Sunteți pe pagina 1din 4

SEMINARUL 4

ORGANIZATII SI CONVENTII MARITIME INTERNATIONALE

1.Care sunt organele IMO(Organizatia Maritima Internationala)?

Organele IMO sunt:


Adunarea generală;
Consiliul şi Comitetul pentru securitatea maritimă şi
alte organe subsidiare necesare, precum şi un Secretariat.
Adunare generală se întruneşte odată la 2 ani. Consiliul este format din 24 membri, aleşi de
Adunarea generală, care primeşte recomandări şi rapoarte din partea Comitetului pentru
securitate
maritimă, le analizează şi le transmite, împreună cu comentariile şi recomandările sale, Adunării
generale şi membrilor organizaţiei, pentru informare. Numeşte Secretarul general al
organizaţiei.

2.Care este structura generala a conventiilor adoptate de IMO?

Convenţiile din domeniul maritim sunt documentele cele mai importante adoptate de IMO.
Ele se compun în general din:
convenţia propriu-zisă, care nu intră în vigoare decât după ratificarea de către cel puţin o
treime din Statele membre, atât a convenţiei cât şi a amendamentelor la aceasta;
regulile care sunt anexate şi care sunt adoptate în aceeaşi manieră.

3.Care sunt principalele convenţii adoptate de IMO?

Principalele Convenţii adoptate de IMO sunt:


LL 1966 - Convenţia Internaţională cu privire la Liniile de încărcare
CLC - 1969 - Convenţia Internaţională pentru Răspunderea Civilă în cazul Pericolului
de Poluare;
TONNAGE - 1969 - Convenţia Internaţională pentru Măsurarea Tonajului Navelor;
INTERVENTION - 1969 - Convenţia Internaţională cu privire la Intervenţia în Mare
Largă în Cazuri de Poluare cu Petrol;
NUCLEAR - 1971 - Convenţia referitoare la Răspunderea Civilă din domeniul Transportului
Maritim de Material Nuclear;
FUND-1971 - Convenţia Internaţională pentru Stabilirea unui Fond Internaţional de
Compensare a Daunelor provocate de Poluarea cu Petrol;
COLREG 1972 - Convenţia cu privire la Regulamentul Internaţional pentru Prevenirea
Abordajelor pe Mare.
LDC - 1972 - Convenţia cu privire la Prevenirea Poluării Marine prin înlăturarea
Deşeurilor şi a Altor Materii;
CSC - 1972 - Convenţia Internaţională pentru Siguranţa Containerelor;
MARPOL 73/78 - Convenţia Internaţională pentru Prevenirea Poluării de către Nave.
În paralel cu intervenţia pentru salvare, IMO tratează şi problematica legată de
prevenirea şi intervenţia în caz de poluare marină. Pe această linie au fost adoptate
Convenţia internaţională pentru prevenirea poluării de către nave, modificată prin Protocolul
încheiat la Londra, la care România a aderat prin Legea nr.6/1993.
Tot în cadrul acestei secţiuni este reglementată şi activitatea în caz de poluare. Această
activitate este precizată detaliat în Planul naţional de pregătire, răspuns şi cooperare în caz
de poluare marină cu hidrocarburi, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1593/2002,
Modificatăprin Hotărârea Guvernului nr. 893/2006.
SOLAS' 74 - Convenţia Internaţională pentru Salvarea Vieţii Umane pe Mare.
Principala Convenţie adoptată de Organizaţia Maritimă Internaţională este Convenţia
internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, încheiată la Londra la 1
noiembrie 1974.
În zona Mării Negre s-a stabilit o politică regională de cooperare între statele riverane
materializată prin Acordul de cooperare privind serviciile de căutare şi salvare pe mare dintre
statele riverane Mării Negre, semnat la Ankara la 27 noiembrie 1998 şi ratificat de România prin
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.182/2000, aprobată prin Legea nr.107/2001.
În domeniul intervenţiei în caz de poluare, IMO a întocmit proiectul unui Plan regional de
contingenţă pentru combaterea poluării cu petrol a Mării Negre. Proiectul acestui plan a fost
finalizat la nivel de experţi în cadrul a două întâlniri şi urmează să fie ratificat de către ţările
riverane Mării Negre. De altfel, problema poluării în Marea Neagră se regăseşte şi în
Convenţia privind protecţia Mării Negre împotriva poluării semnată la Bucureşti la 21 aprilie
1992 şi pe care România a ratificat-o prin Legea nr. 98/1992.
PAL - 1974 - Convenţia de la Atena cu privire la Transportul Pasagerilor şi a Bagajelor lor pe
Mare;
LLMC - 1976 - Convenţia cu privire Limitarea Răspunderii pentru Pretenţiile Maritime;
IMMARSAT-1976 - Convenţia cu privire la Organizaţia Maritimă Internaţională pentru
Comunicaţii prin Satelit;
SFV - 1977 - Convenţia Internaţională pentru Siguranţa Navelor de Pescuit;
STCW 78 - Convenţia Internaţională cu privire la Standardele de Pregătire, Certificare şi
Efectuare a Serviciului de Cart de către Personalul Navigant Maritim;
SAR 79 - Convenţia Internaţională pentru Salvare şi Căutare pe Mare;
USA 88 - Convenţia pentru Reprimarea Actelor Ilegale împotriva Siguranţei Navigaţiei
Maritime;
SAL VAGE - 1989 - Convenţia Internaţională pentru Salvare.
Această convenţie stabileşte că statele prezente recunosc dorinţa de stabilire a unor reguli
internaţionale privind operaţiunile de salvare, acordându-se o importanţă deosebită protejării
mediului înconjurător. Prin această convenţie se demonstrează contribuţia majoră pe care
operaţiunile de salvare eficiente şi rapide le pot aduce siguranţei navelor şi altor bunuri aflate în
pericol, precum şi protecţiei mediului înconjurător;
OPRC - 1990 - Convenţia Internaţională cu privire la Pregătirea, Răspunsul şi Cooperarea în
caz de Poluare cu Petrol;
STCW-F-1995 - Convenţia Internaţională privind Standardele de Instruire, Certificare şi
Efectuare a Serviciului de Cart pentru Personalul Navigant de la bordul Navelor de Pescuit;
HNS - 1996 - Convenţia Internaţională cu privire la Obligaţiile de Compensare a Daunelor
provocate de Transportul Substanţelor Periculoase şi Nocive pe Mare;
Convenţia Internaţională cu privire la Răspunderea Civilă pentru Daunele de Poluare
provocate de Navele Petroliere - 2001;
AFS - 2001 - Convenţia cu privire la Pericolul Sistemelor Antivegetative de la Nave;
Convenţia Internaţională pentru Controlul şi Managementul Apelor de Balast-2004,
WRC - Convenţia Internaţională cu privire la Scoaterea Epavelor (în lucru).

