VALORI ŞI ATITUDINI
Coerenţă şi rigoare în gândire şi acţiune
Gândire critică şi flexibilă
Relaţionarea pozitivă cu ceilalţi
Respectarea drepturilor fundamentale ale omului
Dezvoltarea atitudinilor pro-active în viaţa personală şi cea socială
Antrenarea gândirii prospective prin înţelegerea rolului istoriei în viaţa
prezentă şi ca factor de predicţie a schimbărilor
Rezolvarea pe cale non-violentă a conflictelor
Asumarea toleranţei etnice, religioase şi culturale.

ONSTITÚȚIE ~i f. Lege fundamentală a unui stat care determină forma de


guvernământ, structura social-economică și politică, modul de organizare și de
funcționare a organelor de stat, drepturile esențiale și obligațiile cetățenilor.

1
Constituţiile României
Clasa a XII-a

OAMENII, SOCIETATEA ŞI LUMEA IDEILOR


UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: CONSTITUŢIILE ROMÂNIEI
NR. DETALIERI DE Nr. C.S ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE
CRT CONŢINUT ore
Elevii:Definesc cuvinte-cheie: S1 – Dicţionar Fiind date
CONSTITUŢIILE  convenţie; enciclopedic; anumite
ROMÂNIEI 1.1  constituţie; S2 – Dicţionar situaţii
2h  Adunare constituantă; de istorie; concrete,
2.2  separaţia puterilor; profesorul
 constituţionalitate. S3 –Constituţia urmează să
2.3 din 1866, art. aprecieze
Constituţia din 1866. Identifică contextul istoric al 31-38; modul în
4.4 adoptării Constituţiilor din 1866 şi care elevii
1923. S4 –Constituţia identifică,
Analizează semnificaţiile şi din 1923, art. explică şi
impactul adoptării Constituţiei 33-40; susţin
Constituţia din 1923. din 1866 însemnătate, consecinţe conceptele
imediate şi de perspectivă, influenţe S5 –Constituţia de constituţie
Explică organizarea puterilor în din 1938, art. , separaţia
stat utilizând sursele istorice. 46; puterilor,
Constituţia din 1938 . Realizează o comparaţie între drepturi şi
organizare puterilor în stat potrivit libertăţi
Constituţiilor din 1866, 1923 şi cetăţeneşti
1938.
Urmărind:
S6 –Constituţia - capacitatea
Lucrând în perechi, citiţi cu atenţie din 1948; de a lucra
Constituţiile sursele (6), (7), (8) şi răspundeţi S7 –Constituţia individual şi
comuniste. următoarelor cerinţe: din 1952; în grup;
▪ prezentaţi forma de guvernare S8 –Constituţia - capacitatea
introdusă prin Constituţia din din 1965; de a găsi
1948 şi o trăsătură a regimului izvoare
politic; S9– Constituţia istorice
▪ evidenţiați şi o deosebire între din 1991, pentru
regimul comunist şi regimul revizuită în realizarea şi
Constituţia din 1991. democratic. 2003; prezentarea
 prezentaţi trăsăturile unui eseu
constutuţiilor comuniste S10-Manual; (proiect);
Demonstrează caracterul S11- Imagini - capacitatea
democratic al constituţiei din istorice ; de a analiza
1991. S12-Portret și interpreta
istoric Carol I; un document
Argumentați necesitatea adoptării S13-Portret istoric.
unei constituții în România și istoric Prin:
susțineți printr-un argument Ferdinand I; - probe
istoric punctul de vedere. orale;
- probe
scrise;

2
Constituţiile României
Clasa a XII-a
Pânǎ la primele Constituţii în sensul modern al cuvântului (lege fundamentalǎ), actele
cu caracter constituţional s-au concretizat în documente care au rǎmas la stadiul de:
- declaraţii de principii (Cererile norodului românesc în 1821);
- declaraţii de drepturi (Proclamaţia de la Islaz în 1848);
- proiecte de reformǎ (Constituţia cǎrvunarilor din 1822, redactatǎ de Ionicǎ Tǎutul,
Osǎbitul Act de numirea suveranului românilor din 1838, redactat de Ion Câmpineanu);
- programe interne (rezoluţiile Adunǎrilor Ad-hoc din Moldova şi Ţara Româneascǎ din
1857).

