Sunteți pe pagina 1din 9

Contractul de reasigurare

Proiect la disciplina

Asigurări şi reasigurări
Cuprins

I. Reasigurarea şi necesitatea acesteia..........................................................................3


II. Contractul de reasigurare...........................................................................................3
III. Studiu de caz.............................................................................................................5
IV. Bibliografie.............................................................................................................10

2
I. Reasigurarea şi necesitatea acesteia
Reasigurarea reprezintă un acord încheiat între două părţi, numite reasigurat (companie
cedentă) şi reasigurator, prin care prima parte transferă o parte din riscurile asumate, iar cea de-a
doua le acceptă, conform condiţiilor contractului de reasigurare încheiat şi în schimbul plăţii unei
prime de reasigurare. Reasiguratorul este tot o companie de asigurări, care poate avea ca obiect de
activitate fie doar reasigurarile, fie asigurarile şi reasigurarile. Prin urmare, se observă că nu există
nici o legatură directă între asiguratul iniţial şi compania de reasigurare. În momentul apariţiei unei
daune, asiguratul iniţial va încasa despăgubirea de la societatea de asigurare pentru că, ulterior,
societatea de asigurare în postura de reasigurat va primi despagubiri de la reasigurator, conform
contractului de reasigurare.
Reasigurarea face în acest fel, ca pierderea suferită de o societate de asigurare să fie
dispersată între una sau mai multe societăţi de reasigurare. De aceea reasigurarea se mai numeste şi
asigurarea asigurării. La rândul lor, reasiguratorii se pot proteja împotriva riscurilor asumate prin
contractele de reasigurare cu companiile cedente, transferând o parte din riscuri către alţi
reasiguratori, operaţiunea fiind cunoscută sub numele de retrocedare.1

II. Contractul de reasigurare


Contractul de reasigurare constituie acordul de voinţă între două părţi, denumite
„reasigurat” şi „reasigurător” prin care reasiguratul cedează o parte din primă şi din riscuri către
reasigurător, care în schimbul primei de reasigurare încasate şi a riscurilor preluate se obligă să
plătească reasiguratului despăgubirile cuvenite în cazul producerii riscului (riscurilor) potrivit
condiţiilor convenite în contract. Contractul se consideră perfect din momentul semnării lui de către
părţi.
Asiguratul (iniţial) nu este participant la contractul de reasigurare şi el nu are dreptul să
obiecteze împotiva încheierii contractului de reasigurare.
Elementele specifice contractului de reasigurare, folosite în practica de specialitate sunt
următoarele:
1) Comisionul din profit este un procent din profitul obţinut de reasigurator în urma
contractului de reasigurare încheiat cu reasiguratul, care se plăteşte reasiguratului la sfârşitul
contractului. Acest profit a fost obţinut de reasigurator datorită modalităţii în care au fost gestionate
riscurile la nivelul companiei reasigurate.
2) Rezerva pentru prime reprezintă un procent din primele datorate reasiguratorului, care este
reţinut de compania cedentă (reasigurat) ca şi garanţie pentru îndeplinirea obligaţiilor din contract
ale reasiguratorului.
3) Rezerva pentru riscul neexpirat reprezintă acel procent din prime, pentru riscurile care nu
s-au produs pe periaoda contractului de reasigurare, dar care vor trebui acoperite într-o perioadă
anumită de la expirare.
4) Rezerva pentru daune este constituită pentru a asigura securitatea companiei cedente cu
referire la respectarea obligaţiilor de către reasiguratori faţă de soluţionarea daunelor aflate în
suspensie la sfârşitul anului contractual, şi care vor trebui plătite ulterior.

