Revista de Geodezie, Cartografie Şi Cadastru 2009, Numerele 1,2

Revista de Geodezie, Cartografie şi Cadastru
CUPRINS
Volumul 18 – Numerele 1,2 – 2009
Florea ZĂVOIANU Senzori de teledetecţie, evoluţie şi performanţe (II) 3
Florina VĂTAFU Arhitectura unui sistem de baze de date 11
The Architecture of a Database System
Iulia Florentina DANA Generarea prin interferometrie a modelului digital altimetric al terenului 19
pe baza înregistrărilor TerraSAR-X
Interferometric Generation of Digital Elevation Models Based on
TerraSAR-X Data
Octavian BALOTĂ Aerofotografierea digitală multiplă în sprijinul modelării virtuale 27
realistice a localităţilor.
Multiple digital aerial photography to support the realistic virtual
modeling of the localities
Angela Ioana Evoluţia metodelor de exploatare fotogrammetrică 33
ANGHELESCU Evolution of Photogrammetric Exploitation Methods
Georgeta POP Realizarea registraţiei Centrului de Conferinţe „Aula” din Campusul 45
Universităţii Tehnice din Delft (Olanda) prin trei metode diferite
La réalisation de la régistration du Centre de conférence „Aula”
de l’Université Technique de Delft (Pays Bas) en utilisant trois méthodes
Florina VĂTAFU Structura bazei de date spaţiale 52
Scheme of spatial database
Cornel Păunescu Retrointersecţia. Posibilităţi de determinare a coordonatelor 59
Resection method. Possibilities to determinate the coordinates
Constantin CHIRILĂ Evoluţia tehnologică a producţiei cartografice 63
Cristian ONU The Technologic Evolution of Cartographic Production
Carmen Eleonora STAN, Platformă multimedia de monitorizare în timp real a zonelor inundabile, 69
Andrei IANCU, simulare şi generare de soluţii pentru exploatarea lucrărilor de
Virgil OLARU, regularizare a debitelor de apă în proximitatea oraşelor – CITYProtect
Gabriel RACOVIŢEANU, Multimedia platform for flood risk areas real-time monitoring,
Dan MARINOVICI simulation and solution generation for optimal usage of water flow
capacity regulation equipments around cities
Vlad Gabriel OLTEANU Stadiul actual la nivel naţional şi internaţional al sistemelor terestre de 76
scanare mobilă
State of the art in terrestrial laser scanning systems at national and
international level
Despre revista UGR 85
Noi promoţii de absolvenţi 91
Teze de doctorat 96
Cărţi noi 99
In memoriam 108
ISSN 1454-1408
-1-
Colegi ul de red acţie

Preşedinte:
Prof.univ.dr.ing. Constantin MOLDOVEANU
Vicepreşedinte:
Prof.univ.dr.ing. Constantin SĂVULESCU
Membri:
Şef lucr.univ. ing. Ana Cornelia BADEA
Conf.univ.dr.ing. Constantin COŞARCĂ
Ing. Mihai FOMOV
Ing. Valeriu MANOLACHE
Ing. Ioan STOIAN
Şef lucr.univ.dr.ing. Doina VASILCA
Secretar:
Dr.ing. Vasile NACU
-2-
Senzori de teledetecţie, evoluţie şi performanţe (II)

Florea ZĂVOIANU 1
Rezumat
Lucrarea face o prezentare a senzorilor utilizaţi în preluarea imaginilor digitale. Partea a doua a
lucrării se referă la descrierea tipurilor de senzori, a caracteristicilor acestora, precum şi la posibilităţile
cartografice oferite de către imaginile digitale obţinute cu aceşti senzori.
1
Prof. dr. ing., Facultatea de Geodezie, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, florea.zavoianu@gmail.com
2. Tipuri de senzori, evoluţia senzorilor colectat de către oglinda de baleiaj este orientat
De la începuturile teledetecţiei spre sistemul de focusare, apoi spre sistemul de
cercetările au fost orientate în mod constant şi dispersie spectrală şi cade pe suprafaţa
continuu pentru îmbunătăţirea performanţelor detectorilor dispuşi în linie. Detectorii
senzorilor, îmbunătăţire a metodelor de transformă radiaţia incidentă într-un semnal
preluare, prelucrare şi analiză a conţinutului electric care este amplificat, discretizat şi
informaţional al imaginii digitale. Au fost utilizat apoi pentru formarea imaginii digitale.
realizate progrese importante în toate privinţele Corespunzător acestui senzor imaginea se
dacă ne referim la perioada scurtă de timp care formează secvenţial linie cu linie, sau grup de
s-a scurs de la punerea în operaţionalitate a linii cu grup de linii, fiecare detector
primului sistem satelitar de teledetecţie. înregistrând o linie imagine. Acest lucru este
2.1. Senzorii optico-mecanici important în operaţiile de calibrare a
Senzorii de baleiaj în spaţiul obiect cu detectorilor. Oglinda oscilantă lucrează în mod
oglindă de rotaţie sau cu oglindă oscilantă similar. Acest tip de senzor se utilizează în
formează imaginea aşa cum se arată în figura special pentru preluarea imaginilor de
2.1. Semnalul din spaţiul obiect după ce este teledetecţie, la nivel satelitar sau aeropurtat.
Figura 2.1 - Senzorii optico-mecanici, cu oglindă de rotaţie.

2.2. Senzorii opto-electronici 2.2.2. Senzorii de suprafaţă de tip DTS
2.2.1. Senzorul liniar DTS este montat echipează camerele multi - spectrale mulţi-
în sistemul de preluare, orientat în direcţie obiectiv de tip DMC. Senzorii înregistrează o
perpendiculară direcţiei de zbor a platformei. imagine întreagă sau un segment imagine
Acest senzor înregistrează simultan o linie (imaginea finală reprezentând o imagine
imagine, figura 2.2. sintetică formată din mai multe segmente
imagine), într-un anumit interval de bandă.
-3-
În cazul senzorilor pancromatici, o a detectorului este mică , se reduce cantitatea de
imagine este formată din mai multe segmente lumină care cade pe această suprafaţă,
imagine, fiecare fiind înregistrat cu câte o reducerea suprafeţei de incidenţă este cu
cameră în mod separat. În cazul camerei DMC aproximativ 35%. Prezintă avantajul unui
sunt montate patru astfel de camere având transfer rapid, transferul pachetelor de sarcină
aceleaşi caracteristici. Prin compunerea celor fiind sub 5nanosecunde.
patru segmente imagine se formează imaginea Calitatea imaginii digitale este dată de
digitală pancromatică sintetică care va fi apoi rezoluţiile spaţială şi radiometrică.
exploatată. Modul de lucru al acestui senzor 2.3. Formatul datelor imagine.
este arătat în figura 2.3. O imagine se reprezintă printr-o matrice
Se cunosc trei arhitecturi de construcţie bidimensională aşa cum s-a arătat mai sus. În
[Gerald Jacob, 2005] a modului de calculator datele imagine pot fi stocate în mai
transfer, stocare şi acces la sarcinile generate de multe moduri în funcţie de tipul imaginii.
detectori.
a) Arhitecture „full-frame” prin care
sarcinile acumulate de detectori pe timpul
expunerii sunt transferate într-o placă DCS prin
intermediul unui registru de transfer. Transferul
se efectuează în timp real pentru intreaga
imagine înregistrată de senzor. În acest timp
expunerea se întrerupe de către o diafragmă sau
obturator.
b) Corespunzător acestei arhitecturi
„frame-transfer” fiecare detector are o zonă
activă în care este proiectată imaginea şi altă
o altă regiune de stocare acoperită cu un
material opac. După expunere întreaga imagine
înregistrată este transferată cu mare viteză din
regiunea activă a detectorului în regiunea de Figura 2.2 - Baleiajul şi formarea imaginii cu
stocare. Din această zonă sarcinile sunt senzorii opto-electronici liniari.
deplasate către registru de citire a senzorului.
Deci există două matrici una de asamblare a
imaginii şi una de transfer a imaginii, care
lucrează în mod independent una faţă de alta.
Timpul de transfer este independent de timpul
de asamblare a imaginii în regiunea activă a
detectorilor. Acest lucru se realizează prin
introducerea unui control electronic al
acumulării de sarcini în regiunea activă a
detectorilor, corelat cu un control programat al
deschiderii obturatorului, a vitezei acestuia şi
sincronizarea expunerii în raport cu viteza de
deplasare a platformei. Figura 2.3 - Baleiajul şi formarea imaginii cu
c) Arhitectura de transfer „interline senzorii DCS de suprafaţă.
transfer” corespunzător căreia zona activă a Se utilizează următoarele formate de
detectorului şi registrul de transfer sunt înregistrare a datelor (exemplu se referă la o
conţinute în zona activă a detectorilor. Acest imagine cu 3 benzi spectrale B1, B2, B3):
sistem prezintă dezavantajul că suprafaţa activă
-4-
a)  Formatul PI (Pixel interleved) Rezoluţia spaţială reprezintă
format utilizat de PCI: B1B2B3, B1B2B3, dimensiunea la sol a pixelului imagine.
B1B2B3, . . . . . ., pixelii sunt intercalaţi. PES
b)  Formatul BIL (Line interleaved) a)
B1 . . B1, B2. . B2, B3. . B3, B1. . B1, B2. . b)
B2,B3. . B3 . . , liniile imagine sunt intercalate.
c)  Formatul BSQ (Band Sequential): c)
B1. . . . B1, B2. . . . B2, B3. . . . B3. , benzile
sunt înregistrate una după alta. Figura 2.4 - a) Pasul de eşantionare la sol
Formatul PI este utilizat în procesul de (PES), b) supra-eşantionarea în spaţiul obiect ,
analiză multi-spectrală a datelor. c) sub-eşantionarea în spaţiul obiect .
Formatul BIL utilizat la staţiile de Rezoluţia spaţială este diferită de pasul
prelucrare la sol a datelor Landsat fiind de eşantionare la sol, [Jacobsen K.] întrucât la
recomandat pentru transferul datelor de pe înregistrare putem avea o supra-eşantionare sau
platformă la sol. o sub-eşantionare.
Formatul BSQ este dorit atunci când se În cazul senzorului de baleiaj cu oglindă
prelucrează fiecare bandă în parte la corelarea de rotaţie, MSS al platformei Landsat pasul de
imaginii, corecţii geometrice, analiza imaginii eşantionare la sol este de 79m, în timp ce
etc. rezoluţia spaţială a senzorului este de 79m/56m,
2.4. Măsurarea coordonatelor imagine în acest caz avem o supra-eşantionare a
în fotogrammetria digitală este înlocuită de spaţiului obiect.
identificarea pixelilor corespondenţi în În cazul platformei OrbVieW-3, [Topan
stereogramă, operaţie care se poate efectua în H.şi alţii, 2004] care nu are senzori cu integrare
mod interactiv, semiautomat sau automat de suprafaţă şi timp de întârziere a interogării
folosind algoritmi adecvaţi. detectorilor, foloseşte un senzor liniar
2.5. Pasul de eşantionare la sol, reprezentând o combinaţie de două barete de
rezoluţia spaţială, spectrală, temporală şi detectori CCD montaţi în planul focal al
radiometrică sistemului optic de preluare, decalaţi, una faţă
Radiaţia electromagnetică incidentă de alta, cu jumătate de pixel pe direcţia liniei
interacţionează cu suprafaţa terestră sub diferite de baleiaj. Detectorul proiectat în teren acoperă
forme printre care: dispersie, absorbţie, o suprafaţă de 2m/2m dar prin supra-
transmisie, reflexie, emisie etc. O parte din eşantionarea cu 50% rezultă o rezoluţie
radiaţia incidentă ajunge la senzor unde este spaţială de 1m, pentru imaginea furnizată
înregistrată de detector. Valorile înregistrate de utilizatorilor. Imaginea rezultată are calităţi
senzor servesc la formarea imaginii digitale. mai slabe decât cea obţinută cu alţi senzori de
Frecvenţa de eşantionare determină cât acelaşi tip utilizaţi pe platforma IKONOS.
de frecvent sunt eşantionate datele colectate. Semnătura spectrală este unică pentru
Poate fi de trei tipuri şi anume: spaţială, fiecare obiect din spaţiu dar nu este constantă.
spectrală şi temporală. Pe baza ei putem diferenţia obiectele sau
În general rezoluţia defineşte separarea clasele de obiecte din imaginea digitală. Ea
maximă sau puterea de discriminare a depinde în cazul senzorilor reflectivi, de ora din
măsurătorilor efectuate. În cazul nostru poate fi: zi, anotimpul, stadiul de vegetaţie a diverselor
spaţială, spectrală, radiometrică şi temporală. culturi, starea atmosferică, unghiul de incidenţă
Pasul de eşantionare la sol reprezintă a radiaţiei solare, panta terenului, orientarea ei
distanţa la sol dintre centrele a suprafeţelor etc.
adiacente a doi detectori proiectaţi în teren, Datele imagine pot fi considerate un
figura 2.4. model de generalizare a suprafeţei terestre
înregistrate. Volumul de informaţie conţinut
-5-
într-o imagine depinde de două concepte de Cu cât rezoluţia spaţială este mai mare
bază care sunt: rezoluţia şi frecvenţa de cu atât avem mai multe detalii în imagine
eşantionare. pentru recunoaşterea obiectelor. Detectarea
Pentru înregistrările de fotogrammetrie unui obiect în imaginea digitală nu garantează
digitală şi teledetecţie sunt importante patru recunoaşterea lui. Alte caracteristici precum
caracteristici , care sunt: rezoluţia spaţială , dimensiunea, forma, contrastul cu mediul
pasul de eşantionare la sol similar cu GDS ambiant etc., conduc la o bună recunoaştere a
(Grund Sample Distance) sau frecvenţa de obiectului. Rezoluţia spaţială pentru imaginile
eşantionare în domeniul spaţial, rezoluţia digitale se măsoară în metri. În cazul
radiometrică, rezoluţia spectrală şi rezoluţia imaginilor digitale obţinute prin baleiaj în
temporală. spaţiul obiect rezoluţia spaţială nu trebuie
2.5.1. Rezoluţia şi eşantionarea spaţială confundată cu dimensiunea detectorului.
(cunoscută şi sub numele de pasul (sau Rezoluţia în direcţia nadirală de baleiaj are o
distanţa) de eşantionare la sol. valoare, iar la capetele liniei de baleiaj aceasta
Pentru un detector rezoluţia spaţială scade, ceea ce corespunde unei distorsiuni
reprezintă distanţa minimă între două obiecte pe panoramice. Corectarea acestei distorsiuni de
care senzorul le poate înregistra în mod distinct. scară este cunoscută sub denumirea de corecţie
În funcţie de proprietăţile geometrice ale geometrică.
sistemului de detectori, rezoluţia spaţială este Pentru întocmirea hărţilor şi planurilor
descrisă de unghiul instantaneu de câmp IFOV rezoluţia spaţială impusă de normativele în
(Instantaneous Field of View ) şi este în funcţie vigoare este dată în tabelul prezentat în figura
de altitudinea la care evoluează platforma 2.6. Senzorii de preluare sunt proiectaţi astfel
aeriană sau satelitară şi de distanţa focală încât să răspundă acestor cerinţe pentru nevoile
echivalentă a sistemului optic. În domeniul cartografice. Ultima generaţie de senzori
spaţial suprafaţa înregistrată poate fi eşantionată satelitari permit înregistrările satelitare
cu diferite rezoluţii spaţiale, figura 2.5. Este o stereoscopice. Înregistrările stereoscopice pot fi
eşantionare sistematică. Fiecare pixel făcute, în bază de timp (folosind înregistrările
înregistrează radiaţia electromagnetică preluate din orbite adiacente), prin utilizare
reflectată de spaţiul obiect prin integrare pe senzorilor orientabili, prin comandă de la sol,
toată suprafaţa pixelului. Un pixel poate sau în bază de spaţiu prin utilizarea senzorilor
conţine răspunsul spectral provenind de la mai liniarii orientaţi pentru preluare în faţă, nadiral
multe categorii de ocupare a solului , aceşti şi în spatele direcţiei de înaintare a platformei.
pixeli se numesc pixeli micşti sau mixeli. Înregistrările în acest caz se aleg astfel
încât unghiul de intersecţie a direcţiilor
corespondente să corespundă valorilor
specificate în figura 2.7.
Figura. 2.5 - Rezoluţia şi eşantionarea

spaţială. Înregistrarea aceleiaşi zone de teren
cu rezoluţii spaţiale diferite, a) rezoluţie Figura 2.6 - Rezoluţia spaţială (sau pasul de
spaţială slabă, b) rezoluţie spaţială mare. eşantionare la sol) utilizată pentru întocmirea
hărţilor şi planurilor topografice pe baza
înregistrărilor digitale fotogrammetrice.
-6-
În funcţie de scopul preluării şi tipului
de exploatare cartografică sau tematică, unghiul
optim pentru exploatarea stereoscopică este în
funcţie de tipul reliefului înregistrat pe imagine
, influenţând precizia de determinare
stereoscopică a altimetriei. Trebuie menţionat
că unghiurile mari de intersecţie a direcţiilor
corespondente nu conduc neapărat la creşterea
preciziei determinărilor altimetrice în cazul
terenurilor muntoase şi împădurite.
Precizia geometrică de determinare a
unor elemente de detaliu, în procesele
automate, din imaginea digitală este de obicei Figura 2.7. Unghiurile optime pentru
P/10, unde P este dimensiunea grundelului. exploatările şi înregistrările stereoscopice în
2.5.2. Rezoluţia şi eşantionarea funcţie de categoria de ocupare a solului şi
spectrală accidentaţia terenului.
Caracterizează calitativ imaginile de Senzorii hiper-spectrali au sute de
fotogrammetrie digitală şi de teledetecţie. benzi spectrale, în acest caz avem o eşantionare
Imaginile pancromatice sunt utilizate pentru sistematică, în cazul altor senzori (de slabă
măsurarea formei, dimensiunii şi poziţiilor rezoluţie spectrală) putem avea o eşantionare
reciproce ale structurilor şi obiectelor din selectivă, ca în figura 2.9. Sistemele de preluare
spaţiul obiect. Imaginile multispectrale sunt aeropurtate de tipul ADS40 sau DMC preiau
utilizate pentru identificarea prin clasificare a imagini multi-spectrale concomitent cu cele
obiectelor şi fenomenelor de pe suprafaţa pancromatice. Benzile multi-spectrale utilizate
terestră pe baza proprietăţilor biofiziologice, în prezent de aceste sisteme sunt
chimice sau fizice ale acestora. Imaginile corespunzătoare culorilor: albastru, verde, roşu
hiper-spectrale sunt utilizate pentru şi infraroşu. Banda spectrală având ca valoare
identificarea prin clasificare a structurilor centrală 0,460  0,030 este banda
fotografiate pe baza caracteristicilor lor corespunzătoare culorii albastru, este specifică
geologice, chimice şi biofiziologice, [Gottfried zonei de absorbţie a clorofilei, care are un
Konecny, 2004]. maxim la 0,430 este utilizată pentru studiul
Rezoluţia spectrală este definită de concentraţiei în clorofilă şi pentru studiul
lăţimea de bandă în care lucrează detectorii volumului suspensiilor în apă.
senzorului. O înaltă rezoluţie spectrală Banda spectrală având drept valoare
presupune un mic interval de bandă. Lăţimea centrală 0,560  0,025 este banda din zona
benzii spectrale reprezintă rezoluţia spectrală, de maximă reflexie a vegetaţiei verzi, de unde
figura 2.8, a senzorului. vine aparenţa culorii verde a frunzelor verzi.
Detaliile spectrale se evidenţiază cu Banda spectrală corespunzătoare culorii
intervale de bandă mai largi. Eşantionarea roşu de lungime de undă centrală de 0,635 
determină diferitele moduri de a înregistra 0,025 acoperă încă un maxim de absorbţie al
curba de reflexie spectrală prin discretizare. clorofilei (0,680). Banda spectrală din
Pentru reproducerea cu precizie a curbei de infraroşu de lungime de undă centrală de
reflectanţă trebuie să avem eşantioane cât mai 0,860  0,025 împreună cu banda din roşu
mici. O eşantionare spectrală fină măreşte sunt utilizate pentru studiul covorului vegetal
numărul de benzi spectrale, mărind considerabil unde avem aşa numitul “red edge”.
volumul datelor imagine.
-7-
Figura 2.8 - Rezoluţia spectrală şi eşantionarea spectrală. Benzile spectrale A, B şi D.
Pentru obţinerea acestor imagini înregistrăm zona de interes pe scara timpului.

sistemul ADS40 foloseşte filtre de interferenţă, Putem avea o eşantionare sistematică continuă
în timp ce sistemul DMC foloseşte filtre de pentru evidenţierea dinamicii fenomenelor
absorbţie. Filtrele de interferenţă definesc o precum inundaţii, incendii etc., sau o
separare spectrală mai bună decât cele de eşantionare selectivă prin înregistrări la
absorbţie, [Udo Templemann, şi alţii,2000]. anumite intervale de timp urmărind de exemplu
Între rezoluţia spaţială şi rezoluţia evoluţia covorului vegetal prin înregistrări la
spectrală, corespunzător scopurilor cartografice momentul răsăririi plantelor, la înflorire, la
există o legătură strânsă, figura 2.9. Aceste coacere, respectiv recoltare, figura 2.10.
rezoluţii pot fi realizate prin preluări 2.5.4. Rezoluţia radiometrică
aeropurtate sau satelitare, figura.2.9. Rezoluţia radiometrică reprezintă
2.5.3. Rezoluţia şi eşantionarea numărul nivelelor de cuantizare a valorilor
temporală înregistrate de detector pentru fiecare pixel
Rezoluţia temporală se referă la (pentru imaginile pancromatice). În mod
intervalul de timp care trece între două obişnuit se exprimă în biţi/pixel. Sensitivitatea
înregistrări succesive deasupra aceleiaşi zone. ochiului omenesc poate distinge între 30 şi 60
Această perioadă poate fi sezonieră, lunară, nivele de gri, stocate pe 6 biţi.
săptămânală, de câteva zile sau de câteva ore.
Eşantionarea temporală arată cât de frecvent
Figura 2.9 - Legătura dintre rezoluţia spectrală, spaţială şi tipul preluării fotogramelor.
În cazul imaginilor înregistrate pe suport stocate pe 6 biţi (64 nivele de gri) în timp ce 4
analogic care sunt scanate, nivelele de gri sunt biţi (16 nivele de gri sunt suficiente pentru
-8-
unele aplicaţii), iar pentru stocarea pe 2 biţi Nr.crt. Număr Numărul de
avem 4 nivele de gri. Imaginile pancromatice de biţi nivele de
cuantizare
satelitare au nivelele de gri stocate pe 8 biţi
1 6 64
(256 nivele de gri). 2 7 128
3 8 256
4 10 1024
5 12 4096
Figura 2.11 - Rezoluţia radiometrică a
imaginilor digitale.
Cel mai utilizat este algoritmul JPEG

(Joint Photographic Experts Group), care poate
reduce volumul memorie necesar, fără pierderi
de informaţie.
Dimensiunea pixelului este foarte
importantă în lucrările de interpretare automată
a imaginii sau de recunoaştere a unor obiecte în
imaginea digitală.
Tabelul 2. Volumul de memorie pentru

stocarea unei imagini digitale scanate cu
pixeli de mărimi diferite.
Dimensiune Numărul Necesarul
pixel de pixeli de memorie
Figura 2. 10 - Legătura dintre rezoluţia () ( MB)
spaţială şi temporală corespunzător diferitelor 5 48 000x 48 000 2304
necesităţi de urmărire a structurilor , 7 34285x34285 1175,461
obiectelor şi fenomenelor dinamice, din diferite 15 16 000x 16 000 256
domenii de cercetare. 20 12 000x 12 000 144
30 8000x8000 64
50 4800x4800 23,04
Imaginile color sunt stocate în calculator
100 2400x2400 5,76
prin trei plane imagine corespunzător culorilor 200 1200x1200 1,44
de bază (roşu, verde şi albastru) sau printr-un 500 480x480 0,230
singur plan imagine , dar în acest caz diferiţii 1000 240x240 0,058
biţi ai fiecărui pixel reprezintă o culoare
diferită. Ochiul omenesc nu poate distinge Rezoluţia geometrică a imaginii este
diferenţe ale iluminării mai mari de 1%, astfel asociată cu dimensiunea pixelilor în imagine.
că 1 bait /culoare/pixel este suficient. Progresele realizate în ultimii ani în
Rezoluţia radiometrică a imaginilor domeniul preluării imaginilor digitale au fost
digitale este dată în figura 2.11. Volumul de considerabile şi sunt departe de a definitiva o
date obţinut prin scanarea unei imagini digitale tehnologie în continuă explozie informatică.
este foarte mare. Pentru o fotogramă de 24cm. / Senzorii de fotogrammetrie digitală şi
24 cm, digitizată prin scanare, necesarul de teledetecţie pot fi clasificaţi în funcţie de modul
memorie este dat în tabelul 2. Compresia de lucru în două mari categorii şi anume:
datelor poate reduce necesarul de memorie cu senzori pasivi care înregistrează radiaţia emisă
sau fără pierdere de informaţie, la o treime fără sau/şi radiaţia solară reflectată de spaţiul obiect,
pierdere importantă de informaţie. atmosferă, nori, din care cauză sunt denumiţi şi
senzori reflectivi şi senzori activi care trimit o
-9-
radiaţie spre spaţiul obiect şi înregistrează 3. Concluzii
radiaţia retro-reflectată de către acesta. Evoluţia senzorilor de preluare este
Senzorii reflectivi pot fi bazaţi pe bazată pe realizarea de noi tipuri de senzori,
sisteme optico-mecanice de baleiaj sau pasivi sau activi, îmbunătăţirea continuă a
dispozitive cu transfer de sarcină (DTS) liniari pasului de eşantionare la sol, a rezoluţiilor
sau de suprafaţă (bi - dimensionali). Sistemele spaţiale, spectrale şi radiometrice în scopul
optico mecanice de baleiaj pot fi dotate ci obţinerii unor imagini digitale mai performante.
oglinzi de rotaţie (sistemul MSS ( Multi -
spectral Scanner Sistem)) sau oglinzi oscilante
(sistemul TM ( Thematic Mapper)).
Bibliografie
[1]. Alan Ip, Wendy Dillane, Alex, Giannelia and Mohamed Mostafa, 2006, Georeferencing of the UltraCam D
Images- Boresight Calibration Result, PERS, pag.9-15.
[2]. Gottfried Konecny, 2004, Small Satellites- A Tool for Earth Observation, Invited Paper:Com IV Symp.ISPRS
Istambul 2004.
[3]. Helga Wegmann, C. Heipke, K. Jacobsen, 2004, Direct sensor orientation base don GPS network solutions,
Congr. ISPRS, Com.I, pg.153-158.
[4]. Herbert Jajn, Ralf Reulke, 2000, Staggered Line Arrays in Pushbroom Cameras:Theory and Application, ISPRS
Amsterdam, VolXXXIII, Part B, pag. 164-172.
[5]. Jacobsen K, 2006, High Resolution Imaging Satellite Systems,
[6]. Madani M., C. DORSTEL, C. Heipke, K. Jacobsen, 2004, DMC Practical experience and accuracy assessment.
Congr. ISPRS Istambul, Com 2, pag.396-401.
[7]. Poli D., 2004, General Model for Airborne and Spaceborne Linear Array Sensors, ISPRS com.1
[8]. R. Reulke, U. Tempelmann, D. Stallmann, M Cramer, N. Haala, 2004, Improvement of spatial resolution with
staggered arrays as used in the airborne optical sensor ADS40, Congr. ISPRS, Istambul, com I, pag.114-119.
[9]. Topan H, Buyuksalih G., Jacobsen K.,2004, Information content of ORBVIEW-3 for topographic mapping.
ISPRS congr. Istambul , Com.IV,p.583-588.
[10]. Udo Templemann, Anko Borner, Bruce Chaplin, Ludger Hinsken, Borys MYkhalevych, Scott Miller, Utz
Recke, Ralf Reulke, Robert Uebbing, 2000, Photogrammetric Software for the LH Systems ADS40 Airborne
Digital Sensor, ISPRS Amsterdam, Vol XXXIII, Part B2, pag.552-559.
Resumee
L’ouvraj fait une presentation des sensors utilises en prelevement des images digitales. Deuxieme
partie du travail est oriente sur la description des tips, caracteristiques et des possibilites cartographique
ayant a la disposition des images digitales prises avec sensors.
- 10 -
Arhitectura unui sistem de baze de date*)

Florina VATAFU1
Rezumat
Lucrarea prezintă o abordare generală a sistemelor de baze de date din punct de vedere al
conţinutului, arhitecturii acestora şi importanţei în domeniul sistemelor informatice geografice. Scopul
documentărilor a fost de a prezenta arhitectura unui sistem de baze de date din punct de vedere al
componenţei şi modului de administrare al acestuia. O prezentare sumară a arhitecturii unui sistem de
baze de date şi anume arhitectura client/server.
Cuvinte cheie: SIG, SGDB, arhitectură, multiutilizator.
*)
Referent: prof. univ. dr. ing. Constantin Moldoveanu; Articolul a fost prezentat în extenso în cadrul unei şedinţe a Catedrei de Geodezie şi Foto-
grammetrie a Facultăţii de Geodezie din Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti şi face parte din pregătirea doctorală a autorului.
1
doctorand inginer, suport tehnic la ESRI Romania, fvatafu@esriro.ro
1. Introducere sistem sunt determinate de mărimea, puterea şi

Scopul unui SIG este de a de a genera componenţa fiecărei arhitecturi.
informaţii utile din interogarea bazelor de date In particular, sistemele de dimensiuni
spaţiale. mari, tind să fie multiutilizator, în timp ce
Capacitatea unui SIG este de a integra sistemele de dimensiuni mici, tind să fie utiliza-
date provenind din surse diferite, de a realiza tor. Sistemul de tip utilizator este un sistem în
analiza acestora în scopul unei descrieri cât mai care un singur utilizator poate avea acces la
obiective a realităţii. Caracteristicile specifice baza de date la un moment dat, în timp ce un
datelor, cum ar fi relaţiile, conexiunile si sistem de tip multiutilizator, este un sistem în
topologia sunt descrise cu ajutorul SIG, în care mai mulţi utilizatori pot avea acces la baza
scopul luării celor mai bune decizii la nivelul de date în acelaşi timp.
organizaţiilor. Deoarece datele care sunt inte- Obiectivul principal al sistemului multi-
grate şi analizate de către un SIG provin din utilizator, în general, este să permită fiecărui
surse variate, cum ar fi: planuri topografice, utilizator să lucreze în mod independent, ca şi
hărţi tematice, date de fotogrammetrie, date de când ar lucra pe un sistem de tip utilizator.
teledetecţie, date demografice, informaţii obţi- Un sistem de gestiune a bazelor de date
nute pe baza măsurătorilor GPS etc., acestea (SGBD) constituie o interfaţă între utilizatori şi
influenţează criteriul privind opţiunile în alege- baza de date, care permite în principal crearea,
rea caracteristicilor componentelor hardware şi actualizarea şi consultarea acesteia. Prin urmare
software ale unei arhitecturi de sistem. se poate defini SGBD ca fiind un instrument de
asamblare, codificare, aranjare, protecţie şi
2. Managementul bazei de date
regăsire a datelor în baza de date (Figura 1).
Prin sistem se înţelege un ansamblu de
Baza de date reprezintă un ansamblu
elemente interconectate care acţionează împre-
structurat de date înregistrate pe suporturi
ună în vederea realizării unui anumit obiectiv.
accesibile calculatorului pentru a satisface
Sistemele informatice sunt disponibile
simultan mai mulţi utilizatori de o manieră
pe dispozitive ale căror dimensiuni şi caracte-
selectivă şi într-un timp oportun. Altfel spus, o
ristici variază foarte mult, fiind necesar de
bază de date reprezintă un depozit (repozitor)
precizat faptul că, facilităţile oferite de oricare
sau un container pentru o colecţie de fişiere
care conţin date.
- 11 -
De ce utilizăm o baza de date? Care
sunt avantajele acesteia? Pentru a răspunde la
astfel de întrebări trebuie să facem distincţie
între baza de date de tip multiutilizator şi cea de
tip utilizator, cu precizarea că în cazul celei de
tip multiutilizator există în plus numeroase
avantaje.
Printre avantajele unei baze de date se
pot enumera următoarele:
- compactarea – necesară în cazul volumului
mare de informaţie, caracteristică pe care,
de exemplu, informaţia existentă pe suport
de hârtie nu o are.
Figura 2 - Imaginea simplificată a unui - viteza – un dispozitiv (computer) poate
sistem de gestiune a bazelor de date (SGBD) recupera şi actualiza datele foarte rapid în
Pentru un mod mai simplu de accesare a comparaţie cu omul care realizează manual
informaţiei stocate la nivel de sistem, este aceste operaţii.
recomandat ca stocarea informaţiei existente să - volum redus de lucru – sarcinile sunt exe-
se faca la nivelul unei singure baze de date. cutate întotdeauna mai bine cu ajutorul
Uneori, în practică, se combină mai multe baze computerului
de date care stochează separat informaţia, mai - acurateţea, actualizarea informaţiei este
ales în cazul sistemelor de mari dimensiuni. În disponibilă în orice moment
acest caz sistemul trebuie să permită distribui- Avantajele prezentate anterior sunt mai
rea datelor stocate atât la nivelul fiecărei baze evidente la baza de date de tip multiutilizator
date, cât şi la nivelul bazelor de date combinate. decât la cea de tip utilizator, un avantaj semni-
Cele doua aspecte cu privire la baze de ficativ reprezentându-l faptul că baza de date
date, integrarea şi distribuirea datelor, reprezin- poate fi utilizată simultan de mai mulţi utiliza-
tă un avantaj major în sistemele de baze de tori.
date. In plus, în cazul bazei de date de tip
Prin integrarea datelor, se poate obţine multiutilizator avantajul îl reprezintă faptul ca,
o baza de date completă cu posibilitatea elimi- la nivelul unei baze de date de tip multiutiliza-
nării redundanţei datelor existente la nivel de tor există posibilitatea unui control centralizat
fiecare fişier sau bază de date. al datelor.
Prin distribuirea datelor, părţi din date- Câteva dintre avantajele specifice unei
le existente în baza de date pot fi distribuite baze de date multiutilizator.
către alţi utilizatori, fiecare având în acest caz  datele pot fi distribuite - există aplicaţii sau
acces (limitat sau total) la informaţia primită, se pot dezvolta aplicaţii care să permită
posibil a fi utilizată pentru diferite scopuri. distribuirea datelor, dar şi actualizarea.
Astfel, fiecare utilizator poate avea acces la  redundanţa datelor poate fi redusă – în
aceeaşi porţiune din baza de date, în acelaşi sistemele care nu sunt baze de date fiecare
timp. aplicaţie are propriile fişiere, ceea ce im-
O altă consecinţă a faptului că baza de plică o anumită redundanţa a datelor. Acest
date poate fi “integrată şi distribuită” este lucru conduce la o mărire semnificativă a
aceea că, orice utilizator va avea posibilitatea să spaţiului de stocare şi a unei inconsistenţe a
trateze în mod specific aceeaşi parte din baza datelor. Întotdeauna redundanţa datelor ar
de date, dar în final pot exista moduri diferite trebui să fie eliminată. Există totuşi, afaceri
de abordare şi implicit de prezentare a rezulta- sau motive tehnice care necesită păstrarea
telor obţinute în urma prelucrării şi analizei mai multor copii ale aceloraşi date, de ace-
datelor. ea redundanţa datelor, în acest caz, trebuie
controlată cu atenţie. SGBD trebuie să fie
- 12 -
informat de acest lucru, dacă acesta există (sub îndrumarea directă a administratoru-
şi trebuie să-şi asume responsabilitatea lui datelor), poate asigura şi stabili modali-
pentru propagarea actualizării (actualiza- tăţile adecvate de acces la baza de date şi
rea tuturor instanţelor). definirea regulilor de constrângere sau re-
 inconsecvenţa poate fi evitată atunci când gulilor care să asigure securitatea datelor.
nu există multiplicări ale datelor şi când Aceste reguli trebuie activate în clipa în ca-
redundanţa nu este controlată. În sistemele re se încearcă accesul limitat la baza de da-
care nu utilizează baze de date gradul de te, lucru care ar trebui ştiut. Diferite con-
inconsecvenţă şi inconsistenţă a datelor es- strângeri pot fi stabilite pentru fiecare tip
te mare pentru că există programe care uti- de acces (de recuperare a datelor, adăuga-
lizează fişiere diferite dar cu date redun- rea datelor, ștergerea datelor etc.), pentru
dante ce pot fi actualizate simultan. (O fiecare element al informaţiei din baza de
aplicaţie modifică o data din fişierul pe ca- date.
re-l utilizează. Aceasta dată este stocată şi  Spre deosebire de baza de date utilizator,
în alt fişier utilizat de alt program. În acest în cazul bazei de date multiutilizator, ad-
fişier data nu mai este actualizată (actua- ministratorul bazei de date (ABD), sub di-
lă)). recta îndrumare a administratorului de date
 suportul tranzacţional poate fi oferit – (AD), poate organiza activitatea din baza
tranzacţia este o unitate de lucru care im- de date, încât să ofere serviciile generale
plică câteva operaţii în baza de date (de pentru “cea mai buna soluţie multiutiliza-
exemplu, câteva operaţii de actualizare a tor”.
bazei de date). În exemplul standard, tranz-  standarde care pot fi aplicate - cu un con-
acţia implică transferul informaţiei de la un trol centralizat asupra bazei de date, admi-
cont către alt cont B. nistratorul bazei de date, sub directa în-
 integritatea datelor poate fi păstrată – drumare a administratorului de date, va
problema integrităţii constă în asigurarea asigura că toate standardele aplicabile să se
că datele din baza de date sunt integre. In- regăsească (şi să poată fi observate) în re-
consecvenţa dintre două intrări este un prezentarea datelor.
exemplu al lipsei integrităţii datelor. Sistemele informatice geografice
Această problemă poate apare doar dacă utilizează datele geografice în scopul modelării
există redundanţa în datele de stocare. lumii înconjuratoare.
Controlul centralizat la nivel de bază de da- Pentru ca rezultatele obţinute în urma
te ajută la evitarea unor astfel de probleme. prelucrării informaţiei să corespundă
Acest lucru poate fi evitat prin definirea de aşteptărilor, rezultate necesare modelării lumii
către administratorul datelor şi implemen- înconjuratoare, acestea trebuie să prezinte
tarea de către administratorul bazei de date caracteristicile unei interoperabilităţi SIG
a constrângerilor privind integritatea, cu- ridicate.
noscute sub denumirea de reguli de tranz- Aplicaţiile privind Sistemele Informatice
acţie şi care trebuie să fie disponibile când Geografice s-au dezvoltat în timp, ele tind sa
operaţia de actualizare se produce. Proble- devina aplicaţii de tip multiutilizator”
ma integrităţii datelor este mai importantă administrate printr-un mediu IT profesional şi
în sistemul bazei de date decât în mediul fi- utilizat de un număr mai mare de utilizatori.
şierelor particulare, deoarece datele sunt Aceasta dezvoltare nu s-a produs într-un
distribuite. Este posibil ca un utilizator să mediu izolat, fapt care a generat ca acestea să
actualizeze incorect datele din baza de da- pătrundă mult mai rapid, devenind un factor de
te, generând date incorecte şi deci, alterând decizie. Multe dintre avantajele enumerate în
datele unui utilizator nevinovat. paragrafele anterioare sunt suficient de elocven-
 securitatea datelor poate fi aplicată – te. Nu întotdeauna trebuie ca avantajele să fie
având o competenţă juridică completă asu- justificate pentru că acestea sunt evidente.
pra datelor, administratorul bazei de date
- 13 -
Există situaţii, cum ar fi aceea de a adaugă la poate fi realizată numai dacă data stocată
lista de avantaje şi alte avantaje pentru care este de acelaşi tip. Aceasta înseamnă că ce-
trebuie să se facă o justificare. De exemplu, le două fişiere care stochează datele în mod
clauza de independenţă a datelor care reprezin- diferit nu pot fi integrate decât după ce s-a
tă un obiectiv al BD dar, în acelaşi timp şi un ales tipul de dată şi s-a realizat conversia
avantaj al utilizării BD. tuturor datelor implicate în acest tip de da-
Relativ la independenţa datelor se poate tă.
vorbi de două tipuri de independenţă a datelor: 2. administratorul bazei de date trebuie să
independenţa fizică şi independenţa logică. De aibă acces liber la modificarea reprezentării
cele mai multe ori, atunci când se vorbeşte fizice a datelor din baza de date sau a teh-
despre independenţa datelor, se fac referiri la nicilor de acces la baza de date, fără a mo-
independenţa fizică a datelor. difica aplicaţia existentă.
Independenţa datelor poate fi cel mai Se recomandă utilizarea aplicaţiilor de
uşor înţeleasă prin compararea aplicaţiilor tip date independente, aceasta fiind un obiectiv
implementate la vechile sisteme – pre- major pentru realizarea bazei de date.
relaţionale sau la fiecare sistem de baza de date Ca definiţie, independenţa datelor re-
anterior, unde datele erau mai mult date de- prezintă imunitatea aplicaţiilor la modificarea
pendente decât date independente. reprezentării fizice şi a tehnicilor de acces, care
Calea de acces la date şi tehnicile utili- implică desigur, ca aplicaţiile să nu depindă de
zate pentru accesul la date, sunt stocate în modul de reprezentare fizică sau de tehnica de
memoria secundară, ambele fiind impuse prin acces.
cerinţele aplicaţiei considerate. Mai mult decât In continuare, cu privire la stocarea da-
atât, informaţia referitoare la reprezentarea telor, trebuie definiţi trei termeni şi anume:
fizică a datelor şi tehnicile de acces către câmpul de stocare (atributul), înregistrarea
aceasta fac parte din aplicaţia propriu-zisă. stocată şi fişierul de stocare.
In cazul datelor dependente este practic 1. Câmpul de stocare sau simplu câmp (atri-
imposibil să faci modificări în reprezentarea but) reprezintă cea mai mică unitate pentru
fizică a datelor (cum sunt reprezentate datele stocarea datelor. Baza de date va conţine
pentru stocare) sau modificări privind tehnicile multe valori (sau instanţe) ale fiecărui tip
de acces la date, fără a afecta aplicaţia. de câmp de stocare.
Pentru ca un ansamblu de date depen- 2. Înregistrarea stocată sau înregistrarea
dente (neindependente) să fie o bază de date, reprezintă o colecţie de câmpuri relaţionale
trebuie să fie interogabile prin conţinut, după de stocare.
orice criteriu, precum şi să fie posibilă regăsirea 3. Fişierul de stocare sau fişierul reprezintă o
structurii datelor. Prin urmare bazele de date colecţie a tuturor valorilor curente existente
pot fi considerate seturi de fişiere corelate, ale unui tip de înregistrare stocată. Pentru
organizate astfel încât să minimizeze redundan- simplitate, se consideră că oricare dintre fişi-
ţa şi să permită accesul la date pentru unul sau erele de stocare utilizează un singur tip de în-
mai multe programe. registrare (Figura 1).
Exista cel puţin două motive pentru care O bază de date ar trebui să fie dezvoltată
aplicaţiile care utilizează baze de date să permi- fără a se deteriora, din punct de vedere logic,
tă utilizarea datelor dependente: aplicaţia, aceasta fiind una din cerinţele princi-
1. aplicaţii diferite necesită vizualizări diferite pale ale asigurării independenţei datelor.
ale aceloraşi date – de exemplu, se dorește Trebuie precizat faptul că independenţa
integrarea datelor dintr-o bază de date într- datelor nu este absolută, unele sisteme oferind o
o bază de date multiutilizator, având la dis- independenţă mai mare (cum ar fi SQL), altele
poziţie două aplicaţii care stochează infor- mai mică, iar altele deloc. Îmbunătățiri sunt
maţia în mod diferit (în tipuri diferite de posibile în toate aceste sisteme.
date – număr zecimal sau binar -). Elimi-
narea redundanţei datelor la nivel de câmp
- 14 -
Introducerea în modelul relaţional a fost
făcută în perioada 1969–1970, fiind indiscutabil
unul din cele mai importante evenimente de
până acum din istoria bazei de date.
Pentru faptul că modelul relaţional este
la ora actuală cel mai utilizat model de repre-
zentare şi stocare a datelor (urmând un criteriu
apropiat modelului orientat pe obiect) se va
prezenta în continuare câteva din elementele
definitorii.
In modelul relaţional datele sunt stocate
în tabele pe linii şi coloane (şi tot aşa sunt
percepute de utilizatori), iar operatorii disponi-
bili utilizatorilor permit, printre altele, genera-
rea de noi tabele din cele existente.
Nota: Motivul pentru care sistemele
Figura 2 - Campuri, inregistrari si sunt denumite “relaţionale” este că termenul
fisiere in care se pastreaza datele “relaţie” este în esenţă doar un termen matema-
tic pentru tabel; într-adevăr, termenii “relaţie”
Din punct de vedere al structurii unui şi “tabel” pot fi consideraţi ca termeni sino-
fişier, acesta poate fi implementat fizic în me- nimi, ultimul în scop informaţional. Probabil, ar
diul de stocare (memorie de masa, memorie trebui definit ca o relaţie care reprezintă o
internă) într-o varietatea largă de metode. conexiune directă foarte mică în diagramele
Fişierele pot fi sau o succesiune de în- entitate/relaţie.
registrări de acelaşi tip în care sunt păstrate, la Trebuie făcuta distincție între sistemele
nivel de câmp, anumite date, informaţii caracte- relaţionale şi sistemele nonrelaţionale. La
ristice. Ele pot fi indexate sau nu, pot avea sistemele relaţionale utilizatorul vede datele ca
înregistrări care sunt blocate fizic, etc. Toate tabele şi nimic mai mult, pe când la sistemele
aceste elemente relative la un fişier nu ar trebui nonrelaţionale, vede alte structuri de date,
să afecteze aplicaţiile care îl utilizează ci, ar diferite sau în plus, faţă de tabelele sistemelor
trebui să aibă ca scop creşterea performanţei. relaţionale. Aceste alte structuri necesită alţi
Din cele prezentate până acum, se poate operatori pentru manipularea datelor. De
trage concluzia că o bază de date trebuie să exemplu, în sistemele ierarhice cum ar fi IBM
poată fi dezvoltată fără a deteriora, din punct de IMS, datele sunt reprezentate utilizatorului sub
vedere logic, aplicaţia, aceasta fiind una din forma unui set de trei structuri ierarhice şi
cerinţele principale ale asigurării independenţei operatorii prevăzuți pentru manipularea date-
datelor. lor, ca structuri care includ operatorii pentru
Trebuie precizat faptul ca independenţa traversarea pointer-ilor. Pointer-ul reprezintă o
datelor nu este absolută, unele sisteme oferind o cale ierarhica a arborelui, iar sistemele relaţio-
independenta mai mare (cum ar fi SQL), altele nale nu implică pointer-i.
mai mică, iar unele deloc. Îmbunătăţiri sunt Sistemele de baze de date pot fi în mod
posibile în toate aceste sisteme. convenabil clasificate în funcţie de structura
Din punct de vedere al tipului de bază datelor şi a operatorilor disponibili la nivel de
de date, trebuie menţionat faptul că produsele utilizator.
SGBD sunt bazate pe modelul relaţional de Primul produs relaţional a început să apa-
date, care în timp, tinde să domine zona de ră la sfârşitul anilor ’70 şi începutul anilor ’80.
marketing în domeniul bazelor de date. Mai recent au devenit disponibile pro-
Sistemele de gestionare a bazelor de da- dusele obiect şi obiect/relaţional.
te (SGBD) sunt rezultatul a peste 30 ani de Produsele obiect/relaţional reprezintă o
cercetare în domeniul bazelor de date. extensie de nivel mai înalt, compatibilă cu
- 15 -
produsele relaţionale originale, ca de exemplu Arhitectura ANSI/SPARC este divizată
DB2 si Informix. pe trei nivele, cunoscute ca: intern, conceptual
În primul rând, un sistem de baze de date şi extern (Figura 3).
poate fi gândit ca un sistem computerizat pentru  nivelul intern, de asemenea cunoscut ca
păstrarea înregistrărilor. Astfel de sisteme implică nivel fizic, este cel mai apropiat de stoca-
date (datele stocate în bază de date), hardware, rea fizică a datelor.
software (în particular, SGBD) şi, cel mai impor-
tant persoane.
Administratorul bazei de date este
responsabil pentru administrarea bazei de
date în acord cu politicile stabilite de adminis-
tratorul datelor.
Bazele de date sunt integrate şi (de obi-
cei) distribuite.
Datele (neoficial, ele pot fi considerate
entități) pot fi folosite împreună cu relaţiile
spaţiale dintre acestea, cu menţiunea că o rela- Figura 4 - Cele trei nivele de arhitectură
ţie spaţială reprezintă doar un tip special de
entitate. nivelul extern, cunoscut ca nivel logic al
Sistemele de baze de date oferă mai utilizatorului, este cel mai apropiat de utili-
multe avantaje, unul dintre cele mai importante zator, şi unul implicat în modalitatea acce-
fiind independenţa datelor. sării individuale de către utilizator a date-
Sistemele de baze de date de asemenea, lor.
suportă tranzacţii sau unităţi logice de lucru.  nivelul conceptual, de asemenea cunoscut
Un avantaj al tranzacţiilor este acela că ele ca nivel logic, fiind un nivel între celelalte
garantează să fie atomice (nedivizibile). două.
Sistemele relaţionale în particular, sunt Este util de precizat cum sunt realizate
bazate pe o teorie formală denumită model într-un sistem relaţional cele trei tipuri de
relaţional, în raport cu care datele sunt repre- nivele ale arhitecturii sistemului.
zentate ca rânduri în tabele (interpretate ca  nivelul conceptual va fi definit să fie rela-
propoziţii adevărate) şi operatorii sunt furnizaţi ţional, în sensul că obiectele vizibile la
ca suport direct în procesarea informaţiei exis- acest nivel vor fi tabele relaţionale şi ope-
tente stocată în tabele. ratorii vor fi operatori relaţionali.
Atât din perspectiva economică, cât şi  perspectiva externă sau perspectiva con-
din cea teoretică, sistemele relaţionale sunt ceptuală (una dintre componentele nivelu-
evident cele mai importante (şi din acest punct lui extern constă din mai puţine sau mai
de vedere ele nu se vor modifica în viitorul multe reprezentări abstracte ale unor părţi
apropiat). din baza de date, sau mai precis din repre-
3. Arhitectura unui sistem de baze de date zentări abstracte similare din baza de da-
Arhitectura unui sistem de baze de date te).
oferă un cadru de lucru, care este utilizat pentru  nivelul intern nu va fi relaţional, deoarece
descrierea conceptelor generale privind bazele obiectele la acest nivel nu vor fi doar tabe-
de date şi pentru explicarea structurii sistemului le relaţionale (tabele relaţionale stocate),
propriu de baze de date. ele vor fi şi alte obiecte de acelaşi tip aflate
Arhitectura sistemelor poate fi considerată însă la nivelul intern al altor sisteme nera-
uneori a fi identică cu arhitectura oferită de ţionale (înregistrări stocate, pointeri, in-
ANSI/SPARC Study Group on Data Base Ma- decşi, etc.).
nagement Systems denumită pe scurt arhitectu-  perspectiva internă este “implicată” în
ra ANSI/SPARC. modul de stocare fizică a bazei de date.
- 16 -
În cele ce urmează vor fi prezentate în cerinţele de recuperare, actualizare sau ștergere
detaliu cele trei nivele ale arhitecturii sistemu- a datelor existente în baza de date sau de adău-
lui, prima prezentare fiind cea a nivelului ex- gare de date noi la baza de date existentă.
tern. Detalierea constă în prezentarea compo- SGBD trebuie să aplice sigur controalele
nentelor principale ale arhitecturii sistemului şi privind recuperarea şi coincidenţa datelor.
inter-relaţionările dintre acestea.
În Figura 4 este prezentată arhitectura
detaliată a sistemului la care sunt afişate com-
ponentele principale şi inter-relaţionările aces-
tora .
Figura 5 - Funcţiile şi componentele principale

