1. Factorii, formele şi tipurile creşterii
economice. fluxtual adica periodic in unele ramuri ale acesteia
Cresterea economica ( EC ) exprima modificarila
reale ce au loc in societate intr-o anumita perioada
de timp si influienteaza asupra rezultatului
economic , cresterea economica se manifesta in
trei forme :
CE pozitiva - situatia cind sporesc indicatorii macro-
economici in ansamblu calculati pe cap de locuitori
. 3.
CE zero - cind rezultatul macrro-economic si nivelul
populatiei sporesc in acelas ritm , adica rezultatele
pe cap de locuitor ramin constante .
CE negativa - cind rezultatul macrro-economic pe
cap de locuitor au tendinta de scadere .
Modelele de crestere economica sint :
- M economistului englez Harrod - care
analizeaza cresterea economica in functie
de sporirea populatiei, de productivitatea
muncii , de volumul capitalului acumulat .
- M economistului american Hansen - care
analizeaza cresterea economica in
dependenta de
evolutia bugetului .
- M economistului englez Robinson -
potrivit careia cresterea economica se afla
in functie
repartitia venitului national .
- M economistului american Samuelson -
care prevede cresterea economica in
dependenta de politica fiscala si monetara
a statului .
- M neoliberal a economistului american
M.Friedman - care considera ca cresterea
economica depinde de vo,umul masei
monetare aflate in circulatie .
Factorii de crestere a economiei :
- Factorul uman
- Factorul natural
- Capitalul real
- Factorul informational
- Factorul tehnologic
- Nivelul de consum
- Factorul repartitiei bunurilor materiale si
a serviciilor
Tipurile de crestere economica :
- Cresterea extensiva - prevede sporirea
cantitativa a factorilor de productie .
- Cresterea intensiva - care prevede sporirea
volumului de productie pe baza perfectionarii
calitative a factorilor de productie .
Economia Nationala - in orice tara se dezvolta
au loc stari de criza , de dezechilibru sau de
expansiune .
Fluactiile economice pot fi divizate :
1. Fluactualiile sezoniere - determinata
de natura .
2. Fluactualiile intimplatoare
determinata de factori sociali
Fluactualiile ciclice - cauzate de factori
economici .
Economia ciclica - reprezinta un proces de
schimbare permanenta a cresterii si scaderii
activitati economice , care reflecta : oscilatia
nivelului de productie ; ocuparea fortei de munca ;
inflatia .
Ciclul economic - reprezinta acea perioada de timp
care se scurge de la inceputul unei crize pina la
inceputul crizei urmatoare .
Formele ciclului economic :
1.lungi sau seculare - dureaza o perioada de 40 - 60
ani au fost analizate de Kondrate si cuprind
urmatoarele procese economice :
- dinamica economica
- schimbarea factorilor de productie si
a neofactorilor
- modificarea rezultatelor activitatii
economice
Ciclul economic lung cuprinde doua faze
- ascendenta - reflecta inviorarea
economica si cresterea nivelului de trai .
- descendenta - reflecta starea de
depresiune a activitatii economice
2.medii sau decenare - are o durata de 8 - 12 ani si
cuprinde 4 faze
a) Faza de expansiune sau brut
economic - se caracterizeaza prin
cresterea nivelului de productie (
aplicarea reproducerii largite ) ;
sporirea investitiilor de capital ;
cresterea gradului de ocupare a fortei
de munca ( reducerea somajului ) ;
cresterea salariilor ; majorarea
nivelului de consum ; cresterea masei
monetare ; cresterea profiturilor si a
dobinzilor bancare .
b) Faza declinului economic ( crita )
se caracterizeaza prin - cresterea
ofertei de marfuri si servicii ( un
surplus ) ; cresterea stocurilor de
marfuri nerealizate ; scaderea
volumului de investitii ; reducerea
creditelor bancare ; manifestarea
somajului .
c) Faza de depresiune se
caracterizeaza prin - falimentarea
intreprinderilor nerentabile
necompetitive ; reducerea nivelului de
consum la marfuri si servicii ;
majorarea costurilor de productie ;
scaderea volumului de productie ;
aparitia inflatiei ( stagflatie ) si
micsoraraea ratei profitului
reducerea nivelului de trai .
d) Faza de inviorare se
caracterizeaza prin - stimularea
investitiilor de capital ; reducerea
somajului ; majorarea cerei de consum
; cresterea productivitatii muncii ;
sporirea veniturilor si a profitului .