Dicționar:
Evoluţia constituţionalǎ a A abroga = A anula, a suprima, a aboli o
României de la Unirea Principatelor lege, un regulament ;
1859 pânǎ la revoluţia românǎ din CONSTITUŢIILE A promulga = a dispune printr-un act oficial
1989 a cunoscut patru etape ROMÂNIEI ca o lege să intre în vigoare, să devină
executorie.;
distincte:
A sancționa = a confirma o lege sau o
dispoziție;
1.o etapǎ de aşezare a Avocatul Poporul = Ca instituţie de tip
instituţiilor constituţionale (24 ombudsman, Avocatul Poporului contribuie la
ianuarie 1859 – 1 iulie 1866, data soluţionarea conflictelor dintre persoanele
când a fost adoptată prima fizice şi autorităţile administraţiei publice, pe
constituţie propriu-zisă); cale amiabilă, prin mediere, prin dialog;
2.o etapǎ de continuitate a Colegiu electoral = categorie electorală care
instituţiilor constituţionale (1iulie cuprinde cetățenii cu aceeași avere sau rang
1866 – 20 februarie 1938); social;
Curtea Constituțională = Curtea
3.o etapǎ de instabilitate
Constituţională este unica autoritate de
constituţională (20 februrie 1938
jurisdicţie constituţională în România,
– 30 decembrie 1947); independentă faţă de orice altă autoritate
4.etapa dictaturii comuniste (30 public;
decembrie 1947 – decembrie Convenție = denumire dată unor tratate
1989). internaționale;
Constituționalitate = însușirea unei legi, a unui
act , a unei acțiuni de a fi în conformitate cu
Constituția;

Constituţii democratice
Constituţii totalitare
 Constituţia din 1866 Constituţia din 1938

 Constituţia din 1923 Constituţia comunistă din 1948

 Constituţia din 1991 Constituţia comunistă din 1952

Constituţia comunistă din 1965



Bibliografie: Constituţiile din 1866, 1923 1938, 1948, 1952, 1965, 1991
Eleodor Focşeneanu, Istoria constituţională a României1959-1991,Humanitas,1992
Manuale alternative / Istorie clasa a XII-a
Imagini:www.google.ro
3
Constituţiile României
Clasa a XII-a
Constituţia României Moderne - 1866
Este constituția epocii moderne care a pus bazele construcției
democratice a statului, fiind elaborată fără acordul Marilor Puteri . A stabilit
temeiul juridic al regimului monarhiei constituționale până în 1923.

Context istoric
Abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza la 11 februarie
1866 punea în pericol unirea. În aceste condiții,
elita politică românească se îndreaptă spre
aducerea unui prinț străin pe tronul României.
Alegerea s-a oprit asupra persoanei lui Carol de
Hohenzollern de Sigmaringen care la 10 mai 1866
depunea jurământ de credință ca domn al
României. Actul proclamării lui Carol de
Hohenzollern ca domn al României punea Europa
din nou în fața faptului împlinit.
CAROL I
Geneza: Modelul constituţional l-a reprezentat Constitutia belgiană din 1831, una din cele mai liberale şi mai echilibrate
constituţii din Europa.
Titulatura. Articolul I prevedea că “Principatele Unite Române constituie un singur Stat indivizibil, sub denumirea de
România” iar articolul 2 arată ca “Teritoriul României este nealienabil”, graniţele statului neputând fi schimbate sau
rectificate decât în virtutea unei legi.
Forma de guvernământ era monarhia constituţională.
Principii.
Puterile statului erau organizate pe baza a trei principii :
 principiul suveranitǎţii naţionale (art. 31)
 principiul separaţiei puterilor (art. 32, 35, 36)
 principiul guvernǎrii reprezentative (art. 38)
Dreptul la proprietate. Articolul 19 al Titlului II prevedea că "Proprietatea de orice natură, precum şi toate creanţele
asupra statului, sunt sacre şi inviolabile". Exproprierea se putea face numai în cazuri excepţionale, de interes public, iar
atunci doar după o dreaptă despăgubire a proprietarului. Se introducea astfel un principiu nou, acela al garantării
proprietăţii prin Constituţie.
Organizarea administrativ-teritorială: Teritoriul României era organizat în comune, județe și plăși.
Limite: Cu privire la acordarea cetăţeniei române a tuturor drepturilor în Stat, articolul 7 al Constituţiei României stabilea
un regim preferenţial celor de religie creştină. În speţă, locuitorii de religie mozaica (evreii) nu aveau dreptul la cetăţenie.
Modificari constituţionale:
I - Octombrie 1879, modificarea art. 7 prin care era anulată interdicţia obţinerii cetăţeniei române de către cei de altă
religie sau confesiune decât cea ortodoxă (în speţă, evreii şi musulmanii
II - Iunie 1884 - se introducea noua titulatura aceea de Regat. A fost redus numărul colegiilor electorale, de la 4 la 3
pentru Camera Deputatilor , s-a extins de la vot prin scăderea censului şi înlăturarea lui pentru cei ce absolviseră clasele
primare.
III - Iunie 1917 – au fost votate proiectele de revizuire a Constituţiei privind lărgirea dreptului de vot şi înfăptuirea
reformei agrare; modificate articolele 57 și 67.
Importanţa. Constituţia României moderne promulgată la 1 iulie 1866, era una din cele mai liberale din Europa. Ea
oferea cadrul legislativ cel mai favorabil modernizării societăţii româneşti prin principiile pe care le promova, libertăţile
cetăţeneşti și stabilitatea politică pe care o putea asigura.; de asemenea și prin titulatura statului de "România" în
perspectiva înlăturării definitive a suzeranităţii otomane.

