Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Clasa a XII-a E
Fertilizarea în vitro
Ce înseamnă FIV?
FIV face parte, de fapt, dintr-un capitol mai mare, numit Reproducerea Umană Asistată.
Înseamnă crearea omului în afara corpului uman. Se foloseşte spermatozoidul bărbatului, ovulul
femeii şi se efectuează întâlnirea lor în laborator. Acolo se formează embrionul care este
transferat la mama purtătoare în 72 ore de la concepţie. Fertilizarea nu intervine în complexul
genetic al copilului, astfel că între fătul creat în vitro şi fătul procreat natural nu apar deosebiri
ale dezvoltării. După stimularea hormonală a ovarelor, ovocitele (ovocitul este celula
germinativă feminină) sunt extrase şi se pun în contact cu spermatozoizii soţului într-un recipient
("eprubeta"). Spermatozoizii vor fecunda ovocitele şi astfel se vor obţine embrioni care vor fi
introduşi în uterul viitoarei mame, unde aceştia vor continua să se dezvolte în condiţii ideale,
rezultând sarcina.
1. sterilitatea de cauză tubară - care reprezintă indicaţia majoră a FIV, poate fi rezultatul
ocluziei tubare de cauză chirurgicală sau nechirurgicală.
2. endometrioza - chiar în forma uşoară se asociază cu scăderea fertilităţii. Afectarea
ovariană şi tubară se asociază cu sterilitate.
3. sterilitatea de cauză andrologică - cauzele de sterilitate masculină sunt reprezentate de
tulburări ale spermatogenezei şi ale transportului spermaozoiozilor.
4. sterilitatea de cauză idopatică (necunoscută) prezentă la 10-17% din cuplurile sterile
(spermograma normală, ciclu ovulator normal, stare normală a organelor genitale interne
- constatata laparoscopic).
5. sindromul ovarelor polichistice (SOPC)
6. sterilitatea de cauză imunologică
Sunt excluse de la tratamentul FIV femeile cu boli grave ale aparatului cardiovascular,
respirator şi urogenital, deoarece la nevoie pacienta trebuie să suporte anestezia generală.
Pacienta şi partenerul ei trebuie să nu prezinte boli cu transmitere sexuală (gonoree, sifilis,
infecţii cu chlamydia, micoplasme etc.) şi nici forme active de hepatită sau infecţie HIV.
Etapele procedurii
Stimularea ovariană - s-a impus pentru a creşte şansele de obţinere a sarcinilor. Această
procedură de hiperstimulare prezintă două avantaje majore:
- obţinerea simultană a unui număr mare de ovocite determină creşterea şansei de
fertilizare şi succesul embriotransferului;
- ovocitele pot fi recoltate la un moment predeterminat. În timpul unui ciclu natural,
foliculul dominant va fi selectat între zilele 3-7 ale ciclului menstrual.
Fertilizarea în vitro a ovocitelor. Dupa recoltarea spermei, aceasta este prelucrată prin
diverse metode, cu scopul de a concentra spermatozoizii mobili. Ulterior, sunt incubaţi
timp de 4 ore înainte de a fi co-incubaţi cu ovocitele.
La aproximativ 18 ore după inseminare, ovocitele fertilizate pot fi recunoscute prin
existenţa a doi pronuclei şi a doi globuli polari.
Bibliografie
1. https://www.scribd.com/doc/214697343/Fertilizarea-in-Vitro
2. http://www.eva.ro/sanatate/sarcina/ce-este-fertilizarea-in-vitro-articol-
13693.html?pagina=1
3. http://www.sfatulmedicului.ro/Reproducerea-umana-asistata/fertilizarea-in-vitro-fiv-
informatii-generale_1073