ale unui SGBD
Scopul general al unui sistem de baza de
Figura 4 - Arhitectura detaliată a sistemului date este de a suporta aplicații de dezvoltare şi
Conceptual, ceea ce se întâmpla la execuţie, putând fi privit ca având o structura
nivelul sistemului este descris în cele ce urmea- foarte simplă alcătuită din două părţi, una ser-
ză: ver şi un set de clienţi (Figura 6).
 utilizatorul emite o cerere de acces, utili-
zând câteva sublimbaje particulare de date
(caracteristic, SQL)
 SGBD interceptează această cerere şi o
analizează
 SGBD inspectează, în schema externă
pentru acel utilizator, cartografierea con-
ceptuală/externă corespunzătoare, schema
conceptuală, cartografierea conceptua-
lă/internă şi definirea structurii de stocare
 SGBD execută operaţiile necesare la stoca-
rea bazei de date
Funcţiile SGBD în cele mai mici detalii Figura 6 - Arhitectura Client/Server
vor include suportul pentru definirea şi manipu- Server-ul suportă toate funcţiile de bază
larea datelor, securitatea şi integritatea datelor, ale unui SGBD şi anume: definiţia datelor,
recuperarea şi similaritatea datelor, dicţionarul manipularea datelor, securitatea şi integritatea
de date, optimizarea şi execuţia bazei de date, datelor, etc. De asemenea, server-ul oferă
realizarea performanţei in ceea ce priveşte baza suport la toate nivelele: extern, intern şi con-
de date etc. (Figura 5) ceptual.
SGBD trebuie să fie capabil să coordoneze Clienţii reprezintă diferite aplicaţii,
aplicaţii scrise de utilizator sau construite care
- 17 -
pot fi rulate. Baza de date a sistemului trebuie spaţiale, cu alte surse de date pe care le
să permită crearea şi execuţia aplicaţiilor. organizează şi gestionează cu un SGBD.
Sistemul poate fi divizat în două părţi, Din mai multe considerente, printre care
server şi clienţi, cu posibilitatea de a rula în se pot aminti: prezenţa în multe domenii de
cele două variante pe diferite computere. În altă activitate a sistemelor informatice geografice,
ordine de idei există posibilitatea distribuirii volumul mare de informatie care trebuie
procesării (calculelor). gestionat şi tranzacţionat, interoperabilitatea şi
Distribuirea procesării permite ca diferi- standardizarea informaţiei, caracteristicile
te computere să fie conectate împreună într-o sistemelor informatice geografice şi a
reţea de comunicație (o cale care să permită sistemelor de gestiune a bazelor de date au
rularea unei sarcini de procesare a unor date pe evoluat. De asemenea bazele de date au evoluat
mai multe computere din reţea). De fapt, aceas- de la baze de date de tip utilizator către baze de
ta posibilitate este atractivă din mai multe date de tip multiutilizator, aceasta implicând şi
motive, în principal economice - atunci când dezvoltarea simultană în domeniul tehnologiei
clientul şi server-ul sunt într-adevăr identificaţi informaţiei, care să permită şi să intreţină o
pe calculatoare diferite. astfel de dezvoltare. În acest sens, direcţia de
4. Concluzii dezvoltare în domeniul bazelor de date tinde să
Pentru a administra informaţia, atât cea se orienteze către domeniul aplicaţiilor,
spaţială cât şi cea non-spaţială, dar şi compor- aplicaţii atât la nivel de desktop, cât şi aplicaţii
tamentul acestora (relaţiile spaţiale care se la nivel de server.
stabilesc, regulile, etc.), a fost necesar a fi
utilizat un sistem informatic geografic care
poate integra date spaţiale, dar şi date non-
Bibliografie
[1]. Date, C. J., (2000): An introduction to Database systems
[2]. John E. Harmon, Steven J. Anderson, (2003): The design and implementation geographic information systems
[3]. Roger Tomlinson, (2007): Thinking About GIS, Third Edition: Geographic Information System Planning for
Managers
[4]. Tasha Wade, Shelly Sommer, (2006): A to Z GIS: An Illustrated Dictionary of Geographic Information Systems.
The Architecture of a Database System
Abstract
The study consists of an overview of the database systems regarding their content, architecture and importance in
GIS domain. The objective of the research was to present the architecture of a database system from the components
and management point of view. A brief introduction to the architecture of a database system is made, focusing on the
client / server architecture.
Key words: GIS, DBMS, architecture, multi-user
- 18 -
Generarea prin interferometrie a modelului digital altimetric al terenului pe

baza înregistrărilor TerraSAR-X*)
Iulia Florentina DANA1
Rezumat
În cadrul acestui art icol este prezentat studiul realizat pentru determinarea gradului de adecvare a
înregistrărilor TerraSA R-X (modurile StripMap şi High Resolution SpotLight) pentru generarea prin in-
terfero metrie a modelului digital altimetric al terenulu i pentru o zonă urbană. Studiul este rea lizat în ca-
drul Pro iectului TerraSA R-X (indicativ propunere LAN_0130), lansat şi coordonat de Agenţia Spaţială
Germană (DLR).
Cuvinte cheie: interfero metrie, TerraSAR-X, model digital altimet ric al terenului
*)
Referent: prof. univ. dr. ing. Florea Zăvoianu. Articolul a fost prezentat în extenso în cadrul unei şedinţe a Catedrei de Geodezie şi Fotogrammetrie
a Facultăţii de Geodezie din Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti şi face parte din pregătirea doctorală a autoarei.
1
asistent cercetare ştiinţifică la Agenţia Spaţială Română, iulia.dana@rosa.ro
1. Introduce re
Interferometria constă în utilizarea fazei
semnalului radar prin compararea a două ima-
gini radar complexe preluate simultan sau la un
anumit interval de timp. În anii '70, această
tehnologie folosea numai perechi de imagini
preluate simultan, însă la începutul anilor '80
tehnologia a fost extinsă, fiind posibilă şi utili- © EADS-AST RIUM
zarea imaginilor preluate de senzori instalaţi la Figura 1
bordul platformelor satelitare, la momente După finalizarea cu succes a fazei de
diferite de timp [Massonnet, 2008]. testare şi calibrare, TerraSAR-X a devenit
Interferometria produce două tipuri de operaţional pentru sectorul comercial şi comu-
informaţie: informaţia referitoare la altimetria nitatea ştiinţifică internaţională începând cu
terenului şi informaţia referitoare la deplasarea data de 7 ianuarie 2008 .
planimetrică şi altimetrică a suprafeţei topogra- TerraSAR-X este un radar lateral care
fice. funcţionează în banda X (λ=3 cm) şi este echi-
În primul caz, tehnica se numeşte inter- pat cu o antenă activă orientabilă. Sistemul ra-
ferometrie convenţională sau simplu interfero- dar este proiectat să înregistreze date în trei mo-
metrie (InSAR), iar produsul acesteia este moduri diferite:- modul StripMap (SM) este simi-
delul digital altimetric al terenului (MDA). lar modului de înregistrare al sateliţilor radar
În cel de al doilea caz, produsul final es- lansaţi în trecut (de exemplu ERS 1/ERS 2), -
te harta deplasărilor suprafeţei topografice, iar modul SpotLight (SL-SpotLight sau HS–High
tehnologia poartă denumirea de interferometrie Resolution SpotLight) înregistrează date cu o
diferenţială (DInSAR). rezoluţie foarte mare şi modul ScanSAR (SC)
2. Prezentarea misiunii Te rraSAR-X în care imaginile au o rezoluţie mai slabă, dar o
TerraSAR-X (Figura 1) este o platformă dimensiune mai mare a suprafeţei înregistrate.
satelitară germană lansată pe data de 15 iunie Altitudinea nominală a orbitei
2007, pe care s-a instalat un sistem radar cu platformei la ecuator este de 514 km, înclinarea
antenă sintetică (SAR). orbitei 97,440 , iar intervalul de revizitare este
- 19 -
de 11 zile. Intervalul lăţimii de bandă atinge o
valoare maximă de 150 MHz în modul standard
de funcţionare, în timp ce în modul
experimental este de 300 MHz. Senzorul radar
poate înregistra date cu polarizare simplă (HH –
transmisie orizonzală, recepţie orizontală sau
VV - transmisie verticală, recepţie verticală)
sau duală (HV - transmisie orizonzală, recepţie
verticală sau VH - transmisie verticală, recepţie
orizontală) [Eineder, 2008].
3. Descrierea zonei de test
Zona de test aleasă pentru realizarea
studiului de caz are dimensiunea de aproxima-
tiv 46 km x 27 km, în partea de sud – est fiind © DLR 2008 © DLR 2008
situat oraşul Bucureşti. Zona este caracterizată Figura 2
în principal de un relief de câmpie, doar în Preluarea imaginilor TerraSAR-X SSC
partea de nord relieful este deluros. Altitudinea HS a fost programată prin intermediul
variază de la 39 m la 164 m, conform MDA EOWEB. Din nou, imaginile primite au avut o
SRTM (Shuttle Radar Topography Mission) cu bază de preluare foarte mică. Caracteristicile
rezoluţia de 3 secunde de arc (≈ 90 m). acestor imagini sunt prezentate în Tabelul 1.
4. Date de prelucrat
În cadrul studiului au fost utilizate două
tipuri de imagini TerraSAR-X (TSX): două
imagini înregistrate în modul SM (Figura 2:
stânga – imagine preluată la data de 12 februa-
rie 2008, dreapta – imagine preluată la data de
27 martie 2008) şi două imagini înregistrate în
modul HS (Figura 3: sus – imagine preluată la
data de 30 septembrie 2008, jos – imagine
preluată la data de 11 octombrie 2008). De © DLR 2008
asemenea, pentru efectuarea studiului a fost
utilizat şi MDA SRTM cu rezoluţia de 90 m.
Imaginile TSX SSC (Single Look Slant
Range Complex) SM au fost alese din catalogul
EOWEB (Earth Observation Data Service).
Pentru toate imaginile preluate de
TerraSAR-X până în acel moment (sfârşitul
lunii aprilie) asupra României a fost evaluat
gradul de adecvare al acestora pentru o aplicaţie
de interferometrie. Au rezultat patru perechi de © DLR 2008
imagini SAR, pentru fiecare dintre acestea fiind Figura 3
calculate baza de preluare spaţială (pe baza 5. Metodologie şi rezultate
unghiurilor de incidenţă) şi cea temporală. Imaginile TerraSAR-X în format *.cos,
Toate perechile prezentau baze de preluare primite în cadrul Proiectului TerraSAR-X
foarte mici, sub 100 m. Dintre acestea a fost (coordonat de Agenţia Spaţială Germană), indi-
aleasă perechea de imagini cu intervalul de cativ propunere LAN_0130, au fost prelucrate
timp minim între preluări (44 de zile) şi baza de cu software- ul ERDAS IMAGINE 9.2, modulul
preluare perpendiculară maximă (≈ 55 m). InSAR, oferit de GEOSYSTEMS România şi
cu software- ul GAMMA, oferit de DENDRON
- 20 -
SURVEY Canada.
Tabelul 1. Caracteristicile imaginilor complexe SAR înregistrate de TerraSAR-X
Imagini TSX StripMap Imagini TSX HS SpotLight
Caracteristici
Img. SM 1 Img. SM 2 Img. HS 1 Img. HS 2
Dată înregistrare 2008-02-12 2008-03-27 2008-09-30 2008-10-11
Orbită 9 9 9 9
Fascicul strip_012 strip_012 spot_055 spot_055
Tip orbită ascendentă ascendentă ascendentă ascendentă
Direcţia de preluare dreapta dreapta dreapta dreapta
Polarizare HH HH HH HH
Interval lăţime de bandă 100 MHz 100 MHz 300 MHz 300 MHz
Unghiul de incidenţă 41,05750642 41,06272544 41,36064956 41,36143887
Coord. centrului – latitudine 44,49991314 44,50193725 44,42865190 44,39910251
Coord. centrului – longitudine 26,01039869 26,00997857 26,07967061 26,03883714
Rezoluţia în distanţă înclinată 1,7654 m 1,7655 m 0,5885 m 0,5885 m
Rezoluţia în distanţă orizontală 2,6871 m 2,6868 m 0,8905 m 0,8905 m
Rezoluţia în azimut 3,0000 m 3,0000 m 1,1000 m 1,1000 m
Dimensiune imagine (pixeli) 29732 x 15424 29732 x 15424 6105 x 11136 6105 x 11136
Baza de preluare temporală 44 zile 11 zile
Baza de preluare perpendicula- ≈ 55 m ≈ 45 m
ră
5.1 Prelucrarea interfe rometrică a datelor (ilustrează diferenţele de fază). Interferograma
TSX SM va avea aceeaşi referinţă ca imaginea principală
Generarea interferogramei sintetice (azimut, distanţă), iar faza sa va fi egală cu
Primul pas efectuat în prelucrarea date- diferenţa dintre faza imaginii principale şi faza
lor TSX SM a constat în generarea interferogra- imaginii secundare. Interferograma SAR este
mei sintetice, pe baza parametrilor orbitei (ex- generată prin multiplicarea, pixel cu pixel, a
traşi din metadate) şi a MDA SRTM. Interfero- primei imagini SAR cu conjugata complexă a
grama sintetică oferă informaţia de fază nedes- celei de a doua imagini (se generează automat
făşurată, folosită la generarea interferogramei de către software-ul de prelucrare). Cu alte
diferenţiale [Ferretti, 2008]. cuvinte, amplitudinea semnalului interferogra-
Registrarea imaginilor mei este egală cu amplitudinea semnalului pri-
Următorul pas a fost registrarea celor mei imagini înmulţită cu amplitudinea semnalu-
două imagini SAR. Aceasta trebuie realizată la lui imaginii secundare, iar faza interferogramei
nivel de sub-pixel, cu o precizie de cel puţin este dată de diferenţa de fază dintre cele două
1/10 din rezoluţia imaginii. În cazul imaginilor imagini SAR [Ferretti, 2008].
TSX SM, eroarea de registrare în distanţă încli- Compresia şi filtrarea interferogramei
nată este de 0,0662 pixeli, iar în azimut de De regulă, în cazul interferogramelor
0,1011 pixeli. generate din imagini radar preluate la intervale
Calculul interferogramei mari de timp apare decorelarea temporală, ceea
Între cele două imagini radar există o di- ce se reflectă în obţinerea unei faze interfero-
ferenţă de fază provocată de diferenţa de drum metrice afectată de zgomot. Reducerea zgomo-
optic. Această diferenţă de fază este folosită tului se efectuează prin medierea pixelilor
pentru calculul celor două distanţe (distanţa adiacenţi în interferograma complexă. Această
dintre punctul de preluare a imaginii principale procesare ("complex multi- looking") măreşte
– obiect, distanţa dintre punctul de preluare a precizia fazei în detrimentul rezoluţiei geome-
imaginii secundare – obiect). Cunoscându-se trice (sau a rezoluţiei altimetrice, atunci când
baza de preluare şi parametrii orbitei, se gene- interferograma este exploatată în vederea gene-
rează o imagine a franjelor interferometrice rării MDA). Gradul de compresie este dat de
- 21 -
NL ("number of looks") [Ferretti, 2008].
Analiza coerenţei
Zgomotul fazei poate fi estimat pe baza
cuplului de imagini interfeometrice SAR prin
calculul unui parametru numit coerenţă locală γ.
Coerenţa locală reprezintă coeficientul de
corelaţie a cuplului de imagini SAR, estimat
într-o fereastră de dimensiuni mici (câţiva
pixeli în distanţă înclinată şi azimut), după ce
sunt compensate toate componentele fazei
provocate, în principal, de relieful terenului.
Într-o fereastră de astfel de dimensiuni, compo-
nentele fazei sunt, într-o primă aproximare,
lineare, atât pe direcţia azimutului cât şi în Figura 4 Figura 5
distanţă înclinată. Harta coerenţei este formată
prin calculul valorii absolute a coerenţei locale
γ într-o fereastră de căutare glisantă, ce va
acoperi întreaga imagine SAR [Ferretti, 2008].
Prin combinarea celor două imagini
complexe TerraSAR-X SM au fost generate
interferograma (Figura 4) şi harta de coerenţă
(Figura 5), care conţine valori ale γ cuprinse
între 0,0001 (pixeli de culoare închisă) şi
0,9831 (pixeli de culoare deschisă).
De asemenea, au fost realizate compre-
sia şi filtrarea datelor, fiind generate interfero-
grame cu gradul de compresie NL=1 şi NL=4
(Figura 6). În urma examinării interferogramei
a fost observată o franjă reziduală. Figura 6 Figura 7
Generarea interferogramei diferenţiale unde λ este lungimea de undă, R este distanţa
Interferograma diferenţială a fost creată senzor – obiect vizat, θ unghiul de incidenţă
pentru a elimina faza topografică şi pentru a [Rocca, 2008].
putea estima franja reziduală ca fiind provocată Valoarea corectată a bazei de preluare
de eroarea de determinare a orbitei. este 55,5 m, iar altitudinea de ambiguitate este
Corectarea bazei de preluare de 125 m. Pentru valori mici ale bazei de pre-
A fost aplicată o corecţie de 26 cm ba- luare altitudinea de ambiguitate este mare, deci
zei de preluare perpendiculară. În următoarea implicit precizia MDA rezultat va fi scăzută.
etapă, interferogramele diferenţiale au fost Precizia relativă de determinare a
recalculate, pe baza valorii corectate a bazei de altitudinii teren
preluare (Figura 7). Se determină cu formula (2), în funcţie
Calculul altitudinii de ambiguitate de altitudinea de ambiguitate şi eroarea fazei
Altitudinea de ambiguitate ha este defi- interferometrice:
nită ca fiind diferenţa de altitudine care gene- m
mh   hamb   (2)
rează o schimbare de fază de 2π (1 ciclu), în 2
urma operaţiei de filtrare a interferogramei, Eroarea medie pătratică a altitudinii a
fiind invers proporţională cu baza de preluare fost calculată în funcţie de coerenţă şi NL.
perpendiculară Bn (relaţia 1): Erorile medii pătratice ale fazei au fost extrase
R sin  din graficul ilustrat în Figura 8, în funcţie de
ha  (1)
2 Bn valoarea coerenţei (Tabelul 2).
- 22 -
Figura 8
Tabelul 2. Calculul EMP a altitudinii
NL γ mφ (grade) mh (m)
1 0.8 53 18.5
4 0.8 20 7
4 0.6 38 13
4 0.3 70 24
Eroarea altitudinii în funcţie de eroarea
de estimare a bazei de preluare: la o altitudine Figura 9
de 100 m, corecţia calculată de 26 cm a bazei
de preluare perpendiculară va introduce o
eroare a altitudinii de 0,47 m (relaţia 3).
B perp 0,26
mh   h   100   0,47m (3)
B perp 55,5
Rezultate
Au fost create câteva MDA în proiecţie Figura 10
distanţă înclinată, fiecare dintre acestea cores- Valoarea mare a altitudinii de
punzând preciziei maxime în altitudine, rezulta- ambiguitate conduce la creşterea nivelului de
te din pragul de toleranţă impus valorilor coe- zgomot în cadrul MDA.
renţei în procesul de desfășurare a fazei. Aceste Pentru un nivel de 0,3 al coerenţei,
MDA sunt ilustrate în: Figura 9 (MDA pentru acoperirea validă a MDA este bună în zona
pixelii cu coerenţa mai mare de 0,3, NL=4, urbană, însă precizia altitudinii teren estimată la
eroarea medie pătratică a altitudinii teren 24m), 24 m (EMP) este prea scăzută. În mod contrar,
Figura 10 (MDA pentru pixelii cu coerenţa mai pentru un nivel mai ridicat al coerenţei (o
mare de 0,6, NL=4, eroarea medie pătratică a valoare de 0,8), deşi precizia altitudinii teren
altitudinii teren 13 m), Figura 11 (MDA pentru este de aproximativ 7 m, acoperirea MDA în
pixelii cu coerenţa mai mare de 0,8, NL=4, zona urbană este foarte slabă.
eroarea medie pătratică a altitudinii teren 7 m).
Concluzii
Decorelarea temporală de 44 de zile
pentru banda X este prea mare pentru a se putea
genera un MDA în afara zonei construite a
oraşului Bucureşti. Prezenţa zonelor de
decorelare rapidă indică faptul că imaginile
complexe TerraSAR-X nu sunt adecvate pentru
generarea unui MDA uniform, fără goluri de Figura 11
informaţie.
23
5.2 Prelucrarea interfe rometrică a datelor determinare a altitudinii teren, estimată pe baza
TSX HS detaliilor de suprafaţă puternic reflectorizante,
Registrarea imaginilor este de aproximativ 21 m.
Valorile erorilor de registrare (deviaţia Analiza relaţiilor dintre coerenţă, rapor-
standard) a imaginilor HS sunt: 0,0086 pixeli în tul semnal/zgomot şi erorile fazei
distanţă înclinată şi 0,0313 pixeli în azimut. Teoretic, erorile fazei pot fi estimate pe
Aceste valori sunt impresionante, zgomotul baza unui număr de elemente măsurate, cum ar
fazei fiind extrem de redus. Nici o franjă fi SNR (raportul semnal/zgomot) sau SCR
reziduală nu a putut fi identificată în imagine (raportul semnal/"clutter") [Rocca, 2008], pe
(Figura 12). baza informaţiilor referitoare la tipul de detalii
puternic reflectorizante (punctiforme sau de
suprafaţă) şi a gradului de compresie a datelor
(NL), utilizat pentru detaliile de suprafaţă
puternic reflectorizante [Poncos, 2008].
De exemplu, pentru un detaliu puncti-
form puternic reflectorizant cu coerenţa de 0,9,
raportul SNR echivalent ar fi de aproximativ 6
dB (Figura 13), iar zgomotul fazei rezultat ar
avea deviatia standard de aproximativ 32 grade
Figura 12 (Figura 14), adică doar 14 m eroare relativă de
În partea dreaptă-jos a imaginii se ob- determinare a altitudinii teren (EMP).
servă un model al fazei care poate fi provocat
de efectele atmosferei sau poate exprima o
deplasare a suprafeţei topografice apărută în
zona de studiu. Având la dispoziţie o singură
pereche de imagini complexe TSX HS, este
dificilă separarea efectelor atmosferei de cele
ale deplasării suprafeţei topografice. Influenţa
topografiei terenului a fost luată în calcul, însă
zona este predominant plată, iar altitudinea de
ambiguitate este mare, prin urmare franjele
topografice nu ar trebui să apară. La prima
impresie, rezoluţia şi calitatea fazei sunt
remarcabile. Figura 13
Calculul altitudinii de ambiguitate
Valoarea acestui parametru este de 154
m, ceea ce înseamnă că majoritatea clădirilor
sunt descrise de o singură franjă topografică.
Avantajul este dat de faptul că procesul de
desfăşurare a fazei se execută cu uşurinţă chiar
şi în cazul regiunilor deconectate aflate între PS
("permanent scatterers"). Dezavantajul constă
în prezenţa unui zgomot ridicat în MDA, care
afecteză precizia altimetrică relativă.
Precizia relativă de determinare a
altitudinii teren
La o altitudine de ambiguitate de 154 m
şi o eroare a fazei de 50 grade (EMP), cores-
punzătoare unui grad de compresie NL=1 şi 0,9
valoarea coerenţei, atunci eroarea relativă de Figura 14
- 24 -
Diferenţa dintre datele HS şi orice alte

date cu rezoluţia mai mare de 1 m constă în
207 m
prezenţa dominantă a detaliilor punctiforme
puternic reflectorizante. Teoretic, statisticile
calculate pentru zgomotul fazei pentru detaliilor
punctiforme indică o valoare mai mică a zgo-
174 m
motului fazei decât în cazul detaliilor de supra-
faţă puternic reflectorizante.
Rezultate
Luând în considerare faptul că altitudi-
nea de ambiguitate are o valoare apropiată de
© Google Earth
cea a datelor TerraSAR-X SM şi efectele asu- 2008
pra preciziei MDA au fost prezentate în secţiu- Figura 16
nea anterioară, în această secţiune doar detaliile Valoarea calculată a deviaţiei standard a
punctiforme puternic reflectorizante, specifice altitudinii teren de aproximativ 3-4 m este mai
datelor HS vor fi analizate. bună decât valoarea teoretică de 14 m în cazul
La o rezoluţie de 1 m, se observă un unui detaliu punctiform puternic reflectorizant
număr foarte mare de detalii punctiforme, iar de 6 dB (echivalentul unei valori de 0,9 a coe-
măsurătorile directe ale fazei se pot efectua renţei) şi având o altitudine de ambiguitate de
manual. 154 m. O deviaţie standard a altitudinii teren de
Determinări ale altitudinii relative au 3-4 m corespunde unei erori a fazei de aproxi-
fost realizate pentru două regiuni situate pe mativ 10 grade EMP, corespunzătoare unei
clădirea Palatul Parlamentului: Figura 15 valori de 15 dB a SNR.
(MDA generat pe baza imaginilor TSX HS), Tabelul 3. Măsurători MDA TSX HS
Figura 16 (model 3D Palatul Parlamentului, Eşantion Zona 1 [m] Zona 2 [m]
sursa Google Earth). 1 92,87 130,44
A fost măsurată faza pentru 15 eşanti-
2 83,00 117,56
oane extrase din fiecare regiune considerată
plată şi situată în partea de sus a clădirii, pe 3 93,66 116,23
baza acestora fiind efectuată o analiză statistică 4 94,80 118,40
(Tabelul 3). 5 92,98 122,09
6 87,39 127,69
7 90,00 121,00
8 92,37 115,00
9 89,69 118,00
10 90,68 118,00
11 91,67 123,00
12 91,60 121,50
13 85,35 121,89
14 92,33 123,53
15 90,82 125,45
Media [m] 90,61 121,32
Min/Max 83,00/94,50 115,00/130,5
Figura 15
σ [m] +/- 3,20 +/- 4,31
Model [m] 174,00 207,00
- 25 -
Din măsurători, diferenţele medii de al- lung a zonei de studiu, folosind tehnologia PSI
titudine între cele două zone alese pentru test ("Persistent Scatterers Interferometry").
comparativ cu diferenţele de altitudine măsura- 6. Concluzii
te pe modelul 3D al clădirii Palatului Parlamen- Generarea MDA prin metodologia pro-
tului sunt: diferenţa de altitudine medie măsura- pusă permite determinarea cu precizie a altitu-
tă pe MDA TSX HS este de 121,32 - 90,61 = dinilor teren pentru zona urbană. De asemenea,
30,71 m, iar în cazul modelului 3D Google pe baza metodologiei descrisă mai sus, este
Earth 207 - 174 = 33 m. posibilă întocmirea hărţilor deplasărilor plani-
Concluzii metrice şi altimetrice ale zonei urbane. Metoda
Datorită rezoluţiei foarte mari a imagi- este precisă, eficientă şi rapidă.
nilor TerraSAR-X HS, interferograma prezintă Generarea modelului digital altimetric
un amestec care conţine un număr foarte mare al terenului pe baza datelor înregistrate în ca-
de detalii punctiforme puternic reflectorizante, drul viitoarei misiuni TanDEM-X va oferi
un număr scăzut de detalii de suprafaţă puternic rezultate mult mai bune deoarece decorelarea
reflectorizante şi zone cu valori foarte mici ale temporală este zero (imaginile vor fi preluate
coerenţei (decorelare rapidă în banda X). simultan), iar baza de preluare va fi mai mare,
DetaliiLE punctiforme puternic reflectorizante mărindu-se astfel sensibilitatea fazei la altitudi-
sunt adecvate pentru monitorizarea pe termen ne. În concluzie, pentru generarea MDA,
viitorul este TanDEM-X!
Bibliografie
[1]. Ei neder, M., Fritz, T., Mittermayer, J., Roth, A., Börner, E., Breit, H. (2008): TerraSA R-X Ground Segment –
Basic Product Specificat ion Docu ment, TX -GS-DD-3302, CAF Cluster Applied Remote Sensing, DLR,
Germany S
[2]. Massonnet, D., Souyris, J.C. (2008): Imag ing with Synthetic Aperture Radar, EPEL Press, CRC Press, Taylor &
Francis Group, ISBN 978-2-940222-15-5 (EPEL Press), ISBN 978-0-8493-8239-0 (CRC Press), USA
[3]. Ferretti, A., Monti-Guarnieri, A., Prati, C., Rocca, F., Massonnet, D. (2008): InSAR Principles: Gu idelines for
SAR Interfero metry Processing and Interpretation, ESA Publications, The Netherlands
[4]. Rocca, F. (2008): Introduction to Interferometry & Focusing, Spectral Shift, Sources of Noise, Coherence, ESA
Radar Remote Sensing Course, Prague, 2008
[5]. Poncos, V. (2008): InSAR Processing: Processing Methodology, Analysis Procedures and Result. The Permanent
Scatterers Techniques Applied to Corner Reflectors, InSAR Monitoring of Active Geohazards Sites in Canada
GRIP Annual Report, Canadian Center for Remote Sensing
Interferometric Generation of Digital Elevation Models Based on TerraSAR -X Data

Abstract
This article presents the study undertaken in order to assess the suitability of TerraSA R-X data
(StripMap and High Resolution SpotLight modes) for interfero metric generation of d igital elevation mod-
els for urban areas. The research is elaborated in the framework of the TerraSAR-X Project (ID proposal
LAN_ 0130), launched and coordinated by the German Aerospace Center (DLR).
Key words: interfero met ry, TerraSA R-X, d igital elevation model
- 26 -
Aerofotografierea digitală multiplă în sprijinul modelării virtuale realistice a

localităţilor*)
Octavian BALOTĂ 1
Rezumat
Se prezintă conceptul aerofotografierii mult iple oblice şi avantajele acestei tehnologii noi în re a-
lizarea modelu lui v irtual realistic pentru localităţi. Sunt prezentate aplicaţii specifice şi exemple.
Cuvinte cheie: aerofotografiere, modelare v irtuală, model nu meric al terenulu i.
*)
Referent: prof. univ. dr. ing. Lucian Turdeanu; Articolul a fost prezentat în extenso în cadrul unei şedinţe a Catedrei de Geodezie şi Fotogram me-
trie a Facultăţii de Geodezie din Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti şi face parte din pregătirea doctorală a autorului.
1
Drnd ing. mat.
1. Modelarea virtuală realistică