4
Constituţiile României
Clasa a XII-a

Constituţia României Mari - 1923


A fost factorul principal pe care s-a fundamentat democraţia interbelică.
Constituţia din 1923 a perfecţionat sistemul de control al respectǎrii libertǎţilor cetǎţeneşti şi al
regimului politic în stat şi a consacrat în plan juridic Marea Unire din 1918.
FERDINAND I
Context istoric
Aceasta nouă lege fundamentală
răspundea noilor realităţi de după 1918:
relizarea Marii Uniri, lărgirea dreptului la
vot, schimbările din mentalitatea
colectivă, diversitatea partidelor, mutaţiile
economic-sociale, noul context european.
Noua constituţie a fost votată de
majoritatea liberală din ambele camere la
27 martie 1923 şi publicată în Monitorul
Oficial nr.282 din 29 martie 1923.

Titulatura art. 1. - Regatul Romaniei este un Stat national unitar si indivizibil.


Forma de guvernământ era monarhiaND constituţională.
i
Principii.
Puterile statului erau organizate pe baza a trei principii :
 principiul suveranitǎţii naţionale (art. 33- Toate puterile Statului emană dela naţiune, care nu le poate exercita
decat numai prin delegaţiune şi după principiile si regulile aşezate in Constituţiunea de fată.)
 principiul separaţiei puterilor (art. 34, 35, 39,40)
 principiul guvernǎrii reprezentative (art. 42. - Membrii Adunarilor reprezintă natiunea.)
Dreptul la proprietate. Proprietatea de orice natură precum si creanţele asupra Statului sunt garantate.
Organizarea administrativ-teritorială: Teritoriul Romaniei din punct de vedere administrativ se împarte în judete,
judeţele în comune.
Prerogativele regelui
Art. 88. - Regele numeşte si revoacă pe miniştrii săi.
El sancţionează şi promulgă legile.
El poate refuza sancţiunea sa.
El are dreptul de amnistie în materie politică.
Are dreptul de a ierta sau micşora pedepsele în materii criminale, afară de ceeace se statorniceşte în privinţa
miniştrilor.
El nu poate suspenda cursul urmăririi sau al judecăţii, nici a interveni prin nici un mod în administraţia justiţiei.
El numeşte sau confirmă in funcţiunile publice potrivit legilor.
El nu poate crea o noua funcţiune fară o lege specială.
El face regulamente necesare pentru executarea legilor, fară să poată vreodată modifica sau suspenda legile si
nu poate scuti pe nimeni de executarea lor.
El este capul puterii armate.
El confera gradele militare în conformitate cu legea.
El va conferi decoraţiunile romane conform unei anume legi.
El are dreptul de a bate moneda conform unei legi speciale.
El incheie cu Statele străine conventiunile necesare pentru comerţ, navigaţiune şi alte asemenea; însî pentru ca
aceste acte sa aibă autoritate îndatoritoare, trebuie mai intâiu a fi supuse Puterii legislative si aprobate de ea.
Importanţa. Constituția din 1923 a perfecționat sistemul de control al respectǎrii libertǎților cetǎțeneşti şi al regimului
5 1918.
politic în stat şi a consacrat în plan juridic Marea Unire din
Constituţiile României
Clasa a XII-a