1
www.scritub.com/economie/asigurari/REASIGURARI

3
5) Dobânda pentru depozitele de rezerve. Rezervele pentru daune constituie în baza
contractului de reasigurare sunt de fapt nişte sume de bani care aparţin reasiguratorului. Prin faptul
că acestea nu se află la dispoziţia proprie, nu pot fi investiţi, deci reasiguratorul va pretinde o
dobândă compensatorie de la reasigurat, deoarece nu îşi poate fructifica singur banii cuveniţi. De
obicei, nivelul acestei dobânzi este apropiat de nivelul dobânzii bancare.
6) Portofoliul de prime. Cu ajutorul portofoliului de prime se transferă răspunderea
neexpirată, aferentă unui contract de reasigurare, de la un reasigurator la altul. Astfel, la sfârşitul
anului contractual, un reasigurator este scutit de răspundere pentru riscurile acoperite dar neexpirate,
şi este debitat cu un procent din primele pe care le-a încasat în acel an. Ulterior, cu acest procent este
creditat noul asigurator care devine responsabil şi pentru riscurile neexpirate aferente contractului de
reasigurare anterior.
7) Portofoliul de daune. Suplimentar faţă de transferul răspunderii neexpirate prin portofoliul
de prime, un reasigurator poate fi scutit şi de daunele existente în suspensie la sfârşitul anului
contractual prin portofoliul de daune. Astfel, reasiguratorul iniţial va fi debitat cu 95-100% din
daunele în suspensie, iar noul reasigurator va fi creditat cu aceeaşi sumă.
8) Borderou de prime şi de daune. Prin acest borderou se prezintă o situaţie a riscurilor
cedate de reasigurat prin contractul de reasigurare (sume asigurate, localizarea riscurilor etc.), dar şi
a daunelor survenite (cunatumul despăgubirilor, factorii care au generat daunele, frecvenţa de
producere a anumitor daune etc.).
9) Deconturile reprezintă rapoarte întocmite cu regularitate (trimestrial, semestrial) între
reasigurat şi reasigurator, prin care se fac menţiuni cu privire la prime încasate, daune înregistrate,
comisioane datorate, dobânzi de plătit, rezerve întocmite, informaţii despre daune în suspensie,
riscuri neexpirate etc.
10) Limita valorica a daunei. Această limită trebuie precizată la încheierea contractului, iar
în momentul în care va fi atinsă prin producerea evenimentelor, reasigurătorul va plăti imediat
partea sa din daună. Nu se aşteaptă fluxul normal al documentelor, întocmirea borderourilor,
rapoartele şi regularizările trimestriale, datorită faptului că plata acestora de către reasigurat la
momentul respectiv ar putea afecta lichiditatea acestuia.
11) Anunţarea rezilierii. Chiar dacă aceste contracte de reasigurare sunt încheiate pe
perioadă nelimitată, pot apărea diferite situaţii prin care nu se mai doreşte colaborarea. Astfel, se
expediază un preaviz cu trei luni înainte prin care se va menţiona rezilierea contractului.
12) Brokerajul. În foarte multe cazuri societăţile de asigurare nu au experienţă în reasigurări,
şi prin urmare apelează la brokerii de reasigurare în procesul de transfer al riscului pe piaţa
reasigurărilor. Aceştia vor fi remuneraţi sub formă de comision, în funcţie de volumul primelor
plătite către reasigurători (prime cedate).
13) Limita răspunderii. In cadrul contractelor de resigurare se mentioneaza nivelul maxim al
raspunderii reasiguratorului. Acest nivel poate fi fixat fie de către reasigurat, în funcţie de calculele
sale, fie de către reasigurător în funcţie de capacitatea sa financiară şi de expunerea la riscuri a
reasiguratului. Dacă limita răspunderii oferită de un reasigurător printr-un contract de reasigurare

4
este insuficientă pentru reasigurat, acesta poate căuta un alt/alţi reasigurători care să le
acopere excedentul dorit de răspundere.2

