L.P. NR. 5 / GEOMORFOLOGIE – continuare a L.p. nr. 4!

DENSITATEA FRAGMENTĂRII
Densitatea fragmentării raportează la suprafaţă reţeaua de văi.

II. Calcularea densităţii fragmentării prin

metoda distanţei medii interfluviale

Se determină cu ajutorul unor linii de profil care se trasează pe mijlocul fiecărui

aliniament de către patru pătrate, de la V la E. Densitatea fragmentării în lungul
fiecărui aliniament este astfel redată de raportul* dintre numărul de intersecţii
dintre linia de profil şi reţeaua de văi şi lungimea liniei de profil. Punctează de câte
ori intersectează linia de profil reţeaua hidrografică.[ * raportul dintre numărul de
talveguri intersectate de linia de profil şi lungimea acesteia.]

D1 + D2 + D3 + D4
D=
4

unde: D1, D2, D3,D4 – linii de intersecţie. Cu alte cuvinte, D este egală cu nr. de
intersecţii/km.
Deasupra numărului de profil se notează nr. de intersecţii, iar dedesubt se va nota
rezultatul împărţirii la 4. Ex: 11 .
2,7
La legendă se vor trece următoarele: reţeaua hidrografică principală, reţeaua
hidrografică secundară.

11 unde 11 – nr. de intersecţii, iar 2,7 – densitatea fragmentării. Se va face

numerotarea hărţilor, iar la referat se va specifica: Densitatea frag-
2,7 mentării se determină prin următoarele metode: …. (numerotăm
hărţile şi trecem nr. lor în paranteză, în dreptul denumirii fiecărei
metode).

Pentru referat: În spaţiul de hartă „Izvorul Muntelui – Bicaz”, densitatea

fragmentării se determină prin trasarea următoarelor linii de profil: …. Acestea
intersectează reţeaua hidrografică de … ori. Lungimea liniei este de 7 km, iar
densitatea fragmentării este de 7:4.

1
 III. Densitatea fragmentării, calculată prin
metoda bazinelor hidrografice

Bazinul hidrografic = suprafaţa pe care există drenaj numai către un singur

colector.

Într-un bazin hidrografic, densitatea fragmentării va fi dată de raportul dintre

lungimea râurilor (pe ordine de mărime) şi suprafaţa bazinului ales. Se extrage
întreaga reţea de văi.

ETAPE DE LUCRU:

1) în bazinul hidrografic ales se realizează clasificarea reţelei hidrografice în

sistemul Horton-Strahler.

2) se măsoară lungimea reţelei de văi pe ordine de mărime (lungimea celor de

ordinul I este de ….km (LI), a celor de ordinul II este de …km (LII) ş.a.m.d.

3) se determină suprafaţa bazinului, iar în final se realizează raportul între

lungimea reţelei de văi de un anumit ordin şi suprafaţa bazinului, cu ajutorul
hârtiei milimetrice. Pentru ordinele de mărime se folosesc cifre romane.

D1 = LI/ suprafaţă = km/km2

D2 = LII/ suprafaţă = km/km2

D1+ D2 D1 + D2 + D3 + … + D n
D= sau D =
2 2+n

La gura de vărsare nu închidem bazinul!

Cumpănă de ape = limita care delimitează un bazin hidrografic.

 se face ierarhizarea reţelei de văi;

 tot ceea ce este talveg elementar este reţea de ordinul 1. Tot ceea ce curge
dinspre cumpănă este de ordinul I; se notează cu linie întreruptă;

 ne oprim la prima confluenţă. Unde se întâlnesc două văi de ordinul I, de

acolo în avale pleacă ordinul II.

2
 Reguli în ierarhizarea reţelei de văi:
I + I → II (roşu)
I + II → II (verde) – confluenţă de ordinul II

 un pătrăţel de pe hârtia milimetrică reprezintă 1 km 2 pe hartă, iar un pătrat de

caroiaj de pe hartă reprezintă 16 km2 (?).

Pentru referat:
 am ales bazinul hidrografic …. Acesta este un bazin de ordinul …. LI este de
…; S fiind de …, rezultă că D1 este de ….
cumpănă de apă (negru întrerupt)

reţea hidrografică de ordinul I (cu roşu)

reţea hidrografică de ordinul II (cu verde)

 titlul hărţii : „Densitatea fragmentării”. Acest parametru se determină prin

trei metode: metoda cartografică (se va nota nr. figurii), metoda profilelor (se
va nota nr. figurii), metoda distanţei medii interfluviale (se va nota
nr. figurii).