FIŞE DE LUCRU
TITLUL I TITLUL I
Despre teritoriul roman DESPRE TERITORIUL ROMANIEI
Art. 1. - Principatele-Unite-Romane constitue un singur Stat Art. 1. - Regatul Romaniei este un Stat national unitar si
indivisibil, sub denumire de Romania. indivizibil.
Art. 2. - Teritoriul Romaniei este nealienabil. Limitele Art. 2. - Teritoriul Romaniei este nealienabil.
Statutului nu pot fi schimbate sau rectificate, de cat in TITLUL II
virtutea unei legi. DESPRE DREPTURILE ROMANILOR
TITLUL II
Despre drepturile Romanilor Art. 5. - Romanii, fara deosebire de origina etnica, de
Art. 5. - Românii se bucura de libertatea consciintei, de limba sau de religie, se bucura de libertatea constiintei,
libertatea invetamentului, de libertatea presei, de libertatea de libertatea invatamantului, de libertatea presei, de
intrunirilor. libertatea intrunirilor, de libertatea de asociatie si de
Art. 7. - Insusirea de Roman se dobandesce, se conserva si toate libertatile si drepturile stabilite prin legi.
se perde potrivit regulilor statornicite prin legile civile.
Numai streinii de rituri crestine pot dobindi impamentenirea Art. 8. - Nu se admite in Stat nici o deosebire de
TITLUL III nastere sau de clase sociale. Toti Romanii, fara
DESPRE PUTERILE STATULUI
deosebire de origina etnica de limba sau de religie,
Art. 32. - Puterea legislativa se esercita colectiv de catre
Domn si representatiunea nationala. Representatiunea
sunt egali inaintea legii si datori a contribui fara
nationala se imparte in duoe Adunari: Senatul si Adunarea osebire la darile si sarcinile publice.
deputatilor. Ori-ce lege cere invoirea a caror trele ramuri ale
puterii legiuitoare. Nici o lege nu pote fi supusa sanctiunei TITLUL III
Domnului de cat dupa ce va fi discutat si votat liber de DESPRE PUTERILE STATULU
majoritatea ambelor Adunari. Art. 34. - Puterea legislativă se exercită colectiv de
Art. 35. - Puterea esecutiva este incredintata Domnului, care catre Rege si Reprezentatiunea nationala.
o esercita in modul regulat prin Constitutiune. Art. 39. - Puterea executivă este încredintată Regelui,
Art. 36. - Puterea judecatoreasca se esercita de Curti si care o exercită în modul regulat prin Constitutiune.
Tribunale. Hotararile si sentintele lor se pronuncia in Art. 40. - Puterea judecatorească se exercita de
virtutea legei si se esecuta în numele Domnului organele ei.
Art. 58. - Corpul electoral este impartit in fiecare judet, in art. 64 - Adunarea deputaţilor se compune din deputaţi
patru colegiuri. aleşi de cetăţenii Români majori, prin vot universal,
Art. 59. - Fac parte din anteiul colegiu acei cari au venitu egal, direct, obligator si secret pe baza reprezentarii
fonciar de 300 galbeni in sus. minoritatii.
Art. 60. - Fac parte din al duoilea colegiu, acei cari au un Art. 68. - Toţi cetăţenii Români de la vârsta de 40 ani
venit fonciar de 300 galbeni in jos pene la 100 inclusiv. impliniti aleg, pe circumscriptii electorale cari nu pot fi
Art. 61. - Fac parte din al treilea colegiu al oraselor, mai mari decat judetul, prin vot obligator, egal, direct si
comercientii si industrialii cari platesc catre Stat o dare de secret, un numar de senatori.
80 lei. Sunt scutiti de cens in acest colegiu, tote profesiunile Despre Rege
liberale, oficerii in retragere, profesorii si pensionarii Art. 77. - Puterile constituţionale ale Regelui sunt
Statului. ereditare în linie coboritoare directa si legitima a
Despre Domn Maiestatii Sale Regelui Carol I de Hohenzollern
Art. 82. - Puterile constitutionale ale Domnului sunt Sigmaringen, din barbat in barbat prin ordinul de
ereditare, in linie coboritore directa si legitima a Mariei Sele primogenitura si cu exclusiunea perpetua a femeilor si
Principelui Carol I. de Hohenzollern Sigmaringen, din coboritorilor lor.
barbat in barbat prin ordinul de primogenitura si cu Coboritorii Maiestatii Sale vor fi crescuţi în religiunea
esclusiunea perpetua a femeilor si coboritorilor lor. ortodoxă a Răsăritului.
Coboritorii Mariei Sele vor fi crescuti in religiunea
ortodoxaă a răsăritului.