III. Studiu de caz : PAID (Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale)

Din analiza definiţiei contractul de reasigurare rezultă următoarele trăsături, şi anume:

a. Contractul de reasigurare este condiţionat (presupune) de existenţa unui contract de


asigurare iniţial încheiat între asigurat şi asigurător;
b. Contractul de asigurare şi cel de reasigurare există (funcţionează) în acelaşi timp;
c. Contractul de reasigurare este un contract separat încheiat între reasigurat (asigurătorul
iniţial) şi reasigurător. Reasigurătorul despăgubeste pe reasigurat numai în limita răspunderii pe care
şi-a asuma-o. Chear dacă reasiguratul dă faliment, obligaţiile asigurătorului (reasigurătorului) faţă de
asiguraţi rămân aceleaşi;
d. Reasigurătorul urmează soarta reasiguratului;
e. Contractul de reasigurare nu are o formă standar, ci ţine seamă de interesul, natura şi
mărimea riscului, domeniul de activitate. Separarea relaţiilor dintre asigurat şi asigurător, pe de o
parte, şi între reasigurat şi reasigurător, pe de altă parte, este consacrată prin diferite reglementări.
Conform acestor reglementări, asiguratul nu poate emite pretenţii faţă de reasigurător, afară de
situaţia când o astfel de solicitare este menţionată expres în poliţa de asigurare;
f. Contractul de reasigurare nu se poate încheia pentru o valoare (sumă) mai mare decât cea
pentru care s-a încheiat contractul iniţial de asigurare:
g. Există posibilitatea recurgerii la retrocesiune.

Lord MANSFIELD a elaborat definiția clasică a reasigurării, conform dreptului englez,


potrivit căreia: reasigurarea reprezintă o nouă asigurare, efectuată printr-o nouă poliță, pentru același
risc inițial asigurat, în scopul despăgubirii asigurațorilor pentru asigurările lor anterior încheiate,
ambele poliţe există în același timp.
Se poate lesne constata că activitatea de reasigurare s-a născut din nevoia de a acoperi riscurile
mari care pot genera pagube semnificative, pe care societățile de asigurare nu le pot suporta singure,
fie din cauza insolvabilității, fie din cauza reducerii capacității lor financiare, oferindu-se astfel mai
multă siguranță și stabilitate asigurătorului original, prin spijinul acordat de către companiile de
reasigurări.
În contextul dezvoltării relațiilor internaționale dintre state, pe seama creșterii semnificative a
comerțului dintre acestea, se poate remarca sporirea tot mai mult a importanței și a necesității
reasigurărilor.
Motivul principal care a stat la baza apariției reasigurărilor este reprezentat de protecția ce se
oferă asigurătorului în cazul apariției unei pierderi foarte mari sau a mai multor pierderi rezultate

2
www.pbasig.ro/utile/informatii-utile/tematica/a-despre-asigurare/reasigurarea

5
dintr-un eveniment, a căror valoare este foarte mare în raport cu veniturile obținute din primele de
asigurare percepute sau din fondurile de rezervă.
Pe fondul schimbărilor imprevizibile din mediul înconjurător, avem nevoie de a ne afla în
siguranță, noi și membrii familei noastre, iar aceasta este motivația care stă la baza încheierii
contractelor cu societățile de asigurare sau de reasigurare care promit un viitor mai sigur și un
prezent lipsit de griji.
În cazul unui dezastru major în România, produs de unul dintre cele trei riscuri acoperite de
asigurarea obligatorie a locuinței – cutremur, alunecări de teren sau inundații din cauze naturale –
PAID România – Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale poate acorda despăgubiri în
valoare de 900 mil. EUR. Aceasta este capacitatea pe care o are, de la 15 iulie 2017, programul de
reasigurare al companiei.
În acest moment, programul de reasigurare al PAID este cel mai mare din Europa Centrală și
de Est, având ca parteneri societăți de reasigurare solide din punct de vedere financiar, printre care
Munich Re, Swiss Re, Hannover Re, SCOR, XL Re, New Re, Sirius, Lloyd’s Syndicates, etc.
Valoarea programului de reasigurare nu este singurul element care trebuie subliniat, calitatea
acestuia este, de asemenea, importantă. Mai mult de 45% din capacitatea de reasigurare a PAID
România provine de la reasigurători cu rating AA, ceea ce dovedește susținerea internațională de
care se bucură acest proiect.