3.scurte sau mici - are o durata de la 6 - luni - 3-4
ani si cuprinde unele domenii economi-ce ca de
exemplu : inflatia , variatia stocurilor de marfuri ;
rata somajului si variatia de preturi .
2. Teoria echilibrului economic general.
Formele lui de manifestare.
Echilibru economic - exprima acea stare spre care
tinde piata bunurilor economice , piata capitalului
si piata muncii , spre o concordanta relativa a cererii
si ofertei .
Formele echilibrulului economic :
-  Echilibrul economic static - reflecta
starea neschimbata a economiei .
 Echilibrul economic dinamic -
reflecta tendinta de adaptare , de
corelare in dinamica ofertei cu
cercetare .
 Echilibrul microeconomic - reflecta
corelarea celulelor primare ( al
agentilor economici si al unitatilor
administrative ) .
 Echilibrul mezoeconomic - reflecta
echilibru dintre structurile de
ramura si zonile teritoriale .
 Echilibrul macroeconomic - reflecta
concordanta dintre cerere si oferta
agregata , dintre resursele
economice limitate si nevoile sociale
crescinde .
 Echilibrul economic material -
reflecta concordanta relativa intre
volumul , structura si calitatea
productiei globale si cantitatea ,
calitatea si structura nevoilor de
consum .
 Echilibrul banesc - exprima
concordanta relativa dintre expresia
baneasca a volumului de bunuri
economice existente pe piata si
cantitatea de bani aflata in circulatie
.
 Echilibrul financiar - reflecta
concordanta relativa intre sursele
financiare si necesitatile de plata ale
agentilor economici .
 Echilibrul bugetar - reflecta
concordanta relativa intre veniturile
si cheltuielile bugetare .
 Echilibrul - reflecta concordanta
relativa intre incasarile si platile in
valuta .
 Echilibrul resurselor - reflecta
concordanta relativa dintre
cantitatea , structura si calitatea
factorului uman activ disponibil si
necesitatile in resurse de munca ale
unitatilor economice .
Pentru ca economia unei tari sa se afle in stare de
echilibru e necesar de respectat urmatoarele
conditii :
si
- oferta agregata de marfuri si servicii trebuie sa
fie egala cu cererea agregata de marfuri si servicii .
- oferta monetara agregata trebuie sa fie egala
cu cererea monetara agregata .
- oferta de locuri de munca trebuie sa fie egala
cu cererea de locuri de munca la nivel
;
macroeconomic .
Economia in orce tara este dominata de
dezichilibrare . Dezichilibrul economic reflecta
necorcondanta dintre cererea si oferta agregata .
Dezichilibrul economic se manifesta in forme de
crize economice , somajul si inflatia .
1. Şomajul şi formele lui de manifestare.
Măsuri antişomaj.
Somajul - reprezinta un fenomen social-economic
in conditiile caruia o parte din forta de munca nu e
indreptata in procesul de productie a bunurilor
materiale sau a serviciilor . Statutul de somer i se
acorda persoanei , care are nu mai putin de 16 ani ,
este apta de munca , se afla in cautarea unui loc de
munca , este disponibila pentru o munca salarizata
. In viata economica reala somajul apare ca un
surplus al ofertei fata de cererea fortei de munca .
Structura somajului :
- persoanele ce-au pierdut locul de lucru in urma
distituirii din functie .
- persoanele ce-au parasit binevol locul de lucru .
- persoanele ce s-au prezentat la piata muncii
dupa intreruperea activitatii de munca .