Necesităţile economice de dezvoltare
urbană impun realizarea de produse adecvate
proiectării şi sistematizării care să ţină cont de
mediul ambiant. Modelarea numerică a spaţiu-
lui urban poate genera unelte simple si rapide
de investigaţie pentru numeroase aplicaţii de
mare importanţă pentru o dezvoltare durabilă.
Produsele care concură la modelarea
localităţilor sunt Modelul Numeric al Terenului
(MNT), Modelul Numeric al Suprafeţei (MNS),
Ortofotogramele, True-ortofotogramele,
Modelul Numeric al Clădirilor(MNC), Modelul
Virtual al Localităţilor (MVL) şi cel mai Figura 1 – Aplicaţii în telecomunicaţii
complex dintre toate Modelul Virtual Realistic
(MVR).
Cu siguranţă această tehnologie de pus
în practică va accelera dezvoltarea urbană iar pe
plan ştiinţific va fi o sursă de noi cercetări şi
aplicaţii.
Produsele intermediare enunţate, dar şi
modelul virtual realistic în sine sunt deja utili-
zate în aplicaţii diverse.
Cele mai cerute astfel de aplicaţii (fig.
1 şi 2) sunt cele din domeniul
telecomunicaţiilor ce se referă la proiectarea şi
instalarea de noi antene GSM sau cele de Figura 2 – Aplicaţii de planificare urbană
planificare urbană. Ritmul mare de dezvoltare a
construcţiilor necesită astfel de modelări cu Administraţia publică este unul din
caracteristici geometrice de mare precizie. beneficiarii cei mai interesaţi pentru astfel de
produse, Agenţia Naţională de Cadastru şi
- 27 -
Publicitate Imobiliară este interesată pentru localităţilor au un rol deosebit de important în
evidenţierea proprietăţilor, primăriile sunt amenajarea teritoriului, fiind baza proiectării
interesate pentru stabilirea în cunoştinţă de moderne asistate de calculator. Studiile de
cauză a regimului de construire, înălţimi limită, impact ambiental datorate proiectelor de
zone protejate, impactul asupra mediului. sistematizare teritorială presupun integrarea
Produsele intermediare care concură la proiectului arhitectonic în modelul virtual. Cu
obţinerea modelului virtual realistic au fiecare cât acesta e mai realistic, cu atât deciziile
aplicaţii specifice. Pe plan internaţional avântul privind sistematizarea localităţilor pot fi luate
modelării virtuale realistice a localităţilor a mai în cunoştinţă de cauză. Modelul virtual
devenit un fel de concurs internaţional, firme ca devine cu adevărat realistic nu doar prin
Google Earth si Microsoft concurând la nivel utilizarea true-ortofotoimaginilor ci şi prin
foarte înalt pentru acoperirea tuturor integrarea faţadelor de clădiri în modelul
localităţilor cu modele virtuale 3D sau virtual, procedeu ce poate fi relativ simplificat
ortofotograme. Modelele virtuale ale prin utilizarea fotogramelor oblice.
Figura 3 – Proiectarea în MVR (Modelul Virtual Realistic)
În figura 3 se prezintă modul de obiecte reprezentabile în decor (pomi, maşini,

utilizare a modelelor virtuale aproape de stâlpi, faţade clasice etc) care prin intermediul
conceptul realistic. Pentru crearea unor astfel de unui motor grafic să fie asamblate în modelul
modele este necesară, pe lângă informaţiile de numeric (fig. 4).
tip GIS şi o baza de date texturală şi de diverse
ortofotograma
Planul topografic
Model virtual
MNT
Motor grafic 3D
MNS
Figura 4 – Elementele de bază pentru generarea Modelelor Virtuale
- 28 -
2. Evoluţia tehnicilor fotogramme trice automată şi semiautomată (orientarea relativă)
2.1. Scurt istoric şi determinarea orientării absolute în spaţiu a
Înregistrarea suprafeţelor de teren prin fiecărei fotograme. În urma acestor etape se
imagini aeriene este cea mai eficientă tehnică creează modele stereoscopice orientate (perechi
de cartografiere a zonelor foarte întinse. În de fotograme orientate) care pot fi astfel ex-
dezvoltarea fotogrammetriei s-au parcurs trei ploatate independent.
etape tehnologice fundamentale, acestea toate Dat fiind necesarul mare de puncte în
fiind bazate pe utilizarea filmului ca suport al procesul de orientare absolută, pentru proiecte
înregistrărilor fotografice fotogrammetrice mari, trebuie efectuată o înde-
Fotogrammetria analogică: sire a punctelor iniţiale corespondente teren –
Înregistrările se realizează cu camere imagine, astfel încăt fiecare model stereoscopic
clasice analogice, se obţin fotograme pe film lat să conţină puncte cu coordonate în sistemul
de 19 sau 24 cm care se prelucrează la aparatu- fotogramei şi în sistemul teren. Această
ră de stereorestituţie analogică generând hărţile operaţie se execută automat sau semiautomat în
pe mese de desen în format analogic, pe foi de procesul numit aerotriangulaţie.
hartă suport plastic – aşa numitele originale de În urma aerotriangulaţiei se obţin
editare. Aceasta a fost principala metodă utili- parametrii de orientare exterioară a
zată în România în cartografierea fotogramme- fotogramelor şi se poate trece la operaţiile de
trică. extragere de informaţii prin aşa numitul
Fotogrammetria analitică: procedeu de restituţie.
Înregistrările se execută tot cu camera Restituţia (vectorizarea) este metoda
analogică, prelucrarea fotogramelor pe film se prin care parcurgerea în modelele stereoscopice
realizează tot cu aparatură clasică dar hărţile se a detaliilor liniare cu ajutorul unui cursor speci-
generează direct în format vector în memoria al, generează harta digitală a zonei respective în
unui calculator. Această etapă a fost practic format vectorial, editabilă apoi cu softuri CAD
sărită în România. de cartografie automată. În acelaşi fel se extrag
Fotogrammetria digitală: puncte necesare modelării 3D sau se desenează
Înregistrările sunt de regulă tot analo- curbe de nivel pentru reprezentarea reliefului.
gice, dar fotogramele pe film sunt scanate
obţinându-se fotograme digitale, care se prelu- 2.2. Aerofotografie rea multiplă
crează cu softuri specializate de stereorestituţie Aerofotografie rea digitală multiplă
digitală. Evoluţia acestor softuri a fost deosebit este o tehnică nou dezvoltată mai întâi pentru
de rapidă, ele producând date 3D prelucrabile localităţi însă avantajele sale au impus-o în
cu programele CAD în vederea cartografierii numeroase alte aplicaţii şi- n afara mediului
digitale. Această metodă este cea utilizată astăzi urban. Ideea este bazată pe combinarea imagi-
în toată lumea inclusiv în România. nilor verticale cu imaginile oblice şi gestionarea
Aerofotografie rea digitală: acestora cu softuri specializate care să permită
O tehnologie care s-a impus în ultimii efectuarea de măsurători metrice inclusiv pe
ani cu o viteză ameţitoare este prezentă şi pe imaginile oblice şi mai mult, să poată fi integra-
piaţa românească. În acest caz, înregistrările te în aplicaţii GIS. O astfel de tehnologie mai
fotogrammetrice sunt direct digitale, filmul este cunoscută sub numele de PICTOMETRIE.
fiind complet eliminat. Acest fapt duce automat Astfel de sisteme se bazează pe înre-
la dispariţia celor două operaţii esenţiale din gistrarea simultană cu 8 sau 12 camere astfel
lanţul tehnologic aşa zis clasic, care pe lângă dispuse încât să preia simultan imagini în toate
costurile importante, introduceau în metodele direcţiile, după caz imagini oblice cu unghi
anterioare şi diferite erori: developarea şi sca- mare de înclinare (atunci când linia orizontului
narea se vede în imagine) sau unghi mic de înclinare
Procesul de prelucrare a imaginilor fo- (linia orizontului nu apare în imagine).
togrammetrice începe cu orientarea interioară, Tehnologia se bazează pe determinarea precisă
orientarea relativă prin procedee de corelaţie a vectorilor axelor de vizare şi a centrelor de
- 29 -
fotografiere şi combinarea imaginilor astfel  Imaginile oblice sunt mai intuitive
încât determinările metrice mai ales în pentru clienţi, mai aproape de
altitudine devin mult mai precise decât în perspectiva lor naturală. Oamenii se
fotogrammetria clasică (unghiurile de acomodează mai uşor cu astfel de
intersecţie pentru determinarea punctelor sunt imagini, recunosc mai uşor obiectele
mai mari, direcţii mai multe). decât într-o imagine verticală;
Avantajele fotografierii multiple sunt  Un obiect poate fi vizualizat din toate
deosebite: unghiurile posibile, ceea ce permite
modelarea sa 3D cu mai mare acurateţe,
 La un singur zbor se înregistrează un
inclusiv cu preluarea faţadelor pe
număr mare de imagini ceea ce scade
model;
costul pe imagine;
 Determinarea Modelului Numeric al
 Într-o singură imagine oblică intră mult
Terenului este mai precisă utilizând
mai multă informaţie decât într-o
imaginile oblice, astfel încât combinarea
imagine verticală;
imaginilor verticale cu cele oblice
 Măsurătorile pe astfel de imagini sunt permite uniformizarea preciziei la toate
mai variate. Se pot efectua determinări coordonatele spaţiale ale punctelor
inclusiv pe faţadele clădirilor, ceea ce dintr-o imagine.
pe modelele stereoscopice clasice nu
 Numărul de puncte de control necesar în
este posibil;
teren este mai redus şi poate fi distribuit
 Se pot obţine produse mai uşor pentru doar într-o singură zonă mai accesibilă.
zonele acoperite frecvent cu nori, Parametrii determinaţi în acea zonă se
deoarece imaginile oblice pot prelua şi pot utiliza pentru toate imaginile pentru
zone acoperite cu nori. că se referă la parametrii specifici
camerei
Figura 5 – Exemplu de imagine oblică cu unghi mare de preluare
Figura 6 – Efectuarea de măsurători pe faţadele clădirilor
- 30 -
Pentru prelucrarea acestui tip de imagini se În România, acest tip de fotografiere
dezvoltă softuri din ce în ce mai performante oblică a fost impus de cerinţa pieţii imobiliare
cum ar fi MultiVision sau Pictometry. Aceste pentru a se prezenta diverse obiective din toate
softuri permit conectarea la o bază de date cu direcţiile. Un exemplu de astfel de perspective
informaţii diverse despre obiectivele din ima- complete este prezentat în fig. 7.
gini şi vizualizarea acestora din toate direcţiile
inclusiv verticală.
Figura 7 – Aplicaţii imobiliare

3. Concluzii  Aerofotografierea oblică multiplă de-
Tematica abordată presupune extinde- vine un procedeu important pentru
rea tehnicilor fotogrammetrice de la fotograme modelarea virtuală prin posibilitatea
nadirale la fotogramele oblice şi dezvoltarea de care o oferă în extragerea faţadelor de
algoritmi specifici pentru preluarea faţadelor de clădiri direct în coordonate spaţiale.
clădiri.
Pentru obţinerea acestei modelări este În modelarea virtuală a localităţilor cu efect
foarte important să fie disponibile sau să se realistic, două tehnologii cu rădăcină comu-
genereze imagini true-ortofoto. nă pot fi combinate pentru obţinerea de re-
Conceptul aerofotografierii multiple zultate foarte bune şi cu mare eficienţă eco-
conduce la următoarele constatări: nomică:
 Utilizarea Modelului Numeric al Tere-  Fotogrammetria digitală verticală
nului (MNT), a Modelului Numeric al pentru obţinerea modelului numeric
Suprafeţei (MNS), a Modelului Nume- al construcţiilor şi true-
ric al Clădirilor, seturi de imagini obli- ortofotogramele;
ce cu caracter metric sunt condiţii şi  Fotogrammetria multiplă oblică pen-
avantaje importante pentru obţinerea tru generarea modelului numeric al
modelului virtual realistic. terenului şi generarea faţadelor la
construcţii.
- 31 -
Bibliografie
[1]. B alotă O.. (2008): Aerofotografierea dig itală mult iplă în sprijinul modelării virtuale realistice a localitătilo r,
Referat nr. 1, în cadru l stagiului de doctorat
[2 ]. NIELS EN, M. O. (2004): True orthophoto generation. Lyngsby
Multi ple digital aerial photography to support the realistic virtual modelling of the l ocalities
Abstract
Oblique Aerial photography is presented here with the main advantages of this new technology
in realistic v irtual model generation for localit ies.
Specific applications and examp les are also described.
Key words: Aerialphotography, virtual model, digital terrain model
- 32 -
Evoluţia metodelor de exploatare fotogrammetrică *)

Angela - Ioana ANGHELESCU 1
Rezumat
Evoluţia fotogrammetriei rămâne un subiect extrem de interesant, deşi imaginea progresului ei
de azi este dată de dezvoltarea calculatoarelor, a programelor şi a procedeelor de prelucrare a imag inilor.
O scurtă aducere aminte a etapelor parcurse de această artă şi ştiinţă, numită fotogrammetrie, nu face alt-
ceva decât să împiedice uitarea trecutului său.
Cuvinte cheie: fotogrammetrie, fotogrammetrie analogică, fotogra mmetrie analit ică, fotogram-
metrie d igitală .
*)
Referent: prof. univ. dr. ing. Lucian Turdeanu; Articolul a fost prezentat în extenso în cadrul unei şedinţe a Catedrei de Geodezie şi Fotogramme-
trie a Facultăţii de Geodezie din Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti şi face parte din pregătirea doctorală a autoarei.
1
drd. ing. consilier gr. IA, Centrul Naţional de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie şi Teledetecţie
1. Introduce re nul de „artă” atribuit fotogrammetriei este

Termenul de fotogrammetrie a fost creat explicat prin faptul că informaţiile obţinute prin
de către geograful german Otto Kersten, împre- metode fotogrammetrice se datorează experien-
ună cu inginerul constructor german Albrecht ţei specialiştilor din domeniu, care execută
Meydenbauer şi a fost utilizat pentru prima oară lucrările respective.
în anul 1867, ca titlu al unui articol semnat şi Fotogrammetria poate fi considerată, de
publicat de către cel de al doilea în „Jurnalul asemenea, ca ansamblu al metodelor geome-
Societăţii de Arhitectură din Berlin” (Wo- trice, matematice şi fizice care utilizează ima-
chenblatt des Architektenvereins zu Berlin). ginea 3D a unui obiect fizic sau a mediului
În româneşte, termenul a fost preluat din înconjurător pentru a- l transpune în spaţiul 2D
franceză (photogrammétrie) şi îşi are originea (sub formă de plan sau hartă) sau 3D (în cazul
în compunerea cuvintelor din limba greacă: exploatării analitice sau digitale) prin reconsti-
phos- lumină, gramma- înregistrare şi metron- tuirea fidelă şi fiabilă a obiectului şi/sau a
măsură. spaţiului real.
Prin definiţia dată de Societatea Ameri- În contextul definiției de mai sus, este
cană de Fotogrammetrie şi Teledetecţie lesne de înţeles că informatica şi electronica au
(ASPRS-American Society for un aport deosebit la stadiul actual de dezvoltare
Photogrammetry and Remote Sensing), în anul a fotogrammetriei, prin utilizarea înregistrării şi
1987: fotogrammetria este denumită ca fiind: a prelucrării înregistrărilor video şi de alt tip
„arta, ştiinţa şi tehnologia de a obţine informaţii pentru a reproduce imaginile precise 2D sau 3D
fiabile despre obiecte fizice şi mediul înconju- ale obiectelor sau ale spaţiilor studiate.
rător, prin intermediul proceselor de înregistra- Conform unei alte definiţii „Fotogram-
re, de măsurare şi de interpretare a imaginilor şi metria este tehnica de măsurare prin care coor-
a modelelor fotografice, a energiei electromag- donatele tridimensionale ale punctelor unui
netice radiante şi a altor fenomene”. obiect sunt determinate prin măsurători efectua-
În Manualul de fotogrammetrie, ediţia a te pe două sau mai multe imagini fotografice ce
IV-a, publicat de ASPRS în anul 1980, terme- conţin obiectul respectiv, dar care au fost prelu-
- 33 -
ate din poziţii diferite” [W ikipedia]. În acest caz, Progresul fotogrammetriei a urmărit în-
punctele comune sunt identificate pe fiecare deaproape progresele tehnice înregistrate în
imagine. domenii ce au strânsă legătura cu preluarea,
Fotogrammetria permite definirea for- prelucrarea, interpretarea şi modul de prezenta-
melor şi a poziţiei obiectelor plecând de la re a informaţiilor obţinute. Dintre acestea, fac
fotografii sau alte înregistrări similare cu aces- parte şi următoarele: industria de mecanică
tea [Kraus, Waldhäusl 1998]. fină, industria aeronautică şi spaţială, fizica,
Rezultatele măsurătorilor fotogramme- chimia, electronica şi tehnica de calcul, mate-
trice se concretizează în: matica, geodezia şi topografia şi cartografia.
 Fişiere de coordonate (culegerea infor- Fotogrammetria modernă, digitală, fur-
maţiilor numerice despre puncte într-un sis- nizează o cantitate foarte mare de date şi infor-
tem de coordonate tridimensional); maţii precise, georeferenţiate, sub formă de
 Reprezentări grafice (analogice şi/sau digita- vectori şi date referitoare la textura obiectelor
le), altfel spus hărţi şi planuri conţinând între şi a fenomenelor studiate, rezultate prin culege-
altele, detalii planimetrice, curbe de nivel rea lor din imagini stereoscopice, utilizând me-
şi/sau reţea de puncte cotate; toda fotointerpretării. Totodată, fotogrammetria
 Imagini (filme fotografice sau imagini nu- digitală permite şi obţinerea de informaţii de ti-
merice), în principal fotografii redresate pul metadatelor, iar toate acestea constituie a-
(ortofotograme) şi hărţi care pot fi derivate, vantajul acesteia prin comparaţie cu alte tehnici
precum şi fotoasamblaje şi imagini care re- şi proceduri utilizate în trecut sau în prezent.
prezintă spaţiul. 2. Perioada premergătoare apariţiei foto-
 Imagini (filme fotografice sau imagini nu- grammetriei
merice), în principal fotografii redresate Pentru a înţelege cât mai bine evoluţia
(ortofotograme) şi hărţi care pot fi derivate, fotogrammetriei şi a metodelor aplicate de
precum şi fotoasamblaje şi imagini care re- aceasta este necesară o incursiune în istoria ei
prezintă spaţiul. destul de îndelungată.
Uneori, semnificaţia conţinutului imagi- În jurul anului 300 î.c., în Grecia antică,
nii este similară cu reconstituirea geometrică a filozoful Aristotel are preocupări cu privire la
obiectelor. Clasificarea obiectelor se face pe natura luminii, definind lumina ca fiind o cali-
baza diferitelor caracteristici ale acestora şi cu tate nu o substanţă reală, aşa cum a fost ea con-
ajutorul fotointerpretării. siderată mult mai târziu. Aristotel a observat că
Fotogrammetria facilitează reconsti- unele obiecte au o rată de transparenţă dar care
tuirea obiectelor şi determinarea unora dintre se manifestă doar în prezenţa luminii. Astfel, el
caracteristicile lor fără a veni în contact direct a definit lumina ca fiind un fenomen, un proces
cu ele. Fotogrammetria digitală este în special sau energia unui corp transparent sau a altor
utilizată pentru a produce hărţi şi planuri (în corpuri având proprietăţi similare cu acesta.
format vectorial) sau ortofotoplanuri (în mod În secolul XI (în anul 1038), Al Hazan
raster). Fotogrammetria mai poate fi definită şi of Basra, un matematician arab, enunţă şi ex-
ca „ştiinţa şi tehnologia de obţinere a unor plică principiul camerei obscure (figura 1). El
informaţii referitoare la obiecte fizice şi mediul construieşte o cameră obscură pe care o utili-
înconjurător, de la distanţă, fără a fi în contact zează la observarea eclipselor de soare.
fizic direct cu acestea, prin înregistrarea, măsu-
rarea şi interpretarea unor imagini fotografice
sau a altor înregistrări similare acestora”. As-
pectul calitativ al obiectelor fizice şi al mediu-
lui înconjurător este obiectul de studiu al foto-
Figura 1 - Principiul şi schema camerei obscu-
interpretării, la care s-au adăugat în ultimele re realizată de matematicianul Al Harez în anul
decenii şi tehnici aparţinând teledetecţiei. Îm-
1038
preună cu fotointerpretarea şi teledetecţia, foto-
grammetria face parte din grupul geo-ştiinţelor.
- 34 -
Plecând de la principiile enunţate în
1038, camerele obscure au fost îmbunătăţite
continuu şi au fost utilizate o perioadă îndelun-
gată de timp.
În anul 1490, Leonardo da Vinci descrie Figura 3 - Dispersia luminii albe în culorile
în detaliu principiile care stau la baza camerei spectrului
obscure (cunoscută în literatură sub denumirea Johan Heinrich Lambert, în 1759, în
de dark room – camera întunecoasă). Tratatul „Perspectiva Liber” (Perspectiva libe-
În anul 1492 Leonardo da Vinci a înce- ră), a dezvoltat principiile matematice ale ima-
put să pună bazele proiecţiilor perspective ginii perspective utilizând retrointersecţia spaţi-
(centrale) utilizând pentru aceasta invenţia sa ală pentru a găsi un punct în spaţiu din care se
care se numea “Lanterna Magică” [Gruner, 1977]. poate realiza imaginea. J. H. Lambert a fost
Principiile geometriei perspective şi cele ale primul care a emis o teorie cu privire la foto-
geometriei proiective enunţate de către Leonar- grammetrie, chiar înainte de apariţia fotografiei
do da Vinci stau la baza dezvoltării teoriei (în anul 1827).
fotogrammetrice. Raportul dintre geometrie şi fotogram-
Mulţi dintre artiştii contemporani lui metria proiectivă a fost stabilit însă mai târziu,
Leonaro da Vinci au contribuit la înţelegerea şi anume de către R. Sturms şi Guido Hauck în
geometriei proiective prin prisma graficii reali- anul 1883, în Germania [Doyle, 1964] (figura 4).
zată în perspectivă.
Mai târziu, alţi oameni de ştiinţă i-au
continuat munca în a dezvolta partea matemati-
că a geometriei perspective.
Astfel, în anul 1525, Albrecht Düerer,
utilizând legile perspectivei, a construit un
instrument (figura 2) ce a putut fi utilizat pentru
a crea un desen cu adevărat realizat în perspec-
tivă [ Gruner, 1977].
Figura 4 - Perspectiva fotogrammetrică aşa

cum a fost demonstrată de Hauck
Prima fotografie a fost realizată de Jo-
seph Nicephone Niépce în anul 1827 şi repre-
zintă o imagine a peisajului observat de la
fereastra unei case dintr- un sat francez (figura
5). A fost executată cu o cameră obscură şi
Figura 2 - Instrument pentru crearea desenelor prelucrată cu emulsie de bitum de Judea, o
în perspectivă
substanţă răşinoasă şi ulei de lavandă. Imaginea
Sir Isaac Newton, în anul 1666, făcând realizată de Niépce a necesitat o expunere la
experimente cu prisme transparente, descoperă
lumina solară de aproximativ 8 ore.
că lumina albă, atunci când străbate o prismă
transparentă, poate fi dispersată în culorile
spectrului: roşu, oranj, galben, verde, albastru,
indigo şi violet (figura 3). Cu ajutorul unei a
doua prisme transparente, aceste culori pot fi
recombinate în lumină albă. Dispozitivul con-
struit de Newton pentru descompunerea luminii
albe solare trece lumina printr-o fantă, evidenţi- Figura 5 - Prima fotografie realizată Joseph
ind succesiunea culorilor. Nicephone Niépce
- 35 -
În 1837, Jacques Mandé Daguerre, uti- nului cu motor;
lizând procedeul numit „Daguerreotype” obţine  perfecţionarea echipamentelor de prelua-
prima fotografie, în adevăratul sens al cuvântu- re şi exploatare a fotogramelor atât în
lui. Procedeul implica utilizarea unei plăci din domeniul pancromatic, cât şi în infraroşu
argint lustruită, vapori de mercur şi tiosulfit de are loc în timpul celui de al doilea Război
sodiu („hipo”), acestea din urmă având ca scop Mondial datorită cerinţelor sporite de
fixarea imaginii şi asigurarea permanenţei sale. hărţi şi planuri şi necesităţii zborurilor de
Doi ani mai târziu, în 1839, William recunoaştere.
Henry Fox Talbot a inventat sistemul de forma- c) Fotogrammetria analitică, între anii 1961 -
re a imaginii pe nitratul de argint, pe hârtie, în 1990;
prezenţa cromatului de argint şi utilizând ca  fotogrammetria analitică este fotogram-
fixator soluţie de clorhid de sodiu. metria în care soluţiile sunt obţinute prin
În jurul anului 1840, geodezul francez metode matematice;
Dominique François Jean Arago a intuit utilita-  această etapă este marcată de perfecţiona-
tea „fotogrammetriei" prin folosirea Daguer- rea calculatorului electronic (apărut încă
reotype-ului, procedeu pe care l-a prezentat în din 1941 în Germania (Zuse) şi 1943 în
faţa Academiei de Artă şi Ştiinţă a Franţei. SUA), prin punerea la punct a circuitelor
3. Stadiile de dezvoltare a fotogrammetriei integrate şi a cipurilor miniaturizate; la
3.1. Consideraţii generale început s-a utilizat aparatură simplă; după
Se poate vorbi despre fotogrammetrie, 1975 sunt construite aparate de stereores-
în adevăratul sens al cuvântului, începând cu tituţie analitică perfecţionate, cuplate la
anii 1850. În decursul dezvoltării sale, foto- calculatoare electronice, oferind precizii
grammetria a cunoscut patru mari etape de dez- de măsurare de ordinul micronilor şi posi-
voltare [Konecny, 1985 ]. Fiecare etapă a cuprins bilitatea redactării digitale a hărţilor şi
aproximativ câte o perioadă de 50 de ani. planurilor.
Cele patru etape de dezvoltare sunt ur- d) Fotogrammetria digitală, între anii 1990 -
mătoarele (figura 6, figura 7): prezent.
a) Fotogrammetria executată cu planşeta, apli-  fotogrammetria digitală (softcopy photo-
cată numai în fotogrammetria terestră, între grammetry) este fotogrammetria în care
anii 1850 – 1900; se utilizează pixeli şi tehnici de prelucrare
 restituţia obiectelor se făcea prin con- aplicate imaginilor, pentru a obţine in-
strucţii grafice ce urmăreau regulile ge- formaţii geometrice;
ometriei descriptive;  apariţia şi dezvoltarea acestei etape au ca
 începe odată cu descoperirea fotografiei suport apariţia şi perfecţionarea primelor
în Franţa şi cu primele ridicări foto- sisteme optico-electronice de preluare a
grammetrice terestre. imaginilor digitale şi dezvoltarea fără
b) Fotogrammetria analogică, între anii 1901 - precedent a tehnicii de calcul şi a softwa-
1960; re-ului de specialitate necesar prelucrării
 fotogrammetria analogică este foto- acestora; sunt construite şi perfecţionate
grammetria în care soluţiile sunt obţinute staţiile fotogrammetrice digitale.
prin intermediul aparaturii analogice care Etapele de dezvoltare a fotogram-
redau elementele cantitative numerice ex- metriei, definite de către Konency [ 1985], sunt
primate prin variabile fizice, de exemplu determinate pe baza teoriei economice enunţată
prin rotaţii, translaţii etc., prin intermediul de către Kondratjew.
unui sistem mecanic şi optic; Înainte de începerea fiecăreia dintre eta-
 este marcată de apariţia avionului şi a pe a fost realizată o invenţie care a stat la baza
primelor camere aerofotogrammetrice; etapei respective şi a influenţat major evoluţia
 introduce stereoscopia ca principiu de ascendentă a acesteia. Într-o perioadă de apro-
bază în efectuarea măsurătorilor; ximativ 10-15 ani de la invenţia respectivă, s-au
 este impulsionată de perfecţionarea avio- realizat instrumentele ce făceau posibilă pune-
- 36 -
rea în practică a respectivei invenţii, adică s-a drept scop principal realizarea de hărţi
realizat tehnologia necesară aplicării ei. Aceas- şi planuri;
tă tehnologie era apoi utilizată aproximativ 25  Fotogrammetria netopografică – cu-
de ani. Apoi, timp de încă 25 de ani, tehnologia prinde o sferă largă de aplicaţii în cer-
respectivă este utilizată în paralel cu noile cetare, construcţii de maşini, studiul
tehnologii dezvoltate pentru următorul ciclu de comportării construcţiilor şi a utilajelor
25 de ani. în exploatare, medicină, fizică, artă,
Pe baza acestei teorii, etapele importan- arhitectură, arheologie etc...
te de dezvoltare ale fotogrammetriei au fost b) din punctul de vedere al modului de prelua-
împărţite în perioade de aproximativ 50 de ani, re a fotogramelor:
excepţie făcând trecerea de la fotogrammetria  Fotogrammetria terestră - axa de fo-
analogică la cea digitală, care s-a făcut mult tografiere este de obicei orizontală, iar
mai rapid datorită dezvoltării accelerate a siste- camerele de preluare a imaginilor sunt
melor informatice (hardware) şi a aplicaţiilor amplasate pe sol;
informatice (software) specifice domeniului.  Fotogrammetria aeriană - axa de fo-
Încheierea teoretică a unei etape de dez- tografiere este verticală sau înclinată,
voltare a fotogrammetriei nu a însemnat că teh- iar camerele de preluare a imaginilor
nologiile şi metodele respectivei etape nu s-au sunt amplasate la bordul unor platfor-
mai utilizat deloc şi nicăieri. De fapt, trecerea me aeriene.
de la o etapă la alta s-a făcut prin utilizarea în c) din punctul de vedere al modului de exploa-
paralel a tehnologiilor celor două etape pe tare a fotogramelor:
perioade de timp de minim 25 de ani.  Fotogrammetria planimetrică – deter-
mină dimensiunile şi poziţia planime-
trică a obiectelor, prin exploatarea in-
dividuală a fotogramelor izolate (foto-
gramă cu fotogramă). Produse de bază
ale fotogrammetriei planimetrice sunt
fotoplanul şi fotoschema. Produsele
rezultate redau numai elementele de
planimetrie ale terenului;
 Fotogrammetria stereoscopică (ste-
Figura 6 - Etapele de dezvoltare a fotogramme- reofotogrammetria) - permite măsu-
trie în funcţie de diverse invenţii rarea şi poziţionarea tridimensională a
obiectelor, prin exploatarea unui mo-
del stereoscopic virtual, realizat în pro-
cesul de exploatare a unei stereograme
(o pereche de fotograme succesive cu
acoperire longitudinală de aproximativ
66%). Principalele produse sunt: pla-
nul restituit, ortofotoplanul, modelul
digital al terenului sau al obiectului
studiat etc.
d) din punctul de vedere al modului de prezen-
tare a fotogramelor şi a tehnologiilor apli-
Figura 7 - Etapele de dezvoltare a fotogramme- cate pentru exploatarea acestora:
triei  Fotogrammetria analogică – exploa-
tează şi prelucrează imagini înregis-
a) din punctul de vedere al tipului de aplicaţii trate sub formă analogică, pe un suport
realizate: material (sticlă, film) utilizând apara-
 Fotogrammetria topografică - având tură şi tehnici de exploatare analogice;
- 37 -
 Fotogrammetria analitică – exploatea- construit de Meydenbauer în anul 1867 este
ză şi prelucrează imagini înregistrate considerat ca fiind şi prima cameră pentru
sub formă analogică, pe un suport ma- preluarea imaginilor ce a fost special destinată
terial (sticlă, film) utilizând aparatură aplicaţiilor fotogrammetrice. Este vorba despre
analogică, analitică şi tehnici de prelu- o cameră fotografică având dimensiunile de 30
crare analitice; x 30 cm şi care era dotată cu un obiectiv ce
 Fotogrammetria digitală - exploatează avea distanţa focală de 25 cm.
imagini digitale, înregistrate direct pe De la stereoscopie la stereofotogrammetrie
suport electromagnetic cu sisteme Aşa cum am mai spus, principiul stereo-
opto-electronice sau obţinute prin sca- scopiei fusese deja enunţat de Leonardo da
narea unor fotograme analogice. Pre- Vinci (la începutul secolului al XV-lea), când
lucrarea şi exploatarea fotogramelor se acesta studia principiul vederii umane în scopul
realizează digital, cu ajutorul staţiilor de a-şi perfecţiona pictura. În 1832, englezul
fotogrammetrice digitale. Wheastone creează impresia de relief plecând
În continuare, se dezvoltă cele patru de la perechi de desene, iar în 1844, în cadrul
mari etape de evoluţie a fotogrammetriei. Expoziţiei Internaţionale de la Londra sunt
3.2. Fotogrammetria grafică (te restră), între prezentate primele perechi de fotografii stereo-
anii 1850 – 1900 scopice realizate de scoţianul Brewster (cel care
Fondatorul fotogrammetriei este consi- a inventat în 1849 stereoscopul cu refracţie).
derat ca fiind colonelul francez Aimé Mai târziu, în anul 1896 (la sfârşitul
Laussedat. Acesta a expus în faţa unei comisii a acestei prime perioade), canadianul Edouard
Academiei de Ştiinţe reunită în 1859, la Paris, o Deville inventează primul restitutor stereosco-
metodă de determinare a coordonatelor puncte- pic pe care- l denumeşte "Stereo-Planigraph"
lor unui obiect prin intersecţia de vize spaţiale, (figura 9). Este vorba despre un instrument
plecând de la o pereche stereoscopică de foto- complex care nu permitea însă o utilizare rapidă
grafii ale acelui obiect. Laussedat a fost primul şi facilă.
care a utilizat fotografii terestre pentru a crea
hărţi topografice. Primul experiment în dome-
niul fotografiei metrice a fost realizat de către
Laussedat în anul 1861, în zona Munţilor
Valonin din Canada (figura 8).
Figura 9 - Stereoplanigraful lui Deville

3.3. Fotogrammetria analogică, între anii
1900 - 1960
Figura 8 - Prima fotografie metrică realizată în Apariţia şi dezvoltarea celei de a doua
anul 1861 de Aimé Laussedat etape a fotogrammetriei, denumită fotogram-
Procedeul utilizat Aimé Laussedat s-a metria analogică, au fost determinate de utiliza-
numit iconometrie. La Expoziţia de la Paris, din rea din ce în ce mai mult a stereoscopiei şi de
1867, Laussedat a expus primul fototeodolit perfecţionarea aparatelor de zbor, a camerelor
precum şi planul Parisului realizat cu acesta. de fotografiere şi a materialelor fotosensibile u-
În anul 1858, Gasper Felix Tournachon tilizate la realizarea fotografiilor [Konecny, 1985 ].
„Nadar”reuşeşte să realizeze prima fotografie În 1901, dr. Karl Pulfrich inventează
aeriană preluată dintr-un balon staţionar, la primul stereocomparator. Acesta permitea
altitudinea de 80 m deasupra Parisului. În ace- măsurarea precisă a unei perechi de fotografii
eaşi perioadă, în Germania, Albrecht Meyden- realizate în condiţii normale de stereofotogram-
bauer a pus bazele fotogrammetriei aplicate în metrie. Acest aparat este primul construit de fir-
relevee de construcţii. Primul aparat fotografic ma Zeiss. Pulfrich este considerat ca fondatorul
- 38 -
stereofotogrammetriei. În acelaşi timp, în Afri- lor, acestea stând la bazele fotogrammetriei
ca de Sud dr. Henry George Fourcade constru- analitice. Metoda orientării relative promovată
ia un stereocomparator analogic. de Gruber duce la uşurarea procesului precum
Austriacul Theodor Scheimpflug este cel şi la scurtarea timpului de executare a acesteia.
care a dezvoltat teoria dublului proiector care În acelaşi timp, Earl Church dezvoltă şi
oferă posibilitatea vizionării directe a imagini- el teoria fotogrammetriei analitice şi oferă
lor proiectate. De asemenea, el a prezentat o soluţia analitică a retrointersecţiei spaţiale, a
metodă de redresare a imaginilor prin interme- orientării, a intersecţiei, a redresării şi a contro-
diul focusării asistate de operator, iar această lului utilizând cosinusurile directoare.
metodă poartă denumirea de „Condiţia Din anul 1920, o serie de societăţi şi
Scheimpflug”. personalităţi îşi îndreaptă atenţia spre realizarea
Evoluţia tehnologiilor utilizate a dus la de camere de aerofotografiere performante, dar
o dezvoltare rapidă a aerofotogrammetriei în şi de avioane optime pentru realizarea aerofoto-
Europa. grafierilor. Astfel, de remarcat este contribuţia
Încă din anul 1899, germanul Sebastian lui Sherman Fairchild care dezvoltă o compa-
Finsterwalder a publicat articole cu privire la nie (Fairchild Aerial Camera Corporation) ce se
fotogrammetria analitică. ocupa cu producerea şi perfecţionarea camere-
În anul 1908, germanul Eduard von lor aerofotografice.
Orel construieşte primul stereoautograf În perioada de început a secolului al-
[Collier, 2002] (figura 10.). XX- lea multe dintre personalităţile ce aveau
preocupări în domeniul realizării şi îmbunătăţi-
rii aparaturii fotogrammetrice analogice au în-
ceput să-şi creeze şi să-şi dezvolte, sub propriul
brend, instrumentele şi metodele respective.
Astfel, Heinrich Wild, care avea deja o contri-
buţie semnificativă în dezvoltarea aparaturii
topografice, a creat Autograful Wild care- i va
Figura 10 - Stereoautograful construit de purta numele şi care deschide seria unor aparate
Eduard von Orel fotogrammetrice construite în Elveţia
Este primul aparat care a permis opera- O contribuţie importantă la dezvoltarea
torului să traseze direct curbele de nivel. Proto- fotogrammetriei a avut-o şi elveţianul Kern,
tipul acestui aparat a fost construit de societatea care a fondat o companie ce a produs aparate de
Zeiss şi utiliza principiul „paralelogramului precizie, atât în domeniul topografiei cât şi în
Zeiss” domeniul fotogrammetriei.
În anul 1921, profesorul Reinhard Fotoredresarea
Hugershoff crează un aparat ce poartă denu- De îndată ce s-au putut realiza fotografii
mirea de Autocartograful Hugershoff. Camerele aeriene, s-a pus problema posibilităţii de a
de aerofotografiere începuseră deja să se per- reproiecta aceste fotografii şi de a reduce efec-
fecţioneze şi să fie utilizate la preluarea imagi- tele de înclinare a camerei de fotografiere.
nilor aeriene. În anul 1922 se utiliza camera Rezolvarea acestor condiţii a permis realizarea
RMK C1 (ReihenMessKammer) (figura 11), primei imagini redresate şi, de asemenea, a
montată pe aparate de zbor de tip avion. deschis posibilitatea realizării de fotomozaicuri.
Procedura se numeşte fotoredresare şi se
efectua cu aparatură specializată denumită
„fotoredresatoare”. În principiu, fotoredresarea
constă în rectificarea imaginii prin intermediul
Figura 11 - Camera de aerofotografiere RMK unui aparat (fotoredresator) ce realizează mări-
C1 rea şi proiecţia imaginii şi care oferă posibilita-
În anul 1924, Otto von Gruber derivea- tea eliminării influenţei unghiurilor de înclinare
ză ecuaţiile proiecţiei şi obţine diferenţialele
- 39 -
a imaginii (la preluarea ei) şi orientarea negati- baza coordonatelor punctelor de control de la
vului în planul său. teren (reperii fotogrammetrici) [Doyle, 1964].
3.4. Fotogrammetria analitică, între anii Duane Brown, în anul 1955, dezvoltă o
1961 - 1990 nouă abordare a problematicii calibrării came-
Multe dintre principiile de bază ale fo- relor de aerofotografiere şi dezvoltă formulele
togrammetrie analitice au fost enunţate încă din matematice ale compensării aerotrianulaţiei
perioada de început a fotogrammetriei. Remar- prin metoda fasciculelor.
cabile sunt contribuţiile lui Finsterwalder, von Contribuţia cea mai importantă în do-
Gruber şi Church. meniul construcţiei de aparatură de fotogram-
Termenul de fotogrammetrie analitică metrie analitică o are canadianul de origine
este atribuit procesului matematic riguros de finlandeză Uuno (Uki) Vilho Helava. El a reali-
calculare a coordonatelor punctelor din spaţiul zat primul stereorestitutor analitic, în anul
obiect pe baza parametrilor camerei de aero- 1957. Acest aparat utiliza un servocontroler
fotografiere, a coordonatelor punctelor măsura- instalat pe partea mecanică sau optică a apara-
te în sistemul de coordonate al imaginii şi a turii de generaţie anterioară [Konecny, 1985 ].
punctelor de control determinate la teren (reperi Aportul cel mai important pe care l-a
fotogrametrici). Fotogrammetria analitică im- adus fotogrammetria analitică a fost însă la
plică rezolvarea unui număr mare de sisteme rezolvarea problemelor legate de calcularea
complexe de ecuaţii redundante prin metoda riguroasă a aerotriangulaţiei, ceea ce a dus la
pătratelor minime. creşterea calităţii lucrărilor şi la reducerea
În anul 1950 Everett Merritt publică timpilor de realizare a acestora.
studiile sale în domeniul fotogrammetriei anali- 3.5. Fotogrammetria digitală, între anii 1990
tice. Acestea cuprindeau o serie de soluţii anali- – prezent
tice la probleme cu privire la: calibrarea came- Fotogrammetria digitală utilizează solu-
rei de aerofotografiere, retrointersecţia spaţială, ţiile matematice oferite de fotogrammetria
orientările interioare, exterioare, relativă şi analitică pe care le aplică imaginilor numerice.
absolută a stereoimaginilor, precum şi cu privi- Fotogrammetria digitală se bazează pe soluţiile
re la controlul erorilor [ Doyle,1964]. hardware (calculatoare) şi software (aplicaţii
Inventarea calculatorului, în 1941, în informatice specializate) în prelucrarea şi pre-
Germania de către Zure şi, independent de a- lucrarea imaginilor digitale pentru a culege
cesta, de către Aitken în 1943, în Statele Unite, informaţii şi date şi pentru a obţine produsele
a oferit avantaje deosebite dezvoltării fotoram- cartografice de tip: plan digital, model digital al
metriei după anii ‟50. În 1953, dr. Hellmut terenului, model digital al suprafeţei, ortoima-
Schmid, dezvoltă principiile staţiilor analitice gini, etc.
multiple, moderne, utilizând calculul matriceal. Fotogrammetria digitală mai poartă şi
Teoria sa se numeşte „soluţie corectă şi rigu- denumirea de „Softcopy Photogrammetry” ceea
roasă bazată pe metoda celor mai mici pătrate, ce se referă la faptul că imaginile utilizate sunt
soluţie valabilă pentru oricâte fotograme şi stu- imagini create pe display-ul computerului, în
diu complet al propagării erorilor” [Doyle, 1964]. opoziţie cu termenul „hardcopy” utilizat pentru
Dr. Paul Herget dezvoltă o nouă teorie imaginile clasice, tangibile, concretizate sub
a aerotriangulaţiei analitice utilizând calculul formă de fotografii şi care erau utilizate în
vectorial. fotogrammetria analogică şi în cea analitică.
În Canada, G. H. Schut utilizează con- În cazul fotogrammetrie digitale, trece-
ceptul de coplanaritate în rezolvarea aerotrian- rea de la spaţiul imagine la spaţiul obiect (te-
gulaţiei analitice şi totodată promovează com- ren) se face prin algoritmi matematici conţinuţi
pensarea acesteia pe benzi. Procedeul constă în în aplicaţiile informatice specializate, care
calcularea orientării relative pentru fiecare rulează pe platforme informatice puternice şi
fotogramă, în raport cu precedenta, pentru ca în care sunt aplicate imaginilor numerice sau nu-
final banda respectivă să fie compensată pe merizate.
- 40 -
Etapele de dezvoltare a fotogrammetriei utilizând tehnici de prelucrare manuale şi au-
digitale sunt determinate de dezvoltarea tehnici- tomatizate [ISPRS].
lor şi tehnologiilor în trei domenii importante:
1) Senzorii digitali necesari la realizarea
imaginilor digitale;
2) Calculatoare (hardware) care constituie
platformele informatice pe care se execu-
tă procesele de prelucrare ale imaginilor
digitale;
3) Aplicaţii informatice specializate în do-
meniul fotogrammetriei (software foto-
Figura 12 - Staţii fotogrammetrice digitale
grammetric).
Digital Photogrammetric Workstation (DPW)
La începutul anilor ‟90 s-a introdus fo-
Apariţia şi dezvoltarea rapidă a foto-
togrammetria automatizată în totalitate. Această
grammetriei digitale a dus la obţinerea de noi
tehnologie se bazează pe prelucrarea fotografii-
produse fotogrammetrice care s-au impus rapid
lor numerizate prin scanare şi ale căror imagini
prin calitatea, cantitatea şi eficienţa lor:
sunt afişate pe ecranul calculatorului, utilizând
- modele digitale ale:
aceleaşi concepte şi precizii ca şi fotogramme-
 elevaţiei (DEM) - conţine informaţii des-
tria analitică. Această metodă constă în afişarea
pre cota Z a terenului ca funcţie a coordo-
a două imagini într-un singur ecran al monito-
natelor planimetrice X şi Y;
rului, iar cu ajutorul unor tehnologii moderne
 terenului (DTM) - conţine informaţii des-
(de exemplu: cristale lichide) aceste pot fi
pre cota Z a terenului precum şi informa-
observate de către operator în format 3D.
ţii tipice despre acesta. Cota Z este func-
La început, sistemele digitale foto-
ţie a coordonatelor planimetrice X şi Y
grammetrice se caracterizau prin aceea că
dar, la aceasta, se adaugă suplimentar in-
utilizau minicalculatoare iar datele erau ne-
formaţii de tipul: apă, pădure etc.;
structurate şi aveau formate propri sistemului
 suprafeţei (DSM) - conţine informaţii
utilizat. Următoarea etapă a introdus conceptul
despre cota Z a terenului şi a obiectelor
de proiectare asistată de calculator, utilizând
aflate pe el, ca funcţie a coordonatelor
aplicaţii de tip CAD. Sistemele din această
planimetrice X şi Y.
perioadă permiteau trasarea detaliilor planime-
- hărţi şi planuri în format digital având su-
trice şi de relief şi editarea lor pentru a căpăta
prapuse curbele de nivel;
formatul de hartă digitală. De asemenea, s-a
- ortofotograme şi mozaicuri formate din
realizat şi conversia formatelor de date, tehno-
acestea;
logia de alcătuire a bazelor de date digitale
- trueortofotograme şi mozaicuri formate
precum şi interacţiunea tehnologiilor grafice
din acestea;
din imagine în desen, ceea ce a crescut semnifi-
- cartografierea digitală a informaţiilor con-
cativ flexibilitatea şi eficienţa produselor carto-
ţinute de imaginile digitale, prin metode
grafice digitale şi a bazelor de date rezultate.
fotogrammetrice -datele sunt structurate pe
Apariţia camerelor de aerofotografiere digitale,
diferite straturi atât în vederea tipăririi co-
a calculatoarelor din ce în ce mai puternice,
lor a hărţilor şi planurilor cât şi pentru im-
precum şi a programelor de prelucrare a imagi-
portarea lor în GIS; datele fotogrammetri-
nilor a dus la perfecţionarea metodelor de
ce sunt măsurate într-o ordine prestabilită,
exploatare fotogrammetrică [Sarajskoski, 1981].
fiecare tip de obiect fiind inclus pe stratul
Sistemele digitale pe care se realizează
(layer- ul) atribuit clasei din care face parte
lucrările de fotogrammetrie digitală se numesc
sau fiecărui tip de obiect i se atribuie o va-
în mod generic „staţii de lucru fotogrammetrice
loare astfel încât, ulterior, aceste obiecte să
digitale” (figura 12) şi sunt alcătuite din hard-
poată fi sortate pe straturi şi categorii;
ware şi software ce concură în obţinerea de
produse fotogrammetrice din imagini digitale
- 41 -
- extragerea automată sau semiautomată a Un eveniment ce a marcat dezvoltarea
caracteristicilor obiectelor de pe suprafaţa fotogrammetriei în România l-a constituit înfi-
terenului – prin algoritmi de calcul, se uti- inţarea, în 1958, Centrului de Fotogrammetrie,
lizează: caracteristicile 2D ale diferitelor actualul Centrul Naţional de Geodezie, Foto-
obiecte existente şi cunoscute (construcţii, grammetrie, Cartografie şi Teledetecţie.
drumuri etc.) şi modelul digital al suprafe- După 1958, folosirea fotogrammetriei
ţei şi, prin comparaţie, se obţin posibilele s-a extins în România şi în alte instituţii de
locaţii ale obiectelor respective; proiectare (Institutul de Cercetări şi Amenajări
- pictometria – utilizarea imaginilor oblice Silvice, Institutul de Îmbunătăţiri Funciare,
georeferenţiate pentru a observa toate feţe- Institutul de Proiectări Transporturi Auto,
le obiectului de studiat; oferă mult mai Navale şi Aeriene, Institutul de Studii şi Proiec-
multe informaţii datorate perspectivei, de- tări Căi Ferate etc.).
cât o imagine verticală; creşte capacitatea Apariţia tehnicii de calcul electronic a
de identificare a obiectului respectiv com- dus la transformarea substanţială a fotogram-
parativ cu ortoimaginea tradiţională; asigu- metriei şi în ţara noastră, începând cu anii „90.
ră datele necesare în GIS pentru a recon- Calculatoarele au înlocuit aparatura optică şi
strui 3D obiectul respectiv; mecanică în sistemele de prelucrare fotogram-
4. Evoluţia fotogrammetriei în România metrică a datelor. Astfel, numeroasele operaţii
În ţara noastră, primele încercări de fo- de prelucrare sunt astăzi realizate pe platforme
losire a fotografiilor terestre pentru întocmirea puternice şi cu aplicaţii informatice performan-
unor schiţe topografice au fost efectuate în tim- te. Cursa continuă în perfecţionarea software-
pul Războiului de Independenţă (1877-1778). urilor şi a hardware- urilor a favorizat dezvolta-
Progresele înregistrate în domeniul mij loacelor rea fotogrammetriei analitice şi a celei digitale.
de zbor au permis obţinerea primelor fotografii 5. Viitor şi pe rspective în fotogrammetrie
realizate din balon, care au fost făcute de către Dezvoltarea fotogrammetriei este mar-
P. Văitoianu în 1889 şi mai apoi au fost obţinu- cată de introducerea tehnicilor de tratare şi
te fotografii aeriene în anul 1911, zborul făcân- prelucrare a imaginilor cu ajutorul aplicaţiilor
du-se cu avionul construit de Aurel Vlaicu software şi a procedeelor de restituţie. Se con-
[Oprescu, ş.a., 1982]. Prima menţionare a unei stată faptul că tehnologiile şi procedeele de
activităţi fotogrammetrice în România datează exploatare specifice teledetecţiei pătrund tot
din anul 1924, când a fost înfiinţat un serviciu mai pregnant în domeniul fotogrammetrie,
de cadastru pe lângă Direcţia Aviaţiei Civile. În reducând simţitor delimitarea dintre cele două
anul 1929 a luat fiinţă serviciul fotogrammetric discipline. În domeniul fotogrammetriei teres-
în Direcţia Cadastrului Minier şi un altul în ca- tre, apariţia laser - scanerelor 3D a dus la per-
drul Serviciului Geografic al Armatei. În peri- fecţionarea şi îmbunătăţirea produselor foto-
oada 1933 – 1941 serviciile fotogrammetrice au grammetrice realizate.
fost unificate în Oficiul Hidrografic şi Aerofo- Metoda scanării cu tehnologie Laser 3
togrammetric care a fost dotat cu avioane spe- D (figura 13) este o metodă complexă de repre-
cial amenajate şi aparate de exploatare analogi- zentare a geometriei spaţiale 3D a obiectelor.
că a fotogramelor [ Oprescu, ş.a., 1982 ]. Prin această metodă se culeg o multitudine de
În anul 1946 aparatura fotogrammetrică informaţii cu privire la forma şi dimensiunea
existentă la Oficiul Hidrografic şi Aerofotogra- obiectului studiat, iar precizia realizată este de
mmetric, devenit din 1942 Institutul Aerofoto- ordinul a câtorva milimetri.
grammetric, a fost transferată la Institutul Geo-
grafic al Armatei, care s-a transformat ulterior
în Direcţia Topografică Militară şi în cadrul că-
reia a luat fiinţă Unitatea Aerofotogrammetrică.
În anul 1952 a luat fiinţă Comitetul Ge-
ologic, ca prim sector fotogrammetric civil Figura 13 - Laser scaner 3D terestru
după cel de al doilea Război Mondial.
- 42 -
În ceea ce priveşte fotogrammetria aeri- 6. Concluzii
ană, recentele descoperiri în domeniul foto- Deşi preţurile înregistrărilor satelitare
grammetriei digitale precum şi în automatizarea sunt mai ridicate comparativ cu aerofoto-
proceselor de preluare şi prelucrare a imaginilor grafierea clasică, deşi sunt de discutat chiar şi
duc la o creştere apreciabilă a corectitudinii şi a preţurile de producţie din fotogrammetria digi-
preciziilor în cazul produselor fotogrammetrice tală comparativ cu tipurile de fotogrammetrie
rezultate. anterioare, acestea sunt compensate prin volu-
Tehnologiile de tip SAR (Synthetic mul şi calitatea datelor obţinute prin noile
Aperture Radar) sunt din ce în ce mai utilizate metode (înregistrări satelitare, fotogrammetrie
în fotogrammetrie pentru că ele furnizează date digitală).
ce îmbunătăţesc continuu calitatea informaţiei. Expansiunea iminentă a calităţii şi fiabi-
Tehnologia SAR permite preluarea datelor des- lităţii datelor furnizate de tehnicile de foto-
pre suprafaţa terestră chiar şi în condiţii de vre- grammetrie digitală şi de teledetecţie, combina-
me nefavorabilă, completând cu succes meto de- tă cu presiunea dată de concurenţa dintre furni-
le clasice ale aerofotogrammetriei în realizarea zorii de astfel de date brute şi prelucrate, va
de produse cartografice compatibile cu aplicaţii duce la perfecţionarea tehnicilor şi tehnologiilor
informatice de tip GIS. Dintre tehnologiile existente precum şi la apariţia altora noi. Dato-
având la bază SAR, în acest moment, se utili- rită dezvoltării extraordinare din domeniul
zează cu mult succes următoarele: senzorilor de preluare a informaţiilor, a aplicaţi-
- IFSAR (InterFerometric Synthetic Aperture ilor informatice specializate precum şi a plat-
Radar), formelor hardware, utilizatorii acestora, ce-şi
- Lidar (Light Detection And Ranging). desfăşoară activitatea în domeniul producerii de
De asemenea, se constată că un număr date geospaţiale, inclusiv prin metode foto-
tot mai mare de sateliţi pot furniza imagini cu grammetrice, trebuie să înceapă să regândească
rezoluţia pixelilor sub 0,5 m, la preţuri rezona- maniera în care datele pot fi produse, în cantita-
bile şi acoperind zone mult mai extinse, utilizate mare şi având o calitate sporită, la preţuri cât
bile şi în fotogrammetria digitală. mai scăzute.
Comunitatea producătorilor de date ge-
ospaţiale va trebui să identifice nevoile genera-
le legate de acest subiect şi să se reorienteze în
investiţii în domeniul instituţional, de învăţă-
mânt şi în resurse industriale pentru a forma o
structură interdependentă, eficace, eficientă şi
rentabilă în vederea obţinerii şi furnizării de
Figura 14 - Principiul de preluare a informaţii- date geospaţiale.
Având în vedere rapiditatea cu care se
lor prin Lidar
succed noile descoperiri precum şi perfecţio-
narea tehnicilor şi tehnologiilor existente este
greu, dacă nu imposibil, să se facă o previziune
în ceea ce priveşte viitorul fotogrammetriei.
Bibliografie
[1]. Adams, L.P. (1975): Henry Georges Fourcade, Photogrammetric Record
[2]. Al botă, M.G. (1976): Short Chronological History of Photogrammetry, Proceedings of XIII Congress of the
International Society for Photogrammetry, Co mmission VI, Helsinki
[3]. American Society of Photogrammetry, (1980): Manual of Photogrammetry fourth edition Photogrammetric
Record, 10 (55), London : Applied Science Publishers
[4]. Christianson, S. and Hofstetter, H. (1972): So me Historical Notes on Carl Pulfrich, A merican Journal of
Optometry and Archives of the American Academy of Optometry
- 43 -
[5]. Collier, O. (2002): The Impact on Topographic Mapping of Developments in Land and Air Survey: 1900-1939,
Cartography and Geographic Informat ion Science 29 (3)
[6]. Doyle, F. (1964): The Historical Develop ment of Analytical Photogrammetry, Photogrammetric Engineering
XXX (2)
[7]. Doyle, I.W. (1980): Sherman Mills Fairchild, Photogrammetric Engineering and Remote Sensing 46 (7)
[8]. Ghosh, S. K. (1979): Analytical Photogrammetry, Ed . Pergamon Press Inc.
[9]. Gordon, P., Bethel, J., Walker S. (2002): Classical Photogrammetric Equ ip ment, ASPRS Manual of
Photogrammetry, 5th Edit ion, Chapter 10
[10]. Gruner, H. (1971): Reinhard Hugershoff, Photogrammetric Engineering 37 (9)
[11]. Gruner, H. (1977): Photogrammetry: 1776-1976, Photogrammetric Engineering and Remote Sensing 43 (5)
[12]. Hel ava, U.V. (1957): New Principle for Photogrammetric Plotters, Photogrammet ria, Vo l. 14, No. 2
[13]. Kraus, K., Wal dhäusl, P. (1998): Manuel de photogrammétrie – principes et procédés fondamentaux, Ed.
Hermes, Paris
[14]. Kraus, K. (2007): Photogrammetry – geometry fro m images and laser scans, Ed. Walter de Gruyter, Berlin,
New York
[15]. Konecny, G. (1985): The International Society for Photogrammetry and Remote Sensing - 75 Years Old, or 75
Years Young, Keynote Address, Photogrammetric Engineering and Remote Sensing 51 (7)
[16]. Lawrence, C. and Powell, R. (1968): Map comp ilat ion with orthophotography, Proceedings of ACSM 28th
annual meet ing, Washington, D.C., March 10- 15
[17]. Oprescu, N. (1961): Fotogrametrie – ap licaţ iile fotogrametriei, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
[18]. Oprescu, N., Calistru, V., Turdeanu, L. (1982): Fotogrammetrie – pentru uzul studenţilor, Ed. Institutul de
Construcţii Bucureşti
[19]. Quinn, A.O. (1975): Professor Earl Church, Photogrammet ric Engineering
[20]. Sarjakoski, T. (1981): Concept of a Comp letely Digital Stereo Plotter, The Photogrammetric Journal of
Fin land, Vol. 8
[21]. Schenk, T. (1999): Dig ital Photogrammetry, TerraScience, Ed. Lau relv ille, OH
[22]. Thompson, M. (editor) (1966): Manual of Photogrammetry, 3rd edition, A merican Society of Photogrammetry,
Falls Church, VA
[23]. Turdeanu, L. (1997): Fotogrammetrie analit ică, Ed. Academiei Ro mâne, Bucureşti
[24]. Wolf, P. R., Dewi tt, B. A. (2000): Elements of Photogrammetry: With Applications in GIS , Ed. McGraw-Hill
College
[25]. Wolf, P. R. (1997): Elements of Photogrammetry: W ith Air Photo Interpretation and Remote Sensing , Ed.
McGraw-Hill New York
http://www.ferris.edu/faculty/burtchr/sure340/notes/History.pdf
http://www.olmweb.dot.state.mn.us/photogrammetric/photogrammetry.ht ml
http://www.sco.wisc.edu/aerial_sat/photogrammetry.php
http://www.wild-heerbrugg.co m/photogrammet ry.htm
Evolution of Photogramme tric Expl oitation Methods