4. Care este scopul Conferinţei Maritime Baltice şi Internaţională (BIMCO)?

Conferinţa are drept scop principal unirea armatorilor şi altor persoane sau organizaţii
interesate în domeniul transporturilor maritime, în vederea studierii şi luării de măsuri
eficiente pentru îmbunătăţirea activităţii în domeniul respectiv, în acest sens Conferinţa
formulează sau îmbunătăţeşte diverse tipuri de contracte de transport (Charter parties),
conosamente şi alte documente. Acordă membrilor săi consultaţii şi le furnizează orice
informaţie din domeniul transporturilor maritime şi cu deosebire cele referitoare la modul de
folosire a contractului de transport sau conosamentelor, ori de interpretare a diverselor
clauze sau legi.

5. Care este sfera de activitate a Organizaţiei “ The Baltic Exhange Ltd”?

Numele organizaţiei ar putea fi tradus în „Tranzacţiile Baltice” sau „Schimburi comerciale


baltice” sau „Negocierile baltice”. S-a preferat numele original deoarece sugerează mai bine
sfera de activitate a acesteia. Sfera de activitate a organizaţiei este multiplă şi complexă,
putând fi rezumată astfel:
. Un centru pentru navlosirea navelor maritime, de fapt un loc de întâlnire sau o piaţă a
negocierilor, unde agentul de încărcare al armatorului se poate întâlni cu agentul
navlositorului pentru schimburi de informaţii şi negocieri operative. Majoritatea brokerilor de
mărfuri generale îşi au birourile învecinate.
Multe alte facilităţi care ajută la finalizarea negocierilor sunt puse operativ la dispoziţie -
brokeri de asigurare prezenţi continuu, arbitrii şi experţii dispaşori în avaria comună etc.;
Vânzări şi cumpărări de nave. Mai multe firme din Londra, specializate, îşi trimit brokerii
la întâlnirile organizaţiei;
O piaţă a cerealelor şi seminţelor oleaginoase, deşi nu prea efervescentă şi specializată,
tinzând să se transforme în viitorul imediat (dacă n-a făcut-o deja) în „Schimburile
internaţionale baltice de navlu", cu scopul de a permite armatorilor, navlositorilor şi
brokerilor să se apere împotriva inflaţiei şi schimbărilor nefavorabile de preţuri. Această
nouă activitate este rezultatul cooperării dintre „Comunitatea londoneză de schimburi”,
„Asociaţia comerţului cu cereale şi alimente” şi „The Baltic Exchange Ltd”.

6. La ce se referă expresia „ exploatarea sigură si eficienta a navelor depinde de


Sfânta Treime a Managementului”?

În literatura engleză de specialitate se întâlneşte expresia - „Exploatarea sigură şi eficienţa


navelor depinde de Sfânta Treime a Managementului” (Holly Trinity of the Ship
Management):
a.Nava bine proiectată, bine construită, bine întreţinută;
b.Personal managerial capabil, de încredere şi
c. Navigatori competenţi, calificaţi, cu experienţa
7. Care este rolul Camerei de Comerţ Maritim?

-Stabileşte definiţiile şi normele de interpretare uzuale în vânzările internaţionale


(INCOTERMS).
-Elaborează documentaţie în materie de finanţe şi comerţ, cum ar fi reglementarea funcţiei
acreditivelor.
-Promovează şi încurajează extinderea bunelor raporturi între oamenii de afaceri şi
organizaţiile de comerţ ale diferitelor state

8. Care sunt atribuţiile Camerei de Comert Maritim?

. întocmirea de statistici asupra importului, exportului şi tranzitului efectuat pe mare;


stabilirea uzurilor de port şi precizarea interpretării lor;
uniformizarea clauzelor de conosament şi C/P.;
arbitrarea diverselor litigii maritime;
intervenţii la diverse ministere, instituţii guvernamentale etc. în legătură cu promovarea
comerţului maritim, a flotei maritime şi a porturilor.

9. Care sunt preocupările Federaţiei Internaţionale de Navigaţie (ISF)?


ISF are preocupări deosebite în :
-managementul resurselor umane în domeniile shippingului si pregătirea şi selecţionarea
navigatorilor.

10. Care este rolul Comitetului Internaţional Maritim (IMC)?

Militează pentru unificarea şi uniformizarea legilor maritime, în special cele referitoare la


conosamente, salvări, abordaje, drepturile asupra mărfii şi la limitările răspunderii
armatorului.

S-ar putea să vă placă și