,,Responsabilitatea PAID este aceea de a gestiona pierderile materiale ale asiguraților în


cazul unui dezastru natural, principalul mecanism financiar de care dispune societatea fiind
reasigurarea portofoliului de riscuri. Procesul de reasigurare are ca scop transferul de risc către
societățile de reasigurare internaționale, astfel încât PAID să aibă capacitatea de despăgubire
necesară, prin recuperarea acestor fonduri de la partenerii reasigurători.”
- Natalia MAN, Director General Adjunct al PAID România

Este, însă, important de precizat că, în ciuda capacității însemnate pe care PAID România o
are pentru acordarea de despăgubiri, proprietarii de locuințe care nu își asigură locuințele NU pot
beneficia de nicio formă de despăgubire – de la PAID, de la bugetul de stat sau de la bugetele locale
– pentru daunele provocate locuințelor în cazul producerii unuia dintre dezastrele naturale acoperite
de PAD – Polița de asigurare împotriva dezastrelor naturale.

,,Înființarea PAID a pus România pe harta piețelor de asigurare mature și prudente. Sisteme
similare de protecție există în state precum Elveția, Franța, Marea Britanie, Spania, Norvegia, SUA,
Islanda, Japonia, Noua Zeelandă, Turcia, etc. Acest lucru ne arată că asigurarea obligatorie de
locuință este un instrument eficient de protecție, la îndemâna fiecărui proprietar de locuință.”
-Nicoleta Radu-Neacșu, Director General al PAID România

Despre PAID – Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale

PAID este o societate de asigurare-reasigurare, cu capital privat, formată prin asocierea


societăților de asigurare pentru încheierea de asigurări obligatorii de locuință, în conformitate cu
6
prevederile Legii nr. 260/2008. PAID s-a constituit ca societate de asigurare în luna noiembrie 2009,
prin efortul comun a 12 societăți de asigurare, acționari PAID.

Conform prevederilor legii, PAID administrează sistemul de asigurare obligatorie a


locuințelor, care acoperă trei riscuri de bază specifice României:
– Cutremur;
– Inundații;
– Alunecări de teren.

 Misiune

România este o ţară expusă fenomenelor naturale, în special cutremurului. Misiunea PAID
este de a a oferi protecţie tuturor locuitorilor în fața a trei riscuri naturale specifice României:
cutremur, inundaţii și alunecări de teren, astfel încât efectele unei catastrofe sa fie minimizate atât la
nivelul populaţiei cât şi la nivelul întregii economii.

 Obiective

 Să ofere un produs de asigurare simplu și accesibil oricărui proprietar de locuință;


 Să asigure plata promptă a despăgubirilor în cazul producerii unui eveniment catastrofal;
 Să construiască o rezervă financiară solidă, astfel încât România să fie protejată financiar în
fața fenomenelor naturale extreme;
 Să reducă impactul bugetar al unei asemenea catastrofe asupra Guvernului României, astfel
încât resursele publice să fie alocate reconstruirii spitalelor, școlilor și intrastructurii
naționale;
 Să contribuie la dezvoltarea educației financiare a populației și la promovarea asigurării de
locuință ca mijloc indispensabil de protecție.3

O poliţă de asigurare (reasigurare) PAID trebuie să conţină cel puţin următoarele elemente:

- denumirea/numele şi sediul/domiciliul părţilor contractante


- numele beneficiarului asigurării
- tipul şi adresa locuinţei
- suma asigurată
- prima obligatorie şi termenele de plată a acesteia
- perioada de valabilitate a contractului
- numărul şi titlul actului normativ în temeiul căruia s-a emis PAD
Pentru a crea o imagine asupra acestui aspect, am ataşat Anexa 1.

3
https://www.paidromania.ro/paid-reînnoit-contractul-de-reasigurare

7
Anexa 1

8
Bibliografie

 https://www.paidromania.ro
 www.pbasig.ro
 www.scritub.com

S-ar putea să vă placă și