Cerinţe:1. Stabiliţi utilizând surselor istorice de mai sus trei asemănări şi trei deosebiri
între Constituţia din 1866
6 şi Constituţia din 1923
Constituţiile României
Clasa a XII-a

TEST DE EVALUARE
A.
Art. 1: Principatele Unite Române constituie un singur Stat indivizibil sub denumirea de România.
Art. 2. Teritoriul Romaniei este nealienabil. Limitele Statutului nu pot fi schimbate sau rectificate,
de cat in virtutea unei legi.
Art. 19. Proprietatea de ori-ce natura, precum si tote creantele asupra Statului, sunt sacre si
neviolabile
Art. 31: Toate puterile Statului emană de la naţiune care nu le poate exercita decât numai prin
delegaţiune şi după principiile şi regulile aşa data în Constituţiunea de faţă.
Art.32: Puterea legislativă se exercită colectiv de către Domn şi reprezentaţiunea naţională.
Reprezentaţiunea naţională se împarte în două Adunări: Senatul şi Adunarea deputaţilor. Orice lege
cere învoirea a câtor trei ramuri ale puterii legiuitoare. Nici o lege nu poate fi supusă sancţiunii
Domnului de cât după ce va fi discutat şi votat liber de majoritatea ambelor Adunări.
Art. 35: Puterea executivă este încredinţată Domnului, care o exercită în modul regulat prin
Constituţiune.
Art.36: Puterea judecătorească se exercita de Curţi şi Tribunale. Hotărârile şi sentinţele lor se
pronunţă în virtutea legii şi se execută în numele Domnului.
Art.38: Membrii ambelor Adunării reprezintă naţiunea, era nu numai judeţul sau localitatea care i-a
numit. (Constituţia din 1866)

B.
Art. 1: Regatul României este un Stat național unitar și indivizibil.
Art. 2. - Teritoriul Romaniei este nealienabil.
Art. 17. - Proprietatea de orice natura precum si creantele asupra Statului sunt garantate.
Art. 33 Toate puterile Statului emană de la naţiune, care nu le poate exercita decât numai prin
delegaţiune şi după principiile şi regulile aşezate în Constituţiunea de faţă.
Art.34 Puterea legislativă se exercită colectiv de către Rege şi Reprezentaţiunea naţională.
Reprezentaţiunea naţională se împarte în două Adunări: Senatul şi Adunarea deputaţilor. Orice lege
cere învoirea a câtor trei ramuri ale puterii legiuitoare.
Nici o lege nu poate fi supusă sancţiunii regale decât după ce se va fi discutat şi votat liber de
majoritatea ambelor Adunări.
Art.39 Puterea executivă este încredinţată Regelui, care o exercită în modul regulat prin
Constituţiune.
Art.40 Puterea judecatorească se exercită de organele ei. Hotărârile lor se pronunţă în virtutea legii
şi se execută în numele Regelui. (Constituţia din 1923)

Pornind de la aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe.