- persoanele ce s-au prezentat pentru prima data
la piata muncii .
Formele somajului :
- somaj frictionat - persoanele care se afla in
cautarea noilor locuri de munca .
- somaj structurat - persoanele eliberate din
functie in urma modificarii structurii socio-
profesionale .
- somaj ciclic ( conjuctural ) - persoanele eliberate
din functie in urma declinului ( crizei ) economic .
- somaj tehnologic - persoanele eliberate din
functie in urma aplicarii tehnologiilor noi .
- somaj voluntar - persoanele care se afla in
cautarea locurilor de munca mai prestigioase .
- somaj involuntar - persoanele neocupate , care
sint dispusi sa se angajeze la orice munca salariata .
- somaj discontinuu - persoanele , care isi intrerup
temporar activitatea de munca din motive familiale
sau se afla in concediu de maternitate .
- somaj sezonier - persoanele , care activeaza in
ramurile economiei nationale ce depind de factori
sezonieri .
- somaj partial - persoanele ce sint angajate in
cimpul muncii cu o durata redusa a zilei sau
saptaminii de lucru .
- somaj la negru - persoanele ce primesc
imdemnizatii de somer si in acelas timp sunt
angajati in cimpul muncii .
In orice tara exista somaj natural , care include
suma somajului frictional si celui structural . Rata
somajului reflecta raportul dintre numarul
somerilor si forta de munca ( s'=( S/Fm )*100% )
Daca rata somajului depasesta nivelul somajului
natural , atunci societatea suporta pierderi de ordin
economic si social .
Masuri si politici antisomaj :
- recalificarea somerilor .
- organizarea lucrarilor publice .
- crearea de noi locuri de munca .
- aplicarea formelor noi de angajare (angajare
partiala ) .
- acordarea imdemnizatiilor de somer .
- interzicerea angajarii in cimpul muncii a
imigrantilor .
3. Inflaţia: esenţă, cauze, forme, consecinţe.
Măsuri antiinflaţioniste.
Inflatia - reprezinta un fenomen social-economic
de dezechilibrare , care reflecta cresterea preturilor
, deprecierea monetara si sporirea costurilor de
productie .
Formele inflatiei :
- inflatie rampanta sau tiriitoare , care se
desfasoara lent si se caracterizeaza printr-o
crestere
neinsemnata a preturilor ( pina la 3-4 % anual )
. populaţiei. Direcţiile politicii sociale:
- inflatie moderata - cresterea preturilor de la 1)
5%
pina la 10 % anual .
2) a
- inflatie rapida , care reflecta cresterea anuala
preturilor de la 11 % pina la 20 % .
3)
- inflatie galopanta - cresterea anuala a preturilor
de la 21 % pina la 200 % . 4)
5)
- hiperinflatie , in cadrul careia preturile sporesc
anual de sute si mii de ori . 6)
Cauzele inflatiei :
- cauza monetara , care consta in aceea , ca
sporirea preturilor se datoreste cresterii excensive
a masei monetara in raport cu cantitatea de marfuri
pe piata .
- dezechilibrul durabil dintre cerere si ofertaa)(
inflatia oferta prin cerere ) .
b)
- cresterea costurilor de productie ( inflatia oferta
).
Consecintele inflatiei : c)
- inflatia influientiaza negativ asupra nivelului de
consum a populatiei .
- inflatia agraveaza dezichilibrul dintre ramurile
economiei nationale .
- inflatia complica functionarea sistemului credito-
financiar si contribuie la extinderea schimbului de
barter .
- inflatia influienteaza negativ asupra sistemului
fiscal .
- inflatia depreciaza acumularile banesti ale
populatiei .
- inflatia duce la redistribuirea venitului national
si la diferentierea sociala a populatiei .
