Etică și deontologie| MPES I | Ana M.

Rotariu

Întrebarea 1.

Persecuția sau discriminarea unei minorități este:

b. imorală din perspectiva eticii deontologiste a lui Kant (fiindcă tratează ființele umane doar ca pe un
mijloc, ca pe un instrument în vederea altor scopuri)

Răspunsul corect este B și alegerea mea se bazează pe principiul umanității emis de Kant, conform
căruia orice ființă trebuie tratata ca o ființă umană nu doar ca un mijloc pentru accesarea unor beneficii
sau dobândirea unor câștiguri. Prin urmare este greșit, imoral să ne folosim de alți indivizi în interese
proprii, în vederea atingerii unor țeluri/scopuri. Așa cum o spune și numele, principiul umanității se
referă la faptul de a rămâne umani în relațiile cu alți indivizi, chiar și atunci când anumite conjucturi ne-
ar duce cu gândul doar la urmărirea intereselor personale. Pe lângă aceasta umanizare continuă pe care
trebuie sa ne-o asumăm, în joc este vorba și de demnitatea celuilalt. Trebuie deci sa respectăm acest
principiu fudamental pentur o relaționare morală și onestă cu oamenii din jurul nostru. Reversul acestui
fapt, dezumanizarea și lezarea demnității celuilalt ar duce inevitabil la un dezechilibru social între
indivizi. Aceste dezechilibre există însă, regăsite în cazurile de discriminare, abuz sau hărțuire ale unor
persoane, însă pe cât posibil acestea trebuie dacă nu elimiate definitiv, macar dimininuate și păstrate la
nivel local. Astfl minoritățile ar trebui incluse măcar din punct de vedere social în comunitate și
respectate conform acestui principiu, cât și altor principii din sfera egalității de șanse: Drepturile
fundamentale ale omului, Dreptul la viață, Dreptul la demnitate, etc.

Întrebarea 2.

C Nu tot ceea ce este moral este legal și nu totul ce este legal este si moral. Descrieți mai multe situații

ipotetice pentru a vă ilustra răspunsul. (răspuns de 200 de cuvinte).

Răspunsul corect este C, și pentru a suține acest argument voi da un exemplu relevant: alcoolul sau
țigerile, prostituția sau chiar drogurile spre exemplu sunt total legale ( unele doar în anumite țări) și puse
în vânzare, însă ele, în anumite circumstanțe, dacă nu, analizând mai detaliat, chiar în toate
circumstanțele ele sunt și imorale. Un alt exemplu este scalvia, care era legală dar total imorală. Pe de
cealaltă parte pentru a arăta că nu tot ce este moral este legal luăm exemplul căsătoriilor cuplurilor de
același sex, care în multe țări este ilegal, deși există numeroase studii sociale prin care se ajunge
concluzia că acest lucru este moral: ești liber să iubești pe cine vrei...dar legea nu spune chiar asta. Din
cauza faptului că oamenii se așteaptă ca legile să fie drepte și în conformitate cu valorile morale, moralul
și legalul este deseori ușor de confundat. Justiția însă pare că reduce semnificativ aria lucrurilor
considerate morale sau imorale. Spre exemplu, interzicerea morală de a mință nu se regăsește în
justiție, decât în anumite cazuri specifice ( ex: jurământul) Așadar, la o scurtă analiză mai amănunțită
observăm că aexistă diferențe enorme ce țin de conținut și de context. Există numeroase alte exemple,
precum religia versus moralitatea. Moralitatea ridică întrebări precum „ Ce ar trebui să facă un om ca sî
fie virtuos?” sau „Ce acțiuni și comportamente sunt bune sau nu?”, pe când religia își propune să
răspundă la întrebări precum „ Ce se întâmplă cu noi după moarte?” Deci nici acestea două nu trebuie să
fie confundate.
 Etică și deontologie| MPES I | Ana M. Rotariu

Întrebarea 3.

Libertatea academică este un principiu fundamental al Universității din București. Descrieți o situație

ipotetică în care Universitatea ar fi totuși îndreptățită să restrângă libertatea de exprimare pentru

fiecare

dintre categoriile următoare: a) studenți; și b) profesori. (răspuns de 200 de cuvinte).

Prin libertate academică înțelegem o serie de beneficii pe care persoanele din cercul universitar implicați
activ în studii ( studenți, profesori) le au referitor la propria opinie, drepturile fundamentale etc. Aceste
beneficii vin la pachet, însă, și cu anumite reguli, obligații, interziceri, lista lor fiind lungă și conținând dar
nelimitându-se la: să nu lezeze demnitatea colegilor/profesorilor, să aibă o conduită academică morala,
să nu folosească limbaj ofensator, să nu devină agresivi etc.
În cazul în care oricare interzicere de mai sus, dar nu numai, totuși este încălcată, Universitatea din
București are dreptul de a interveni moral și legal și de a restrânge libera exprimare a celui ce a încălcat
acea regulă/ Spre exemplu, dacă un cadru universitar jignește, ofensează, lezează demnitatea unuia
dintre studenți sau chiar colegi de-ai lui, în mod direct sau indirect acestuia îăi va fi chestionată poziția
de profesor în cadrul acelei instituții, suspendat poate, chiar concediat, și, în funcție de gravitatea
situației, judecat conform faptei. În cazul unui student, lucrurile sunt asemănătoare. Spre exemplu, dacă
unul dintre studenți militează pentru un fenomen considerat imoral, chiar ilegal ( terorismul spre
exemplu) și arată a fi chiar pasionat de acest subiect, creează afișe, își creează un grup de studenți care
să promoveze astfel de violențe terifiante, acesta poate fi suspendat, chiar exmatriculat, din cauza
înclinațiilor lui care nu sunt conforme cu regulamentul instituției.