Abstract
The evolution of photogrammetry remains an extremely interesting subject in spite of the fact
that computer technology, software engineering and image processing today carry the image of progress.
A bit of reminiscing on how today‟s state-of-the-art photogrammetry came about should therefore do no
harm in our hasty times where the past is so quickly forgotten.
Key words: photogrammetry, analogical photogrammetry, analitical photogrammet ry, digital
photogrammetry
- 44 -
Realizarea registraţiei Centrului de Conferinţe „Aula” din Campusul Universi-

tăţii Tehnice din Delft (Olanda) prin 3 metode diferite *)
Georgeta POP1
Rezumat
În domen iul preluării datelor pentru protejarea monumentelor, procedura obişnuită s -a bazat pe
fotogrammetria de la mică distanţă, pentru care cerinţele sunt cunoscute foarte bine. Tehnologia ceva mai
nouă a scanării laser terestre prezintă un mare interes în rândul inginerilor, arh ite cţilo r şi arheologilor im-
plicaţi în culegerea de date pentru inventarierea şi protejarea monu mentelor, sau utilizarea aplicaţiilor de
monitorizare şi analiză structurală. Datorită nu mărulu i mare de sisteme de scanare disponibile pe piaţă, a
venit probabil timpu l să rescriem specificaţiile ce permit realizarea unei astfel de tehnologii.
Cuvinte cheie: Fotogrammetrie, Laser, Scaner, Digital
*)
Referent: prof. univ. dr. ing. Lucian Turdeanu
1
Ş.l.univ.dr.ing., U.T.C.B., p.georgeta@yahoo.com
1. Introduce re terminată de produsul final al proiectului. De
Determinarea suprafeţelor complexe cu exemplu, el poate fi constituit din modelul 3D
multe detalii este mult mai uşor de realizat prin şi profilele realizate, dar el nu va putea înlocui
scanare laser, decât în cazul stereofotogramme- avantajele date de metodele fotogrammetrice:
triei, mai ales în cazul obiectelor cu muchii informaţia arhivată cu rezoluţie mare, uşurinţa
ascuţite. Prin scanare, se obţine o cantitate mare în preluarea datelor etc. Cu toate acestea, poate
de informaţii geometrice într-un timp foarte produce modele digitale ale terenului pentru
scurt (de exemplu, 10-15 minute pe scanare); ortofotogramme, eliminând necesitatea unor
cu toate acestea, informaţiile înregistrate for- editări de durată pentru obţinerea suprafeţelor
mează doar o colecţie de puncte cu densitate pe cale fotogrammetrică. Valoarea de interpre-
mare, ceea ce nu corespunde cu punctele de tare a unui model 3D, cu posibilitatea modifică-
interes „discrete”. rii poziţiei surselor de lumină în timp real poate
Modelul de scanare nu este inteligibil de asemenea constitui o nouă oportunitate a
fără o prelucrare ulterioară. Punctele pot fi acestui produs.
incorect determinate datorită efectului “multi-
path”, necesitând identificarea ulterioară pentru 2. Echipamente hardware şi aplicaţii softwa-
eliminarea lor la realizarea modelului. Rezolu- re utilizate
ţia unui laser scaner trebuie să fie potrivită cu
obiectivul lucrării; pentru a permite o vizibilita- a) Laser scanerul FARO LS880
te bună a detaliilor în cadrul „norului de punc-
te”, laser scanerul trebuie să aibă o rezoluţie
(densitate de scanare) mai mare decât cel mai
mic detaliu ce trebuie măsurat. Cu toate aces-
tea, deoarece multe proiecte de scanare sunt
destinate obţinerii de informaţii pentru arhivare,
caz în care detaliile de interes nu sunt cunoscu-
te la data culegerii informaţiilor, se pune pro-
blema de a determina care e cea mai potrivită Figura 1 – Laser scanerul terestru FARO
rezoluţie de scanare. LS880
Rezoluţia dorită poate fi în principal de-
- 45 -
Laser scanerul terestru folosit pentru de a le transmite, operaţii ce ar necesita timp,

măsurarea clădirilor din această lucrare a fost datorită dimensiunii mari a fişierelor. Leica
FARO LS 880. Sistemul Laser Scaner FARO Cyclone este un produs flexibil ce se compune
LS 880 este compus dintr-un scaner 3D şi din mai multe module, fiecare răspunzând unor
programele FARORecord şi FAROScene. nevoi specifice.
Sistemul culege date ce permit prelucrarea 3. Studiu de caz
automată sau semiautomată a informaţiilor În acest caz¸ am măsurat „AULA” –
scanate şi a imaginilor, pentru a genera modele Centrul de conferinţe din cadrul Universităţii
3D. Tehnice din Delft. Măsurătorile le-am efectuat
Sistemul FARO LS 880 este construit cu un laser scaner terestru model FARO LS 880
pentru înregistrarea rapidă a imaginilor trid i- şi le-am prelucrat cu programele FAROScene,
mensionale de foarte bună calitate, oferind o Cyclone şi o aplicaţie semiautomată de registra-
combinaţie excelentă între rata mare de culege- ţie, dezvoltată de Departamentul de Observaţii
re a datelor şi deschiderea mare a obiectivului. Terestre şi Sisteme Spaţiale din cadrul Facultă-
Laser scanerul FARO LS 880 are unghiul ţii de Inginerie Aerospaţială.
vertical de măsurare de 3200 , cu o rezoluţie Mi-am propus măsurarea clădirii şi ob-
unghiulară de 0‚0090 . În plan orizontal, unghiul ţinerea registraţiei clădirii prin trei metode
de măsurare este de 3600 cu o rezoluţie de diferite.
0‚00760 . Laser scanerul operează în apropierea
spectrului infraroşu, cu lungimea de undă de
785 nm. Viteza maximă de scanare este de
120.000 de puncte 3D/secundă.
b) FAROScene
FAROScene – dezvoltat de FARO Tec-
hnologies Inc. – este un program utilizat pentru
controlul scanerului şi realizarea registraţiei
„norului de puncte”. Procesul de registraţie
poate fi realizat fie utilizând ţinte naturale, fie
ţinte sferice. În plus, avem posibilitatea să Figura 2 - Aula – centrul de conferinţe
setăm parametrii de scanare, precum: rezoluţia
unghiulară orizontală şi verticală. În timpul Principii de scanare
scanării, avem posibilitatea de a vedea în timp Scanerul produs de firma FARO utili-
real obiectul scanat şi putem determina calitatea zează o rază laser ce permite scanarea cu viteză
măsurătorilor. mare. Astfel, scanerul produce o grilă de puncte
cu o densitate definită de utilizator pentru o
c) Leica Cyclone anumită zonă, rezultând „un nor de puncte” 3D
Cyclone – dezvoltat de LEICA – este într-o zonă de până la 3600 şi la distanţe de
un soft folosit pentru realizarea registraţiei până la 76 m faţă de scaner. Putem asemăna
„norului de puncte” şi modelare 3D. scanerul cu o cameră ce înregistrează detaliile
Preluarea în întregime a grupurilor de fiecărei zone. La fel ca şi în fotogrammetrie,
puncte 3D şi a informaţiilor adiţionale generate sunt necesare puncte de control pentru a asam-
în urma scanării constituie unul dintre avantaje- bla modelele de scanare, cu scopul de a crea un
le oferite. Arhitectura programului Cyclone de model continuu. Acest lucru este realizat prin
tip Client/Server şi bazele de date utilizate oferă plasarea unor ţinte în zona de scanare.
mediul potrivit de lucru pentru orice proiect de Coordonatele acestor ţinte pot fi deter-
scanare. Informaţiile pot fi utilizate eficient, minate topografic, sau putem utiliza aceleaşi
fiind stocate sub forma unor baze de date. puncte (ţinte) în alte modele (scanări) cu supra-
Utilizatorii pot lucra simultan cu astfel de baze punere.
de date, eliminând nevoia de a copia datele sau
- 46 -
sau ca suprafeţe „îmbrăcate”, rezultând imagini

fotoreale.
Au fost studiate trei situaţii:

1) Registraţia am efectuat-o utilizând
aplicaţia semiautomată dezvoltată de Departa-
mentul de Observaţii Terestre şi Sisteme Spaţi-
ale din cadrul TU Delft. Pentru aceasta, am
importat „norii de puncte” (scanările) în
FAROScene, unde am aplicat câteva filtre,
după cum se poate vedea în figura 4.
După ce am aplicat filtrele în
FAROScene, am exportat scanările în format
Figura 3 - „Nor de puncte” pentru faţada xyz şi jpg (fig.5). După obţinerea lor în forma-
clădirii tele menţionate anterior, le-am prelucrat cu
aplicaţia semiautomată de registraţie, unde am
Scanerul este ataşat unui laptop pe care ales cel puţin 3 puncte comune în fiecare două
rulează softul de scanare FARO Record, permi- scanări (fig.6). Rezultatul registraţiei cu ajuto-
ţând vizualizarea şi utilizarea datelor în timp rul acestei metode a fost de ordinul milimetri-
real. Informaţiile înregistrate de scaner alcătu- lor, aşa cum se observă şi din fig.8.
iesc „un nor de puncte 3D” cu densitate mare, Rezultatele aplicaţiei sunt prezentate în
clasificate după culoare şi ton, în funcţie de figurile 4 – 9:
intensitatea semnalului returnat.
Aceasta permite determinarea profun-
zimii şi texturii obiectelor scanate, pentru a
uşura interpretarea detaliilor din “norul de
puncte”. Procesul nu este dependent de ilumi-
narea externă, iar scanarea poate avea loc şi în
timpul nopţii (Fig.3).
Operaţii de scanare
Exteriorul clădirii a fost scanat în doar
două zile, utilizând 20 de scanări, preluate din
douăzeci de staţii, fiecare scanare durând mai
puţin de 20 de minute. Scanarea a fost îngreu-
nată de copacii din jurul clădirii. Astfel, a fost
nevoie de un număr mai mare de scanări decât
în mod normal, fiind esenţială obţinerea unei Figura 4 - Aplicarea filtrelor „dark scan
bune acoperiri în zonele scanate. Modelele de points”, „stray scan points” şi „outlier” în
scanare au fost vizualizate în timp real pe lap- FAROScene
top şi verificate înainte de deplasarea în staţia
următoare, pentru a avea siguranţa că zona a
fost cuprinsă în întregime.
Utilizarea „norului de puncte”

În programul pentru scanare, „norul de
puncte” poate fi vizualizat din orice poziţie,
permiţând realizarea de imagini ce pot fi utili-
zate ca informaţie adiţională. Informaţiile pot fi
utilizate sub forma lor brută („nor de puncte”)
- 47 -
Figura 8 - Parametrii registraţiei cu aplicaţia

semiautomată pentru două scanări
Figura 5 - Exportul „norului de puncte” din

FAROScene în format XYZ pentru efectuarea
registraţiei, utilizând o aplicaţie semiautomată
Figura 9 - Rezultatul registraţiei întregii clădiri

cu aplicaţia semiautomată
Figura 6 - Alegerea a 3 puncte comune în două 2) Registraţia clădirii a fost realizată

scanări utilizând softul FAROScene.
Ca şi în prima situaţie, grupurile de

puncte le-am importat în FAROScene unde am
aplicat filtrele corespunzătoare şi apoi, utilizând
funcţiile din soft, am efectuat registraţia. Pentru
a realiza un model, am utilizat câte două gru-
puri de puncte, unde s-au ales cel puţin 3 punc-
te comune-aşa cum se poate observa din fig.12
- ele fiind reprezentate de colţuri ale clădiri,
tocuri de geam şi ţinte sferice utilizate ca punc-
te de control. Am obţinut în total 10 modele
(fiecare conţinând câte două scanări), după care
le-am grupat, pentru a obţine modelul întregii
Figura 7 - Efectuarea registraţiei utilizând o clădiri.
aplicaţie semiautomată Rezultatele aplicaţiei sunt prezentate în
figurile 10 – 13:
- 48 -
Figura 13 - Registraţia utilizând două ţinte

sferice şi un colţ de clădire
Figura 10 - „Nor de puncte” pentru faţada Precizia registraţiei în FAROScene este

clădirii prezentată comparativ în Tabelul 1 .
Tabelul 1. Comparaţii privind precizia regis-

traţiei în FAROScene
Precizia registraţiei Ţinte Ţinte

naturale sferice
Abaterea liniară medie a
8.48 2.15
punctelor*1 (mm)
Abaterea unghiulară*2 (°) 0.18 0.08
Abaterea transversală*3
8.63 1.89
(mm)
Abaterea longitudinală*4
7.29 2.65
(mm)
Figura 11 - Efectuarea registraţiei în
FAROScene utilizând ţinte naturale şi sferice *1 Valoarea medie a abaterilor între sistemul
local de referinţă al punctelor şi sistemul de
referinţă global corespunzător; se are în vedere
aici nu numai distanţa¸ ci şi direcţia abaterii.
*2 Abaterea standard unghiulară între sistemul
local de referinţă al punctelor şi sistemul de
referinţă global corespunzător; unghiurile sunt
măsurate în sistemul local de coordonate al
scanerului.
*3 Abaterea standard privind distanţa transversa-
lă dintre puncte în sistemul local de referinţă şi
în sistemul de referinţă global corespunzător.
*4 Abaterea standard privind distanţa longitudi-
Figura 12 - Efectuarea registraţiei în
nală dintre puncte în sistemul local de referinţă
FAROScene pentru două scanări ( „nor de şi în sistemul de referinţă global corespunzător.
puncte”), utilizând colţuri de clădire şi ţinte
sferice
- 49 -
Figura 14 - Rezultatul registraţiei în

FAROScene pentru un grup de scanări
3) Registraţia clădirii a fost realizată Figura 16 - Registraţia a două scanări în

utilizând softul Cyclone. Cyclone
Am realizat scanarea clădirii cu laser
scanerul FARO LS 800, iar „norii de puncte”
astfel rezultaţi i-am importat în FAROScene.
Din FAROScene i-am exportat ca fişiere în
format pts, pentru a putea face prelucrarea cu
LEICA Cyclone. Pentru registraţia clădirii, am
utilizat câte două scanări cu acoperire între ele.
Pentru fiecare două scanări, am ales câte 6
puncte comune (de ex. colţuri de geam, sau
ţinte sferice). În Cyclone am aplicat diferite
filtre (de ex. pentru luminozitate) şi de aseme-
nea, am renunţat la punctele care nu erau nece-
sare pentru clădirea considerată.
Figura 17 - Rezultatul registraţiei a două sca-
Rezultatele aplicaţiei sunt prezentate în nări în Cyclone
figurile 15 – 18:
Figura 15 - „Nor de puncte” în Cyclone Figura 18 - Rezultatul registraţiei clădirii în

Cyclone
- 50 -
4. Concluzii: totdeauna eficientă (punctele obţinute nu cores-

Scanarea laser terestră permite culege- pund întotdeauna detaliilor utilizate ca puncte
rea rapidă a unui număr mare de date 3D într-o de control).
perioadă scurtă de timp‚ laser scanerul deve- Softurile existente în prezent pe piaţă,
nind astfel, probabil, mijlocul cel mai eficient dedicate prelucrării datelor măsurate cu laser
de achiziţionare a datelor. De asemenea, scana- scanerul sunt complexe şi destul de dificil de
rea laser terestră oferă o precizie metrică ridica- însuşit şi de utilizat. Datorită numărului mare
tă. de date, de ordinul milioanelor de puncte pentru
Efectuarea registraţiei fără ţinte sferice o scanare, informaţiile obţinute sunt foarte greu
necesită mai mult timp, iar utilizarea ţintelor de manipulat şi necesită programe şi echipa-
naturale (de exemplu, colţuri de clădire) nu este mente speciale.
Bibliografie
[1]. Atkinson, K.B., (2001): Close Range Photogrammetry and Machine Vision, Edited by Atkinson, K.B., formerly
of Depart ment of Geo matic Eng ineering University Co llege London.
[2]. Bucksch, A., Lindenbergh, R. and van Ree, J. , (2007): Error budget of Terrestrial Laser scanning: In fluence of
the intensity remission on the scan quality. In: Proceedings GeoSiberia - 2007, Novosibirsk.
[3]. Kang Z., Zl atanova S. and Gorte B., (2007): Automatic Reg istration of Terrestrial Scanning Data Based on
Registered Imagery (1317), Hong Kong FIG working week 2007.
[4]. Pop (Manea), G., (2008): Teză de doctorat: Aplicaţ ii speciale ale exp loatării fotogramet rice digitale (Aplicaţii în
domeniul arhitectural).
[5]. Pop (Manea), G., Bucksch, A. (2007): Co mb ining modern techniques for urban 3D modelling. In : Proceedings
International Geoscience and Remote Sensing Sy mposium - 2007, Barcelona, Spain.
[6]. Suveg, I., Vosselman, G., (2000): 3D Reconstruction of Building Models, ISPRS, Vo l. XXXIII, A msterdam.
Technical Uni versity From Delft’s Conference Centre “Aula’s Registration Using 3 Different Pr o-
cedures
Abstract
In cultural–heritage recording the acknowledged workflow has, for a long time, been centred on
close range photogrammetry where specifications are well documented. The relatively new technique of
terrestrial laser scanning is of great interest to surveyors , engineers, architects and archaeologists involved
in cultural-heritage recording and other structural recording and monitoring applicat ions. With a wide
range of scanning systems now commercially availab le, perhaps it is time to rewrite the specification s to
incorporate such technology.
Key words: Photogrammetry, Laser, Scanner, Digital
La réalisati on de la régistration du Centre de conférence „ Aula” de l ’Uni versité Techni que de

Delft (Pays B as) en utilisant trois méthodes
Résumé
Dans le domaine d’acquisition des données en vue de protection des monuments, la méthodolo-
gie habituelle a été basé sur la photogrammétrie á courte distance ayant des exigences tres bien connues.
La technologie plus nouvelle de balayage laser terrestre présente un grand intérêt parmi les ingénieurs, ar-
chitectes et archéologues impliqués dans l’activ ité d’acquisition des données pour l’inventaire et la pro-
tection des monuments ou bien pour des applications de poursuite en temps et d’analyse structurale.
Grâce à nombreu x systèmes de balayage disponible sur le marché, probablement est venu le temps de ré-
crire les spécificat ions qui permettent la réalisation de telle technologie.
Mots clés: Photogrammét rie, Laser, Balayage, Digital
- 51 -
Structura bazei de date spaţiale *)

Florina VATAFU1
Rezumat
Lucrarea prezintă caracteristicile modelului bazei de date utilizat pentru aplicaţie în vederea realizării unui
SIG care să permită ad min istrarea centralizată a informaţiei spaţiale pentru protecţia siturilor arheologice şi monu-
mentelor istorice din Ro mânia. Scopul documentării a fost necesar pentru crearea structurii bazei de date spaţiale a
aplicatiei, conform unei reprezentări cât mai comp letă şi corectă a informaţiei spaţiale, atât din punct de vedere spaţ i-
al, cât şi d in punct de vedere a standardelor şi a interoperabilităţii din do meniul aplicaţiilor SIG.
Cuvinte cheie: SIG, model, geodatabase, standard.
*)
Referent: prof. univ. dr. ing. Constantin Moldoveanu; Articolul a fost prezentat în extenso în cadrul unei şedinţe a Catedrei de Geodezie şi Fot o-
grammetrie a Facultăţii de Geodezie din Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti şi face parte din pregătirea doctorală a autoarei.
1
doctorand inginer, suport tehnic la ESRI Romania, fvatafu@esriro.ro
1. Introduce re şi definiţii răspunsul cel mai rapid şi complet la întrebările

Un sistem informatic geografic (SIG) generate în vederea soluţionării problemelor
reprezintă o colecţie organizată compusă din apărute în orice domeniu de activitate.
hardware, software, date geografice, personal şi Software-ul SIG trebuie să asigure in-
proceduri, destinată achiziţiei, stocării, actuali- teroperabilitatea şi standardizarea informaţiei,
zării, prelucrării, analizei şi afişării informaţii- astfel încât să răspundă cerinţelor şi legislaţiei
lor geografice în conformitate cu specificaţiile din domeniul tehnologiei informaţionale (IT)
unui domeniu aplicativ. dezvoltate la nivel naţional şi internațional, prin
Un SIG are ca scop principal generarea intermediul aplicaţiilor, instrumentelor şi func-
de informaţii utile prin interogarea bazelor de ţiilor de geo-procesare a informaţiei.
date – spațiale şi non-spaţiale. O componentă cheie a aplicaţiilor soft-
Datorită faptului că elaborarea unui pro- ware SIG este Sistemul de Gestiune a Bazei de
iect SIG este complexă, acest fapt implică Date (SGBD – Figura 1) .
colaborarea mai multor departamente, uneori
chiar organizaţii sau instituţii, în vederea reali-
zării proiectului, realizare care implică culege-
rea, prelucrarea şi analiza datelor, în scopul
luării deciziilor la nivel de organizaţie, instituţie
sau oricare alt mediu de activitate etc.
Un SIG fiind un cadru de lucru intero-
perabil, poate integra date provenind din surse
diferite în vederea realizării analizelor necesare
unei descrieri cât mai completă a realităţii.
Relaţiile spaţiale, conexiunile, topologia speci-
fică datelor spaţiale şi regulile care se stabilesc
la nivelul structurilor, pot fi descrise cu ajutorul
unei bazei de date spaţiale. Figura 1 - Imaginea simplificată a unui sistem
În ultimii ani, tehnologiile SIG au deve- de gestiune a bazelor de date
nit tot mai des parte integrantă a structurii
informatice în multe organizaţii, deoarece oferă Un sistem de gestiune a bazelor de date
- 52 -
constituie o interfaţă între utilizatori şi baza de real a componentelor unui dispozitiv abstract,
date care permite, în principal, crearea actuali- împreună constituind un model.
zarea şi consultarea acesteia. Prin urmare, Ceea ce deosebeşte bazele de date între
SGBD se poate defini ca un instrument de ele este modelul de structură pe care se funda-
asamblare, codificare, aranjare, protecţie şi mentează relaţia de ordine specifică pentru
regăsire a datelor în baza de date. organizarea structurii bazei de date.
Se numeşte bază de date un ansamblu Din acest punct de vedere, există mai
structurat de date înregistrate pe suporturi multe tipuri de modele şi anume:
accesibile calculatorului pentru a satisface - modelul ierarhic
simultan mai mulţi utilizatori de o manieră - modelul reţea
selectivă şi într- un timp oportun. Altfel spus, o - modelul relaţional
bază de date reprezintă un depozit (repozitor) - modelul orientat pe obiect în care toate
sau un container pentru o colecţie de fişiere datele care descriu o entitate din lumea reală
care conţin date. sunt “incapsulate” împreună cu operaţiile
Reprezentând un ansamblu structurat de posibil a fi executate asupra entităţilor.
date înregistrate pe suporturi accesibile calcula-
Toate cererile pentru accesarea unei baze
torului, o bază de date permite înregistrarea şi de date sunt manipulate prin SGBD, funcţiile
stocarea datelor.
generale pe care acesta trebuie să le îndepli-
O bază de date reprezintă o colecţie de nească sunt:
date persistente care este utilizată de SGBD ca
- memorarea datelor pe suportul extern
bază de date multiutilizator. prin sistemul de gestiune a fişierelor
Dimensiunea unei baze de date depinde
- gestionarea datelor şi a legăturilor dintre
în general de cantitatea de date care urmează să ele în vederea regăsirii rapide prin in-
fie stocată şi de dimensiunea sistemului de termediul sistemului de acces
informaţii pentru care este utilizată. În acest - introducerea şi extragerea datelor
sens se poate vorbi despre baze de date de
dimensiuni mici (de exemplu, baze de date Integrarea şi distribuirea datelor repre-
destinate unui singur utilizator - personal zintă un avantaj major în sistemele de baze de
geodatabase) respectiv, baze de date de dimen- date de dimensiuni mari.
siuni mari utilizate de organizaţii de mari d i- Prin integrarea datelor se poate obţine
mensiuni (multiutilizator) şi care utilizează date o bază de date completă, cu posibilitatea elimi-
care pot fi accesate (sau stocate) pe mai multe nării redundanţei datelor existente la nivel de
calculatoare aflate în reţea (baze de date distri- fiecare fişier sau bază de date. Prin distribuirea
buite). datelor, părţi din datele existente pot fi distribu-
ite către alţi utilizatori, fiecare având în acest
2. Modelul bazei de date caz acces (limitat sau total) la informaţia primi-
Componentele majore ale unui sistem tă, în vederea utilizării în diferite scopuri şi cu
informatic sunt: persoane, echipamente posibilitatea ca fiecare să trateze în mod speci-
(hardware), date (colecţii de date), programe fic informaţia.
(software) şi proceduri. Informaţii de calitate înseamnă decizii
Valoarea tehnologiei SIG este condiţio- de calitate, iar SIG, prin posibilitatea integrării
nată de nivelul de instruire a personalului spe- bazelor de date distribuite, a prelucrării şi ana-
cializat, a cărui responsabilitate constă în modul lizei datelor, oferă suport în luarea deciziilor
de administrare a sistemului şi în capacităţile necesare în cadrul managementului oricărei
sale de a dezvolta strategii pentru aplicarea organizaţii complexe, cu sarcini multiple, inter-
tehnologiilor în rezolvarea problemelor lumii dependente.
reale. Pe lângă caracteristicile prezentate,
Ca definiţie, implementarea unui model SGBD trebuie să furnizeze şi funcţia de dicţio-
de date este o realizare fizică pe un dispozitiv nar de date, cu privire la baza de date şi pro-
priile drepturi (drepturi mai mult ale bazei de
- 53 -
date gestionată de SGDB, decât ale utilizatoru- pe orice platformă. Suportă realizarea de versi-
lui bazei de date). Dicţionarul de date conţine uni geodatabase (Figura2).
“date despre date”, uneori denumite metadate
sau descriptori, care reprezintă definiţii ale
altor obiecte din sistem.
3. Proiectarea bazei de date spaţiale
Scopul unul SIG este să asigure un răs-
puns la interogări specifice formulate de diferiţi
utilizatori şi să genereze informaţii utile în
urma interogării bazelor de date spaţiale.
Pentru proiectarea unei baze de date
spaţiale este necesar a se utiliza un model de
baze de date, model care să permită şi atribuirea
elementelor geografice şi un comportament
pentru a prezenta cât mai corect informaţia
spaţială existentă şi relaţiile care se stabilesc Figura 2 – File geodatabase - structura date-
între elementele geografice care alcătuiesc lor pentru aplicaţie
această informaţie spaţială.
Formatul utilizat pentru structura bazei - Personal Geodatabase - este o bază de date
de date necesară aplicaţiei este un model rela- de tip Access. În acest caz există o limitare de
2GB pentru un geodatabase, iar datele sunt
ţional, cunoscut în domeniul SIG şi sub denu-
stocate într-un fişier care are extensia .mdb.
mirea de geodatabase, care oferă un mod uni-
ficat şi abstract de vizualizare a datelor geogra- Platforma pe care acest tip de geodatabase este
suportată este Windows. Nu suportă crearea de
fice, înglobând date spaţiale, atribute şi com-
portament. Această structură este implementată versiuni geodatabase.
ca o colecţie de tabele care constituie baza de ArcSDE Geodatabase – datele sunt
-
date, administrată de un sistem de gestiune a stocate într-un RDBMS: Oracle, SQL Server,
bazei de date, colecţie care se asociază cu Informix, DB2. ArcSDE geodatabase permite
componente software opţionale pentru a ex- versionarea, arhivarea, distribuirea, tranzacţi-
prima un comportament complex. onarea datelor.
Formatele de tip geodatabase pot stoca
Geodatabase-ul oferă suport pentru
informaţia de la o bază de date de dimensiune
stocarea datelor în diferite formate care pot fi
mică (single-user), până la baze de date de
utilizate în aplicaţiile SIG şi seturi de instru-
dimensiuni mari şi foarte mari (enterprise). mente necesare geo-prelucrării datelor.
În crearea structurii bazei de date spaţia-
le, procesul începe cu faza de proiectare, conti- Elementele care pot fi stocate în interio-
nuă cu dezvoltarea unui studiu pilot care, de rul unui geodatabase sunt următoarele: (prezen-
cele mai multe ori, include dezvoltarea de tate prin simboluri în Figura 3 şi cu denumiri în
functionalităţi noi şi se încheie cu faza de engi- Figura 4 ).
neering care permite incorporarea funcţionalită-
ţii realizate în produsele software.
În ceea ce priveşte geodatabase, există
trei tipuri suportate de platforma ArcGIS şi
anume: File, Personal şi ArcSDE Geodatabase:
- File Geodatabase - este o structură care
stochează informaţia la nivel de folder. În acest
caz, datele sunt stocate într-un fişier care are
extensia .gdb. Dimensiunea maximă este de Figura 3 – Reprezentarea prin simboluri a
până la 1TB pentru un set date. Este suportată elementelor stocate la nivel de geodatabase
- 54 -
geodatabase. Relaţiile pot exista între obiectele
spaţiale (feature), între obiectele spaţiale şi
tabele sau între diferite tabele stocate la nivel
de bază de date.
- raster dataset – în ArcGIS, modelul de
date spaţiale de tip raster este stocat pe disc sau
în geodatabase. Raster dataset-urile pot fi
stocate în multe formate, inclusiv fişiere TIFF,
Imagine, ESRI Grid şi MrSID.
- raster catalog – o colecţie de raster
dataset-uri definite în tabel, fiecare reprezen-
tând o înregistrare în cadrul tabelului, raster-ele
putând fi stocate orice format raster. Raster-ele
Figura 4 – Denumirile elementelor catalog pot fi utilizate să afişeze raster dataset-
stocate la nivel de geodatabase uri adiacente sau care se pot suprapune, necesi-
Elementele geodatabase din care este tând doar ca acestea să fie georeferenţiate, fără
alcătuită structura pentru aplicaţia care se co n- a fi nevoie să le “mozaicăm” împreună într-un
stituie în studiu de caz pentru teza de doctorat - fişier foarte mare.
o aplicaţie web enterprise destinată stocării, - toolbox – în cadrul software-lui ArcGIS,
administrării şi analizei datelor referitoare la reprezintă un element care conţine seturi de
patrimoniul arhitectural, arheologic şi monu- instrumente şi instrumente de geoprocesare,
mentelor istorice la nivel naţional - sunt urmă- fiind stocat ca fişier cu extensia .tbx pe disc sau
toarele: feature dataset, feature class, topologia ca tabel în geodatabase.
geodatabase, tabel, raster catalog, raster Acest model de stocare a informaţiei -
dataset, toolbox, clase de relaţii, descrierea geodatabase - este utilizat tot mai des deoarece
succintă a acestora fiind prezentată în cele ce reprezintă un model flexibil al modelului de date
urmează: relaţional generic, fiind extins şi disponibil pentru
- feature dataset – este o colecţie de clase o serie de aplicaţii.
de obiecte spaţiale (feature class) relaţionate In geodatabase informaţia este stocată
tematic sau spaţial, la nivelul căreia se stochea- la nivel de tabel, atributele fiind gestionate în
ză referinţa spaţială. Toate clasele de obiecte tabele bazate pe o serie de concepte “cheie” ale
spaţiale conţinute la acest nivel al structurii datelor relaţionale:
împart acelaşi sistem de coordonate – proiectat - datele sunt organizate în tabele
sau geografic - şi pot participa în topologia - tabelele conţin rânduri
geodatabase, în reţeaua geometrică, în seturi - toate rândurile în cadrul unui tabel au
de date cadastrale, etc. aceleaşi coloane
- feature class – o colecţie de obiecte - fiecare coloană are un tip de dată, cum
spaţiale geografice cu acelaşi tip de geometrie ar fi intreg, număr zecimal, caracter,
(punct, linie sau poligon), cu aceleaşi atribute şi dată (ca perioadă de timp), raster
acelaşi sistem de coordonate. - relaţiile sunt utilizate să asocieze rându-
- tabel – un set de elemente aranjate în rile de la un tabel cu rândurile de la alt
rânduri şi coloane. Fiecare rând reprezintă o tabel, relaţionarea realizându-se pe baza
singură înregistrare. Fiecare coloană reprezintă informaţiei conţinută la nivel de aceeaşi
un câmp al înregistrării. La intersecţia unui coloană (cheia primară)
rând cu o coloană se află celula care stochează - o serie de funcţii relaţionale şi de opera-
valoarea specifică pentru un singur câmp (atri- tori (cum ar fi SQL) sunt disponibili să
but) al înregistrării. opereze în tabelele şi elementele acestor
- clase de relaţii - un element din date
geodatabase care stochează informaţia despre o - reguli de integritate relaţională există
relaţie – o asociere (legatură) între obiecte în pentru tabele. De exemplu, fiecare rând
- 55 -
are aceleaşi coloane, aceeaşi listă de va- Se poate face relaţionarea şi doar la ni-
lori valabile pentru domenii (valori de vel de document de hartă, asociere prin join sau
tip cod sau de tip interval, care permit relate.
validarea datelor geografice pe baza va- Componenţa structurii bazei de date
lidării atributelor acestora). pentru aplicaţie – la nivel de Bucuresti, care va
fi generalizat la nivel naţional -, constă într-un
Tabelele oferă informaţia descriptivă
set de feature classes a căror informaţie spaţia-
pentru obiectele spaţiale, atribute de tip raster si
lă a fost completată cu informaţia existentă în
tabele tradiţionale de atribute.
tabele, informaţie relaţionată pe baza unui câmp
Tabelele şi relaţiile joacă un rol cheie în
comun – “cod_2004” -, care identifică în mod
aplicaţiile SIG la fel ca şi în aplicaţiile tradiţi-
unic monumentele, ansamblurile şi siturile
onale cu baze de date. Rândurile în tabele pot fi
arheologice, conform Listei Monumentelor
utilizate să stocheze toate proprietăţile obiecte-
Istorice.
lor geografice. Acestea includ păstrarea şi
Structura siturilor arheologice şi mo-
gestionarea geometriei obiectului spaţial în
numentelor istorice din modelul geodatabase,
coloana denumită shape (Figura 5).
proiectat pentru aplicaţia la nivelul municipiului
Bucureşti este afişată în Figura 7.
Figura 5 – Tabelul unei clase de obiecte spaţia-