Masurile antiiflationale pot fi divizate :
- masuri de ordin strategic: reducerea inflatiei 1)
asteptate pe baza stimularii productiei de marfuri2)si
servicii ; aplicarea unei politici monetare juste3);
orientata spre frinarea cresterii masei monetare4);
reducerea deficitului bugetar . 5)
- masuri de ordin tactic : stimularea ofertei de 6)
marfuri si servicii ; privatizarea intreprinderilor de7)
stat ; sporirea volumului de import a marfurilor de 8)
consum ; marirea ratei dobinzii in bancile de
economii . 9)
Interacţiunea dezvoltării economice şi sociale. Nivelul şi
calitatea vieţii Orice ţară, ţinând cont de condiţiile ei
economice şi sociale, elaborează politica sa socială
specifică. Politica socială a statului constă în reglarea
condiţiilor social-economice de viaţă a societăţii.
Politica socială a statului prevede: susţinerea
relaţiilor normale dintre diferite grupe şi pături
sociale ale populaţiei; crearea condiţiilor de
ridicare a nivelului de trai a membrilor societăţii;
acordarea garanţiilor sociale tuturor cetăţenilor în
activitatea de muncă; apărarea drepturilor civile a
crearea condiţiilor necesare pentru majorarea
veniturilor populaţiei;
reducerea inegalităţilor economice şi a nivelului de
sărăcie în societate;
asigurarea unui nivel înalt a calităţii vieţii în ţară;
ridicarea nivelului de trai a populaţiei;
asigurarea echităţii sociale în ţară;
exercitarea protecţiei sociale a populaţiei.
Una din direcţiile principale în politica
socială a statului este majorarea
veniturilor nominale, disponibile şi reale a
populaţiei. Veniturile familiale se formează din
următoarele surse:
veniturile de la factorii de producţie în formă de
salariu, rentă şi profit;
veniturile băneşti de la operaţiunile financiar-
creditare în formă de dobânzi şi dividende;
veniturile obţinute din conturile programelor sociale
în formă de pensii, indemnizaţii, ajutoare etc.
Inegalitatea veniturilor inevitabil duce la apariţia
sărăciei. Criteriile sărăciei: nivelul scăzut de
venituri a familiei (mai jos de coşul de consum;
numărul mare de membri ai familiei inapţi de
muncă (copii, bolnavi, bătrâni)); minimul
mijloacelor de existenţă în ţară la etapa dată
(nivelul coşului de consum).
Calitatea vieţii reprezintă ansamblu
condiţiilor naturale, tehnice, economice, politice,
culturale, etice care asigură integritatea biologică,
socială şi spirituală a fiinţei
umane. Principalele componente ale calităţii vieţii
sunt:
calitatea mediului ambiant;
starea demografică;
calitatea condiţiilor de muncă;
mărimea şi structura veniturilor populaţiei;
accesul la instruire, educaţie, cultură, sport;
mediul social-politic din ţară;
starea de sănătate a populaţiei;
existenţa timpului liber pentru recuperarea fizică şi
intelectuală a forţei de muncă;
existenţa programelor sociale de protecţie a
populaţiei.
Calitatea vieţii este influenţată de următorii
factori: calitatea solului şi subsolului; progresul
tehnico-ştiinţific şi economic; mărimea, structura
şi dinamica avuţiei naţionale şi a venitului naţional;
starea mediului ambiant; gradul de acces la
drepturile şi libertăţile cetăţeneşti.
Principala componentă a calităţii vieţii
o constituie nivelul de trai a populaţiei. Indicatorii
nivelului de trai: durata medie a vieţii; rata
mortalităţii; starea de sănătate a populaţiei;
nivelul de instruire a populaţiei; rata
analfabetismului; gradul de ocupare a forţei de
muncă şi rata şomajului; condiţiile, spaţiul locativ
şi confortul locuinţei; numărul mediu al orelor de
muncă pe zi şi săptămână; durata timpului de
transport la locul de muncă; concedii anuale
plătite; timpul liber şi modul de utilizare a lui;
nivelul, structura şi dinamica consumului de bunuri
materiale şi coşul de consum; nivelul şi dinamica
venitului; nivelul şi evoluţia preţurilor; nivelul
sărăciei;