1. Selectaţi din Sursa A, o informaţie referitoare la dreptul de proprietate. 3 puncte
2. Selectaţi din Sursa A o informaţie referitoare la teritoriul României . 3 puncte
3. Menționați o asemănare și o deosebire între cele două constituții pe baza surselor date.
6 puncte
4. Scrieți pe foaia de examen, pe baza sursei B, articolul care evidențiază principiul suveranității
naționale. 3 puncte
5. Numiți din sursa A şi B cele trei ramuri ale puterii legislative. 3 puncte
6. Selectați din sursa B două informații aflate în relația cauză –efect,care evidențiază funcționarea
principiului separației puterilor în stat. 6puncte
7. Argumentați printr-un fapt istoric relevant, necesitatea adoptării unui act constituțional după
anul 1866. 6 puncte

7
Constituţiile României
Clasa a XII-a

CONSTITUŢIA MONARHIEI AUTORITARE - 1938

Context istoric
Rezultatul alegerilor din 1937 când niciun partid nu a câștigat 40%
din voturi a oferit regelui posibilitatea realizării obiectivului său
politic, instaurarea monarhiei autoritare. La 28 decembrie 1937,
Carol al II-lea l-a însărcinat pe Octavian Goga, preşedintele
Partidului Naţional-Creştin, cu formarea noului guvern. În noaptea
de 10 - 11 februarie 1938, Carol al II-lea a înlocuit guvernul Goga cu
un ,,guvern consultativ’’, condus de Patriarhul Miron Cristea. Prin
decretul regal nr. 1045 din 27 februarie 1938, regele Carol al II-lea a
promulgat noua Constituţie care a fost supusă unui plebiscit asemeni
Statutului Dezvoltător în 1864 . Separaţia puterilor în stat era în fapt
desfiinţatǎ şi se producea o concentrare masivǎ a puterii în mâinile
regelui. Conform noii Constituţii, regele devenea un factor politic
activ, el participa efectiv şi legal la activitate guvernamentală.
CAROL AL II-LEA

TITLUL I Despre teritoriul Romaniei


Art. 1. - Regatul României este un Stat Naţional, unitar si indivizibil.
Art. 2. - Teritoriul României este inalienabil.
TITLUL III DESPRE PUTERILE STATULUI
Art. 29. - Toate puterile Statului emană de la Naţiunea Română.
Ele însă nu se pot exercita decât prin delegaţiune şi numai după principiile şi regulile aşezate în Constituţia de faţă.
Art. 30. - Regele este Capul Statului.
Art. 31. - Puterea legislativă se exercită de Rege prin Reprezentaţiunea Naţională care se împarte în două Adunări:
Senatul si Adunarea Deputaţilor.
Art. 32. - Puterea executivă este încredintată Regelui, care o exercită prin Guvernul Său în modul stabilit prin
Constituţie.
Art. 33. - Puterea judecatorească se exercită de organele ei.

Dreptul de vot pentru Adunarea Deputaţilor era ridicat la 30 de ani şi era numai pentru ştiutorii de carte. Pe de altă parte
se acorda, pentru prima dată în România, dreptul de vot pentru femei nefiind însă eligibile. Prin aceste modificări scădea
numărul alegătorilor de la 4,6 milioane în anul 1937, la 2 milioane în anul 1939.Regele poate convoca, închide, dizolva
ambele camere ale Adunǎrii sau numai una dintre ele şi le putea amâna lucrǎrile. Puterile constituţionale aparţin regelui.
Constituţia a fost temeiul juridic al monarhiei autoritare şi a pus capǎt continuitǎţii constituţionale. Din factor politic
esenţial, parlamentul a devenit un organ mai mult decorativ, lipsit de atribuţiile sale principale.
Carol al II-lea şi-a consolidat puterea adoptând următoarele măsuri: desemnarea Consiliului de Coroană ca organ
permanent la 30 martie 1938, alcătuit din membrii numiți de rege, care aprobau politica regelui în problemele de stat de
importanţa majoră, dar hotărârile sale nefiind obligatorii pentru suveran; dizolvarea partidelor politice prin decretul-lege
la 30 martie 1938, lichidând o componentă fundamentală a regimului democratic; constituirea Frontului Renaşterii
Naţionale la 16 decembrie 1938, primul partid unic.
La 5 septembrie 1940 constituția carlistă a fost abrogată în condițiile prăbușirii regimului de autoritate monarhică.