le ( feature class)
Informaţia spaţială, cât şi informaţia
non-spaţială, poate fi stocată în tabele separate,
existente în cadrul aceleeaşi baze de date sau în
baze de date diferite şi care sunt stocate pe disc
la anumite locaţii.
În situaţia în care informaţia existentă în
aceste tabele diferite trebuie să fie relaţionată,
informaţie relaţionată poate fi stocată în clase
de relaţii care sunt stocate la nivel de bază de Figura 7. Modelul geodatabase pentru munici-
date geodatabase (Figura 6). piul București
4. Concluzii
Cererea de informaţie geografică (geo-
spaţială) a crescut enorm odată cu apariţia
civilizaţiei, a diversificării evenimentelor glo-
bale care au influenţat în mod direct viaţa.
Răspunsul în acest caz la problemele importan-
te care iau naştere poate fi dat cu ajutorul siste-
melor informatice geografice.
Deciziile în cadrul organismelor guver-
namentale şi locale, diferitelor organizaţii, se
bazează tot mai mult pe exploatarea datelor
Figura 6 – Relaţionarea la nivel de bază de
date: LMI_ANSAMBLU spaţiale (date geografice).
Implementarea unui sistem SIG pentru
patrimoniul imobil este necesară, evidentă şi
- 56 -
urgentă. Aceasta va impune nu numai un efort tarierea siturilor arheologice romaneşti şi a
administrativ şi financiar consistent, dar şi noi monumentelor istorice, studiul de caz al prezen-
modalităţi de abordare metodologică a modului tului proiect de cercetare se doreşte a fi o apli-
de colectare şi gestionare a datelor la nivel caţie la nivel de server care să permită o admi-
naţional. nistrare centralizată a informaţiei spaţiale, să
În contextul integrării în Uniunea Euro- intreţină menţinerea funcţionalităţii şi analizei
peana şi implicit al unei analize mult mai ela- avansate a datelor geospaţiale şi parametrilor,
borate impusă de principiile şi normele europe- producerii hărţilor şi rapoartelor utilizând o
ne, în Romania au fost demarate o serie de bază de date geodatabase.
proiecte importante care privesc toate sferele de Realizarea acestui sistem SIG cu admi-
activitate, printre care se numără şi activitatea nistrare centralizată va permite, administrarea,
de inventariere, conservare şi de reabilitare a actualizarea şi asigurarea integrităţii datelor
mediului natural şi artificial, deci şi a mediului spaţiale utilizate în aplicaţie.
construit cu valoare arhitecturală şi arheologică. Realizarea aplicaţiei se bazează pe un
Integrarea într-un sistem informaţional ansamblu de politici, standarde, tehnologie şi
unic a datelor deţinute de Institutul Naţional al resurse umane ce pot asigura suport pentru
Monumentelor Istorice (INMI) şi ONMI va luarea deciziilor şi permit totodată, gestionarea
permite o mai bună gestionare a acestuia. şi utilizarea informaţiei.
Există premise favorabile realizării Printre beneficiile majore ale aplicaţiei
acestui proiect şi crearea unui mecanism coe- se pot enumera următoarele:
rent de colectare şi gestionare a datelor, necesa- - crearea unei baze de date centralizată
re în instrumentarea procesului decizional la pentru domeniul arheologic, care să permită
nivel guvernamental. modificarea schemei ori de câte ori este nevoie
Implementarea unei asemenea aplicaţii - acces rapid şi analiză avansată a datelor
va însemna o inventariere mai eficientă şi o - interfaţă dedicată non-specialiştilor SIG
integrare a patrimoniului construit şi arheologic - posibilitatea lucrului într- un mediu SIG
în procesul de planificare a comunităţii. administrat centralizat
Succesul oricărui SIG îl constituie ca- - posibilitatea editării multiuser, vizualizării
pacitatea modelului şi a strategiei utilizate la şi diseminării resurselor patrimoniului cultural
implementare, de a accepta în mod deschis noi în timp real
funcţii şi de a se adapta în mod flexibil, la orice - Web services avansate
aplicaţie nouă sau standarde noi impuse în - instrument în luarea deciziilor pentru
industria de calculatoare în general, şi în dome- urmărirea sarcinilor de conservare, reabilitare
niul SIG în particular. şi administrare şi de promovare a resurselor
Bazele de date au evoluat, de la baze de patrimoniului cultural naţional
date de tip utilizator către baze de date multiuti- - instrument util pentru scopurile de
lizator, aceasta implicând şi o dezvoltare simul- cercetare şi planificare la diferite scări
tană în domeniul tehnologiei informaţiei, care - implementarea specificaţiilor geospaţiale
să permită şi să intreţină o astfel de dezvoltare. şi standardelor cerute de Comunitatea Euro-
În acest sens, direcţia de dezvoltare în peană, a politicilor şi strategiilor sectoriale în
domeniul bazelor de date tinde să se orienteze concordanţă cu cerinţele specificate
către domeniul aplicaţiilor, aplicaţii atât la nivel - eficienţă sporită şi incorporarea
de desktop, cât şi la nivel de server. resurselor culturale mai uşor în procesele de
O astfel de aplicaţie constituie obiectul planificare a spaţiului naţional şi local
studiului de caz pentru prezentul proiect de - reducerea disturbanţei resurselor
cercetare. culturale şi creşterea volumului cunoştinţelor
Deoarece nu există un sistem SIG cu privind trecutul naţional.
administrare centralizată care să permită inven-
- 57 -
Bibliografie
[1]. Arctur Davi d, Zeiler Mike, (2004): Designing Geodatabases: Case studies in GIS data modeling
[2]. Ayse, Pamuk, (2006): Mapping Global Cities: SIGMethods in Urban Analysis
[3]. Davi d Arctur, Mike Zeiler, (2004): Designing Geodatabases: Case studies in GIS
[4]. Date, C.J., (2000): An introduction to Database systems
[5]. Harmon John E., Anderson Steven J., (2003): The design and imp lementation
[6]. Masser Ian, (2005): GIS worlds: Creating spatial data infrastructures
[7]. Scally, Robert, (2006): GIS for Environ mental Management
[8]. Roger Tomlinson, (2005): Thin king about GIS, revised and updated edition: Information System Planning for
Managers
[9]. Roger Tomlinson, (2007): Thinking About GIS, Third Ed ition: Geographic Information System Planning for
Managers
Site-uri, adrese:
*** Environ mental Systems Research Institute, ArcView SIG- The Geographic Informat ion System for Everyone, 1996
*** Environ mental Systems Research Institute, http://www.esri.co m/
*** Standarde si Interoperabilitate, http://www.esri.co m/software/standards/interopdownload.html
Scheme of s pati al database

Abstract
The study presents the characteristics of model database usabled for the application in view of the implement a
GIS that to allow centrally managed GIS System spatial in formation for protection of the Ro manian Archaeological
sites and Historical monu ments . The purpose of documentations was necessary for creating the scheme of application,
conform one complete and accurate representation of spatial point of view, but and the standards and interoperability of
GIS do main applications.
Key words: GIS, model, geodatabase, standard
- 58 -
Retrointersecţia. Posibilități de determinare a coordonatelor*)
Cornel PAUNESCU1
Rezumat
In artico l este prezentata o noua posibilitate de determinare a coordonatelor prin metoda

retrointersectiilo r. Metoda este simpla si se pretează foarte bine unui calcul in excel sau chiar unei simple
programări in limbaje uzuale . Este util pentru persoanele care nu dețin GPS si vor sa determine
coordonatele prin ret rointersectie.
Cuvinte cheie: retro intersectie, puncte vechi, punct nou
___________________________________________________________________________
* Referent: profesor universitar doctor inginer Dumitru GHIŢĂU
1
profesor universitar doctor inginer Universitatea București
In zilele noastre pare desuet sa vorbim sa avem in vedere faptul ca un specialist in

de retrointersectie ca metoda de determinare a cadastru care executa lucrări curente in
coordonatelor. Receptoarele GPS au devenit extravilan se orientează pe ceea ce poate vedea
accesibile pentru foarte mulți utilizatori si pot de acolo: biserici, castele de apa, antene, relee,
da coordonate punctelor staționate in zone care puncte amplasate pe silozuri, puncte amplasate
se pretează la determinări GPS (nu au obstacole pe clădiri din orașele apropiate, etc. Daca
in preajma, nu sunt amplasate in păduri, nu sunt punctele pe care se orientează nu au fost
lângă rețele de înaltă tensiune, etc.). Exista însa compensate in bloc cu punctul pe care
si mulți specialiști care nu au acces la aparatura staționează, poate pleca in drumuire cu o
de tip GPS datorita costului. De asemenea diferența consistenta de orientare.
exista însa si specialiști pentru care calculul De obicei punctele de plecare in
coordonatelor din WGS84 in Stereografic 1970 drumuire au fost determinate doar prin
este încă o enigma sau care nu pot folosi măsurători GPS, cu coordonate pe WGS84,
programele de transcalcul din varii motive. transcalculate pe baza unor parametri mai mult
Sigura ca de puțin timp programul de sau mai puțin discutabili, fără a introduce in
transcalcul al Agenției Naționale de Cadastru si transcalcul si punctele pe care le va viza in
Publicitate Imobiliara a devenit utilizabil pentru drumuire. De fapt drumuirea se va sprijini doar
întreaga tara si cu rezultate bune. Ne putem pe punctele determinate GPS si transcalculate.
gândi însa si la faptul ca o retrointersectie ar Orice vize spre biserici, castele de apa, etc., vor
putea da o confirmare ca receptorul GPS, dupa fi scoase deoarece nu vor răspunde preciziei
transformarea de coordonate, este chiar in locul cerute.
respectiv. O retrointersectie utilizează puncte Motivul este simplu: aceste puncte au
geodezice din ordine diferite: I, II, III, IV si coordonate bune, dar nu au fost introduse nici
uneori chiar si V. Ne referim aici la rețeaua in transcalculul efectuat pentru determinarea
geodezica naționala executata in perioada anilor noilor puncte staționate cu receptoare GPS nici
1958-1962. Este intr-adevăr un amestec de intr-o compensare unitara in care sa intre
precizii având in vedere ca ordinul V a fost punctele staționate GPS si punctele vizate (o
determinat din ordinele superioare si are o rețea nou creata). Aceste considerații vor face
precizie mai slaba. Dar tot atat de bine trebuie
- 59 -
parte dintr-o lucrare viitoare, cu exemple In cazul nostru vom păstra notațiile  si , dar
concrete. unghiul  are alta valoare:
Sa ne rezumam la retrointersectia de
fata. Demonstrația pe care o voi prezenta nu  = direcția PB – direcția PA 1.2
este dezvoltata de curând. Este veche, din  = direcția PC – direcția PB
perioada in care nu apăruseră stațiile totale si
eram echipați doar cu un teodolit si trebuia sa Distantele D1 si D2 se calculează din
determinam reperi pentru întocmirea planurilor coordonatele punctelor A, B si C:
topografice prin metoda fotogrammetrica scara
1:2000. Formulele învățate la cursul de
𝐷1 = (𝑥𝐴 − 𝑥 𝐵 )2 + (𝑦𝐴 − 𝑦𝐵 )2 1.3
topografie erau destul de laborioase si atunci
am gândit ca poate o formula mai simpla ar fi
necesara. Am publicat-o in cursul de Geodezie- 𝐷1 = (𝑥 𝐶 − 𝑥 𝐵 )2 + (𝑦𝐶 − 𝑦𝐵 )2
topografie, volumul III, apărut la Editura
Universității București in anul 2004.
După cum este bine cunoscut, la Se urmărește calcularea unghiurilor , ,
retrointersectie se staționează punctul căruia nu  si . Din coordonate se pot determina
i se cunosc coordonatele (nou) P(xP , yP ), si se orientările AB si BC. Cu aceste date se
vizează punctele cu coordonate cunoscute determina orientările către punctul nou. Cu
(vechi): A(xA, yA), B(xB, yB ) si C(xC, yC) formulele cunoscute de la intersecția înainte se
(Figura 1). determina apoi coordonatele punctului nou.
B
In triunghiul PAB se poate scrie teorema
D1 D2 sinusului:
A   C
 𝐷1 𝐷3 𝐷4
 sin 𝛼
=
sin 𝛿
=
sin 𝛾
= 𝑐1 1.4
D4
Coeficientul c1 se poate determina deoarece
D3 D5 raportul D1 /sin  se poate calcula cunoscând
atât D1 cat si sin .


Si in triunghiul PBC se poate scrie teorema
sinusului:
P
𝐷2 𝐷 𝐷
= sin5𝜀 = sin4𝜇 = 𝑐2 1.5
sin 𝛽
Fig.1 Retrointersectia
Coeficientul c2 se poate determina deoarece
Se măsoară direcțiile PA, PB si PC. raportul D2 /sin  se poate calcula cunoscând
Pentru a face o comparație cu metodele atât D2 cat si sin .
cunoscute, am determinat orientarea intre
punctul A si punctul nou prin metoda Pothenot Din relațiile 1.4 si 1.5 se poate scrie:
si prin metoda noua:
𝑦 −𝑦 𝑐𝑡𝑔 𝛼 + 𝑦𝐴 −𝑦𝐶 𝑐𝑡𝑔 𝛽 +𝑥 𝐶 −𝑥 𝐵
𝑡𝑔𝜃𝐴𝑃 = 𝐵 𝐴 1.1
𝑥 𝐵 −𝑥 𝐴 𝑐𝑡𝑔 𝛼 + 𝑥 𝐴 −𝑥 𝐶 𝑐𝑡𝑔 𝛽 − 𝑦 𝐶 +𝑦𝐵
𝐷4 = 𝑐1 sin 𝛾 1.6
In care 𝐷4 = 𝑐2 sin 𝜇 1.7
 = direcția PB – direcția PA
 = direcția PC – direcția PA Sau:
- 60 -
𝑐1 sin 𝛾 = 𝑐2 sin 𝜇 1.8
𝑐2
sin 𝑐3 cos 𝜇 − cos 𝑐3 sin 𝜇 = sin 𝜇 1.18
𝑐1
Ecuația 1.8 este prima din ecuațiile pentru
determinarea celor patru unghiuri necunoscute: 𝑐
sin 𝑐3 cos 𝜇 = sin 𝜇(cos 𝑐3 + 𝑐 2) 1.19
, ,  si . 3
O alta ecuație, suma unghiurilor intr-un Împărțind cu cos :

patrulater:
sin 𝑐 3
𝑡𝑔 𝜇 = cos 𝑐 𝑐2 1.20
𝐺 3+ 𝑐
𝛼 + 𝛽 + 𝛾 + 𝛿 + 𝜀 + 𝜇 = 400 1.9 1
De aici rezulta valoarea unghiului . Din

Sau: ecuația 1.15 rezulta unghiul . Unghiurile  si 
rezulta din condiția ca unghiurile din
𝛾 + 𝛿 + 𝜀 + 𝜇 = 400𝐺 − 𝛼 + 𝛽 1.10 triunghiurile PBA si PBC sa aibă suma de
200G. De asemenea, trebuie sa satisfacă ecuația
O ecuație care rezulta din diferența orientărilor: 1.11.
𝛿 + 𝜀 = 𝜃𝐵𝐴 − 𝜃𝐵𝐶 1.11 𝛿 = 200𝐺 − 𝛼 + 𝛾 1.21

𝜖 = 200𝐺 − (𝛽 + 𝜇)
Înlocuita in ecuația 1.10 rezulta:
Având toate unghiurile calculate si orientările
𝐺
𝛾 + 𝜇 = 400 − 𝛼 + 𝛽 − (𝜃𝐵𝐴 − 𝜃𝐵𝐶 )1.12 BC si BA se poate face transmiterea
orientărilor către punctul nou P:
Notând:
𝜃𝐴𝑃 = 𝜃𝐴𝐵 +𝛾 1.22
𝐺
𝑐3 = 400 − 𝛼 + 𝛽 − (𝜃𝐵𝐴 − 𝜃𝐵𝐶 ) 1.13 𝜃𝐵𝑃 = 𝜃𝐵𝐴 −𝛿
𝜃𝐵𝑃 = 𝜃𝐵𝐶 +𝜖
ecuația 1.12 devine: 𝜃𝐶𝑃 = 𝜃𝐶𝐵 −𝜇
𝛾 + 𝜇 = 𝑐3 1.14 Având orientările transmise se pot calcula

coordonatele punctului nou P cu formulele
Ecuațiile 1.8 si 1.14 au doua necunoscute:  si intersecției înainte.
. Din 1.14:
In continuare voi prezenta un exemplu practic,
𝛾 = 𝑐3 − 𝜇 1.15 calculat prin metoda Pothenot si prin metoda
propusa. Rezultatul este identic.
Sau:
Coordonatele punctelor vechi
sin 𝛾 = sin(𝑐3 − 𝜇) 1.15’ Puncte
vechi x [m] y [m]
Din ecuația 1.8: A 545552,54 323333,32
B 546697,92 325122,72
𝑐2
sin 𝛾 = sin 𝜇 1.16 C 544632,11 327569,47
𝑐1
D 544121,66 324453,47
De aici:
𝑐2
sin(𝑐3 − 𝜇) = sin 𝜇 1.17
𝑐1
- 61 -
Direcțiile orizontale măsurate 𝑐1 = 12456,15135
direcție orizontala 𝑐2 = 4766,66451
stație punct vizat (grade centezimale) 𝑐3 = 61𝐺 24𝑐 44𝑐𝑐 , 557
A 20,1919
sin 𝑐 3
B 86,7288 𝑡𝑔 𝜇 = cos 𝑐 𝑐2 = 0,32649978
3+ 𝑐
C 239,8337 1
P D 366,9721
𝜇 = 20𝐺 09𝑐 09𝑐𝑐 , 4357
Alegem varianta ABC, de unde rezulta 𝑐2

sin 𝛾 = sin 𝜇 = 0,60234681
orientarea AP. 𝑐1
𝛾 = 41𝐺 15𝑐 35𝑐𝑐 , 1215

Prin metoda Pothenot:
𝛼 = 66𝐺 53𝑐 59𝑐𝑐 Din formulele 1.21 rezulta:

𝐺 𝑐 𝑐𝑐
𝛽 = 219 64 18
𝛿 = 92𝐺 30𝑐 95𝑐𝑐 , 8785
In formula 1.1 unde se calculează 𝜃𝐴𝑃 : 𝜇 = 26𝐺 80𝑐 41𝑐𝑐 , 5643
−14319 ,36509
𝑡𝑔 𝜃𝐴𝑃 = = −12,95126338 Din formulele 1.22 rezulta:
1105 ,634614
𝜽𝑨𝑷 = 𝟑𝟎𝟒𝑮 𝟗𝟎 𝒄𝟓𝟕𝒄𝒄 ,𝟔𝟗𝟕 𝜽𝑨𝑷 = 𝟑𝟎𝟒𝑮 𝟗𝟎 𝒄𝟓𝟕𝒄𝒄 ,𝟔𝟗𝟕
După cum se observa, cele doua valori obținute

Prin metoda propusa: prin cele doua metode sunt identice.
𝛼 = 66𝐺 53𝑐 59𝑐𝑐

𝛽 = 153𝐺 10𝑐 49𝑐𝑐
Bibliografie
Resection method. Possibilities to determinate the coordinates

Abstract
The article presents a new possibility for determin ing the coordinates using the resection method. The method
is simple and it is easy to be computed in Excel o r in a simp le programming language. It is useful for people who do not
have GPS receivers and want to determine the position using the resection.
Keywords: resection back method, old points, new points
- 62 -
Evoluţia tehnologică a producţiei cartografice

Constantin CHIRILĂ1 , Cristian ONU2
Rezumat
Lucrarea prezintă într-un mod sintetic şi global, evoluţia în t imp a tehnologiei de producţie a hăr-
ţilor şi planurilor, evidenţiind prin comparaţiile între cartografia clasică şi cea modernă, specificul noii
abordări dig itale, p recum şi perspectivele de viitor ale dezvoltării în do meniu .
Cuvinte cheie: cartografie, d igital, mu ltimed ia, Sisteme In formaţionale Geografice.
1
Şef lucr. dr. ing., Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria mediului, Universitatea T ehnică „Gh. Asachi” Iaşi tynelro@yahoo.com
2
Asist. dr. ing., Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria mediului, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” Iaşi cristi_onu@yahoo.com
1. Introduce re intermediul legăturilor care se stabilesc între

Ştiinţa cartografiei se află la momentul componentele grafice şi cele din mediul extern,
actual într-o etapă a evoluţiei fără precedent, harta comunică atât cu baze de date atribut, cât
care pe unii specialişti i-a făcut să afirme că şi cu elemente multimedia şi astfel devine un
reprezintă o adevărată „revoluţie ştiinţifică”, adevărat vehicul pentru interacţiunea utilizator
prin caracterul radical al transformărilor prod u- – mediu geografic.
se. Cauza primordială a acestei schimbări se Pentru o nouă definiţie a produsului
află, fără îndoială, în apariţia şi dezvoltarea cartografic, trebuie să revenim la rolul esenţial
tehnologiei informaţiei, care prin intermediul al hărţii ca model de reprezentare a realităţii
suportului oferit de componentele hardware şi înconjurătoare, ce cuprinde o selecţie informa-
software, a permis saltul calitativ de la carto- ţională, determinată apriori, de scopul funda-
grafia clasică (tradiţională) la cartografia mo- mental al reprezentării. De asemenea, noţiunea
dernă (digitală). de scară prezentă ca un criteriu de bază în
Poate că cea mai importantă transforma- clasificarea hărţilor şi planurilor analogice
re pe care a produs-o noua paradigmă cartogra- devine în modelul digital, doar o măsură de
fică, este chiar înţelesul noţiunii de hartă sau apreciere a gradului de detaliere în vizualizarea
plan, ca model de reprezentare a realităţii imaginii cartografice. Elementele de conţinut,
spaţiale. În modelul clasic, hărţile şi planurile atunci când ele provin din sfera măsurătorilor
sunt reprezentări grafice convenţionale, care terestre, redau în mod fidel forma şi dimensiu-
cuprind elemente de planimetrie şi relief ale nile geometrice ale elementelor corespondente
suprafeţei terestre, fiind însoţite de elementele din teren, fiind generalizate prin intermediul
de scriere şi de elementele grafice ale cadrului diferitelor semne convenţionale, doar în scopul
de reprezentare. Această definiţie globală im- redactării pe hârtie a unei zone restrânse, la o
plică încă de la început caracterul static al hărţii scară de selecţie mică.
sau planului, în sensul de mediu de stocare a Alte funcţii esenţiale ale hărţii, care pot
informaţiilor, ce oferă doar o imagine analogică sta la baza unei redefiniri a conceptului de
a realităţii fizice. Ori ceea ce diferenţiază fun- hartă, conform noului mediu al cartografiei sunt
damental noul concept de hartă este tocmai după Ormeling Fj. (1999), următoarele:
caracterul său dinamic şi interactiv, care permi- - harta ca factor de orientare în spaţiu;
te ca ceea ce înainte era doar un mediu – suport - harta ca organizatoare spaţială a produselor
să devină un mediu de interogare şi analiză. multimedia;
Harta nu mai este un produs singular. Prin
- 63 -
- harta ca instrument pentru accesarea elemen- informaţiilor pe suportul de hârtie la nivelul de
telor de informaţie: claritate a vizualizării, lipsa distribuţiei temati-
- harta ca instrument de navigare pentru ce a detaliilor topografice. Limitările impuse de
produsele multimedia; suportul material, fie că este vorba de hârtie sau
- harta ca interfaţă pentru baza de date material plastic nedeformabil, se remarcă prin
geografică; deteriorarea sa în timp, fiind necesare măsuri
- harta ca interfaţă multimedia; speciale de conservare şi protecţie a fondului de
- harta ca vehicul pentru interacţiune: hartă existent, iar imposibilitatea operării ulte-
- harta ca interfaţă pentru baza de date rioare asupra produsului cartografic finit duce
cartografică; la un mare consum de timp şi resurse umane
- harta ca instrument pentru vizualizare pentru întreţinerea la zi a hărţilor şi planurilor.
ştiinţifică. Problema racordării foilor de hartă şi de plan, în
cazul reprezentării unui teritoriu pe mai multe
2. Cartografia clasică şi cartografia digitală foi de hartă sau de plan, la o anumită scară, este
Evoluţia accelerată în timp a cartografi- un alt neajuns al suportului cartografic, în cazul
ei, atât în ceea ce priveşte rafinarea mijloacelor modelului analogic.
de reprezentare grafică, cât şi din perspectiva Cartografia digitală începe odată cu
descrierii multiplelor fenomene geospaţiale, se apariţia mediului de procesare electronică a
poate evidenţia prin următoarea schemă prezen- informaţiei, iar într-o primă formă, aceasta este
tată în figura 1. o cartografie automatizată asistată de calcu-
lator, care nu diferă mult de scopurile şi princi-
piile cartografiei clasice, în sensul că ea „imită”
harta tradiţională printr-o proiectare simplă
Cartograf ia Cartograf ia asistată de calculator (de tip CAD), reuşind să o
clasică digitală
creeze şi să o prezinte într-un mod mai eficient
Tehnologii SIG şi calitativ superior.
fotografice
analogice
Cartografia
multimedia Prin apariţia Sistemelor Informaţiona-
le Geografice (SIG), care includ legătura bazei
Raportare
Sisteme
Informaţionale
de date cartografice cu bazele de date externe
prin
dispozitive
Geografice
(SIG)
de tip atribut, s-a trecut la o nouă etapă în pro-
optico –
mecanice cesarea informaţiei geografice. Astfel, s-au
Cartografie definit noi concepte privind constituirea bazei
Desenare
automatizată
asistată de de date a unui sistem informaţional al teritoriu-
manuală calculator
lui, de la cel mai general care să conţină aspecte
culturale şi informaţii sociale ce reflectă princi-
Figura 1 - Evoluţia tehnologiei şi conceptelor palele scopuri ale societăţii [Chrisman, 1987],
de realizare a hărţilor în cartografie la cele specializate, pentru înţelegerea, contro-
lul şi monitorizarea multiplelor structuri spaţia-
Astfel, cartografia clasică păstrează o le, care sunt afectate de relaţiile umane [Müller,
concepţie unitară asupra noţiunii de hartă, pe 1989].
care o transpune în practică prin mijloace din ce În acest model, organizarea datelor pe
în ce mai evoluate, de la desenarea manuală la straturi de informaţie creează posibilitatea
dispozitivele optico- mecanice, respectiv, tehno- selectării de hărţi tematice într- un mod rapid şi
logiile fotografice analogice. necostisitor, iar legăturile cu bazele de date de
Unele dintre dezavantajele acestui mo- tip atribut permit analize complexe care stau la
del sunt accesul dificil şi prelucrarea anevoioa- baza elaborării interogărilor, rapoartelor şi
să a datelor în procesele de analiză şi sinteză a statisticilor de interes. Un alt avantaj este acela
informaţiilor, nediferenţierea dintre funcţia de că în reprezentarea numerică se poate manipula
stocare şi vizualizare care se regăsesc pe acelaşi o cantitate mare de date cartografice şi în plus,
suport grafic, limitarea densităţii înregistrării există posibilitatea transferului de date între
- 64 -
diferite sisteme de proiecţie cartografică în mod Prin stocarea informaţiilor în format
automat, prin secvenţe de program încorporate numeric se elimină necesitatea suportului nede-
în mediul soft al SIG. Se remarcă unitatea formabil şi implicit problema conservării hărţi-
sistemului de referinţă pentru o anumită zonă lor. Funcţia de stocare asigurată de baza de date
de cartografiere, indiferent de mărimea acesteia digitală ce înlocuieşte suportul de hârtie, este
sau de scara de reprezentare dorită, prin tratarea separată de cea de vizualizare, care oferă mode-
globală şi unitară a informaţiei cartografice. le complexe de surprindere a realităţii fizice.
De asemenea, este posibilă integrarea
3. Cartografia multime dia
automată a datelor din diverse surse digitale O direcţie specială se dezvoltă în cadrul
(măsurători topografice, GPS, date fotogram-
cartografiei odată cu definirea terminologiei de
metrice şi satelitare) sau non digitale (hărţi şi „vizualizare cartografică” [Mac Eachren,
planuri existente, în format analogic) şi conver-
1994], proces de reprezentare a unor mari
sia datelor din model raster în model vectorizat cantităţi de date ca imagini discrete, pentru o
sau invers. Editarea informaţiilor din baza de
mai bună înţelegere a semnificaţiei datelor. Se
date cartografică elimină inconvenientul de a pune problema tot mai des, asupra orientării
reproduce vechiul plan ca în varianta analogică,
produselor cartografice spre nevoile şi adapta-
permiţând o actualizare permanentă şi eficientă rea la competenţa cartografică a utilizatorului.
a situaţiei reale din teren.
Dacă produsele SIG se adresează în general
Componentele datei referite spaţial nivelului „expert” al unor grupuri restrânse
(poziţia, atributele, relaţiile spaţiale şi timpul),
guvernamentale sau organizaţionale, ce utili-
determinate de sursa lor de achiziţie, permit o zează în sens decizional analiza de imagini şi
analiză comparativă între caracteristicile aces-
tehnologiile de procesare, s-a impus necesitatea
tora în cele două abordări ale modelului carto- de a prezenta informaţia geografică într-o ma-
grafic (clasic şi digital). Poziţia exprimată prin nieră mai intuitivă, care să fie accesibilă şi
coordonate localizează în cadrul hărţii elemen-
Tabelul 1 - Caracteristicile datei spaţiale în cartografia clasică şi în cartografia digitală
Model cartografic
Componenta CLASIC DIGITAL
datei spaţiale
- este determinată în raport cu - este stocată în format numeric
Poziţia reţeaua rectangulară a hărţii (x,y), într-un fişier de coordonate ale
ori cu cadrul geografic (φ,λ); unui sistem de referinţă, pe baza
identificării punctului;
- se evidenţiază pe hărţi şi planuri - pot fi date grafice, prezente în
Atributele prin inscripţii, culori, semne stratul informaţional al hărţii
convenţionale, funcţie de natura digitale sau date atribut externe
obiectului şi scara de reprezenta- asociate suportului grafic;
re;
- sunt remarcate vizual pe supor- - sunt vecinătăţi stocate logic
Relaţiile spaţiale tul de hârtie, prin analiza directă a prin legături informaţionale
hărţii de către operator; (topologia hărţii);
- este menţionat ca o dată generală - este un element al bazei de date
Timpul în indicaţiile redacţionale, separat asociat individualizat entităţii
de conţinutul cadru al hărţii. cartografice (data ultimei actuali-
zări).
tul topografic, atributele sunt exprimate de publicului larg, şi anume, utilizatorului „novi-
valori ce caracterizează obiectul, relaţiile spaţi- ce”, fără cunoştinţe aprofundate de cartografie.
ale sunt definite prin vecinătăţi, iar timpul În acest sens, s-au definit trei niveluri ale ima-
indică data reperării respectivei entităţi (tabelul ginii reale geografice [Norman, 1993], care
1). cuprind mai întâi o imagine generală de ansam-
- 65 -
blu, urmată de un nivel caracterizat de un mod multi-media (hartă cu diferite forme de media)
de acces superficial şi în final, accesul la un şi hartă hyper-media (hartă cu legături inter-
mod profund de interogare şi analiză. active între elementele de conţinut).
În cazul hărţilor pe Internet, rămân de
Prin fructificarea componentelor mul-
rezolvat unele probleme ridicate în primul rând
timedia, ce constau în vizualizarea simplă
de rezoluţia disponibilă ce afectează design- ul
secvenţială combinată cu audiţie suprapusă, s-
grafic al hărţii (calitatea liniilor, plasarea textu-
au făcut primii paşi către o cartografie multi-
lui, mărirea imaginii), apoi de abundenţa date-
media, având o structură legată interactiv la
lor ce implică costuri ridicate în scopul actuali-
instrumentele analitice ale SIG. Pe de o parte,
zării bazei de date şi nu în cele din urmă, a
cartografia multimedia extinde posibilităţile
finalităţii în ceea ce priveşte eficienţa rezolvării
tehnologiei, prin operarea cu date anexe (extra-
problemelor urmărite de utilizator [Crampton
date) de tipul fotografii, text, video şi sunet şi
J., 1999]. Pentru identificarea elementelor
metode de descriere a informaţiilor (meta-date),
interactive ale hărţii există patru criterii de
iar pe de altă parte schimbă modul de acces la
clasificare (tabelul 3).
informaţia cartografică. Ea diferă de „grafica
Avantajele cartografiei multimedia s-au
computerizată”, prin aceea că, în timp ce ultima
remarcat prin realizarea cu succes a atlaselor
pune la punct un „set de instrumente tehnice
multimedia în mai multe ţări dezvoltate din
pentru producerea de imagini”, prima este un
punct de vedere economic şi informaţional,
„set de instrumente pentru folosirea imaginilor”
fiind sintetizate de atributele flexibilităţii, non-
[Booth, 1994].
liniarităţii, dinamismului, medierii, actualităţii,
Funcţiile „media”, care determină con-
extensibilităţii, accesibilităţii şi rezoluţiei. Într-
ţinutul şi design- ul hărţii, sunt prezentate sinte-
o enumerare explicită [Borchert A, 1999], o
tic în tabelul 2, referindu-se în mod direct la
parte din avantajele posibilităţilor atlaselor
percepţia informaţiei, generarea de cunoştinţe şi
multimedia faţă de colecţia clasică de hărţi,
la scopul comunicării [Dransch D., 1999].
Tabelul 2 - Funcţiile media şi influenţa lor asupra prezentării cartografice multimedia
Domeniul de Funcţia me dia
acţiune şi influenţa ei asupra prezentării cartografice multime dia
Percepţia  Evitarea supraîncărcării
informaţiei cu informaţii;
 Accentuarea informaţiilor
importante;
 Direcţionarea percepţiei.
Generarea Abordarea cognitivă: Abordarea teoriei Erkenntnis: Abordarea didactică:
de cunoştin-  Activarea cunoştinţelor  Suport al observaţiei directe;  Demonstraţie;
ţe anterioare;  Suport pentru abstractizare;  Punere în context;
 Realizarea de prezentări  Suport pentru transferul cunoş-  Construcţie;
multiple. tinţelor către lumea reală.  Motivaţie.
Scopul  Suport cognitiv
comunicării  suport comunicaţional
 suport decizional
 funcţie de suport social
sunt:
Dezvoltarea multimedia a fost susţinută
- selectare context (spaţial sau tematic) de date;
de inovaţiile apărute în materie de stocare a
- interacţiune cu obiectele grafice ale hărţii;
datelor, de tipul CD-ROM şi DVD, respectiv
- animaţie, metode de comparaţie;
prin posibilităţile oferite de Internet şi World
- adăugare de variabile cartografice dinamice
Wide Web (www) în vizualizare dinamică,
(vizuale şi auditive);
interacţiune superioară şi acces direct la baza de
- utilizare discurs de ghidare;
date. Astfel a apărut conceptul de hartă „on-
line” (hartă pe Internet), alături de cel de hartă
- 66 -
- posibilităţi
Tabelul de publicareelementelor
3 - Taxonomia modernă; posibile interactive (Crampton J., 1999)
Selecţia datelor Schimbarea per- Dinamică / anima- Schimbare a contextu-
spectivei ţie lui datelor
Parcurgere statistică sau Punct de vedere Zbor în spaţiu virtual Vederi multiple
geografică Orientare Cronologie Combinări de straturi
Filtrare (excludere) Zoom in / out Re – exprimare informaţionale
Iluminare (includere) Re-scalare Diferenţieri între Suprapoziţie fereastră de
Re-simbolizare perioade de timp selecţie
- selectare individuală a geometriei şi atribute- accesul facil la tehnica de calcul şi la procesul
lor; de producţie a hărţilor creează posibilitatea ca
- design individual; fiecare individ să fie nu numai un utilizator, ci
- scalare; şi un potenţial producător de hartă. Prin aceasta
- funcţionalităţi GIS (interogări, suprapuneri, caracterul pasiv de „observator” este înlocuit cu
buffer, modelări, simulări, scenarii); cel activ de „explorator” al hărţii, atât din punct
- noi posibilităţi didactice; de vedere spaţial, cât şi conceptual. Utilizatorul
- stocare CD/DVD şi Internet-server; are în plus, la dispoziţie, posibilităţi de intero-
- funcţie automată de referenţiere; gare proprii, neprevăzute de sistem. Elementele
- actualizare (up-date); multimedia îşi pun amprenta şi asupra categori-
- operaţii de cartometrie; ei multi-utilizator, reprezentată de membrii
unei organizaţii, în care informaţia trebuie să
3. Perspective ale cartografiei digitale circule şi să fie asimilată de fiecare nivel struc-
În etapa actuală, există tendinţa unifică- tural [Cartwright W., 1999].
rii tutror tehnologiilor spaţiale ale cartografiei Aceste transformări esenţiale, care de-
digitale, multimedia, GIS, măsurători prin rivă din „obligaţia morală a cartografilor de a
senzori şi WEB, către o cartografie ciberneti- comunica informaţia spaţială unei largi audien-
că, aplicată la diverse forme de media şi mate- ţe” [Peterson M.P., 1999], impune o globaliza-
riale de telecomunicaţii (Internet, www). Este re a procesului de cunoaştere şi folosire a pro-
vorba de o cartografie multidimensională, duselor cartografice digitale, ceea ce implică
puternic interactivă, cu utilizatori activi şi necesitatea factorului educaţional în acest
producători grupaţi în echipe de lucru inter- domeniu.
disciplinare [Taylor D.R.F., 1997]. Din acest motiv, putem considera că da-
Pe de o parte, noua tehnologie multime- că problemele tehnologice vor fi mai uşor
dia, ca instrument pentru vizualizare, simulare, rezolvate prin antrenarea tot mai mare în viitor
comunicare şi explorare de date spaţiale co m- a caracteristicilor de funcţionalitate şi viteză de
plexe [Scholten, Locasio, 1997], oferă o per- lucru, o atenţie deosebită o necesită problemele
spectivă bogată şi diversă în domeniul comuni- conceptuale, care trebuie să conducă către o
cării şi prezentării, iar pe de altă parte, pentru o cartografie holistică, ca unitate între informa-
integrare coerentă a tuturor acestor proceduri de ţia geografică („obiectul cunoaşterii”), transfe-
lucru se impune stabilirea unor standarde co- rul informaţional prin intermediul hărţii („pro-
mune în utilizarea bazelor de date cartografice. cesul de cunoaştere”) şi utilizator („subiectul
Toate acestea au un impact direct asupra cunoscător”).
segmentului utilizator, a cărui interes pentru
cartografie şi informaţia geografică este tot mai
mare. Diversitatea utilizatorilor de hartă şi
- 67 -
Bibliografie
[1]. Chirilă, C., (2008): Contribuţii asupra metodelor de realizare a bazei de date cartografice a hărţilor şi planurilor
digitale, Teză de doctorat, Universitatea Tehnica „Gh . Asachi” Iaşi.
[2]. B ofu C., Chirilă, C., (2007): Sisteme Informaţionale Geografice. Cartografierea şi editarea hărţ ilo r, Ed.
Tehnopress, Iaşi.
[3]. Norman , J.W. Throwe r, (2008): Maps and Civilization: Cartography in Culture and Society. 3rd Edit ion,
Chicago and London: University of Chicago Press
[4]. Cartwright, W., Peterson, M. (1999): Multimedia Cartography, Springer-Verlag Berlin Heidelberg New York
[5]. Cartwright, W., (1999): Develop ment of mult imed ia, Springer-Verlag Berlin Heidelberg New Yo rk
[6]. Peterson, M., (1999): Elements of mu ltimed ia cartography, Springer-Verlag Berlin Heidelberg New Yo rk
[7]. Dransch, D., (1999): Theoretical issues in mu ltimed ia cartography, Springer-Verlag Berlin Heidelberg New York
[8]. Ormeling, F., (1999): Map concepts in mult imed ia products , Springer-Verlag Berlin Heidelberg New York
[9]. B orchert, A., (1999): Mult imedia atlas concepts , Springer-Verlag Berlin Heidelberg New York
[10]. Crampton, J., (1999): Online mapping: theoretical context and practical applications , Springer-Verlag Berlin
Heidelberg New Yo rk
[11]. Shol ten, H.J., Locasio, A., (1997): GIS Application Research: Hystory, Trends and Development, European
Science Foundation, Sheffield, pp 38-51
[12]. Tayl or, D.R.F., (1997): Maps and mapping in the information era, proc. 18 th ICC, Stockholm:ICA, vol. 1, pp 1-
10
[13]. Mac Eachren, A.M., Tayl or, D.R.F., (1994): Visualisationn in modern cartography, Elsevier Science, New
Yo rk
[14]. Booth , K.S. (1994): Is There Co mputer Graphics After Mult imedia. In : Proceedings of ED-M EDIA 94 – World
Conference of Educational Mu ltimed ia and Hypermedia , Vancouver, Canada, Association for the Advancement
of computing in education, pp. 9-14
[15]. Muller , J.C. (1989): Challenges ahead for the mapping profession, International Institute for Aerospace Survey
and Earth Sciences, 350 Boulevard 1945, P.O. Bo x 6, 7500 AA Enschede, The Netherlands
[16]. Chrisman , N.R., (1987): Design of geographic information systems based on social and cultural goals , Pho-
togrmmerric Engineering and Remote Sensing 53 (10): 1367-70
The Technologic Evolution of Cartographic Production

Abstract
This work presents, in a synthetic and global manner, the technologic evolution of map produ c-
tion, highlighting through comparisons between classic and modern cartography, the new specific d igital
approach, while also considering future directions and developments in this field .
Key words: cartography, digital, mu lt imedia, Geographic Informat ion Systems
- 68 -
Platformă multimedia de monitorizare în timp real a zonelor inundabile,

simulare şi generare de soluţii pentru exploatarea lucrărilor de regularizare a
debitelor de apă în proximitatea oraşelor – CITYProtect *)
Carmen Eleonora STAN 1 , Andrei IANCU2 , Virgil OLARU3 ,

Gabriel RACOVIŢEANU4 , Dan MARINOVICI5
Rezumat
Acest proiect prezintă Sistemul „CITYProtect” - de gestiune on-line a riscului la inundaţii cu
ajutorul căruia se pot elabora soluţii de regularizare a debitelor de apă (lacuri, râuri) situate în vecinătatea
aglomeraţiilo r urbane şi în consecinţă, se pot coordona acţiunile de prevenire a inundaţiilor.
*)
Acest proiect a fost prezentat în cadrul Conferinţei CEEX din decembrie 2007
1
Mat – IT C S.A.
2
Ing – IT C S.A.
3
Ing – IPA
4
Conf.dr.ing. - UT CB
5
Prof.univ.dr. – USAMV-FIFIM
Institutul pentru Tehnică de Calcul (co- În cadrul proiectului se vor elabora so-
ordonatorul proiectului), prin Programul Cerce- luţii integrate destinate studierii interactive a
tare de Excelenţă (CEEX), având ca parteneri riscului la inundaţii pentru o zonă vulnerabilă
Societatea Comercială pentru Cercetare, Proiec- din Bucureşti, pe baza cercetărilor privind
tare şi Producţie de Echipamente şi Instalaţii de exploatarea eficientă a lucrărilor de regularizare
Automatizare, Universitatea de Ştiinţe Agro- a debitelor de apă limitrofe capitalei şi optimi-
nomice şi Medicină Veterinară Bucureşti şi zării sistemului de canalizare.
Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Proiectul îşi propune următoarele obiec-
a elaborat Proiectul CYTIProtect. Scopul tive ştiinţifice şi tehnice:
acestuia este elaborarea suportului tehnologic ► determinarea necesităţilor de monito-
necesar achiziţiei parametrilor de mediu în timp rizare şi evaluare a parametrilor de mediu într-o
real, evaluării, prognozei, urmăririi evoluţiilor zonă urbană, supusă riscului la inundaţii, a
şi managementului eficient al riscului produce- cerinţelor privind politicile de mediu în contex-
rii de inundaţii într-o zonă expusă la hazard. tul integrării europene şi a capacităţii tehnologi-
Proiectul CITYProtect îşi propune să ilor avansate în managementul inteligent al
contribuie prin realizarea unui suport decizional riscului la hazard;
eficient care va evalua în timp real parametrii ► realizarea unei platforme tehnologice
de mediu corelaţi cu starea tehnică a infrastruc- de achiziţie de date în timp real, de analiză şi de
turii pentru gestiunea riscului producerii inun- decizie-suport a monitorizării on-line a parame-
daţiilor în mari aglomerări urbane pe baza trilor de mediu şi a managementului eficient al
unor tehnologii avansate şi va oferi servicii riscului la inundaţii;
complexe de monitorizare şi control. ► realizarea suportului GIS de analiză
(harta de risc a zonei studiate);
► realizarea serviciilor de management
al riscului la inundaţii;
- 69 -
► informarea operativă, în timp real a în condiţii de suprasolicitare (“in situ” pe staţii
factorilor de decizie şi a populaţiei pe dispoziti- pilot sau prin observaţii asupra comportării
ve fixe şi mobile de acces; reţelelor de canalizare în diferite puncte);
► realizarea modelelor probabilistice ► punerea în funcţiune a sistemului
pentru modelarea şi simularea inundaţiilor; demonstrativ, testarea şi evaluarea sa;
► elaborarea unei soluţii de prognoză ► pagini web şi documentaţia de pre-
şi evaluare a riscului la inundaţii, în zone şi la zentare şi diseminare a rezultatelor.
intervale temporare determinate; Fiind un proiect de cercetare-dezvoltare
► evaluarea funcţionării în regim di- complex, va elabora suportul tehnologic nece-
namic a instalaţiilor hidromecanice pentru sar achiziţiei parametrilor de mediu în timp
evacuarea apelor mari; real, evaluării, prognozei, urmăririi evoluţiilor
► simularea exploatării la ape mari a şi managementului eficient al riscului produce-
lacurilor de acumulare amplasate în cascadă; rii de inundaţii într-o zonă expusă la hazard.
► elaborarea unor soluţii de exploatare Sarcinile derulării activităţilor specifice proiec-
eficientă a lacurilor de acumulare pentru func- tului vor fi stabilite în cadrul unui consorţiu
ţionare în siguranţă; alcătuit din: Institutul pentru Tehnică de Calcul
► elaborarea unor soluţii de optimizare (ITC-SA), Asociaţia Internaţională a Poliţiştilor
a reţelelor de canalizare în zone urbane cu risc (IPA) unităţi de C-D cu rezultate deosebite în
la inundaţii bazate pe: controlul apei la sursă, proiecte de anvergură şi Universitatea de Ştiinţe
clima locală, dimensionarea colectoarelor de Agricole şi Medicină Veterinară - Facultatea de
canalizare, eroziunea solului, caracteristicile Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului
apei meteorice, costurile de întreţinere, factori (USAMV-FIFIM), UTCB - Facultatea de Hi-
fizici şi de mediu, elemente de control locale drotehnică, institute de învăţământ superior cu
sau regionale, inventarierea elementelor de prestigiu internaţional în activitate de cercetare
control (zone mlăştinoase, filtre tampon, bazine şi pregătire în domeniul gospodăririi apelor.
de infiltraţie, bazine de retenţie, bazine umede, Realizarea platformei de monitorizare:
filtre de nisip, separatoare de grăsimi); ► Subsistem hardware:
► subsistemul de obţinere online a pa- 1. Subsistemele hardware necesare pen-
rametrilor de mediu şi comunicaţii date; tru achiziţia şi transmiterea parametrilor de
► baza de date cu informaţii specifice mediu implicaţi în evaluarea riscului la inunda-
studiului inundaţiilor şi alte informaţii conexe, ţii.
pentru zona studiată; 2. Aplicaţia Dispecer (cu funcţii de con-
► aplicaţiile software instalate pe ser- trol şi monitorizare a subsistemului hardware şi
verul Centrului de monitorizare şi control; procesare specifică a datelor în vederea co m-
► hărţi de risc pentru zona geografică pletării unor tabele ale Bazei de Date relaţiona-
pilot; le CITYProtect cu valorile curente ale parame-
► portal informatic pentru servicii de trilor).
informare şi managementul riscului la inundaţii ► Subsistem software:
prezentate pe harta digitală, în timp real; ○ Componente software destinate studi-
► testarea subsistemului de culegere ului, prognozei şi evaluării inundaţiilor :
online a parametrilor de mediu şi comunicaţii - modele probabilistice pentru modela-
date; rea şi simularea inundaţiilor (Fig. 1)
► testarea subsistemului de evaluare şi - program pentru “Calculul mişcării ne-
prognoză a riscului la inundaţii; permanente în sistemele de canalizare”
► testarea subsistemului de modelare şi
simulare a funcţionării sistemului de canalizare
- 70 -
Figura 1 - Simularea inundaţiilor
Debitmetru Nivelmetru Pluviometru
Figura 2 - Arhitectura proiectului CITYProtect: model funcţional
- 71 -
Figura 3 - Zona pilot din Municipiul Bucureşti
► Geodatabase inundaţii şi toate detaliile privind implementa-

► Aplicaţia de actualizare a Bazei de rea sistemului demonstrativ (Fig.3).
Date Obiectivele proiectului se înscriu strict
► Aplicaţii GIS destinate prezentării în Obiectivele generale ale Programului CEEX
interactive pe harta digitală a obiectivelor şi a privind: “Managementul echilibrat al teritoriu-
rutelor de evacuare în zonele pilot. lui României, în vederea îmbunătăţirii condiţii-
► Hărţi de risc a zonei pilot lor de viaţă, a utilizării responsabile a resurselor
► Portalul informatic destinat informă- de bază şi a îndeplinirii cerinţelor de calitate
rii şi managementului riscului la inundaţii - la privind funcţionalitatea, siguranţa, confortul şi
nivelul căruia se integrează toate componentele condiţiile specifice diverselor lucrări de co n-
funcţionale ale sistemului. strucţii, urbanism şi amenajarea teritoriului”.
În cadrul proiectului se vor desfăşura Prin tematica şi obiectivele propuse,
activităţi de cercetare-dezvoltare de mare com- proiectul va realiza suportul tehnologic avansat
plexitate, de cercetare fundamentală şi de cerce- destinat:
tare aplicativă specifice tehnologiilor de vârf, ► observării evoluţiei parametrilor de
parteneriatul asigurând competenţele necesare. mediu implicaţi în producerea inundaţiilor
Se vor pune bazele unei colaborări de lungă corelaţi cu starea tehnică a infrastructurii de
durată între instituţiile participante în consorţiu. apărare prin achiziţia on-line a datelor din teren
Proiectul are susţinerea sistemului de şi prezentarea intuitivă a informaţiei pe diagra-
Gospodărire a Apelor Bucureşti - “Apele Ro- me şi harta digitală a zonei cu risc crescut la
mâne” împreună cu care va fi stabilită zona catastrofă naturală (hărţi de risc);
pilot din Municipiul Bucureşti cu risc crescut la
- 72 -
► prognozei şi evaluării riscului pro- ● Aplicaţia de actualizare a Bazei de
ducerii inundaţiilor într-o zonă pilot prin tehnici Date
de modelare, simulare şi prelucrare a datelor ● Aplicaţii GIS destinate prezentării
reale, pe baza tehnologiilor IT avansate şi a interactive pe harta digitală a obiectivelor şi a
cercetărilor ştiinţifice rutelor de evacure în zonele pilot, hărţi de risc a
► avertizării factorilor de răspundere zonei pilot (Fig. 4)
şi a populaţiei în timp real - generare de ra- ● Servicii web
poarte, a alertelor şi evidenţierea rezultatelor pe ● Rapoarte
harta digitală (harta de risc). ○Portalul informatic destinat informării
Sistemul care se va realiza va contribui şi managementului riscului la inundaţii - la
la cunoaşterea anticipată a pericolelor posibile, nivelul căruia se integrează toate componentele
organizarea operaţională eficientă, educarea funcţionale ale sistemului.
populaţiei - ducând la reducerea vulnerabilităţii
zonei pilot şi la combaterea consecinţelor de- Concluzii
vastatoare ale inundaţiilor. Gestiunea on-line a riscului la inundaţii
Stadiul actual de realizare a proiectului: este un proces complex, de mare răspundere,
► Realizarea modelului funcţional de care necesită o abordare multidisciplinară.
Sistem decizional pentru managementul riscu- Tehnologia actuală permite realizarea
lui la inundaţii unei soluţii performante de monitorizare şi
○ Realizarea de subsisteme hardware evaluare a parametrilor de mediu - suport
necesare pentru achiziţia şi transmiterea para- decizional pentru specialiştii implicaţi în
metrilor de mediu implicaţi în evaluarea riscu- coordonarea acţiunilor de prevenire a
lui la inundaţii consecinţelor inundaţiilor. Sistemul
○ Aplicaţia Dispecer (cu funcţii de con- CITYProtect va oferi o astfel de soluţie .
trol şi monitorizare a subsistemului hardware şi Competenţele existente în consorţiul de
procesare specifică a datelor în vederea co m- execuţie a proiectului vor permite elaborarea
pletării unor tabele ale Bazei de Date relaţiona- unor Soluţii de regularizare a debitelor de apă
le CityProtect cu valorile curente ale parametri- (lacuri, râuri) situate în vecinătatea
lor). aglomeraţiilor urbane pe baza datelor
► Realizarea unui subsistem software: achiziţionate online într- un interval mai mare
○ Componente software destinate studi- de timp. Aplicarea lor va reduce riscul de
ului, prognozei şi evaluării inundaţiilor: producere a inundaţiilor în Bucureşti, prin
● modele probabilistice pentru modela- controlul debitelor de apă din salba de lacuri şi
rea şi simularea inundaţiilor râuri aflate în proximitatea capitalei.
- program pentru “Calculul mişcării Portalul va contribui totodată şi la in-
nepermanente în sistemele de canalizare” formarea şi educarea populaţiei pentru gestio-
● Geodatabase narea situaţiilor de criză.
- 73 -
Figura 4 - Realizarea suportului GIS
- 74 -
Bibliografie
http://www.iwrm-net.org/
http://www.itc.ro/ceex/desc_cityprotect/ro/Prezentare.htm
http://www.mmediu.ro
http://www.rowater.ro
http://www.emdat.be
http://weatheronline.ro
Multi medi a pl atform for flood risk areas real-ti me monitoring, simulation and soluti on generati on
for opti mal usage of water fl ow capaci ty regulati on equi pments arround cities
Abstract
This project presents “CITYProject” – regarding online management of floods risk - with its help being able to
elaborate solutions for settle down of water flow capacity (lakes, rivers) fro m cities vicinit ies, and consequently, to
coordinate flood prevention actions .
- 75 -
Stadiul actual la nivel național şi internațional al sistemelor terestre de scanare

mobilă*)
Vlad Gabriel OLTEANU1
Rezumat
Studiul de fata încearcă să pună în evidenţă stadiul dezvoltării sistemelo r terestre de scanare mo-
bilă atât la nivel internațional cât şi național. Lucrarea începe cu prezentarea succintă a dezvoltării, d in
punct de vedere istoric, a acestor sisteme şi modul în care acestea sunt alcătuite pentru a putea fi utilizate
în regim d inamic. În partea a doua, lucrarea prezintă cele mai importante sisteme dezvoltate la n ivel in-
ternațional şi național împreună cu cele mai relevante aplicații în care acestea au fost utilizate.
Cuvinte cheie: GPS/INS, LiDAR, scanare terestra dinamică.
*)
Referent: Prof. univ. dr. ing. Constantin; Articolul a fost prezentat în extenso în cadrul unei şedinţe a Catedrei de Geodezie şi Fotogrammetrie a
Facultăţii de Geodezie din Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti şi face parte din pregătirea doctorală a autorului.
1
drd. ing. Agenția Spațială Româna
1. Introduce re scanare laser terestre utilizate în special în mod

Existenta unui Model Digital al Suprafeței cinematic.
(MDS) actual, precis şi cu un înalt grad de Lucrarea de faţă propune un studiu asu-
detaliere reprezintă în zilele noastre o cerință de pra diverselor echipamente existente la momen-
baza în multe dintre lucrările inginerești, fie ele tul actual pe piața, atât la nivel internațional cat
din domeniul construcțiilor civile, industriale, şi la nivel național.
hidrotehnice, topografiei, arhitecturii, teleco-
municațiilor, îmbunătățirilor funciare, amenajă- 2. Dezvoltarea sistemelor de scanare mobila
rii teritoriului, etc. La începutul anilor ’70, au apărut pri-
Un MDS conține, pe lângă elementele mele sisteme de scanare utilizate pe platforme
Modelului Digital al Terenului (MDT), şi ele- aeropurtate, dar, din cauza lipsei de soluții
mentele naturale sau artificiale aflate pe supra- pentru georeferentierea directa a datelor obținu-
fața terestra (vegetație, construcții, rețele elec- te, aplicațiile acestor sisteme s-au rezumat la
trice, etc.). studii asupra atmosferei, asupra oceanelor,
Exista numeroase metode, tehnici şi teh- asupra ghețarilor, etc. dar fără a le utiliza însă
nologii de colectare a datelor în vederea realiză- în modelarea terenului.
rii MDS sau a altor produse finite asemănătoa- Începând cu anii ’90, după dezvoltarea
re. Aceste metode includ măsurătorile geodezi- sistemelor globale de poziționare, a sistemelor
ce ce utilizează instrumente clasice sau bazate inerțiale de navigație dar şi a unui model ma-
pe tehnologii GNSS de la sol, fotogrammetria, tematic pentru integrarea observațiilor proveni-
teledetecția dar şi scanările terestre sau aeriene. te de la cele doua sisteme (filtrul Kalman),
Tehnologiile de ultimă generație au utilizarea sistemelor de scanare aeropurtate în
atins în ultimii ani limite greu de imaginat în scopul modelarii suprafeței terestre a devenit
urma cu un deceniu în ceea ce privește realiza- posibila.
rea MDS atât din punct de vedere al rapidității Tot în aceasta perioada au început să
colectării datelor, al preciziei dar mai ales al apără şi sistemele terestre de scanare tridimen-
gradului de detaliere foarte ridicat. Aceste sionala pentru aplicații industriale şi topografi-
tehnologii sunt reprezentate de sistemele de ce dar au găsit aplicabilitate în multe alte do-
- 76 -
menii precum arhitectura, arheologia, etc. relativ mare de puncte. Trecerea de la modul
Utilizarea lor a fost pana în ultima perioada una static la cel cinematic nu este ușor realizabilă
statica, în sensul ca instrumentul rămâne fix în deoarece norul de puncte ce rezulta în urma
cadrul unei sesiuni de măsurători. Raza laser scanării este raportat la centrul geometric al
utilizata pentru a măsura distanta pana la cel sistemului, iar acesta este în cazul din urma
mai apropiat obiect este orientata pe d iferite mobil. Din acest motiv, pentru a putea obține
direcții bine definite cu ajutorul unui servomo- norul de puncte în modul cinematic trebuie
tor pentru mișcarea în plan orizontal şi prin cunoscuta în primul rând traiectoria pe care se
devierea ei prin rotația unei oglinzi cu viteze mișcă platforma şi implicit centrul geometric al
foarte mari în plan vertical. Se determina astfel scanerului. Pe lângă mișcarea propriu- zisă a
un set de puncte determinate prin coordonate platformei trebuie determinate şi inclinările
polare (unghiuri şi distanta), denumit generic acesteia, deoarece mișcarea nu se face întot-
“nor de puncte”. în cazul în care dimensiunile deauna intr-un plan orizontal.
obiectivelor scanate erau mari, acestea erau Sistemul aflându-se în mișcare, scanarea
scanate din mai multe staționari, rezultând pe cadre nu mai are sens. De aceea în scanările
astfel mai mulți “nori de puncte” ce erau apoi cinematice singura deviație a razei laser rămâne
referenţiaţi pe baza unor puncte comune (mărci cea verticala, data de rotația oglinzii, scanând
amplasate pe obiectivul ce trebuia scanat). astfel doar linii ce nu mai alcătuiesc cadre.
In prezent, datorită micșorării dimensi- Direcția de scanare este, de regula, perpendicu-
unilor sistemelor inerțiale de navigație şi a lara pe direcția deplasării platformei purtătoare.
costurilor acestora, precum şi datorita dezvol- Din cauza deplasării vehiculului în timpul
tărilor tehnologice în partea de procesare a scanării unei linii, norul de puncte va avea o
datelor, a apărut ideea dezvoltării sistemelor forma spiralată. O reprezentare schematică a
terestre mobile de scanare ce utilizează un acestuia poate fi văzută D
în Figura 1.
sistem integrat GPS/INS pentru geo-
referenţierea directa a datelor scanate. Aceasta
noua tehnologie înlătură lipsa de eficacitate a
sistemelor utilizate în mod static şi propulsează
sistemele terestre de scanare mobila ca lider în
domeniul colectării datelor.
3. Realizarea sistemelor te restre de scanare

mobila
In principiu, scanerele terestre sunt al-
cătuite dintr- un sistem laser de măsurare a
distantei şi un sistem de baleiere a razei laser.
Sistemul de baleiere a razei laser este în general
o oglinda ce se rotește cu viteze foarte mari
reflectând raza laser sub diverse unghiuri de Figura 1
incidenţă. Norul de puncte este obținut prin Ultimele tehnologii dezvoltate utilizea-
realizarea a mai multe măsurători de distanţa pe ză împreună cu scanerul laser diverse alte
diferite direcții bine definite. Raza emisă este echipamente pentru a determina traiectoria
reflectată de obiectul cel mai apropiat aflat pe platformei. Datele înregistrate de scaner (punc-
direcția respectiva şi întoarsă spre sistemul de tele determinate) trebuie sincronizate cu echi-
scanare terestra. pamentele de determinare a traiectoriei. în
Distantele măsurate împreună cu unghi- general, pentru a determina curba de deplasare
urile asociate (orizontal şi vertical) stau la baza şi vitezele de deplasare, se folosește un sistem
generării norului de puncte. Acesta este alcătuit de navigație alcătuit în principiu dintr-o unitate
dintr- un număr de linii (ce alcătuiesc un cadru) inerțială – pentru a determina accelerațiile,
iar fiecare linie este alcătuita dintr-un număr
- 77 -
respectiv vitezele de deplasare şi inclinările unui sincronizator pentru fiecare linie scanata şi
platformei şi unu sau mai multe receptoare GPS pe baza unui alt contor pentru fiecare măsură-
– pentru reinițializarea periodica a unității toare laser.
inerțiale şi deseori pentru îmbunătățirea deter- Contorul şi sincronizatorul liniei reprezin-
minării orientării platformei. Precizia de deter- tă valoarea contorului şi a sincronizatorului
minare a punctelor scanate va depinde foarte general pentru prima măsurătoare din linie.
mult de precizia sistemului de navigație atât din Contorul fiecărei măsurători reprezintă momen-
punct de vedere al preciziei individuale cat şi tul măsurătorii pentru fiecare punct din linie
din punct de vedere al modului în care măsură- raportat la prima măsurătoare.
torile provenite de la acestea fuzionează pentru Pe baza acestei sincronizări se poate ști
a obține o soluție finala. când a fost determinat punctul iar pe baza
In cazul cinematic, fiecare linie (sau informației legate de traiectorie se pot determi-
chiar fiecare punct determinat) va avea nevoie na translațiile şi rotațiile ce trebuie aplicate
de alți parametri de transformare pentru pentru georeferenţierea punctului scanat.
georeferenţiere deoarece instrumentul își
schimba în mod continuu poziția. Parametrii de 4. Stadiul actual al dezvoltărilor din dome-
transformare se determina pe baza observațiilor niu la nivel inte rnațional
provenite de la sistemul de navigație, singura Deși acest domeniu al scanărilor teres-
problema rămânând sincronizarea observațiilor tre mobile este unul relativ nou, nu se poate
(punctele scanate) cu sistemul de navigație, vorbi de un “monopol” din punct de vedere
pentru a ști în ce moment a fost realizată măsu- tehnologic. Primele eforturi în domeniu au avut
rătoarea. loc în anii 2003 - 2004 în mai multe parti ale
In general, pentru a realiza aceasta lumii. Inițial, astfel de sisteme au fost dezvolta-
sincronizare a datelor, scanerele beneficiază de te în scopuri de cercetare, pe baza unor proiecte
sincronizatoare interne cu frecvente de ordinul de acest tip, însă capabilitățile şi randamentul
a 100kHz. Sincronizatorul este pornit la mo- acestor sisteme au făcut ca în doi-trei ani să
mentul deschiderii instrumentului şi se reiniția- existe deja soluții comercializate.
lizează după un anumit număr de secunde, dar Nu există încă firme producătoare care
poate fi şi reinițializat forțat prin introducerea sa se ocupe cu realizarea tuturor componentelor
unui impuls exterior. Acest impuls exterior va unui astfel de sistem. în general firme precum
incrementa un contor. Daca acest impuls exte- Riegl sau Topcon, ce comercializează astfel de
rior are loc cu o rata de 1 pps (pulse per se- sisteme, folosesc anumite componente proprii
cond), cum este cazul GPS, contorul va încap- împreună cu alte componente realizate de alte
sula numărul de secunde iar sincronizatorul firme producătoare (Applanix, Sick, etc.). De
fracțiunea de secundă trecută de la ultima altfel, sistemele create sunt în general platforme
schimbare de secundă. Fiecare măsurătoare modulare, acestea permițând actualizarea conti-
(fiecare punct determinat) va avea atașată o nua şi rapida a sistemului, ținând cont de rata
marcă de timp obținută pe baza sincronizatoru- tot mai crescută a dezvoltărilor şi cercetărilor în
lui şi a contorului. Mai exact, computerul ce domeniu. Din aceste motive o soluție integrată
controlează operațiunea va extrage din observa- nu capătă sens momentan.
țiile GPS data şi timpul observației şi va trimite Singura componenta care este întot-
scannerului o comanda de sincronizare ce va deauna proprie fiecărei firme ce produce astfel
cuprinde şi informațiile de timp/data. Scannerul de sisteme, este componenta software ce inte-
va aștepta următorul impuls extern şi va reiniți- grează observațiile provenite de la fiecare
aliza sincronizatorul şi contorul. Informațiile senzor în vederea obținerii norului de puncte.
referitoare la timpul/data sincronizării sunt
denumite “epoca” şi sunt trecute în header- ul 4.1 Geomobil – Institut Cartografic de Catalu-
fișierului de date scanate. nya
Informația de timp referitoare la datele Se poate spune ca această platformă a
scanate este generata pe baza unui contor şi a fost unul dintre primii pași făcuți în acest do-
- 78 -
meniu. Realizat de Institutul Cartografic din s-au aflat în intervalul 5-25 cm [Serra, A. et. al.
Catalunya în baza unui proiect de cercetare, – 2005].
acest sistem a fost inițial conceput ca o plat- 4.1.2. Utilizarea Geomobil–ului în modelarea
forma inerțiala care sa poată integra diferiți urbană.
senzori pentru achiziția informațiilor cartogra- Aceasta este în general aplicația prin-
fice [Talaya, J. et. al. - 2004]. Dotată inițial cu cipala a sistemelor terestre de scanare mobila.
camere destinate achiziţiei de imagini video cu Institutul Cartografic din Catalunya a utilizat
acoperire stereoscopica, începând cu anul 2003, Geomobil-ul pentru a modela fațadele clădirilor
platforma a fost îmbunătățita prin introducerea din centrul orașului Sitges (Spania). Pentru a
unui scaner laser de tip Riegel LMS Z-210, putea valida rezultatele s-au determinat coordo-
capabil de a măsura pana la 10000 de puncte pe natele a 10 puncte de control determinate ante-
secunda. O imagine actuala a platformei poate rior prin alte metode. Diferențele obținute au
fi văzută în Figura 2 (imagine pusa la dispozi- fost de aproximativ 20 cm [Serra, A. et. al. –
ție de ICC). 2005].
4.2 StreetMapper – 3D Laser Mapping & IGI

mbH
Sistemul realizat de firma englezeasca
3D Laser Mapping împreună cu cea din Ger-
mania, IGI mbH, este primul sistem terestru de
scanare mobila dezvoltat în scopuri comerciale.
Primul sistem a fost asamblat în anul 2005 şi a
trecut ulterior printr-o perioada de 6 luni de
testare.
De asemenea, StreetMapper este pri-
mul sistem terestru de scanare ce poate avea o
acoperire de 360 de grade în jurul platformei.
Aceasta performanta este realizata prin integra-
Figura 2
rea a pana la 4 scanere. O imagine a platformei
ICC a utilizat aceasta platformă în
StreetMapper instalata pe un autovehicul de
diverse aplicații dintre care menționam doua.
teren poate fi văzută în Figura 3 (imagine pusă
4.1.1. Utilizarea Geomobil în scanarea zonei
la dispoziție de 3DLM).
muntoase dintre Ribes de Freser şi Santuario de
Nuria în Munții Pirinei.
Scopul acestei aplicații a fost modela-
rea zonelor abrupte ce sunt parcurse de linia
ferata cu cremaliera din zona respectiva. Mode-
larea acestei zone a avut scopul de a găsi şi
implementa anumite masuri pentru a diminua
riscul căderilor stâncilor peste calea ferată.
Având în vedere faptul ca linia ferata cu crema-
liera este singura modalitate de transport teres-
tru din zona respectiva, automobilul Institutului
Cartografic din Catalunya a fost instalat pe o
platforma a trenului. Pentru o modelare exacta
şi completa a zonei, s-au executat mai multe Figura 3
scanări având scanerul orientat pe mai multe Componentele sistemului sunt aceleași
direcții iar rezultatele obținute au fost suprapu- ca şi în cazul Geomobil-ului Institutului Carto-
se unor observații asemănătoare rezultate în grafic din Catalunya cu excepția utilizării mai
urma unei scanări aeriene. Diferențele obținute multor scanere laser orientate în direcții diferite
- 79 -
pentru a putea avea o vedere de 360 0 în jurul (Anglia) a testat un astfel de sistem pentru a
platformei şi având zone de suprapunere intre scana zonele în care s-au produs accidente
zonele de scanare adiacente. Scanerele utilizate rutiere grave cu scopul de a minimiza timpul
sunt de tip Riegl LMS – Q120. Pentru o mai necesar culegerii informațiilor referitoare la
buna interpretare a datelor au fost integrate şi condițiile în care acestea s-au produs.
camere video. Pentru a îmbunătăți poziționarea Pentru a putea debloca traficul în zonele în
în perioadele de lipsa a semnalului satelitar care s-au produs accidente grave, este necesar
(cum este cazul tunelurilor), sistemul de navi- ca la fata locului sa se efectueze masuratori
gație GNSS/IMU este ajutat de un senzor adiți- pentru a stabili cauzele accidentelor. De aseme-
onal de determinare a vitezei de deplasare ce nea, nu rar este necesara introducerea acestor
ameliorează tendința de creștere în timp a informații în contextul mai larg al zonei în care
erorilor provenite de la unitatea inerțială. Acest s-au produs accidentele. în timp ce prin măsură-
sistem inerțial denumit TERRAControl a fost tori clasice sau prin metode statice de scanare,
dezvoltat de IGI şi conține, pe lângă senzorul efectuarea observațiilor ar putea dura ore în-
de determinare a vitezei menționat mai devre- tregi, deoarece ar fi necesara marcarea unor
me, o unitate inerțiala dezvoltata de IGI şi un puncte de control pentru referenţierea relativă a
receptor GNSS NovAtel OEMV-3 ce suporta scanărilor din diferite stații, cu ajutorul acestor
atât GPS cat şi GLONASS şi corecții diferen- sisteme, timpul poate fi redus la mai mult de o
țiale dar care în modul standard nu sunt utiliza- treime. Se pot crea de asemenea şi anumite
te, deoarece prelucrarea datelor se face de modele 3D pentru autostrăzi, ce ar ajuta în
regula în postprocesare. De asemenea, datele stabilirea ulterioara a cauzelor unor accidente
provenite de la acești senzori sunt înregistrați ce s-ar putea produce în acele zone.
de un computer denumit TERRAcontrol Com- 4.2.2. Utilizarea StreetMapper pentru determi-
puter, ce are şi rolul de a adăuga observațiilor narea poziției cablurilor suspendate.
provenite de la scanerul laser marca de timp Scopul acestor tipuri de observații este ace-
necesara sincronizării datelor. O schema de la de a determina distanta minima fata de pă-
ansamblu a platformei de scanare creata de mânt a cablurilor [Kramer, J. & Hunter, G.,
3DLM şi IGI se găsește în Figura 4. 2007]. Avantajul utilizării sistemelor de scanare
în acest caz este unul semnificativ deoarece
sunt înlăturate o serie de erori ce ar fi apărut în
urma determinărilor clasice folosind jaloanele
destinate sau măsurătorile topografice cu ajuto-
rul stațiilor totale. În primul caz, folosind jaloa-
nele, eroarea de măsurare poate apărea din
determinarea celei mai apropiate zone faţă de
pământ a cablurilor dar şi din neverticalitatea
jalonului. Aceste doua tipuri de erori duc întot-
Figura 4 deauna la măsurarea unei distante mai mari; ele
Sistemul celor de la 3D Laser nu apar în cazul determinărilor cu ajutorul
Mapping şi IGI, fiind un sistem comercial, a sistemelor terestre de scanare mobila.
fost utilizat în diverse aplicații, din care cea mai 4.2.3. Utilizarea StreetMapper pentru monitori-
des întâlnită este cea a modelarii zonelor urbane zarea zonelor costiere
deoarece în aceste zone detaliile de interes pot Necesitatea unui model al zonelor costiere
fi colectate rapid şi cu un grad de detaliere pentru a studia diversele fenomene ce se produc
foarte ridicat doar prin astfel de mijloace. Vom în aceste zone (eroziune, sedimentari, alte
prezenta în continuare alte 4 aplicatii ale acestui fenomene extreme) este foarte ridicata, mai ales
sistem. în anumite zone ale Marii Britanii. Pentru
4.2.1 Utilizarea StreetMapper în scanarea aceasta, StreetMapper a fost instalat pe un
zonelor în care s-au produs accidente rutiere. automobil de teren 4x4 al Universității din
Politia rutiera din comitatul Cambridgeshire
- 80 -
Newcastle şi au fost efectuate măsurători în zentate anterior decât prin tipurile de echipa-
apropierea orașului Scarborough. mente ce alcătuiesc platforma. Conform speci-
Sistemul StreetMapper a fost modificat pen- ficațiilor tehnice şi acest sistem oferă o „vede-
tru a folosi un singur scaner laser de tip Riegl re” de pana la 3600 în funcție de numărul de
LMS-Q560. A fost scanata o zona de aproxima- scanere incorporate; platforma poate incorpora
tiv 6,5 km în 12 minute şi s-a obținut un nor de de la 1 pana la 4 astfel de instrumente. De
aproximativ 20 milioane de puncte. Tot cu menționat este faptul ca aceste instrumente
același scop au fost scanate şi zone costiere din aparțin firmei Optech Inc. Sistemul de navigație
orașul Felixstowe şi vecinătățile acestuia. este reprezentat de un ansamblu GPS/INS în
4.2.4. Utilizarea StreetMapper pentru scanarea care receptoarele GPS sunt de tip Trimble
anumitor zone propuse ca rute pentru transpor- (marca nu a putut fi identificata) iar unitatea
turi agabaritice de mase indivizibile. inerțiala aparține firmei Applanix (POS LV
Domeniul transporturilor agabaritice necesi- 420).
ta deseori un model al zonelor pe care vehicule-
le urmează sa le parcurgă. Deși în general
anumite rute (autostrăzi, drumuri europene,
etc.) sunt monitorizate şi folosite pentru astfel
de transporturi, ultima secvența de drum pana
la destinație necesita de regula o modelare a
zonei pentru a alege ruta cea mai favorabila.
3D Laser Mapping şi IGI mbH au
utilizat sistemul StreetMapper la cererea unei
companii englezești pentru a realiza modelarea
unei zone din ținutul Stafforshire, Anglia în
vederea stabilirii rutei optime pentru un trans- Figura 5
port al unui transformator. [Hunter, G. et.al., Aplicațiile şi proiectele în care siste-
2006] O parte din ruta era deja cunoscuta, dar mul LYNXTM a fost implicat sunt numeroase,
ultima parte de la autostrada A34 pana la stația dar vom prezenta în continuare doar pe cea mai
unde trebuia amplasat transformatorul trebuia importanta dintre acestea, şi anume: utilizarea
modelata. Lungimea totala a zonei a fost de 19 LYNXTM în monitorizarea căilor ferate.
km iar măsurătorile au fost realizate intr-o ora, Aceasta aplicație a apărut ca urmare a
conducând la viteza redusa pentru a avea o interesului ADS (Aerial Data Service) din
densitate relativ mare de puncte. Rezultatul Tulsa, Oklahoma în legătură cu dezvoltarea
scanării a fost un nor de 93 milioane de puncte sistemului celor de la Optech Inc. Interesul
cu o densitate de aproximativ 50 puncte pe principal a fost testarea sistemului în acest nou
metru pătrat. Bineînțeles ca o astfel de modela- tip de situații. Pentru a putea observa rezultatele
re se putea face şi cu ajutorul unor scanere şi capabilitățile sistemului, ADS a ales o zona
aeropurtate dar costurile ar fi fost mult mai de interes din calea ferata aflata în apropierea
ridicate iar gradul de detaliere mult mai redus. orașului Tulsa. Sistemul de scanare a fost mon-
4.3LYNX Mobile MapperTM – Optech Inc. tat în acest caz pe un vehicul special destinat
Dezvoltat de Optech Inc. (Canada), inspecției cailor ferate (speeder). Senzorii
una dintre cele mai importante firme în dezvol- LiDAR au fost orientați în așa fel încât să
tarea sistemelor şi instrumentelor de scanare, cu scaneze linia ferata şi zona adiacenta acesteia.
o activitate de peste 35 de ani în domeniul Scanarea s-a desfășurat pe o distanta de apro-
tehnologiilor LiDAR, LYNXT M este unul dintre ximativ 5,5 km. După realizarea scanării, s-a
cele mai noi sisteme terestre de scanare mobila observat ca norul de puncte obținut şi modelul
destinat comercializării. O imagine a acestui digital aferent pot fi folosite şi în identificarea
sistem poate fi văzută în Figura 5. unor presupuse obstacole produse de vegetația
Din punct de vedere al structurii sis- dezvoltata. Alte aplicații ale sistemului LYNXTM
temului, acesta nu se diferențiază de cele pre- ce ar trebui menționate sunt scanările infra-
- 81 -
structurilor rutiere din Grecia în martie 2008 abaterile standard de determinare a acestora,
[Ussyshkin, V., 2009] şi amplasarea platformei orientarea (heading) sistemului, eventualele
pe o barca cu motor pentru a scana zonele greu probleme ce pot apărea în timpul scanării, etc.
accesibile de pe malurile abrupte ale râurilor.
4.4. Alte sisteme terestre de scanare mobila
Exista şi alte sisteme de genul celor prezentate
mai sus dezvoltate de firme în scop comercial.
Dintre acestea merita menționat sistemul firmei
Riegl – VMX 250, dezvoltat de curând. Un alt
sistem nou apărut pe piața este cel al firmei
Topcon – IP-S2. Nu vom insista în prezentarea
acestor sisteme deoarece ele au în principiu
aceleași componente ca şi sistemele prezentate
pana acum. O imagine a celui din urma poate fi
văzută mai jos (Figura 6).
Figura 7
De la realizarea acestuia, în anul 2008,
firma a utilizat sistemul de scanare mobila în
diverse aplicații, atât statice cat şi dinamice din
Figura 6 domeniile topografiei, arhitecturii, arheologiei,
ingineriei civile, studiilor de risc, etc.. Dintre
5. Stadiul actual al dezvoltărilor din dome- aplicațiile statice ce au fost sau ar putea fi
niu la nivel național realizate cu acest sistem enumeram: analiza
La noi în tara nu exista decât un sistem stării structurale a unei clădiri în pericol de
de acest tip realizat si/sau utilizat. Acest sistem prăbușire, studiul posibilelor deformații ale
a fost dezvoltat în urma unui proiect de cerceta- structurilor cauzate de forte interne sau externe,
re aflat încă în derulare, finanțat în cadrul Scanarea în hale industriale, evidențierea greșe-
PNCDI II. Din punct de vedere al structurii lilor de proiectare. Tehnologia prezentata a fost
platformei de scanare mobila, sistemul realizat utilizata în special în mod dinamic în numeroa-
de firma S.C. C-TECH S.R.L. (Constanta) nu se aplicații, studii şi proiecte. Cele mai impor-
se diferențiază de cele realizate la nivel interna- tante dintre acestea sunt: realizarea MDT şi a
țional. O imagine de ansamblu a platformei MDS, monitorizarea drumurilor şi străzilor,
poate fi observata în Figura 7. identificarea rețelelor electrice, completarea
Sistemul poate fi supravegheat în timpul bazei de date geospațiale necesare evaluării
realizării măsurătorilor folosind pachetele nivelului de eroziune în regiunile de coasta de
software ale sistemului de navigație (POSView) la malul marii sau pe canale, râuri sau Dunăre.
sau al scannerului (RiScan Pro). Se pot monito-
riza astfel în timp real poziția sistemului 6. Pachete software utilizate în postprocesa-
(N,E,H) şi abaterile standard de determinare a rea norilor de puncte obținuți din scanările
acesteia, modul prin care este obținută soluția terestre
de navigație (GNSS/INS sau doar INS), timpul In momentul de faţă nu există softuri co-
GPS şi numărul de impulsuri de tip PPS trimi- mercializate dedicate procesării norilor de
se, viteza de deplasare pe cele 3 direcții puncte proveniți din astfel scanări. în general
(N,E,D) şi abaterile standard de determinare a firmele utilizează fie pachete de programe
acestora, inclinările platformei (roll, pitch) şi
- 82 -
dezvoltate chiar de ei (Geomobil) sau pachete sisteme ar fi costurile lor de achiziționare sau
de programe realizate pentru prelucrarea norilor dezvoltare. Trebuie precizat ca tehnologiile de
de puncte obținuți prin diverse mijloace. De scanare mobila dezvoltate pentru platforme
regula aceste softuri lucrează greu cu nori de aeropurtate au fost dezvoltate cu mult înaintea
puncte obținuți din scanări mobile deoarece celor terestre însţ motivul costurilor ridicate
numărul de puncte ce formează norul este de pentru a opera aceste sisteme, fără a mai discuta
ordinul a zeci de milioane de puncte, compara- de realizarea lor, au făcut ca acestea sa nu fie
tiv cu cele provenite din scanările statice ce au folosite decât pentru operațiuni şi proiecte de
pana la câteva milioane de puncte. De aceea scara mare. Pe lângă minusurile cauzate de
programele separa în general în mai multe partea financiara şi de restricțiile de zbor, din
blocuri datele de dimensiuni mari, ceea ce duce cauza înălțimii relativ înalte de zbor, norul de
la o scădere a eficientei. puncte are o densitate destul de slaba. De aceea,
Mai mult, nu exista pana la ora actuala al- astfel de sisteme sunt de regula folosite pentru
goritmi destinați procesării unor astfel de nori generarea unui model digital al suprafeței pe o
de puncte, în sensul ca ar fi necesari algoritmi zona foarte întinsă şi în aplicații în care condiți-
care sa poată modifica dinamic norul de puncte. ile de precizie şi detaliere nu sunt extrem de
Un exemplu ar fi cazul în care se scanează o riguroase. Când se dorește modelarea riguroasa
zona acoperita în care nu exista semnal satelitar a unor obiective, dar totuși rapida, tehnologiile
decât în capete (un tunel, o zona cu vegetație terestre de scanare mobila sunt cele mai eficien-
extrem de bogata, etc.) dar unde exista puncte te, având în plus şi avantajul observării detalii-
de control în interior. Algoritmii ar trebui sa lor ascunse pentru scanările aeriene (zone
modifice astfel norul de puncte pentru zona de umbrite de vegetație, tuneluri, etc.)
control fără a degrada poziția punctelor din Dezvoltarea sistemelor terestre de
afara zonei acoperite. scanare mobila este încă un element actual în
Dintre pachetele de programe utilizate în cercetarea la nivel național şi internațional.
procesarea datelor provenite de la astfel de Direcțiile urmate sunt în general cele de îmbu-
sisteme merita menționate: RiScan Pro (Riegl), nătățire a preciziilor de poziționare, în special
TerraScan, Pointools, PolyWorks, Metris, prin îmbunătățirea sistemului de navigație
ClearEdge 3D, PointCloud Kubits, LFM Server inerțial, de scădere a dimensiunilor sistemelor
(Z+F). şi de portabilitate (element deja realizat de către
3D Laser Mapping). O alta direcție de dezvolta-
7. Concluzii re este reprezentata de software- urile dedicate
Dezvoltarea sistemelor terestre de prelucrării norilor de puncte proveniți din astfel
scanare mobila a adus un plus în domeniul de scanări. Se poate spune ca acestea încă nu
colectării datelor spațiale în scopul realizării exista, deoarece sunt folosite programele clasi-
MDS sau a altor produse asemănătoare. Deși ce pentru prelucrarea norilor de puncte prove-
tehnologia de scanare în sine reprezintă un niți din scanări statice, lucru ce duce la un
avantaj major în colectarea datelor comparativ randament destul de scăzut deoarece în cazul
cu tehnicile şi tehnologiile clasice, aceasta are scanărilor mobile putem vorbi de nori de sute
un minus din punct de vedere al eficacității, în de milioane de puncte spre deosebire de un nor
sensul ca în cazul unor obiective întinse sunt de puncte provenit de la scanările statice ce are
necesare mai multe staționari şi amplasarea de câteva milioane de puncte. Trebuie, astfel,
mărci pentru a putea referenţia norii de puncte dezvoltați algoritmi specifici care sa îmbunătă-
individuali. Mai mult, în cazul unor obiective în țească prelucrarea acestor observații, pentru a
care staționarea este dificila (autostrăzi, zone nu diminua avantajul adus de randamentul mare
costiere, zone periculoase, etc.), scanarea stati- în colectarea datelor.
ca nu reprezintă o soluție ușor de utilizat. Sis- Trebuie studiat, de asemenea, impactul
temele terestre de scanare mobila reprezintă în pe care îl va avea apariția noilor sisteme sateli-
momentul de fata o soluție extrem de eficienta tare globale de poziționare (Galileo, Compass)
în aceste cazuri. Un minus temporar al acestor precum şi dezvoltarea celor existente (GPS,
- 83 -
GLONASS) asupra preciziei de poziționare piață nu utilizează decât observații provenite de

întrucât multe dintre sistemele existente pe la sistemul american de poziționare.
Bibliografie
[1]. Talaya, J., Bosch, E., Serra, A., Al amus, R., Bosch, E., Kornus, W., (2004). “Integration of a Terrestrial Laser
Scanner with GPS/IMU Orientation Sensors”. International Archives of Photogrammetry and Remote Sensing,
Istambul, Turcia
[2]. Serra, A., Baron, A., B osch, E., Alamus, A., Kornus, W., Ruiz, A., Tal aya, J., (2005). “GEOMOBIL: Integra-
tion y experiencias de Lidar Terrester en LB -MMS”. Set mana Geo matica 2005. Barcelona, Spania.
[3]. Hunter, G., Cox, C., Kramer, J. (2006). “Development of a Commercial Laser Scanning Mobile Mapping System
– StreetMapper”, Second International Workshop The Future of Remote Sensing, Antwerp, Octo mbrie 17-18.
[4]. Kramer, J. & Hunter, G. (2007). “Performance of the StreetMapper Mobile LiDAR Mapping Syst em în “Real
World” Pro jects”. Photogrammet ric Week ’07, pp. 215-225
[5]. Web: Ussyshkin, V. (2009). “Mobile Laser Scanning Technology for Surveying Application: From Data Colle c-
tion to End-Products”. Online at: http://www.fig.net/pub/fig2009/papers/ts08e/ts08e_ussyshkin_3521.pdf (acce-
sat la 12.01.2010).
State of the art în terrestrial laser scanning systems at nati onal and international level
Abstract
The present study tries to point out the state of the art in terrestrial laser scanning systems both at
national and international level. The research starts by concisely presenting the historic development of
the systems and the principles used in creating such systems. In the second part of the paper, the most re-
levant systems developed until today are presented, together with their most important applications.
Keywords: GPS/INS, LiDAR, mobile laser scanning.
- 84 -
Despre REVISTĂ
CUM FACEM REVISTA UGR
(M ateria l din par tea C oleg iul ui de R ead acţi e)
Materialele care apar în revistă.