8
Constituţiile României
Clasa a XII-a

CONSTITUŢIILE COMUNISTE
 Constituţia comunistă din 1948
 Constituţia comunistă din 1952
 Constituţia comunistă din 1965

Constituţia Republicii Socialiste


Actul abdicării regelui Mihai I Împărțirea pe regiuni şi raioane a RPR în 1953 Române din 21 august 1965
CONTEXT ISTORIC
Constituţia Republicii Populare Române Constituţia Republicii Populare 1962 - s-a încheiat procesul de
din 13 aprilie 1948. Române din 24 septembrie 1952 colectivizare a agriculturii
CONTEXT ISTORIC 1965 – N. Ceauşescu a preluat puterea
CONTEXT ISTORIC 1948 - a avut loc naţionalizarea politică
mijloacelor de producţie Art. 1: România este republica
1947 - în România s-a instaurat regimul
1949 - s-a declanşat procesul de socialistă. Repulica Socialistă România
comunist.
transformare socialistă a agriculturii este un stat al oamenilor muncii de la
30 decembrie 1947 - regele Mihai I a orase și sate, suveran și unitar.
Art. 1: Republica Populară Română este
abdicat și s-a proclamat RPR. un stat al oamenilor muncii de la orașe și Teritoriul său este inalienabil și
martie 1948 - vechiul Parlament s-a sate. indivizibil.”
autodizolvat și au fost organizate Constituţia Republicii Populare Române Rolul conducător al PCR. este reliefat
alegeri pentru noul din 24 septembrie 1952 este constituţia și mai pregnant (explicit), apărând
organ reprezentativ numit MAN prin care se consfinţeşte totala aservire acum printre principiile călăuzitoare ale
Art 1: Republica Populară Română este un politică a României faţă de Uniunea Constituției. În art.3 se arăta că “ În
stat popular, unitar, independent și Sovietică. În această Constituţie se Republica Socialistă România, forța
suveran. vorbeşte pentru prima oară despre politică conducătoare a întregii națiuni
n Const Prevederile economice prevalau asupra proprietatea socialistă (art.6), care a este PCR”.
celor politice, fiind instrumentul legal prin constituit mijlocul economic de aservire Prin legea nr. 1 din 28 martie 1974,
care se făcea trecerea întregii economii sub a cetăţeanului, precum şi de „rolul care modifica constituţia, a fost
controlul statului. conducător al partidului” (art.8, instituită funcţia de preşedinte al RSR
A creat cadrul legal pentru alin.IV), mijlocul politic de aservire a atribuțiile exercitate până atunci de
trecerea spre un regim guvernamental lui. Marchează subordonarea completă a Consiliu de Stat au revenit sefului
întemeiat pe monopartidism precum și statului nomenclaturii de partid. Definea statului.
spre naționalizarea mijloacelor de baza politică a statului democrat- Art. 71 (din constituția din 1965
producție și o economie centralizată și popular, fundamentată pe dictatura modificată în 1975) – “Președintele
dirijată politic. proletariatului. RSR este șeful statului și reprezintă
puterea de stat în relațiile interne și
internaționale ale RSR.”