Cu foarte mici excepţii, tot conţinutul revistei reprezintă contribuţia personală a membrilor
uniunii care doresc să-şi prezinte realizările şi să împărtăşească din experienţa lor profesională.
Din punct de vedere al tematicii abordate, nu există stabilite criterii restrictive, singura ce-
rinţă fiind ca aceasta să aibă legătură cu activitatea profesională a membrilor uniunii. Este relativ
dificil de făcut o trecere în revistă a tuturor temelor pe care Colegiul de Redacţie le consideră accep-
tabile în condiţiile actuale. În principiu, considerăm că pot fi publicate toate materialele care tratea-
ză diversele aspecte ale profesiunii noastre şi care pot prezenta interes chiar şi pentru un număr r e-
strâns de specialişti. Desigur, dorinţa Colegiului ar fi să se găsească în situaţia de a avea la dispozi-
ţie mai multe texte decât strictul necesar pentru alcătuirea unui număr de revistă, din care să poată
selecta pe cele mai interesante pentru cât mai mulţi dintre cei pentru care apare această publicaţie.
Calitatea materialelor publicate.

Textele pe care, după multe insistenţe, reuşim să le adunăm pentru a putea încropi un număr
de revistă, trebuie „filtrate” pentru a păstra, totuşi, un nivel acceptabil publicaţiei. În acest scop, se
apelează la referenţi, persoane cu un nivel profesional atestat, de regulă cadre didactice universitare
şi doctori în specializările activităţii noastre. Referenţii au datoria să citească atent textele încredin-
ţate şi, fie să avizeze favorabil publicarea lor, fie să comunice autorului (autorilor) observaţiile lor şi
să încerce împreună să ajungă la o formă acceptabilă, fie să respingă, cu argumente, publicarea, d a-
că apreciază că materialul respectiv este total necorespunzător.
Subliniem că, din punctul de vedere al Colegiului, responsabilitatea pentru conţinutul unui
material revine în primul rând autorilor, dar şi referentului care a avizat publicarea lui. În această
ordine de idei, chiar dacă unul sau mai mulţi membri ai colegiului pot avea opinii negative privind
calitatea unui material avizat pentru publicare, el sau ei nu pot împiedica includerea acestuia în re-
vistă, cât timp a fost acceptat de un referent care îi dă girul prin autoritatea sa profesională. O pozi-
ţie similară avem şi în ce priveşte eventualele greşeli de ortografie sau de exprimare: considerăm că
este datoria autorilor să fie preocupaţi de modul sub care se exprimă în scris. De asemenea, consid e-
răm că este obligaţia referenţilor să acorde atenţie şi acestor aspecte, pe care nu le putem considera
secundare, şi să le semnaleze autorilor în vederea corecturilor necesare. În sfârşit, referenţii au dato-
ria să verifice respectarea structurii textelor, aşa cum a fost stabilită de către Colegiul de Redacţie şi,
dacă este cazul, să ceară autorilor încadrarea în cerinţele stabilite pentru publicare.
Structura articolelor.
Pentru a asigura uniformitatea prezentării, este necesar ca toate textele trimise spre publicare
să respecte structura descrisă succint mai jos:
De regulă, un articol nu va depăşi 12 pagini. Dacă este cazul, se poate lua în considerare se-
pararea acestuia în două sau mai multe părţi şi publicarea, sub această formă, în mai multe numere
consecutive.
Articolele vor include la început un rezumat de cel mult şase rânduri în care este expusă
succint tematica abordată. Rezumatul va fi însoţit şi de traducerea sa în engleză.
De asemenea, se va transmite traducerea în engleză a titlului articolului, în vederea include-
rii acesteia în cuprins, pe lângă titlul original.
Dacă autorii apreciază că este util, articolele pot fi divizate în mai multe capitole, numerota-
te corespunzător.
- 85 -
În principiu, articolele care au caracter tehnic vor fi însoţite de bibliografie, mai ales dacă în
cadrul articolului sunt utilizate noţiuni şi relaţii preluate din alte publicaţii. În acest caz, este obliga-
toriu ca în textul articolului să se facă trimiteri explicite la publicaţiile incluse în bibliografie (auto-
rul şi anul apariţiei, pagina sau paginile).
Tehnoredactarea.
Din motivele prezentate mai sus, Colegiul de Redacţie nu poate asigura tehnoredactarea te x-
telor propuse spre publicare în revistă, asumându-şi doar eventualele „retuşuri” nesemnificative.
Considerăm că şi în situaţia în care am dispune de personalul necesar pentru tehnoredactare, aceasta
ar trebui totuşi asigurată de către autori, cei mai în măsură să se asigure că plasarea şi dimensiona-
rea figurilor sau tabelelor, încadrarea în pagină, etc. corespund intenţiilor lor.
Pentru a asigura forma unitară a textelor publicate în revistă, este necesar să fie respectate o
serie de norme relative la dimensiunile paginii, tipul şi dimensiunea literelor, etc. Astfel, textele vor
fi transmise în format digital MS Word (.doc) versiunea 2003 sau anterioară.
La sfârşitul acestor note este inclus un „model” de articol, unde pot fi găsite toate precizările
necesare.
Cei interesaţi pot solicita şi primi modelul de articol, în format MS Word, de la oricare din-
tre adresele de contact ale Colegiului de Redacţie menţionate mai jos. Acest model poate fi utilizat
ca „şablon” pentru tehnoredactarea articolelor înaintate Colegiului de Redacţie în vederea publică-
rii. Pentru aceasta, componentele „şablonului” (titlul articolului, numele autorilor, rezumatul, de-
numirile capitolelor, paragrafele, ecuaţiile, figurile, tabelele, etc.) trebuie înlocuite, păstrând forma-
tul din model, cu cele ale articolului respectiv.
Comunicarea Colegiului de Redacţie cu me mbrii UGR.

Este evident că, pentru atragerea unui număr cât mai mare de membri ai UGR în activitatea
de realizare şi de răspândire a revistei, este absolut necesară asigurarea unei comunicări permanente
dintre Colegiul de Redacţie şi colegii noştri răspândiţi de tot teritoriul ţării. Din păcate acest dezid e-
rat nu a putut fi deocamdată atins, din cele mai diverse motive, dintre care principalul este că la Co-
legiul de Redacţie nu am reuşit încă să intrăm în posesia datelor de contact ale preşedinţilor de aso-
ciaţii locale şi ale corespondenţilor regionali.
Considerăm că un rol major în creşterea numărului de materiale primite spre publicare îl pot
avea corespondenţii regionali aleşi la Consiliul Naţional din aprilie 2006:
Constantin Chirilă, Carmen Grecea,
Francisc Lengyel, Liviu Pologea,
Marian Popescu, Ionuţ Săvoiu,
Cristian Trufaş, Ricu Ţurcanu.
De asemenea, apreciem că ANCPI, ca instituţie care girează la nivel naţional domeniile în
care ne desfăşurăm activitatea profesională, ar trebui să uzeze şi de cadrul oferit de revista de spec i-
alitate pentru a-şi face cunoscută activitatea, preocupările, intenţiile de viitor.
Facem şi pe această cale un apel către toţi cei menţionaţi mai sus să contacteze Colegiul de
Redacţie şi să vină cu propuneri de materiale în vederea publicării. Îi asigurăm că vor fi primiţi cu
totală receptivitate şi cu toată solicitudinea.
Colegiul de Redacţie poate fi contactat prin intermediul următoarelor persoane şi adrese:
Constantin Moldoveanu
ugr.revista@gmail.com
(preşedinte)
Constantin SĂVULESCU
savulescu.revista@gmail.com
(vicepreşedinte)
Vasile NACU
nacuvasil@cngcft.ro
(secretar)
- 86 -
Notă
În data de 19 octombrie 2006 a avut loc o şedinţă a Colegiului de Redacţie în care s-a apro-
bat structura prezentei ediţii a Revistei de Geodezie, Cartografie şi Cadastru şi s-au reparti-
zat responsabilităţile membrilor colegiului, după cum urmează:
Ana Cornelia BADEA Tehnoredactare şi revizie finală
Constantin COŞARCĂ Noutăţi tehnice şi tehnologice
Mihai FOMOV Cărţi noi, evenimente
Valeriu MANOLACHE Reclame şi anunţuri, legătura cu APGCC
Ioan STOIAN Legătura cu ANCPI şi corespondenţii regionali
Teze de doctorat, legătura cu preşedinţii comisiilor
Doina VASILCA
UGR, referate la doctorat
- 87 -
Acesta este titlul articolului, Times New Roman 14 bold*)

Prenume1 NUME11 , Prenume2 NUME22 , Prenume3 NUME33 , Times New Roman 12 bold
Rezumat
Prezentare succintă, pe maxim şase rânduri, a temei articolu lui şi, eventual, a conclu ziilor, Times
New Ro man 10.
Cuvinte cheie: cuvânt1, cuvânt2, cuvânt3 (cel mult 4 „cuvinte cheie” care caracterizează conţi-
nutul articolulu i; de exemp lu: GPS, transformări de coordonate – aici „transformări de coordonate” este
considerat un singur cuvânt cheie).
*)
Aici se introduce de către autori, dacă este cazul, o notă privind “istoria” articolului (de exemplu: Articolul a fost prezentat sub formă de comunica-
re la Seminarul Ştiinţific al Facultăţii de Geografie). Tot aici se va introduce de către redacţie numele referentului care a avizat publicarea articolului
1
2
3
identificare Autor_2
identificare Autor_3
1. Introduce re
Acesta este un paragraf din corpul arti-
MODEL
identificare Autor_1 (de exemplu: doctor inginer, cercetător ştiinţific la Institutul Spaţial Român, v.popescu@nasa.ro
pentru figura 2 (trecerea de la două coloane la

una şi invers se realizează prin înserarea de sec-
colului. Textul se scrie pe două coloane de ace- ţiuni: meniul Insert/ Break…/ Continous) şi
eaşi lăţime (8,15 cm) separate printr- un spaţiu modificarea corespunzătoare a formatului (me-
de 0,7 cm. Formatul paginii este A4 (210 mm x niul Format/Columns…).
297 mm). Marginile superioară şi inferioară X  X 0  (1  m)RX (1)
sunt de câte 2,5 cm. Marginile din dreapta şi
stânga sunt de câte 2,0 cm. Header-ul este la
1,8 cm, iar footer-ul este la 1,9 cm.
Sub titlul articolului se va trece prenu-
mele şi numele autorului (autorilor), fără titluri.
Alte date privind autorul (autorii) se vor trece
ca note de subsol (titluri ştiinţifice, funcţia şi
locul de activitate, adresa de contact).
2. Completări
Toate figurile, inclusiv fotografiile vor
fi numerotate (Figura n). Figura 1
De asemenea vor fi numerotate tabelele De fapt, modificările de formate, insera-
(Tabelul n). rea de secţiuni, alegerea stilurilor de scriere,
În text se vor face referiri explicite la etc. pot fi „ocolite” prin utilizarea prezentului
figuri, tabele şi relaţii (ecuaţii) prin indicarea model. Acesta va fi salvat sub o nouă denumire
numărului acestora. şi se va înlocui conţinutul său cu cel al artico-
Ecuaţiile, figurile şi tabelele se înscriu, lului respectiv.
dacă este posibil, pe coloană, ca în exemplele Dacă se consideră necesar, textul poate
de mai jos pentru ecuaţia (1) şi pentru figura 1. fi divizat în mai multe „capitole” intitulate şi
Dacă o ecuaţie, o figură sau un tabel nu numerotate corespunzător (în acest model sunt
pot fi încadrate pe lăţimea unei coloane, atunci prezente două capitole intitulate „Introducere”
vor fi plasate pe toată lăţimea paginii, menţi- şi „Completări”.
nând stilurile de scriere, aşa cum se poate vedea Deocamdată nu există posibilitatea tipă-
în exemplele de mai jos pentru Tabelul 1 şi ririi color a articolelor (din cauza costurilor
prea ridicate). Din acest motiv, toate figurile
- 88 -
(desene, grafice, fotografii) vor fi în alb/negru pagină. Astfel, figurile care sunt plasate pe o
(tonuri de gri). coloană vor avea lăţimea maximă de 8 cm, iar
Fotografiile (şi imaginile scanate) vor fi figurile plasate toată lăţimea paginii vor avea
aduse la rezoluţia 200 dpi şi vor fi reduse la o lăţimea maximă de 16,8 cm.
dimensiune convenabilă pentru încadrarea în
Tabelul 1. Coeficienţi constanţi pentru calculul coordonatelor x

a00= 0 a02= +3752,0831113 a04= + 0,3359081 a06= - 0,0000650
a10 = +308753,6624770 a12= - 99,9263417 a14= - 0,0622277 a16= 0
MODEL
a20= + 75,3680307 a22= - 6,6747664 a24= + 0,0002353 a26= 0
a30= + 60,2152062 a32= - 0,0713034 a34= 0 a36= 0
a40= - 0,0148590 a42= - 0,0024545 a44= 0 a46= 0
a50= + 0,0142607 a52= 0 a54= 0 a56= 0
a60= + 0,0000012 a62= 0 a64= 0 a66= 0
GMNI
ALBI
CARE
4 SARC
OSRH 5
BRND VUTC
GHRG
3
6 BAND SGHE POIN
CURT ILDT CINC
LDST 2 PGNL
MOSN
7 8 MRCA
1
PISC
SLMN OSTR
CETA
CONS
Figura 2
După textul articolului se plasează bibli- model, urmărind minimizarea intervenţiilor Co-
ografia (vezi modelul). În bibliografie se vor legiului de Redacţie (în mod normal, acestea ar
insera numai lucrările la care se face efectiv trebui să se rezume doar la renumerotarea pagi-
referire în textul articolului, prin autor sau titlu nilor şi la eventuale retuşuri legate în special de
şi an încadrate între paranteze drepte (de exem- încadrarea în pagină).
plu: [Hoffmann, 1994] sau [Manualul ingineru- Dimensiunea „optimă” a unui articol es-
lui geodez, 1973]). te de şase pagini.
La sfârşit, se plasează un rezumat în Articole mai mari de 12 pagini vor fi
limba engleză (traducerea rezumatului de la în- admise numai în mod excepţional, dacă în Co-
ceputul articolului) precedat de titlul articolului, legiul de Redacţie se va aprecia că prezintă un
de asemenea tradus în engleză., precum şi echi- interes deosebit şi că reducerea spaţiului atrib u-
valentele în engleză pentru „cuvintele cheie”. it ar afecta semnificativ posibilităţile autorului
În general, autorii sunt rugaţi să asigure (autorilor) de a-şi transmite corect şi complet
tehnoredactarea articolului conform prezentului mesajul dorit.
Bibliografie
[1]. Calistru, V., Munteanu, C. (1970): Curs de cartografie matematică, Institutul de Construcţii Bucureşti
- 89 -
[2]. Hoffmann, B., Wellenhof, Kienast, G. und Lichtenegger, H. (1994): GPS in der Praxis, Springer-Verlag Wien,
New York
[3]. *** (1973): Manualul ingineru lui geodez, Editura Tehnică Bucureşti
Here is the title of the article, in English

Abstract
Here is the English translation of „Rezu mat” (see the first page of this model).
Key words: word1, word2, … (here are the English translations of „cuvinte cheie” – see the first
page of this model).
- 90 -
NOI PT
REOZMEODŢEIIDDOECA
TBOSROALTVENŢI
Noi prom oţi deabsolvenţi
20 0 9
UNIVERSITATE A TE HNICĂ DE CONSTR UCŢII BUC UREŞT I
Facult ate a de Geo dezie
Spec ializarea Geodezie, ingineri-zi
1. Bobârcea S. Dorin Nicolae 17. Luţan I. Georgiana Nuşa
2. Brăcăcel V. Teodora 18. Marin M. Alina Roxana
3. Buzescu D. Răzvan Cătălin 19. (căs. Petcu)
4. Cârâc L. Adrian 20. Niţă V.D. Radu Mihai
5. Carcea A. Andreea 21. Paicu A. Aurel
6. Ciocoiu I. Silviu Mădălin 22. Pătulea N. Ioana Alexandra
7. Cornel G. Gabriela Dana 23. Petri A.D. Dana Andreea
8. Cristea E. Mihaela Ioana 24. Sandu M. Valentina Cătălina
9. Cristea N. Daniel Petruţ 25. Secăreanu S. Cristian Silviu
10. Dănilescu V. Teodor 26. Sipos B.Z. Raluca Daria
11. Dinu I. Ioana Anamaria 27. Tătărăscu Gh. Brânduşa Elena
12. Doldor I. Alina Mihaela 28. Tilişanu M. Elena
13. Florea Gh. Florin Marian 29. Ţurcanu St. Marius
14. Hagiu T. Alexandra 30. Vasiliu N. Sorina
15. Istrate D. Dumitru Lucian 31. Vladu M. Liviu
16. Luţă A. Lucian
Spec ia liza rea CADASTRU, ingineri-zi
1. Ciuculescu I. Ion Cosmin 13. Oprea Fl. Florin Alexandru
2. Cojocaru G. Adrian 14. Petre N. Silviu Corneliu
3. Diaconu D. Adrian 15. Pîrva R. Felicia
4. Ianoschi N. Raluca 16. Pîrvu N. Gabriela Alina
5. Ilie T. Bogdan 17. Popa Gh. Dan Cristian
6. Jitea C. Cristina Mariana 18. Roşca M. Mihail Adrian
7. Lăcătuşu M. Daniela 19. Seidacaru C. Elena
8. Lepădatu D. Alexandru 20. Susanu A. Nina
9. Miliţă T. Rodica 21. Tatu P. George Alin
10. Moraru M. Elena Tatiana 22. Tătaru I. Roxana Lucia
11. Moscalu M. Liviu Constantin 23. Voicu V. Marius Sorin
12. Nechita Gh. Loredana
Spec ializarea Mă surători Terest re şi Cadastru, ingineri-zi
1. Anghel D.A. Andreea 9. Constantin Gh.I. Alin
2. Bârsan N. Ana Maria 10. Constantin I. Ion Cosmin
3. Bălan A. Teodora Ştefania 11. Corfu C. Andreea
4. Brînzea A. Aida Elena 12. Dănoiu P. Gheorghe
5. Burcea E.M. Andreea Emilia 13. Diaconescu Gh. Mihaela -Andreea
6. Canciuc M. Ciprian 14. Dobre C. Maria Gabriela
7. Cioabă E. Roxana 15. Dobre S. Andrei
8. Constantin D. Cristina Nicoleta 16. Floarea D. Alice Elena
- 91 -
NOI PT
REOZMEODŢEIIDDOECA
TBOSROALTVENŢI
20 0 6
17. Frunceac I.V. Vlad Alexandru 33. Petroiu I. Daniela
18. Galan V. Oana Valentina 34. Petruşcă I. Iulian
19. Grecu M.R.I. Diana Mirabela 35. Popescu G.D. Bogdan Paul
20. Guşă N. Dan Ciprian 36. Radu F. Gabriel
21. Ilie C. Andrei Şerban 37. Rînciog D. Valentin
22. Ilie V. Daniel 38. Roman I. Maria Alexandra
23. Ispăşescu A. Ana Maria 39. Stoica O.D. Mihai Răzvan
24. Manolache C. Corneliu Georgian 40. Tănase Gh. Larisa
25. Medeleanu L. Mihnea 41. Tofan F. Alexandra
26. Mihail C. Daniela 42. Tuţă I. Ana Maria
27. Mihaly T. Emese 43. Tuţă I. Aura Mădălina
28. Nichersu I. Alexandru 44. Ţiţei S.I. Bogdan Florin
29. Nichitencu C. Octavian 45. Ungureanu Gh. Elena
30. Nicolăescu I. Marius 46. Vlad M. Alin
31. Olteanu R. Andrei Gabriel 47. Vlaicu I. Ana Maria
32. Petrescu F.N. Alin Silviu
UNIVERSITATE A „POLITE HNICA ” DIN TI MIŞOAR A

Facult ate a de Co nstrucţii
1. Alionescu Adrian 14. Neagoe Lucian
2. Anghel Codrin 15. Nica Valentina
3. Beleiu Vasile Traian 16. Radcu Flavius Octavian
4. Belu Sabin 17. Ragobete Ionela
5. Boboruţă Alina 18. Rusu Cosmin Olimpia
6. Bocra Alina 19. Răban Iuliana Valeria
7. Bufteanu Marin 20. Stîrc Răzvan Dacian
8. Ciucur Ioana 21. Şuta Silvia Cristina
9. Constantin Sorin Alin 22. Sârbu Ligia
10. Cîrstea Andreea Gabriela 23. Trif Alexandru Nicolae
11. Găinaru Lucian Ionuţ 24. Tufan Ioan
12. Kozma Ioan Alexandru 25. Vlădulescu Liviu Vasile
13. Mîrza Mihai Bucur 26. Voinea Mihai Marian
Spec ializarea Cadastru, ingineri-zi
1. Aiojoaiei Georgiana Corina 8. Ciur Eugen Daniel
2. Anton Marius 9. Ciur Gabriel Narcis
3. Ardelean Daniel Sorin 10. Cizmaş Raul Sebastian
4. Ardelean Oana Daniela 11. Costan Cristian Caius
5. Bogdan Remus Titi 12. Cozîltea Ioan Cosmin
6. Bursuc Gabriela Liliana 13. Deneş Edith
7. Ciomaga Monica Cornelia 14. Florescu Fabian
- 92 -
NOI PT
REOZMEODŢEIIDDOECA
TBOSROALTVENŢI
20 0 9
15. Gridan Maria Roberta 26. Sfetcu Corina Mihaela
16. Herbei Vasile 27. Stan Daniela
17. Horincar Liviu Andrei 28. Stoian Cătălina Bianca
18. Jurcă Dana Patricia 29. Stoica Predescu Mihai
19. Minică Adina 30. Ştefănuţi Daniel Sebastian
20. Moisa (Botiş) Elena 31. Teslevici Alin Mihai
21. Moscovici Anca Maria 32. Toma Claudiu Daniel
22. Neamţi Alexandra 33. Valon Ionuţ Daniel
23. Nechita Claudiu 34. Vîlceanu Clara Beatrice
24. Niculcea Oana Alexandra 35. Zamfir Valentina
25. Rusu Georgiana 36. Zăvoian Dan
UNIVERSITATE A „1 DECE MB RIE 1918” DIN ALBA IULIA

Facult ate a de Ştii nţe
1. Ampoitan I. Marius Ioan 28. Irimie V. Eugen
2. Baba M. Crinela Diana 29. Laping M. G. Miklos Arpad
3. Barbatei V. Radu Adrian 30. Man I. Corina Camelia
4. Bâlc I. Gianny Adrian 31. Marica T. Floarea (Bâlc)
5. Biris R. Mihai Radu 32. Marginean P. Tatiana Delia
6. Blezu I. Bucur 33. Mesca D. Dan Grigore
7. Bodea V. D. Andreea 34. Mitrea N. Nicolae Cosmin
8. Bolata M. I. Marian Cosmin 35. Moldovan I. Adrian
9. Bondici P. Petru 36. Murar T. Lucian
10. Bordea G. M. Andrei Adrian 37. Neagu D. Gheorghe
11. Botorog I. Ioan Florin 38. Pascu I. Florina
12. Brînduse D. Dan Alexandru 39. Petru D. Liviu Constantin
13. Buduroi G. Mircea Lucian 40. Pop I. Zamfir
14. Chilom S. Stefan Daniel 41. Purcel D. Virginia Catalina
15. Cîmpean F. Marius Florin 42. Rasinariu A. Avram Florin
16. Cîrstea N. Eugen 43. Ruta D. Valer
17. Corovei M. Mihail 44. Sandulescu C. Elena (Bota)
18. Dan D. Ileana (Radu) 45. Schiop I. Traian
19. Davidas I. Oana Sofia 46. Takacs A. Iosif Zoltan
20. Daian I. Vasile Dan 47. Teca M. Ion
21. Fatasan I. Adriana Georgeta 48. Ursu V. Alina
22. Filimon T. Diana Maria 49. Varodi G. Calin-Gheorghe
23. Flueras A. Radu 50. Vasiu A. Adriana (Petruta)
24. Gheorghescu I. Ioan 51. Veres I. Attila Janos
25. Goronea T. Andrei Nicolae 52. Voicu G. Marius Partenie
26. Grosu M. Leon 53. Voina I. Ioan
27. Gyorgy A. Alexandru
- 93 -
NOI PT
REOZMEODŢEIIDDOECA
TBOSROALTVENŢI
20 0 9
Spec ia liza rea CADASTRU, ingineri-zi
1. Badiu D. Dumitru Andrei 26. Khereches P. Ioan Teodor
2. Balea V. Aurel 27. Marc V. Ispas
3. Barastean S. Diana Alina 28. Matei M. Gelu Vasile
4. Boar I. Roxana Daniela 29. Mates I. Elena Mihaela
5. Cenan I. Simona Ioana 30. Mârza Andrei Constantin
6. Cetean O. Oliviu Tiberiu 31. Mihet M. Tania Claudia
7. Cretu F. Bogdan Calin 32. Muntean T. Adrian Traian
8. Damsa N. Nicolae Alin 33. Nasui G. Vasile
9. Dan N. Mircea Nicolae 34. Neagu E. Maria Simona
10. Dan P. Adrian Petru 35. Nemes F. Ioan-Florin
11. Dinu M. Stelian Marius 36. Nicula T. Alin Teodor
12. Dorca I. Maria Cristina 37. Oltean I. Ioan Lucian
13. Dreghici D. Adrian Dorin 38. Olteanu Moldovan D. Cristian Virgil
14. Enesel F. Ana Maria 39. Pasca T. Gheorghe
15. Fara E. Razvan Eugen 40. Peuna I. Lucian Ioan
16. Filip I. Daniel 41. Popa I. Alin Sorin
17. Filip V. Anca Ruxandra 42. Ratiu I. Bogdan Andrei
18. Geangu I. Alexandru Daniel 43. Savonea N. Mihaiela Raluca
19. Ghitan N. Ionela Viorica 44. Satmareanu T. Felicia (Golban)
20. Golban N. Nicolae Gheorghe (Satmareanu) 45. Simion D. Iulius
21. Groza I. Alexandru Ioan 46. Susman I. Teofil
22. Iosif I. Calin Daniel 47. Tripsa P. Ileana
23. Ispas I. Puiu Florin 48. Turus F. Florian
24. It I. Cornelia Cristina 49. Zudor E. Edith Raluca
25. Jakab-Dragan E. Petru
UNIVERSITATE A TEHNICĂ „GHEO RGHE ASAC HI” IAŞI

Facult ate a de Hi droteh nică, Ge odezie şi Ingi neri a Med iul ui
1. Airinei A. Constantin - Adrian 13. Cojocaru M. Constantin
2. Albu C. Simion 14. Constantinovici M. George
3. Atofanei V. Mihăiţă 15. Cucu Gh. Mădălina - Alexandra
4. Baitanu M. Iulia Andreea 16. Drujescu C. Andrei
5. Bîrsan I. Ovidiu Iulian 17. Enăsoae I. Iuliana - Simona
6. Boicu V. Bogdan - Nicolae 18. Fador D. Marius Constantin
7. Bostan M. Marina - Teodora 19. Gavriloae D. Radu
8. Chiscop V. Viorel 20. Griger C. Francisc Alexandru
9. Chivu - Andrieş I. Alexandru 21. Hriţcu V. Silvica
10. Ciobanu I. Andreea 22. Hriţuleac A. Mihaela
11. Ciuntu Şt.E. Vladimir 23. Iacob Al. Iolanda
12. Cojocariu T. Laura Magdalena 24. Ioneşi V. Adrian
- 94 -
NOI PT
REOZMEODŢEIIDDOECA
TBOSROALTVENŢI
20 0 9
25. Lucaci Şt. M. Georgiana Ioana 35. Polonic D.I. Marius - Cristian
26. Manolache V. Alina - Cătălina 36. Popîrda C. Andrei
27. Mihai E. Ioana - Andreea 37. Popovici D. Irina
28. Negrea V. Stefan 38. Sărbuşcă I. Roxana-Nicoleta
29. Nicorici L. Nicoleta 39. Savan I. Iuliana
30. Papuc Gh. Simona - Maria 40. Spuma Al. Mariana
31. Paraschiv D. Adelina Ionela 41. Tămăşanu Gh. Marius - Bogdan
32. Părău D. Radu 42. Trofin I. Theodor Ioan
33. Pena A. Costin 43. Ungureanu I. Ioan
34. Piciorlung V. Cristinel 44. Verdeş V. Maria
UNIVERSITATE A DE NORD DIN BAIA MARE

Facult ate a de Resu rse Mine rale şi Med iu
1. Alexandrescu (Mărkuş) Cristina 25. Kovacs I. Ioan
2. Andreescu P.V. Tudor-Ioan 26. Kovács Z. Zoltan-Attila
3. Andreica P.I. Andrei-Constantin 27. Miholca V. Mariana
4. Balint Al. Alexandru 28. Moca M.A. Lucian-Ionuţ
5. Beşicuţă M. Adrian-Mihai 29. Moga I. Andrei
6. Breha G. Vasile 30. Moldovan A. Horea
7. Bude I. Adrian-Valentin 31. Pescaru G. Ciprian-Ioan
8. Chertiţă G. Florin-Marcel 32. Poduţ I. Ciprian-Ionel
9. Ciocotişan (Mărieş) M. Mihaela 33. Pop Gh. Radu-Călin
10. Ciorba I. Emanuil-Gheorghe 34. Pop V. Coriolan-Alexandru
11. Coman M. Dragoş-Mihai 35. Pricop G. Cornel-Florin
12. Cratiţă Gh. Valentin 36. Rădulescu Gh.M. Adrian-Traian
13. Cristof I. Alin-Teofil 37. Rogojan N. Marius-Vasile
14. Croitoru C. Constantin-Stelian 38. Rotiş V. Andreea-Raluca
15. Danci D. Dorina 39. Sălăgean C. Andreea-Renata
16. Deneş L. Erika-Raluca 40. Ştiop Gh. Andrei-Ionel
17. Dumitrean V. Mircea-Adrian 41. Şut Gh Ioana
18. Gherman I. Vasile 42. Taloş G. Ovidiu-Dumitru
19. Inceu (Bodea) T. Anca-Ioana 43. Timoc Gh. Viorel-Tiberiu
20. Iuga V. Vasile-Radu 44. Todoran I. Adrian-Dănuţ
21. Jecan I. Andrea 45. Tomoiagă G. Gavrilă
22. Jurcă A. Andrei 46. Vaum (Filip) I. Ramona-Steliana
23. Keller V. Iulius-Eduard 47. Zamfir V. Cristian
24. Kollar Gh. Lenuţa-Ramona
- 95 -
Teze d
e doct orat
TEZE DE DOCTORAT
totale automate şi robotizate, scannere-
Contribuţii privind folosirea metodelor le laser terestre 3D, senzorii de înclina-
topo-geodezice la urmărirea comportării re etc. De asemenea, sunt prezentate re-
in situ a construcţiilor ţelele geodezice de referinţă utilizate în
Iaşi, 2009, Universitatea Gheorghe Asachi procesul de urmărire a comportării in
Autor: Cristian ONU situ a construcţiilor, aspecte legate de
asistent univ. ing, Facultatea de Hidrotehnică, determinarea stabilităţii reperelor fixe,
Geodezie şi Ingineria Mediului noţiuni referitoare la condiţiile optime
Conducător ştiinţific: de determinare a vectorului deplasării
prof. univ. dr. ing. Gheorghe NISTOR orizontale a construcţiei studiate şi sta-
bilirea numărului optim de repere fixe
din care se determină vectorul deplasării
Teza a fost structurată pe 5 capitole, du-
pă cum urmează: orizontale;
Introduce re. Este evidenţiat rolul şi importanţa Capitolul 3. Metode geodezice de măsurare a
măsurătorilor topo-geodezice asupra deplasărilor şi deformaţiilor construc-
comportării in situ a construcţiilor, care ţiilor. Sunt prezentate aspectele generale
privind deformaţiile construcţiilor şi
asigură supravegherea permanentă a
acestora şi luarea deciziilor necesare clasificarea metodelor de măsurare a de-
pentru siguranţa în exploatare. Sunt pre- formaţiilor şi deplasărilor, echiparea
zentate, de asemenea, aspecte referitoa- construcţiilor cu aparatură de măsură şi
re la supravegherea comportării in situ a control, metodele geodezice de măsura-
re a deplasărilor şi deformaţiilor orizon-
construcţiilor şi importanţa acestei acţi-
uni, aspectele privind siguranţa în ex- tale şi verticale ale construcţiilor şi de
ploatarea construcţiilor, introducerea determinare a înclinării construcţiilor
sistemelor informatice, care asigură au- înalte, precum şi modele matematice
tomatizarea preluării, transmiterii, înre- pentru estimarea acurateţei rezultatelor
obţinute, inclusiv prin aplicarea unor
gistrărilor şi prelucrării datelor rezultate
din ciclurile de observaţii. Se menţio- metode statistice de evaluare a preciziei,
nează faptul că datorită tehnicii şi teh- respectiv procedeul intervalelor de în-
nologiei de vârf la care s-a ajuns, supra- credere şi procedeul domeniilor de în-
vegherea comportării in situ a construc- credere;
Capitolul 4. Studii geodezice privind urmări-
ţiilor se poate face practic în timp real
sau online, sistemul astfel creat purtând rea comportării in situ a unor construc-
denumirea de sistem manager de moni- ţii. Sunt tratate trei studii de caz, respec-
torizare a deformaţiilor; tiv Studiul geodezic privind expertiza-
Capitolul 2. Stadiul actual al urmăririi com- rea tasării stâlpilor de la atelierul de
vopsitorie al S.C. TEBA IAŞI INDUS-
portării in situ a construcţiilor. Sunt
prezentate aspecte legislative referitoare TRY S.A., Contribuţii la determinarea şi
la urmărirea comportării in situ a con- monitorizarea înclinării coşului de fum
strucţiilor, standardele de calitate ISO şi aparţinând S.C. MITTAL STEEL RO-
standardele de măsurare, precum şi sta- MAN S.A., folosind metode geodezice de
diul actual al procesului de măsurare şi precizie şi Contribuţii la urmărirea
monitorizare a deplasărilor şi deformaţi- comportării in situ a barajului ROGO-
ilor construcţiilor. Dintre tendinţele ac- JEŞTI, situat la limita judeţelor Boto-
tuale de urmărire şi monitorizare a şani şi Suceava. Sunt folosiţi algoritmi
comportării in situ a construcţiilor au de calcul semi-riguroşi şi riguroşi pentru
fost evidenţiate: tehnologia GPS, staţiile obţinerea vectorilor de deplasare şi de
deformaţie, precum şi a vectorilor încli-
- 96 -
nării, însoţiţi de modele matematice Introduce re. Este prezentată importanţa Siste-
pentru estimarea acurateţei rezultatelor mului informaţional Geografic specific
obţinute, în care vectorii deformaţiilor şi domeniului imobiliar edilitar şi a bănci-
deplasărilor orizontale şi verticale, ca şi lor de date urbane precum şi problema
vectorii înclinării construcţiilor înalte, integrării cadastrului general în Cartea
se exprimă în funcţie directă de variaţii- Funciară.
le mărimilor măsurate direct, în fiecare Capitolul 1. Datumuri geodezice şi sisteme de
ciclu de măsurători. Se prezintă două proiecţii cartografice. Sunt prezentate
programe informatice care sunt deosebit datumurile geodezice globale şi locale,
de utile domeniului studiat, respectiv transformările între datumuri şi conver-
”Urmărirea verticalităţii construcţiilor siile între sistemele de proiecţii carto-
circulare” şi ”Compensarea reţelelor grafice pe aceleaşi datumuri. Este pre-
de microtriangulaţie prin metoda ob- zentată strategia adoptării noului Sistem
servaţiilor indirecte”. Rezultatele obţi- de Referinţă şi de coordinate RO_ETRS
nute din studiile de caz prezentate au 89 în ţara noastră.
dovedit corectitudinea algoritmilor de Capitolul 2. Sisteme Informaţionale Cadastrale
calcul propuşi şi a modelelor matemati- de referinţă. Este prezentat stadiul de
ce de evaluare a preciziei rezultatelor, dezvoltare şi caracteristicile sistemelor
conferind astfel un grad de încredere cadastrale europene, principalele iniţia-
maxim asupra rezultatelor obţinute. Fie- tive internaţionale şi tendinţele în înre-
care studiu de caz este finalizat prin gistrările cadastrale moderne. În conti-
prezentarea concluziilor rezultate în ur- nuare este analizat Sistemul de Informa-
ma analizelor efectuate; ţie al Cadastrului General şi de Publici-
Capitolul 5. Concluzii. tate Imobiliară în România.
Sunt evidenţiate concluziile generale ale Capitolul 3. Analiza, proiectarea şi modelarea
problematicii abordate în teza de docto- sistemelor GIS. Este prezentată infra-
rat, contribuţiile personale ale autorului structura datelor geo-spaţiale, situaţia pe
şi direcţiile de aprofundare a cercetărilor plan european, componentele şi funcţiile
în etapa următoare; Infrastructurilor Naţionale de Date Spa-
Bibliografia. Conţine un număr de 165 de refe- ţiale. În cadrul modelării sistemelor sunt
rinţe bibliografice din literatura de spe- analizate modelele folosite pentru sis-
cialitate şi din surse Internet; temele de baze de date, etapele proiectă-
Anexele. Sunt reprezentate de scheme, carnete rii şi realizării Sistemelor Informaţiona-
de observaţii, de prelucrare şi compen- le geospaţiale (cu referire la programul
sare a măsurătorilor şi codurile sursă ale UML), sistemele şi modalităţile de re-
programelor informatice de calcul prezentare a datelor spaţiale. În continu-
are sunt prezentate domeniile de aplica-
bilitate ale unui GIS, precum şi concep-
Contribuţii la realizarea sistem informaţi-
tul de Sistem Informaţional Cadastral
onal geografic pentru cadastrul imobiliar-
integrat în sistem GIS.
edilitar al unui municipiu
Capitolul 4. Sistemul Informaţional Geografic
Iaşi 2009, Universitatea Gheorghe Asachi al fondului imobiliar edilitar. Studiu de
Autor: Gheorghe SĂLCIANU caz, municipiul Iaşi. Este prezentată
Inginer, şef serviciu GIS – Cadastru, Primăria aplicaţia NetSET, ca pachet integrat de
Municipiului Iaşi gestionare, editare şi analiză a planurilor
Conducător ştiinţific: topografice şi cadastrale. Este prezentat
prof. univ. dr. ing. Gheorghe NISTOR apoi modul de culegere şi de prelucrare
a datelor cadastrale pentru încărcarea
Teza a fost structurată pe 4 capitole, la fondului imobiliar-edilitar, întocmirea,
care se adaugă concluzii, anexe şi bibliografia: avizarea documentaţiilor cadastrale şi
- 97 -
gestiunea bazei de date urbane. În ulti- ţii, modele funcţionale, recomandări
ma parte a capitolului este prezentat un studii de caz, metodologii, proiecte teh-
model informaţional pentru trecerea de nice, etc., transmise prin intermediul in-
la datele cadastrului declarativ la datele stituţiilor către potenţialii utilizatori.
cadastrului definitiv, în municipiul Iaşi. Anexele. Sunt prezentate ecrane cu finalizările
Concluzii şi direcţii de cercetare. Sunt prezen- diferitelor etape de realizare a cadastru-
tate contribuţiile în ceea ce priveşte cre- lui imobiliar edilitar din sectorul cadas-
area procedurilor informatice manuale, tral studiat al municipiului Iaşi.
automate şi / sau mixte, în vederea ge- Bibliografie. Reflectă eforturile de documenta-
neralizării acestora sub formă de aplicare şi studiu depuse.
- 98 -
CĂRŢI NOI
Cărţ i noi
Lucrarea are ca scop şi completarea mate-