9
Constituţiile României
Clasa a XII-a

TEST DE EVALUARE
A. ART. 1 Republica Populara Romana este un Stat popular, unitar, independent şi suveran.
ART.3 În Republica Populara Romana intreaga putere de stat emana de la popor şi aparţine
poporului.
Poporul îşi exercita puterea prin organe reprezentative, alese prin vot universal, egal, direct şi secret.
ART.18 Toţi cetăţenii, fără deosebire de sex, naţionalitate, rasa, religie, grad de cultura, profesiune,
inclusiv militarii, magistraţii şi functionarii publici, au dreptul sa aleagă şi sa fie aleşi în toate organele
Statului.Dreptul de a alege îl au toţi cetăţenii care au împlinit varsta de 18 ani, iar dreptul de a fi aleşi, cei
care au împlinit varsta de 23 ani.
ART. 37 Organul suprem al puterii de Stat a Republicii Populare Romane este Marea Adunare
Nationala a R. P.R.
ART. 38 Marea Adunare Nationala a R. P. R. este unicul organ legislativ al Republicii Populare
Romane.
ART. 66 Organul suprem executiv şi administrativ al R. P. R. este guvernul. Guvernul se compune
din: Preşedintele Consiliului de Miniştri (Primul ministru), din unul sau mai mulţi vicepreşedinţi şi din
miniştri, care împreună alcătuiesc Consiliul de Miniştri ( Constituţia Republicii Populare Romane din
1948)
B. Art. 1. Romania este republica socialista. Republica Socialista Romania este stat al oamenilor muncii
de la orase si sate, suveran, independent si unitar. Teritoriul sau este inalienabil si indivizibil.
Art. 3. In Republica Socialista Romania forţa politică conducatoare a întregii societăti este Partidul
Comunist Român.
Art. 6. Proprietatea socialista asupra mijloacelor de productie este fie proprietate de stat - asupra
bunurilor apartinind intregului popor, fie proprietate cooperatista - asupra bunurilor apartinind
fiecarei organizatii cooperatiste.
Art. 25. Cetatenii Republicii Socialiste Romania au dreptul de a alege si de a fi alesi in Marea Adunare
Nationala si in consiliile populare.
Votul este universal, egal, direct si secret. Au drept de vot toti cetatenii care au implinit virsta de 18 ani.
Cetatenii cu drept de vot care au implinit virsta de 23 de ani pot fi alesi deputati in Marea Adunare
Nationala si in consiliile populare.
Art. 42. Marea Adunare Nationala, organul suprem al puterii de stat, este unicul organ legiuitor al
Republicii Socialiste Romania.
Art. 71. Presedintele Republicii Socialiste Romania este seful statului si reprezinta puterea de stat in
relatiile interne si internationale ale Republicii Socialiste Romania.
Art. 72. Presedintele Republicii Socialiste Romania este ales de Marea Adunare Nationala pe durata
legislaturii, in prima sesiune a acesteia, si ramine in functie pina la alegerea presedintelui in legislatura
urmatoare.
Art.77.Consiliul de Ministri este organul suprem al administratiei de stat.
Consiliul de Ministri exercita conducerea generala a activitatii executive pe intreg teritoriul tarii, avind
urmatoarele atributii principale (Constitutia Republicii Socialiste Romania 1965
Pornind de la aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe.
1. Selectaţi din Sursa A, forma de guvernare a statului . 3 puncte
2. Selectaţi din Sursa B, forma de guvernare a statului . 3 puncte
3. Menționați o asemănare și o deosebire între cele două constituții pe baza surselor date. 6 puncte
4. Scrieți pe foaia de examen, pe baza sursei B, articolul care evidențiază instituţia nou creată a
Presedintelelui Republicii Socialiste Romania. 3 puncte
5. Numiți din sursa A şi B organul suprem al puterii de Stat şi selectaţi o caracteristică a acestuia.
5 puncte
6. Selectați din sursa B tipul de proprietate. 3 puncte
7. Selectați din sursa B o informaţie referitoare la PCR. 3 puncte
8.Prezentaţi un fapt istoric care a dus la adoptarea unei constituţii comuniste. 4 puncte

10
Constituţiile României
Clasa a XII-a

Constituţia statului de drept din 1991

Context istoric
După evenimentele din decembrie 1989, noua
constituţie a fost adoptată de către Adunarea Constituantă la 21
noiembrie 1991, iar la 8 decembrie 1991 românii au fost
consultaţi prin referendum cu privire la noua constituţie adoptată.

Forma Forma guvernământ introdusă este republica, iar pluralismul devine în societatea românească o condiţie şi o
garanţie a democraţiei. Pricipalele instituţii ale republicii sunt Parlamentul, organ reprezentativ suprem al
poporului român şi unica autoritate legiutoare a ţǎrii. Preşedintele, care reprezintǎ statul român şi este garantul
independenţei naţionale, al unitǎţii şi al integritǎţii teritoriale, Guvernul care exercitǎ conducerea generalǎ a
administraţiei publice. Această constituţie a fost revizuită în 2003 pentru a pune legea fundamentală în
concordanţă cu noile realităţi impuse de viitoarea aderare a României la Uniunea Europeană. Articolele revizuite
ale Constituţiei din 1991 au fost supuse aprobării naţiunii prin referendum (18 octombrie 2003).

Statul Articolul 1
român
(1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
(2) Forma de guvernământ a statului român este republica.
(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile
cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori
supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie
1989, şi sunt garantate.
(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă
şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale.
(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.

Articolul 12
(1) Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la
Simboluri lance: albastru, galben, roşu.
naţionale (2) Ziua naţională a României este 1 Decembrie.
(3) Imnul naţional al României este "Deşteaptă-te române".
(4) Stema ţării şi sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice.
TITLUL II
Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
ART. 16 Egalitatea în drepturi
(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au
cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru
ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.
(4) În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii organice
au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale.

11

S-ar putea să vă placă și