rialului bibliografic pentru studenţii Fa-
cultăţii de Hidrotehnică din cadrul Uni-
versităţii Tehnice de Construcţii Bucu-
reşti, profilul Ştiinţa Sistemelor şi a Cal-
culatoarelor, specializarea Automatică şi
Informatică Aplicată, care au prevăzut
în programul de pregătire un curs de Sis-
teme de Scanare 3D. Lucrarea poate fi
utilă – de asemenea – specialiştilor din
domeniu, care îşi desfăşoară activitatea în
cadrul unor firme care au ca obiect de ac-
tivitate lucrări specifice.
Sisteme de Măsurare în Industrie Enume rarea capitolelor:
Editura CONSPRESS București, 2009 - precizii de măsurare, toleranţe;
Autor: Coşarcă Constantin - sisteme de măsurare în industrie;
Despre autor: Doctor în ramura inginerie geo- - sisteme de măsurare în industrie, care uti-
dezică, Conferenţiar universitar la Facul- lizează teodolite;
tatea de Geodezie a Universităţii Tehnice - sisteme dinamice de măsurare în indus-
de Construcţii din Bucureşti, participant trie;
şi realizator a numeroase lucrări din do- - utilizarea teodolitelor automatizate la
meniul geodeziei şi în mod special a celor identificarea parametrilor roboţilor indus-
de aplicare pe teren a proiectelor ingine- triali;
reşti şi de urmărire a comportării con- - domenii de utilizare a sistemelor de mă-
strucţiilor. Multiple participări la realiza- surare în industrie;
rea unor proiecte de mare anvergură, ne- - scanare laser terestră.
cesare realizării unor lucrări de interes na-
ţional: reţele geodezice pentru introduce-
rea cadastrului, pentru modernizarea
drumurilor naţionale, a căilor ferate şi a
lucrărilor de artă aferente (poduri, podeţe,
traversări, tunele);
contact: constantin_cosarca@yahoo.com
Despre carte: 211 de pagini, preţ 42 lei, poate
fi găsită în vederea cumpărării la sediul
editurii CONSPRESS din incinta
U.T.C.B., b-dul Lacul Tei, nr. 124, sect.
2, cod 020396, Bucureşti, ISBN 978-973-
100-077-0;
Extras din Prefaţă: Lucrarea este destinată
studenţilor din cadrul Facultăţii de Geo-
dezie, care au optat pentru forma de pre- Topografie - Curs, Aplicaţii practice
gătire universitară Masterat, la una din Editura CONSPRESS București, 2009
specializările: Prelucrarea şi Analiza Autori: Coşarcă Constantin, Sărăcin Aurel
Datelor Geospaţiale sau Geomatică. Despre autori: Doctori în ramura inginerie ge-
- 99 -
CĂRŢI NOI
odezică, Conferenţiari universitari la Fa- ceea ce întreprinde inginerul constructor
cultatea de Geodezie a Universităţii Teh- în profesia sa.
nice de Construcţii din Bucureşti, catedra Enume rarea capitolelor:
de Topografie şi Cadastru; - unităţi de măsură utilizate în Topografie;
Participanţi şi realizatori a numeroase lu- - elemente topografice ale terenului;
crări din domeniul geodeziei şi în mod - probleme tehnice rezolvabile pe hărţi şi
special a celor de aplicare pe teren a pro- planuri topografice;
iectelor inginereşti şi de urmărire a com- - mijloace şi metode de măsurare utilizate
portării construcţiilor; în Topografie;
- ridicări topografice;
contact: constantin_cosarca@yahoo.com
- domeniul şi problematica Topografiei In-
saracinaurel@yahoo.com
ginereşti;
Despre carte: 270 de pagini, preţ 32 lei, poate - aplicarea pe teren a proiectelor ingine-
fi găsită în vederea cumpărării la sediul reşti.
100-099-2;
Extras din Prefaţă: Lucrarea de faţă se adre-
sează – cu predilecţie – studenţilor Facul-
tăţii de Hidrotehnică din Universitatea
Tehnică de Construcţii Bucureşti, spe-
cializările Amenajări şi Construcţii Hi-
drotehnice, Ingineria Mediului, Ingine-
rie Sanitară şi Protecţia Mediului şi Au-
tomatică şi Informatică Aplicată, dar es-
te utilă şi celorlalte profile cu specific de
construcţii din U.T.C.B. sau de la alte
universităţi din ţară care au în planul de
învăţământ disciplina Topografie, com-
pletând astfel materialul bibliografic exis- Bazele Măsurătorilor Inginereşti
tent. Editura CONSPRESS București, 2009
Conţinutul acestei lucrări poate constitui Autori: Dragomir Petre Iuliu
pentru studenţii şi absolvenţii profilelor
Despre autor: Doctor în ramura inginerie geo-
de construcţii un ghid explicit pentru a în-
dezică, Profesor universitar la Facultatea
ţelege implicaţiile Topografiei în proce-
de Geodezie a Universităţii Tehnice de
sul de construcţie al unui obiectiv, por-
Construcţii din Bucureşti, şeful catedrei
nind de la fazele studii, proiectare, exe-
de Topografie şi Cadastru; Participant şi
cuţie şi continuând cu aplicarea pe teren
realizator a numeroase lucrări din dome-
şi urmărirea comportării în timp în faza
niul geodeziei, cadastrului şi a celor de
de exploatare a acelui obiectiv.
aplicare pe teren a proiectelor inginereşti
Parcurgerea acestei lucrări şi însuşirea
şi de urmărire a comportării construcţii-
principalelor noţiuni conduc la formarea
lor;
unui limbaj comun tehnic necesar specia-
liştilor din construcţii, dezvoltând şi cul- contact: pdragomir@rdslink.ro
tivând simţul rigurozităţii şi acurateţea în Despre carte: 182 de pagini, preţ 30 lei, poate
- 100 -
CĂRŢI NOI
fi găsită în vederea cumpărării la sediul
100-082-4;
Extras din Prefaţă: Implementarea în învăţă-
mântul superior românesc a principiilor
procesului Bologna a însemnat promova-
rea dimensiunii europene şi în învăţămân-
tul superior geodezic din România, în
sensul compatibilizării programelor de
învăţământ. În acest sens, în cadrul Ciclu-
lui I – Studii universitare de licenţă, stu-
dierea principiilor efectuării lucrărilor ne-
cesare creării suportului cartografic al
proiectării diferitelor obiective de con- Infografică pentru măsurători terestre şi
strucţii civile şi industriale, a aplicării pe cadastru
teren a acestor proiecte şi ale asigurării
Editura CONSPRESS București, 2009
montajului echipamentelor industriale se Autor: Caius Didulescu
regăsesc în planul de învăţământ al Facul-
tăţii de Geodezie din Universitatea Teh- Despre autor: Doctor în ştiinţe inginereşti, Şef
nică de Construcţii Bucureşti în discipli- lucrări universitar la Facultatea de Geo-
nele: Bazele Măsurătorilor Inginereşti şi dezie a Universităţii Tehnice de Con-
Măsurători Inginereşti în Construcţii şi strucţii din Bucureşti, participant şi reali-
Industrie. zator a numeroase lucrări din domeniul
Prezentul manual universitar îşi propune topografiei şi a cadastrului, precum şi în
să acopere conţinutul fişei disciplinei Ba- domeniul infograficii pentru măsurători
zele Măsurătorilor Inginereşti, adresându- terestre şi de cadastru.
se în principal studenţilor din anul al III- contact: caiusdidulescu@yahoo.com
lea al Facultăţii de Geodezie, specializa-
rea Măsurători Terestre şi Cadastru. El se Despre carte: 207 de pagini, preţ 30 lei, poate
adresează de asemenea specialiştilor care fi găsită în vederea cumpărării la sediul
au preocupări profesionale în domeniul editurii CONSPRESS din incinta
de sinteză, deosebit de dinamic, reprezen- U.T.C.B., b-dul Lacul Tei, nr. 124, sect.
tat de măsurătorile inginereşti. 2, cod 020396, Bucureşti, ISBN 978-973-
100-031-2;
Enume rarea capitolelor:
- noţiuni de bază; Extras din Prefaţă: Lucrarea se adresează în
- reţele de trasare; special studenţilor Facultăţii de Geodezie,
- trasarea elementelor topografice din pro- specializarea Măsurători Terestre şi Ca-
iect; dastru, precum şi a celor care au optat
- metode de trasare în plan a punctelor con- pentru forma de pregătire universitară
strucţiilor; Masterat din cadrul acestei facultăţi. Lu-
- trasări utilizând staţii totale; crarea este utilă şi specialiştilor care acti-
- trasări utilizând tehnologia GNSS în timp vează în sectorul de măsurători terestre şi
real; cadastru. Cursul tratează, în prima parte,
noţiunile de bază în infografică, precum
- 101 -
CĂRŢI NOI
comenzile de desenare şi editare, lucrul 6. Organizarea funcţiilor AutoLISP pe
cu straturi, utile unui număr larg de utili- categorii;
zatori. În lucrările practice rezolvate, citi- 7. Aplicaţii practice AutoLISP folosite în
torul poate să aleagă, în funcţie de interes, lucrările de măsurători terestre şi cadastru.
exemplele care satisfac scopul propus.
Utilizarea facilităţilor oferite de
AutoCAD, cum ar fi bibliotecile de sem-
ne convenţionale, meniurile proprii, blo-
curi dinamice, tipuri de linii şi haşuri par-
ticularizate pentru redactarea planurilor
topografice şi cadastrale, personalizarea
mediului de lucru, permit modelarea me-
diului CAD, adaptându-l după cerinţele
specifice domeniului de activitate. În ca-
zul lucrărilor de măsurători terestre, în ac-
tivitatea desfăşurată la birou apar adesea
elemente de calcul şi redactare repetitive,
consumatoare de timp. O etapă superioară
„desenării asistate de calculator” este tre-
cerea la „proiectarea asistată de calcula-
tor”. Astfel, partea a doua a cursului tra-
tează noţiuni ale limbajului de programa-
re AutoLISP. Acesta permite proiectarea Dicţionar de Geodezie, Topografie, Foto-
asistată în AutoCAD contribuind la redu- grammetrie, Teledetecţie, Cartografie,
cerea pronunţată a duratei de realizare a Cadastru.
unui plan topografic sau cadastral. Capi- Englez – Român  Român - Englez
tolul final conţine câteva din aplicaţiile Editura NEMIRA, Bucureşti, 2008
AutoLISP frecvent folosite în redactarea Autori: Nicolae Zegheru,Mihail Gabriel Albotă
planurilor topografice şi cadastrale. Cu
aceste coduri la îndemână şi cu noţiuni Despre autori: Autorii prezentului dicţionar,
medii de programare în AutoLISP, speci- domnii Nicolae Zegheru şi Mihail Gabriel
aliştii în măsurători pot adapta aceste Albotă, sunt două personalităţi cunoscute
aplicaţii oricăror cerinţe ale proceselor de în rândul specialiştilor în geodezie, deo-
reprezentare ale obiectelor grafice din potrivă ca cercetători şi practicieni cu sta-
domeniul măsurătorilor terestre şi ale cate de plată vechi, ca factori de decizie în
dastrului. administraţie şi ca factori de conducere în
asociaţii de profil. De remarcat este faptul
Enume rarea capitolelor: că, în elaborarea lucrării, cei doi autori au
1. Prezentare generală a mediului AutoCAD; ţinut seama – pentru o totală acurateţe –
de recomandările terminologice ale socie-
2. Noţiuni de bază în AutoCAD tăţilor naţionale şi internaţionale de spe-
3. Comenzi de desenare şi editare în cialitate;
AutoCAD; Despre carte: 774 de pagini, preţ 100 lei;
4. Tehnici avansate de lucru în AutoCAD; Extras din Prefaţă: În adevăr, geodezia sau
5. Noţiuni generale de programare în ştiinţa măsurătorilor inginereşti formează,
AutoLISP; împreună cu alte ramuri ale ştiinţelor na-
- 102 -
CĂRŢI NOI
turii, precum geografia, geologia, geofizi- zia clasică şi cosmică, topografie şi to-
ca sau geochimia, o galaxie a ştiinţelor pometrie, fotogrammetria terestră, aeriană
Pământului (geo-ştiinţele). În principal, şi cosmică, teledetecţia aeriană şi spaţială,
sfera multidisciplinară a prezentului dic- cartografia matematică, desen cartografic,
ţionar englez-român şi român-englez cu- elaborare şi multiplicare a hărţilor, siste-
prinde următoarele domenii de specialita- me informaţionale şi geografice, cadastrul
te: geodezia propriu- zisă şi topografia, fo- general şi tematic), dicţionarul a cuprins
togrammetria şi teledetecţia, cartografia şi termeni de bază din domenii apropiate
cadastru. În ultimele două decenii, inte- specialităţii noastre (fotografie, geografie,
grarea domeniilor teledetecţie şi foto- hidrologie, meteorologie, construcţii, geo-
grammetrie digitală cu sistemele informa- fizică şi magnetism, informatică, microe-
ţionale geografice a fost accelerată prin lectronică, automatică, telecomunicaţii şi
prelucrarea automată a datelor acestora tehnologii spaţiale), dar şi termeni ajută-
(geomatica), ceea ce a condus la o dez- tori (cu sens general). Apariţia, în condiţii
voltare considerabilă a ştiinţei măsurători- grafice excelente, a unui asemenea dicţi-
lor. Dinamica tendinţelor din lumea SIG- onar, destinat consultării şi traducerii din
ului are în vedere şi integrarea completă a bogata literatură engleză de specialitate,
datelor din celelalte domenii de speciali- constituie pentru cei interesaţi: traducăto-
tate (topografie şi cadastru), urmărind rii, cercetătorii, inginerii, tehnicienii şi,
realizarea unui singur „icon global”. No- nu în cele din urmă, pentru cadrele didac-
ul instrument modern al cartografului este tice şi studenţii români şi străini, un valo-
acum staţia cartografică interactivă. Iar ros instrument de lucru, eficient şi plăcut.
pentru introducerea şi funcţionarea în vii-
torul apropiat a unei metodologii de im-
plementare a „infrastructurii datelor spa-
ţiale”, urmărind asigurarea compatibilită-
ţii datelor la nivel european, a fost regle-
mentat un management corespunzător al
geo- informaţiei. În condiţiile reflectării în
paginile literaturii de specialitate sau ale
comunicărilor susţinute la manifestările
tehnico-ştiinţifice internaţionale a rezulta-
telor cercetărilor aplicative, ca efect al
adâncirii conexiunilor dintre unele geo-
ştiinţe de graniţă, precum şi ca urmare a
testării unor noi paradigme ale schimbări-
lor apărute în diferite domenii ale geode-
ziei, în aceste condiţii (subliniem, după
un orizont de aşteptare de aproape două Dicţionar enciclopedic de Geodezie, To-
decenii), s-a impus cu necesitate, tocmai pografie, Fotogrammetrie – Teledetecţie,
pentru a facilita accesul la uriaşul volum Cartografie şi Cadastru.
al documentaţiei de limbă engleză (inclu-
siv americană, canadiană sau australiană), Editura NEMIRA, Bucureşti, 2009
Autori: Mihail Gabriel Albotă (coordonator)
elaborarea unui dicţionar dublu şi cuprin-
Nicolae Zegheru (coordonator)
zător (de cca 55 000 de termeni). Pe lângă
Mircea Atudorei, Anton Năstase,
termenii de specialitate (din astronomia
Mircea Neamţu, Eugen Ulea
geodezică, gravimetria geodezică, geode-
- 103 -
CĂRŢI NOI
Despre autori: Apariţia acestui dicţionar a fost ciaţii profesionale şi ştiinţifice autohtone
asigurată de coordonarea celor două per- sau străine, instituţii de învăţământ şi de
sonalităţi cunoscute: Mihail Gabriel Al- producţie ş.a.m.d. În încheiere, conside-
botă şi Nicolae Zegheru, alături de Mir- răm că acest lexicon de specialitate,
cea Atudorei, Anton Năstase, Mircea care se adresează specialiştilor breslei
Neamţu şi Eugen Ulea. Acest colectiv a noastre în general, îndeosebi a celor în
fost apreciat statornic pentru competenţa curs de formare, este pe cât de util pe atât
sa profesională, acumulată într-o viaţă şi de agreabil în peisajul cărţilor fundamen-
dovedită prin acest travaliu remarcabil, de tale
o manieră cât mai apropiată de exhaustiv,
desfăşurat în ultimele două decenii. În fi-
nal, ne folosim de această ocazie pentru a
exprima autorilor întreaga noastră grati-
tudine;
Despre carte: 421 de pagini, 122 fotografii,
233 desene, preţ 88 lei;
Extras din Prefaţă: Din gama numeroaselor
lucrări lexicografice inedite (Dicţionarul
de terminologie literară, Dicţionarul de
antonime, Dicţionarul de sinonime ş.a.)
sau din cea a lexicoanelor de specialitate
propriu- zisă (Dicţionarul de matematici
generale, Dicţionarul de astronomie şi as-
tronautică ş.a.), apărute în editurile Enci-
clopedică şi Ştiinţifică, a lipsit – gol re-
simţit de foarte mult timp – Dicţionarul
enciclopedic de geodezie, topografie, fo-
togrammetrie–teledetecţie, cartografie şi
cadastru. După cum se arată şi în perti- TOPOGRAFIE - Note de curs, Lucrări prac-
nentul „Cuvânt înainte”, dicţionarul în tice şi Practică topografică
discuţie este primul lexicon românesc ca- Editura CONSPRESS București, 2009
re selectează (riguros) şi tratează (defi- Autoare: Manuela Nicolae-Posescu
neşte/redefineşte) clar şi sistematic (alfa- Despre autoare: Doctor în ştiinţe inginereşti,
betic) tezaurul de termeni (unii ilustraţi cu Profesor universitar la Facultatea de Geo-
scheme, fotografii şi hărţi) din domeniile dezie a Universităţii Tehnice de Con-
de specialitate menţionate, dintre care: strucţii din Bucureşti, Catedra de Topo-
peste 1 100 sunt termeni de bază, peste grafie şi Cadastru, autoare a numeroase
600 - termeni derivaţi (sintagme) şi peste studii şi lucrări din domeniul Topografiei
140 – termeni de sinonime. Terminologic şi Topografiei inginereşti;
vorbind, lucrarea acoperă şi explică nu-
meroase pachete importante de noţiuni: contact: posescu@yahoo.fr
tehnologii, metode şi procedee, aparate, Despre carte: 277 de pagini, 172 figuri, preţ
instrumente simple şi echipamente com- cca 30 lei, poate fi achiziţionată la sediul
plexe, unele componente ale acestora, editurii CONSPRESS din incinta
produse finale şi parţiale, activităţi, publi- U.T.C.B., b-dul Lacul Tei, nr. 124, sect.
caţii periodice româneşti, personalităţi şti- 2, cod 020396, Bucureşti, ISBN 978-973-
inţifice române şi străine, societăţi şi aso- 100-083-1.
- 104 -
CĂRŢI NOI
Extras din Prefaţă: Lucrarea se adresează în 7. Profil longitudinal de nivelment geometric
principal studenţilor facultăţii CCIA, un- cu profile transversale;
de autoarea este titulară de curs din anul 8. Drumuire de nivelment geometric de mijloc
2006. Se subliniază importanţa şi rolul închisă pe punctul de plecare;
Topografiei Generale şi a Topografiei in- 9. Trasarea pe teren a elementelor topografice;
ginereşti în domeniul construcţiilor civile, 10. Metode de trasare în plan a punctelor din
industriale şi agricole. Parcurgerea acestei proiect;
lucrări şi însuşirea noţiunilor, metodelor 11. Trasări speciale în construcţiile civile şi
şi procedeelor prezentate suficient de de- industriale;
taliat sporesc competenţele viitorului in- 12. Măsurarea pe teren a înălţimii şi verticali-
giner constructor şi îi lărgesc orizontul tăţii construcţiilor;
cunoaşterii teoretice şi practice, atât în 13. Lucrări topografice specifice instalaţiilor
utilizarea hărţilor şi planurilor, cât şi în pentru construcţii şi tehnică edilitară.
ceea ce priveşte măsurarea şi trasarea pe
teren a elementelor topografice, noţiuni
strict necesare la întocmirea şi punerea în
operă a proiectelor inginereşti. Manualul
respectă programa analitică a disciplinei.
Enume rarea capitolelor principale:

Partea I: Note de curs:
I.Generalităţi asupra măsurătorilor teres-
tre;
II. Studiul hărţilor şi planurilor topografi-
ce;
III. Măsurarea pe teren a elementelor topo-
grafice (unghiuri, distanţe, diferenţe de ni-
vel);
IV. Topografie inginerească (Pregătirea to-
pografică a proiectelor pentru trasarea pe
teren. Metode de trasare în plan a puncte-
lor din proiect. Trasarea pe teren a ele- Bazele geometrice ale fotogrammetriei
mentelor topografice. Trasări speciale în Editura CONSPRESS București, 2009
construcţii civile şi industriale. Măsurarea Autori: Lucian Turdeanu, Georgeta Pop
înălţimii şi verticalităţii construcţiilor);
V. Noţiuni de teoria erorilor de măsurare;
VI. Noţiuni de GPS; Despre autori:
Partea a II-a: Lucrări practice şi Practi- Lucian Turdeanu: Doctor în ştiinţe in-
că topografică ginereşti, Profesor universitar la Faculta-
1. Rezolvarea unor probleme pe hărţi şi planuri tea de Geodezie a Universităţii Tehnice
topografice; de Construcţii din Bucureşti, participant
2. Măsurarea unghiurilor cu teodolitul; şi realizator a numeroase lucrări din do-
3. Măsurarea directă pe teren a distanţelor; meniul fotogrammetriei şi în mod special
4. Măsurarea indirectă pe teren a distanţelor; a celor din fotogrammetria analitica;
5. Folosirea staţiei totale electronice;
Georgeta Pop: Doctor în ştiinţe ingine-
6. Măsurarea pe teren a diferenţelor de nivel;
reşti, Şef lucrări universitar la Facultatea
de Geodezie a Universităţii Tehnice de
- 105 -
CĂRŢI NOI
Construcţii din Bucureşti, participant şi ritele variante posibile.
realizator a numeroase lucrări din dome- Enume rarea capitolelor:
niul fotogrammetriei şi în mod special a - Geometria dreptei;
celor din fotogrammetria de la mică dis- - coordonate pe dreapta elementară
tanţă;
- coordonate pe dreapta afină
contact: p.georgeta@yahoo.com - coordonate pe dreapta proiectivă
- raportul anarmonic
Despre carte: 135 de pagini, preţ ~ 15 lei, poa-
- Geometria planului (2D);
te fi găsită în vederea cumpărării la sediul
- coordonate carteziene în plan
- transformarea conformă liniară în plan
- transformarea afină în plan
- figura inversă a unei drepte
100-031-2;
- figura inversă a unui cerc
Extras din Prefaţă: Fotogrammetria se defi- - Geometria spaţiului (3D) ;
neşte ca ştiinţă care are ca obiect deter- - sisteme de coordonate spaţiale
minarea formei, dimensiunilor şi poziţiei - rotaţia spaţială
unor obiecte din spaţiu, pe baza imagini- - formarea matricei ortogonale în funcţie
lor fotografice ale acestora. Aceste ima- de 3 din elementele sale
gini, fiind obţinute prin intermediul unor - figura inversă a unui plan
obiectivi fotografici, reprezintă proiecţii - figura inversă a unei sfere
centrale (sau conice) ale obiectelor din te-
ren. Aceleaşi proprietăţi le au şi imaginile
digitale obţinute prin baleierea (scanarea)
fotogramelor.
În consecinţă, geometria proiectivă,care
studiază proprietăţile geometrice ale pro-
iecţiei conice, reprezintă principala bază
matematică a fotogrammetriei. Spre deo-
sebire de geometria metrică, sau euclidia-
nă, geometria proiectivă nu face nici o
deosebire între elementele de la infinit şi
cele de la distanţă finită, deoarece nici o
proprietate proiectivă nu face distincţie
între acestea.
În final, se poate menţiona că problemele
dezvoltate aici (în concordanţă cu pro-
blemele ce fac obiectul disciplinei Bazele
geometrice ale fotogrammetriei) au sco-
pul – pe lângă a fundamenta şi a exempli-
fica proprietăţile geometrice pe care se
bazează studiul fotogrammetriei –şi de a
dezvolta raţionamentul principial al stu- Bazele geodeziei fizice
denţilor, pentru a putea aprecia modul Editura CONSPRESS București, 2010
practic de rezolvare a diferitelor proble- Autor:Constantin Moldoveanu
me, adică având în vedere condiţiile con-
crete şi nu încercând (la întâmplare) dife-
- 106 -
CĂRŢI NOI
Despre autor: Gravitatea şi potenţialul ei
Constantin Moldoveanu: Doctor în şti- - Sisteme de coordonate utilizate în geode-
inţe inginereşti, Profesor universitar la zia fizică
Facultatea de Geodezie a Universităţii - Gravitaţia, forţa centrifugă gravitatea
Tehnice de Construcţii din Bucureşti, şe- - Potenţialul gravităţii
ful Catedrei de Geodezie şi Fotogramme- - Potenţialul de atracţie al unor corpuri
trie, participant şi realizator a numeroase simple
lucrări din domeniul Geodeziei; - Ecuaţiile diferenţiale Laplace-Poisson
- Funcţii armonice. Polinoame Legendre
contact: c.moldoveanu@gmail.com - Suprafeţe de nivel şi linii de forţă
Despre carte: 142 de pagini, preţ ~ 26-30 lei, - Câmpul gravităţii elipsoidului de nivel
poate fi găsită în vederea cumpărării la - Dezvoltarea potenţialului
sediul editurii CONSPRESS din incinta - Sferoidul Bruns
U.T.C.B., b-dul Lacul Tei, nr. 124, sect. - Teorema Clairaut
2, cod 020396, Bucureşti, ISBN 978-973- - Variaţia gravităţii normale
100-106-7; Sisteme de altitudini
- Consecinţe ale neparalelismului suprafe-
Extras din Prefaţă: lucrarea prezintă noţiunile ţelor de nivel
de bază absolut necesare înţelegerii fe- - Definirea unui sistem de referinţă pentru
nomenelor care au loc în procesul de mă- altitudini
surare şi a modelelor utilizate pentru - Sistemul de altitudini dinamice
aproximarea Pământului atât din punct de - Sistemul de altitudini ortometrice
vedere fizic cât şi geometric. De aseme- - Sistemul de altitudini ortometrice sfero-
nea sunt prezentate principalele sisteme idice
de altitudini utilizate în lume, având în - Sistemul de altitudini normale
vedere legătura care există între altitudine - Altitudini elipsoidale
şi gravitate. - Concluzii privind sistemele de altitudini
Enume rarea capitolelor: Deviaţia verticalei
Structura Pământului Bibliografie
- Pământul din punct de vedere fizic Glosar
- Structura internă a Pământului
- Structura externă a Pământului
- Teoria derivei continentelor
- 107 -
I NM E
M OR
IA
M
IN MEMORIAM
A
0 având profesori foarte severi dar care au reuşit
Pro f.Dr. I ng. GHERASIM MA RTO N în acelaşi timp să trezească simpatie faţă de ma-
teria predată. Conform noii politici educaţionali
aaassasaasasas ai anilor 50, s-a dorit lansarea unei generaţii ti-
nere care să poată începe pregătirea generaţiilor
de studenţi. Astfel împreună cu alţi tineri abso l-
venţi, a fost repartizat în anul 1951 la Academia
Tehnică Militară din Bucureşti, la secţia Foto-
grammetrie. Intrarea în contact cu această mate-
rie i-a determinat cariera profesională, urmând
ca după numai doi ani să predea fotogramme-
tria, în timp ce el însuşi învăţa limba germană şi
rusă şi se pregătea din manualele şi lucrările de
profil autohtone şi străine puse la dispoziţie de
către dascăli apreciaţi cum sunt Prof. Dr. Nico-
Prof. Dr. Gherasim Márton s-a născut la lau Bârlad, Prof. Dr. Plăcinţeanu şi alţi profe-
29.02.1928, în satul Vlăhiţa la poalele munţilor sori. Pregătirea ştiinţifică de excepţie şi simţul
Harghita. Încă din copilărie, a învăţat să preţu- practic deosebit i-au permis să rezolve proble-
iască munca, gândirea şi înţelegerea celor din me importante ale producţiei de specialitate. În
jur, fiind cel mai mic membru al unei familii urma experienţei acumulate, începând cu 1956 a
numeroase care îşi producea cu eforturi proprii publicat în diverse buletine şi publicaţii de spe-
cele necesare traiului zilnic. Anii copilăriei pe- cialitate un număr mare de articole conţinând
trecuţi într-o perioadă dificilă, plină de trudă, în studii şi soluţii pentru îmbunătăţirea tehnologiei
lipsa tatălui decedat în urma războiului, dar fotoredresării, a automatizării prelucrării aero-
într- un mediu natural deosebit şi înconjurat de o triangulaţiei şi în domenii conexe. Lucrarea de
familie care i-a oferit căldură sufletească şi înţe- doctorat având titlul “Tehnica fotoredresării cu
legere, i-au marcat întreaga viaţă. Mai târziu, aplicaţii la fotogrammetria planimetrică şi la
întoarcerea în gând la această perioadă i-a dat stereofotogrammetrie” a fost susţinută în anul
mereu puterea de a merge mai departe, indife- 1957. Soluţiile originale propuse în această lu-
rent de situaţie. crare cât şi în celelalte publicaţii au fost citate în
Fiind un elev foarte bun la matematică şi reviste de specialitate străine şi utilizate la co n-
datorită unei întâmplări neprevăzute, după ter- strucţia generaţiilor noi de fotoredresoare Zeiss.
minarea studiilor primare, a avut oportunitatea Această stare de îmbunătăţire permanen-
continuării studiilor la liceu, lucru rar întâlnit la tă a cunoştinţelor în paralel cu punerea în prac-
acea vreme în mediul sătesc. Această perioadă tică a acestora, l-au caracterizat pe tot parcursul
petrecută în liceul teoretic Tamási Áron din vieţii, încercând să imprime în mod permanent
Odorheiu Secuiesc şi în Internatul catolic într- colegilor, rudelor, prietenilor o provocare la
un mediu de ordine severă dar oferind o bază de gândire şi competiţie sănătoasă oferind o satis-
cunoştinţe stabile, au constituit temelia dezvo l- facţie deosebită fiecăruia. În cazul unor proble-
tării sale în domeniul ştiinţelor naturii şi au re- me întotdeauna a căutat soluţia şi nu motivul, a
prezentat un model de comportare în societate făcut aprecieri mereu la adresa lucrării şi nu a
faţă de care nu s-a abătut niciodată. După ter- persoanei.
minarea studiilor liceale, s-a îndreptat către ma- Pe motive falsificate, în anul 1960 a fost
tematică - ştiinţa care l-a pasionat cel mai mult. dat afară din Armată, urmând ca să fie reabilitat
Şi-a efectuat studiile la Universitatea Bolyai din în 1962, probabil datorită cunoştinţelor sale şti-
Cluj-Napoca, Facultatea de matematică- fizică inţifice.
într- un mediu universitar marcat de schimbări
forţate dar bazat încă pe valori tradiţionale
- 108 -
În perioada 1960-1969 a activat la Insti- umană a fiecăruia. Poate că această normalitate
tutul de Cadastru, Geodezie, Fotogrammetrie şi dovedită într-o perioadă întunecată a regimului
Cartografie în calitate de operator, Inginer Şef comunist a fost deranjant pentru unele persoane
apoi Director. În acest interval a condus lucrări care au încercat să înainteze pe linie de partid,
de fotogrammetrie, geodezie şi cartografie, a rezultând în nenumărate convocări la Securitate,
dezvoltat tehnologii, norme specifice, programe ameninţări şi anchete, care însă nu au reuşit să
de calculator în domeniile menţionate, şi în ace- schimbe deloc optimismul, sinceritatea şi devo-
laşi timp a asigurat producţia de hărţi, planuri, tamentul său faţă de ştiinţă şi oamenii din jur.
lucrări geodezice şi studii pentru marii benefici- După ieşirea la pensie în anul 1987 şi-a
ari. continuat activitatea profesională fără întrerupe-
Nu a zăbovit nici o clipă în punerea în re până în ultima zi din viaţă. Schimbările din
practică a cunoştinţelor şi experienţei sale, 1989 au pus capăt persecutărilor şi au deschis
afirmând întotdeauna că atunci când un cond u- calea dezvoltării normale a societăţii şi a indivi-
cător nu-şi foloseşte pe deplin atribuţiile şi dului. Astfel în primăvara anului 1990 prof.
drepturile date prin postul său, nu are ce căuta Márton împreună cu alţi colegi întreprinzători
acolo. Probabil cu această idee în minte şi cu din ţară şi străinătate au organizat un simpozion
ajutorul colegilor, prietenilor şi partenerilor care legat de expunerea de aparate geodezice mo-
au înţeles ce înseamnă punerea în practică a derne Sokkia, acest moment marcând începutul
unui concept şi asumarea responsabilităţii pen- unei perioade cu rezultate deosebite. În anul
tru funcţionarea ei, a reuşit să organizeze co n- 1991 a fondat firma GEOTOP în cadrul căreia a
strucţia clădirii IGFCOT (actualmente IGCFC), dezvoltat sistemul de programe GIS MapSys şi
înzestrând instituţia cu aparatura necesară reali- sistemul de programe geodezice TopoSys, a co-
zării zborului aerofotogrammetric pe întreaga ordonat lucrări de anvergură în domeniul geo-
suprafaţă a ţării, a aparatelor de fotorestituţie şi deziei, fotogrammetriei, cadastrului şi GIS, a
prelucrării fotogramelor, aparatelor geodezice, elaborat parametrii de transformare naţionali
şi a instalaţiilor pentru producerea în serie a din Sistemul naţional de referinţă S-42 în Sis-
hărţilor color necesare diferitelor domenii de temul de Referinţă European ETRS89. A fost
activitate (agricultură, cadastru, educaţie, co n- şeful de proiect a lucrării GIS de administrare a
strucţii civile, etc.). Începând cu anii ’60, a Municipiului Timişoara. A reuşit să polarizeze
promovat introducerea unui sistem de proiecţie în jurul său o echipă formată din tineri geodezi
în domeniul civil, oferind astfel o bază cartogra- şi informaticieni, pe care i-a condus şi educat în
fică necenzurată administraţiilor locale, institu- acelaşi spirit întreprinzător, fără a limita perso-
ţiilor de proiectare etc. nalitatea fiecăruia, însă cerându- le o exigenţă
Începând cu anul 1970 şi-a continuat ac- maximă faţă de ei înşişi şi faţă problema de re-
tivitatea la Direcţia Topografică Militară, ca zolvat, acordând o mare atenţie pregătirii conti-
cercetător ştiinţific, unde a continuat moderni- nue şi formării profesionale a colegilor aprop i-
zarea proceselor tehnologice de editare online aţi dar şi a altor specialişti care au apelat la el,
a hărţilor şi fotoplanurilor, a coordonat lucrările fiind un exemplu desăvârşit de comportament şi
geodezice pentru Crearea Reţelei Geodezice profesionalism
Naţionale de Ordinul I, II şi III, a conceput şi
realizat împreună cu o echipă devotată sisteme Studii:
de programe pentru compensarea în bloc a reţe- - Universitatea Bolyai Cluj-Napoca, di-
lei geodezice naţionale, a realizat sisteme de plomă universitară în matematică- fizică,
programe de aerotriangulaţie prin metoda mo- 1951
delelor independente şi prin metoda fascicule- - Academia Militară, lector la catedra de
lor. În această perioadă a continuat să publice Fotogrammetrie, 1953
articole de specialitate, a făcut parte din delega- - Lucrare de doctorat “Tehnica fotoredre-
ţii ştiinţifice, păstrând o relaţie călduroasă, sării cu aplicaţii la fotogrammetria pla-
apropiată cu toţi colegii, ajutându-i fără să ceară nimetrică şi la stereofotogrammetrie ”,
ceva în schimb în dezvoltarea profesională şi 1957
- 109 -
Carieră profesională: - Variaţia Coordonatelor punctelor redre-
- Academia Tehnică Militară – şef de la- sate în funcţie de elementele de redresa-
borator, lector, lector superior, profesor re – Buletinul Topografic nr. 2, 1957
1951-1960 - Teoria erorilor la fotoredresare, Buleti-
- Centrul de Fotogrammetrie – inginer nul Ştiinţific al AMT, anul III, nr. 2,
şef, director 1960-1969 1957
- Direcţia Topografică Militară – şef de- - Tehnica fotoredresării cu aplicaţii la fo-
partament Automatizare, Comandant, togrammetria planimetrică şi la stereofo-
1970-1987 togrammetrie, lucrare de doctorat, 1957
- Comandantul Centrului de Cercetări Şti- - Soluţii privind automatizarea descentră-
inţifice al DTM, 1981-1987 rii negativului la fotoredresare, Revista
- Cercetători ştiinţific gradul I, 1974-2008 de Geodezie şi Organizarea Teritoriului
- Conducător de doctorat la Academia nr. 2, 1960
Militară Tehnică, în domeniile foto- - Contribution à la théorie de la restitution
grammetrie, cartografie şi automatizări, affine. International Archives of Photo-
1969-1997 grammetry, vol XV, 1965, Lisabona
- S.C. GEOTOP S.R.L. fondator, director, - Steroscopic instrument for affine resti-
director ştiinţific, 1991-2009 tution, ITC Journal, Delft 1966
- Profesor la Universitatea din Oradea – - O nouă metodă de aerotriangulaţie anali-
Cursul de automatizare a lucrărilor de tică, Buletinul fotogrammetric nr. 4,
geodezie şi cadastru 1967 şi nr. 1, 1968
- Profesor invitat la Universitatea din - Photogrammetrie, nr. 93, Bruxelles 1968
Sopron, Facultatea de Măsurători Teres- - Blockausgleichung der aerotriangulation
tre din Székesfehérvár – Cursuri de Ae- bei Verwendung vom Bildtripletten, In-
rotriangulaţie, Fotogrammetrie analitică ternational Archives of Photogram-
şi digitală metry, vol XVII, part 8, Lausanne, 1969,
- Profesor de GIS la Gábor Dénes Lausanne
Főiskola - Budapesta - Photogrammetric Engineering and
Membru în asociaţii profesionale: Remote Sensing nr. 4, 1970
- Societatea Română de Fotogrammetrie - Aerotriangulaţia cu modele independen-
şi Teledetecţie – membru fondator te, Buletinul Fotogrammetric nr. 1, 1973
- Uniunea Geodezilor din România – - Some results concerning the use of
membru fondator Aerial Triangulation with Independent
- Societatea Tehnică Ştiinţifică din Tran- Model in production, Deutsche Geode-
silvania - membru tischen Komission bei der Bayerische
- Societatea Maghiară de Măsurători, Car- Akademie der Wiessenschaften, Reihe
tografie şi Teledetecţie – membru de B, Heft nr. 24, München 1975
onoare - Concepţia algoritmului de aerotriangu-
- Corpul Inginerilor din Ungaria – mem- laţie pentru măsurători fotogrammetrice
bru de onoare şi cadastrale, Buletinul Fotogrammetric,
- Academia Maghiară de Ştiinţe – mem- nr. 4, 1977.
bru al Corporaţiei Doctorilor Colegiul de redacţie
Publicaţii:
- Problema descentrării la fotoredresare –
Buletinul Ştiinţific al AMT, anul II, nr.
3, 1956
- 110 -

Revista de Geodezie, Cartografie Şi Cadastru 2009, Numerele 1,2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista de Geodezie, Cartografie Şi Cadastru 2009, Numerele 1,2

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista de Geodezie, Cartografie şi Cadastru

Colegi ul de red acţie

Senzori de teledetecţie, evoluţie şi performanţe (II)

Figura 2.1 - Senzorii optico-mecanici, cu oglindă de rotaţie.

Figura. 2.5 - Rezoluţia şi eşantionarea

Figura 2.8 - Rezoluţia spectrală şi eşantionarea spectrală. Benzile spectrale A, B şi D.

Pentru obţinerea acestor imagini înregistrăm zona de interes pe scara timpului.

Cel mai utilizat este algoritmul JPEG

Tabelul 2. Volumul de memorie pentru

Arhitectura unui sistem de baze de date*)

1. Introducere sistem sunt determinate de mărimea, puterea şi

Figura 5 - Funcţiile şi componentele principale

The Architecture of a Database System

Generarea prin interferometrie a modelului digital altimetric al terenului pe

Diferenţa dintre datele HS şi orice alte

Interferometric Generation of Digital Elevation Models Based on TerraSAR -X Data

Aerofotografierea digitală multiplă în sprijinul modelării virtuale realistice a

1. Modelarea virtuală realistică

Figura 3 – Proiectarea în MVR (Modelul Virtual Realistic)

În figura 3 se prezintă modul de obiecte reprezentabile în decor (pomi, maşini,

Figura 4 – Elementele de bază pentru generarea Modelelor Virtuale

Figura 5 – Exemplu de imagine oblică cu unghi mare de preluare

Figura 6 – Efectuarea de măsurători pe faţadele clădirilor

Figura 7 – Aplicaţii imobiliare

Evoluţia metodelor de exploatare fotogrammetrică *)

1. Introduce re nul de „artă” atribuit fotogrammetriei este

Figura 4 - Perspectiva fotogrammetrică aşa

Figura 9 - Stereoplanigraful lui Deville

Evolution of Photogramme tric Expl oitation Methods

Realizarea registraţiei Centrului de Conferinţe „Aula” din Campusul Universi-

Laser scanerul terestru folosit pentru de a le transmite, operaţii ce ar necesita timp,

sau ca suprafeţe „îmbrăcate”, rezultând imagini

Au fost studiate trei situaţii:

Utilizarea „norului de puncte”

Figura 8 - Parametrii registraţiei cu aplicaţia

Figura 5 - Exportul „norului de puncte” din

Figura 9 - Rezultatul registraţiei întregii clădiri

Figura 6 - Alegerea a 3 puncte comune în două 2) Registraţia clădirii a fost realizată

Ca şi în prima situaţie, grupurile de

Figura 13 - Registraţia utilizând două ţinte

Figura 10 - „Nor de puncte” pentru faţada Precizia registraţiei în FAROScene este

Tabelul 1. Comparaţii privind precizia regis-

Precizia registraţiei Ţinte Ţinte

Figura 14 - Rezultatul registraţiei în

3) Registraţia clădirii a fost realizată Figura 16 - Registraţia a două scanări în

Figura 15 - „Nor de puncte” în Cyclone Figura 18 - Rezultatul registraţiei clădirii în

4. Concluzii: totdeauna eficientă (punctele obţinute nu cores-

La réalisati on de la régistration du Centre de conférence „ Aula” de l ’Uni versité Techni que de

Structura bazei de date spaţiale *)

1. Introduce re şi definiţii răspunsul cel mai rapid şi complet la întrebările

Figura 5 – Tabelul unei clase de obiecte spaţia-

Scheme of s pati al database

Retrointersecţia. Posibilități de determinare a coordonatelor*)

In artico l este prezentata o noua posibilitate de determinare a coordonatelor prin metoda

In zilele noastre pare desuet sa vorbim sa avem in vedere faptul ca un specialist in

O alta ecuație, suma unghiurilor intr-un Împărțind cu cos :

De aici rezulta valoarea unghiului . Din

𝛿 + 𝜀 = 𝜃𝐵𝐴 − 𝜃𝐵𝐶 1.11 𝛿 = 200𝐺 − 𝛼 + 𝛾 1.21

𝛾 + 𝜇 = 𝑐3 1.14 Având orientările transmise se pot calcula

Alegem varianta ABC, de unde rezulta 𝑐2

𝛾 = 41𝐺 15𝑐 35𝑐𝑐 , 1215

𝛼 = 66𝐺 53𝑐 59𝑐𝑐 Din formulele 1.21 rezulta: